Scânteia, octombrie 1946 (Anul 3, nr. 640-665)

1946-10-01 / nr. 640

In preajma conferinţei pe ţară a Uniunii si tiikor da artisti, scriitori si zwisti In 2i­ele de 4, 5 si 6 Octombrie a. c. se va tine in sala Senatului prima con­ferinţă pe ţară a Uniunii Sindicatelor de artişti scriitori şi ziarişti din Ro­mânia înfiinţată la 1 Septembrie anul tre­cut. Uniunea cuprinde astăzi cea mai mare parte din breslaşii scrisului şi ar­tei. Personalităţi proeminente ale sec­­hei, virtuoşi ai muzicii, iscusiţi mânui­tori ai condeiului, s’au încadrat, prin Uniune, în viaţa sindicală, devenind e­­lemente preţioase în munca de recons­trucţie şi democratizare a tarii. Simultan, problemele profesionale de acestor categorii de creatori valoroşi, au fost­ puse cu toată autoritatea şi greutatea unui for constituit şi pro­bleme au fost multe Parte au căpătat o deplină rezolvare, cum ar fi legea care reglementează drepturile şi, regi­­mul traducerilor salarizarea ziariştilor şi artiştilor potrivit contractelor colec­­tive-tip, elaborate de Uniune, cre­area casei de Asigurări pentru ziarişti, etc­ Evident, au mai rămas revendicări de Satisfăcut Dacă împrejurările obiective au împiedicat până acum rezolvarea lor, ele Cons­tue sarcini imediate de împli­nit de urumi încolo Ziaristul scriitorul, artistul, prin pre­gătirea pe care o are ca $1 prin natura profesiei sale, trăeşte în miezul pierii, fiind un cetăţean care are vevoe­ de o , anumită ambianţă pentru a putea pros­pera Mai mult decât orice, muncitorul intelectual creator de bunuri spirituale, are­ nevoe de un cadru de libertate în care să se poată mişca şi prospera în voie.­­ Această libertate i-o poate asigura numai un realm de reală şi deplină de­mocraţie care are respectul muncii ma­nuale şi intelectuale fată de cei munci­torul intelectual nu poate sta departe de viaţa politică Arfi.Vii, scriitorii, ziariştii, cuprinşi in oropu­anfia lor profesională consti­tue o forţă puternică de sprijinire a guvernului democratic Dr Petru Groza Conferinţei Uniunii îi revine ca sar­cină principală, de a desbate şi a găsi cele mai bune metode de mobilizare şi activizare a tuturor membrilor săi, în vederea asigurării triumfului democra­ţiei în primele tleceri libere care vor avea loc în curând de modul cum vor decurge lucrările conferinţei şi de hotărîrile luate în con­ferinţă depind creşterea şi întărirea mişcării sindicale şi deopotrivă, a tine­rei noa­stre democrata. De vetrică cu RoresjiDi­­denţii IUŞCU P IOAN, montator atei Gri­­viţa C­F R Interesant «i cu miei re­portajul trimis Sunt în,­el pasagii scri­se cu vigoare şi cu suflet Fără îndoia­lă că vizita profesorilor la atelierele Griviţa este semnific­ativă şi îmbucură­toare Ne pare rău că lipsa de spaţiu ne împiedică să publicăm reportajul D-ve. La Cluj s’a deschis Conferinţa şie ţară a Sindicatelor din indus­­tria pielărie şi încălţă­minte Duminică dim în sala Colegiului U­­niversitar din Cluj, s’a deschis confe­rinţa pe ţară a Uniunii Sind, din indus­tria pielărie şi încălţăminte. În această conferinţă vor fi desbătute problemele legate de producţie şi măsurile ce tre­­buesc luate pentru procurarea materiei prime şi înlăturarea, sabotajului din ra­mura pielărie şi încălţăminte. r~ Uela CAPS ceTitrul Stâlpeni cun primit o lungă telegramă din partea muncitorilor, in care ne desvălue o serie de fapte, care se cer căi mai Urgent înlăturate, pentru a se pune capăt suferinţelor acestor salariaţi, /' r ■fost peîSssfrsft proeatw! de decref-Sege pen­­*m» reglementarea înfiinţării şi fumrfunării ./ © Centimatelor Ecroimia pentru mincitorii di­­rturi Si sal agricoli Şef la acest centru este inginerul Gheorghe Dascălu. Acesta sabotează aplicarea justă a contractului colec­tiv de muncă a economatului şi a producţiei, pricinuind vii nemulţu­miri printre muncitori. La protestul preşedintelui sindica­tului din Stâlpeni, sus-numitul ingi­ner a adoptat o atitudine de tip fas­cist, bruscând pe reprezentantul mun­citorilor. Muncitorii cer Direcţiei C. A. P. S-­­ului înlăturarea grabnică a acestui inginer înlocuirea lui printr’un ele­ment democrat, care să se intereseze de toate nevoile salariaţilor precum şi de mersul producţiei. in Uniunea Sindicatelor Constructori­ Lemn si Forestier ne informează, că În toate ocoalele A. P. S.-ulu­i se petrec anumite fapte, car­ au darul sa nemultum­ască profund pe sala­riaţi.­­ Astfel, aproaţie la toate ocoalele alimentele Muncitorilor sunt vân­­dute la preţ/, . de speculă fără a se ţine seama/ de degrevările făcute de P .n redactarea procetului de decret­are pentru reglementarea înfiinţării şi funcţionării economatelor, se poate spune că s’a făcut un pas înainte în chestiunea asigurării unei mai bune aprovizionări a tuturor categoriilor de salariaţi- La alcătuirea acestui proect, s’a ţinut seama de experienţa acumu­lată până acum în această direcţie. Astfel, una din marile calităţi ale proectutlui este că PRECIZEAZĂ CONCRET SARCINILE SALARIA­TULUI­Pe viitor, aprovizionarea sala­riaţilor nu va mai fi lăsată la apre­cierea şi latitudinea patronului. De­­cretul-lege în proect, cuprinde şi sancţiunile de care se fac pasibili infractorii la legea economatelor, fie ei patroni care sabotează apro­vizionările, fie salariaţi care înstră­inează mărfurile căpătate prin eco­­nomat.­­ Un alt punct pozitiv al amin­guvern la articolele raţionalizate şi de prevederile contractului colectiv şi ale procesului-verbal anexă In general producţia este şi ea sa­botată de către unii functiorîan' şi şefii rămaşi cu mentalitatea din tre­cut. Ceea ce este însă mai grav este faptul că muncitorii sunt plătiti totdeauna cu întârzieri de^­­ luni, datorită unui sistem ni.ăff de birt­o­­cratism. .. s Nenurtăi - yeu fost Intmeftţiîte Uniunii perth. Îndepărtarea situa­ţiei. Giziul ei n’a fost Sutit »însă până.ifcUni. Muncitorii cer o accelerare a ordo­­ri­antărilor si o simplificare a fo­ rma­­'litătilor ca să-si poată primii sala­riile la timp. De altfel în problema salariilor, cea mai mare vină o poartă direc­torul financiar dela C. A. P S., d. Emil Ionescu. Dacă ţinem seama, că acest director este cumnat cu Anghel Capră, fruntaş fascist din or­ganizaţia „Sumanele Negre”, titului proect de decret-lege îl constitue, fără îndoială, faptul că se extinde obligativitatea înfiinţării economatelor, unor categorii noui. Articolul 4, de pildă, prevede că Ministerul Muncii este autorizat să organi­zeze economate pentru munci­torii din porturi la cererea Uniu­nii Muncitorilor din Porturi şi Transporturi. Deasemeni vor fi înfiinţate economate şi pentru salariaţii permanenţi ai fermelor de Stat şi particulare, ca şi pentru sala­riaţii centrelor de maşini agri­cole. Prin aceasta se repară o nedreptate, deoarece dacă pentru aceşti salariaţi problema aprovizionării cu alimente nu se pune cu prea mare acuitate, se pune în schimb problema aprovizionă­rii cu articole de îmbrăcăminte şi în­călţăminte, actualmente arestat ne. ..utere de seama de ce toate ?orm­alită­­file şi corespondenţele îşi găsesc o rezolvare atât d­e greoae. tu celelalte pumeri». vom reveni cu fapte, care vor arăta cât de ne­cesară este înlocuirea tuturor ele­mentelor «ori sabotează nu numai interes Ve salariaţilor ci înSu­şl •’Ul'.jj mers al acestei instituţii. ____ __ L. T. Septembrie, din voinţa liberă a po­porului eîin plin de dragoste neţăr­murită pentru acel care trebuie să simbolizeze puterea . A cui putere? In timpul defilării cortegiului re­gal şi a aclamaţiilor poporului, tru­pele britanice de ocupaţie — ace­lea care nu erau de serviciu — e­­rau consemnate în cazărmi, în aş­teptare .. » . Bon Călimării La centrele C. A.P. S..ului ihiucitorii rí nEsc salariile c­u smeri iintarxSerî La economate, alimentele sunt distribuite la pre­țuri de speculă. **Trîom*a a­­­f YWîoyP slin m te“ pttff. t­a „ SCÂNTEIA’1 O REALITATE ROMANEASCA­ ­Urmare din pâij­­t­a se aud decât cuvinte de ocară pen­tru drepturile femeilor ? Numai lepă­dând in pragul uşii, sentimentul ele­mentar de mândrie umană şi cetăţe­nească, pot să păşească înăuntrul a­­cestui cimitir politic Dar rămăşiţele anilor sbuciumaţi prin care a trecut ţara nu se svârco­­lesc numai în presă. Influenţele ob­scurantiste cari nu se pot stăpâni în­cearcă încă să ne conteste şi prin fapte drepturile egale. Pe această linie se situează şi dispoziţia reîn­viată recent de decanul de la Facul­tatea de Medicină, ca studentele să nu fie admise decât Intr’o properţie de SG1’/«. Ase-menea măsuri arbitrare, care dau “ntScebare mediocrităţii prin eliminarea unei întreceri libere între cetăţeni fără deosebire de se«, nu pot fi înregistrate decât cu cea mai adâncă revoltă Toţi aceştia trebuie să înţe'eepă că promovarea femeii în profesiuni, ca și în posturi de răspundere, a deve­nit azi O PFAtITttTE ROMAmfaSC«. O realitate, în fata căreia izbucnirile pe cât de nedemne pe atftt de inu­tile, ale oamenilor din trecut, vor trebui să se piece. Descoperirea unui arse­nal de arme si muniţii la maresal si brăfîp*r?iştii dn jud. Timiş * V. * V. perchetiUgnate: s’a interzis entu­­ziai'ilor să arunce din balcoane bu­chete d° flori, io fiecare sută de me­tr­,, pe acoperişuri şi tn balcoane au fost instalate gărzi înarmate Cor*eciul renal şi-a făcut intrarea tn /*ena Rnls-Rolice-ul. renal pă- • .. .. _ , cit de o­oardă de. sute de motoc) - î­­n urma cercetărilor minuţioase date înarmate cu mitraliere dar­e întreprinse de Lee­unea de Jandarmi purtând, fanionul cu deviza Ora- /Timiş «’au descen-rit numeroase ar­­poporului mew face puterea , me­a- muniţii la diferiţi membrui ai maa s’a îndreptat spre catedrală. j nartidetor mandate si hrăben’str Jn-VnÎL*&0f£8Lfî ÎSlr- , - i d vizii Vichent­e Murau ion Râm-Asa sa ttetrerui istorico t'ium- - •, _ .. , v. fala primire ne care poporul atenian T””" ,0S’fM’l,,R »im M«nuca V- a făcut-o Celui ales la Ucevniii lui chentie Andrea Ion Bulzii vichen­tie Tămas Aurel IHd'sî, Romulus Spă­­taru, Aure] redu Floarea Stan, Pavel Vuici, Petru Ardelean, Mose Rotaru, Nicolae Z'con, Eftimie Lud­ișor, S­mion Boldurean Ctansrip Boldurean Vasile losup, Agente Iurji Vâsle loan, Leontin Nediu, George Soceriu, Ion Cimpoca şi Aurel Ion au fost în­aintaţi cu actele dresate Curţii Mar­­ţi ale Asupra lor s’au găsit 28 arme, 1000 cartuşe, 5 baionet­e şi grenade. Nou hotgriri ale Com Si3i Ge tele de Reformă Agrară In urma judecării de către această Comisiune a cauzelor de expropriere s’au dat următoarele solutiuni : 1. S’au menţinut avizele Comisiunilor de indrumători judeteni pentru aplica­rea reformei agrare,, în ceeace pri­veşte pe proprietarii : Judeţul Argeş: Elena Popescu, Petre Seltea, Gh. Brătianu, Marin Deciu şi Gh. Gheorghiu, Moşt C-tin Frurza, E­­liza G-ral Cibuchi, Moşt. Dumitrescu Lăzoiu, Moşt Florea Pavelescu, Euge­nia şi Mircea Triandafil, Ilie Barbu, Ion Fl Popescu. Jud­ Brăila • Primăria Municipiului Brăila Jud Buzău : Most Ilie Cârstea Căti­­neanu, Ton şi Zoe Comănescu. Maria Şi Eugen Ionescu. Jud. Câmpulung—Bucovina : Succ. Gojar Sofia, Regna Soc. Expl. păd. Va­tra Dornei. Soc Rom. Germ expl. lemne, Gojar Victoria Kraus Rudolf Coneac Maria. Sesia Parohială, Teu­­­şeanu Ştefan şi Maria. Graşi Antonia. Weisshaupt loben. Jud. Dâmboviţa . Marian Z. Dobres­­cu, Ecaterina V. Nicolaescu, C. Chi­­hăescu, Ecat. Dumitrescu, Artila Jean Chintescu. Traian N Popescu Eufro­­sirsa Verfureanu, Maria I. Marinescu SerarVitopol Gheorghe. Jud. Ilfov: Constantin Cruceru Ele­na Sturca. Nădejda Balasinovici. Most. Aliministeanu. Moşt. Maior Mărgărit. Ana Maria Calimache. Creditul Mobi­liar­­M. Oristeiul Nicolae Em Laho­­vary, Maria Grăjdănescu, Elena Luch­­leanu. Moşt. Eftimie Beglu. Jud Prahova . Vasile Lăzăroiu. Ma­non cpt. Carp Constantinescu, Scarlat î­ahovary, Gr. Cărbunescu, Preoţii Gr. Ghica Ion Cristopol, Ecaterina Sores­­cu, Moşt Târgu Predescu, Ion Cârbu­­ nescu, dr. I. Jovin, Elena Ing Pleşo­­ ianu. Jud.­­ Sărat , Marioara Pană, Silvia Comandor Negru şi alţii. Maria Botes­­cu, Ion Zamfir şi Iancu Saragea, Dr. V. Noveanu Constantin Udrea, Cons­tanţa Zamfirescu, El. Angelescu şi alţii Elena D. Stoica. Jud. Tecuci, Ecat Col. I. Beldiman Jud. Vlaşca , Moşt. C-tin Popescu, Tatiana G-ral Rudeanu. 2. S’au reformat avizele Comisiunilor de îndrumători judeţeni pentru aplica­rea reformei agrare, în ce priveşte pe proprietarii : Jud. Argeş : Gheorghe Mateescu Fi­­lofteia Miulescu, p­tin Boderoaga 51 alţii. .­­ Jud. Brăila: Dr. Ni­colae Sachelarie Jud. Buzău : Constantin Ni­cul­escu ing. N. Mareş, Ecaterina Braişteanu Paraschiva Vasile şi St. Popescu. Juri Câmpulung Bucovina : Poberez­­nic Mihai şi Roza, Balabesciu Valeria, Sefciuc Ferdinand, Ryser Arthur Soc Alpina, Pobereznic Matei. Jud. Dâmboviţa: Agripină Marinescu Iancu Anastasescu. Jud Ilfov: Maria şi Costîcă Simion Gri­gore Gr. Arion, I­n H Otetelişeanu Zoe Rioşeanu. Alex Liioşeanu Jud. Prahova . Ae­x şi Ion Alexan­­d­rescu. Ecaterina S­etescu, Moşt. Pi­­siota. Maria şi Ion Dânescu Nae Dumi­­trescu. Constanţa cover. Pleniceanu. Gh. Peristeri. Ele­m Dr.­­Georgescu, Margareta Sixtolescu Jud. R. Sărat. Maria Enache şi N Rădulescu. Niculascu Dorobarțiu. Most Dendrino, Alex. Gh Orleanu. Andrei Gâtă. Alex. P­rie. Aristide Hartular, Panait Juga. Most Elena Mărdărăscu. Maria Col. Dr Faur, Col. Dr. Tătăranu Marioara Tătăranu. Costel Tătăranu. In âmplâri din Cen’toîă „„„„ cnApoilantiidan unH conducători de autotaxiuri ,MPestaP0,7B Uilor SF«CC»N­a­tT, cursul zilei de erl au fost prinşi în flagrant delict şi arestaţi următorii şo­feri speculanţi: Şerban Gheorghe, Str. Niculcea Nr. 29, proprietarul autotaxiu­­lui nr. 10802 B , Ştefănescu Nicolae Str. Justiției No. 6. proprietarul autotaxiu­­lui nr. 11619 B., Sasa Ion Calea Călă­raşi Nr. 280. proprietarul autoaie"''!!”­ nr. 11409 B„ Chinzdea Constantin Str. J Nr. 9 Parcul Vatra Luminoasă şoferul autotaxiului nr. 10135 B., Bandi Ştefan Str. Regina Maria No. 100 Colentina, şofer al autotaxiului nr. 10408, Sikelly Ştefan Str. Vasile Gherghel Nr. 109, şo­fer al autotaxiului nr. 11370. Toţi cei de mai sus au fost deferiţi justiţiei­ ai laptelui Organele politiei economice din Pre­fectura Poliţiei Capitalei au arestat pe individul Ioan C. Lăzăroiu domiciliat în Str Aviator Sănătescu No. 2, farma­cist şef în Direcţia Inzestrărei sanitare din Ministerul Sănătăţii, care uzănd de calitatea sa a sustras însemnate canti­tăţi de lapte condensat proprietatea Crucii Roşii Acest lapte era destinat pentru hrana copiilor bolnavi din di­ferite spitale. Numitul a vândut acest lapte comer­ciantului Nicu A. Blanc din Str. Avia­tor Stâlpeanu Nr. 2, care la rândul său l-a speculat la negru.­ Contra numiţilor s’au dresat acte de dare în judecată care au fost înaintate Parchetului. Şoferii speculanţi deferiţi justifîei Organele Serviciului Circulaţiei şi ale Poliţiei Economice din Prefectura Poli­ţiei Capitalei au pornit o acţiune pen­tru combaterea speculei la care se de­ Urmărit de poliţie Dumitru Dumitrescu zis Matache bru­tar, în vârstă de 46 ani, dispărut de la domiciliul rău din Bucureşti Intr. Fio­­reasca No. 19 din seara zilei de 7 Sep­tembrie, este urmărit de poliţie. Cine cunoaşte locul unde se ascunde în prezent este rugat să anunţe telefo­nic Prefectura Poliției Capitalei cabi­netul d-lui chestor Al. Roman. INFORMN­ŢIUNI Marele Stat Major aduce la cunoş­tinţă că între 10-29 octombrie 1946 se va ţine un nou concurs de admitere în şcolile de ofiţeri şi subofiţeri activi. Se primesc candidaţi şi la şcoala de subofiţeri administraţie pentru care se vor trimite înscrierile la Şcoala Sub­­­ofiţeri Infanterie Făgăraş, înscrierile se primesc în şcolile res­pective, până în ajunul concursului. A Biblioteca ARLUS din Calea Vic­toriei Nr. 115 a primit în ultimul timp nenumărate cărţi noui din U.R.S.S. Pentru consultarea lor accesul publicu­lui este liber în orice zi de lucru în­tre orele 8—1 şi 16—19, iar Duminica între 9 şi 12 dimineaţa. Ministerul Educaţiei Naţionale a apronat reexaminarea elevilor repetenţi din cauza unei SINGURE MATERII Reexaminarea se va face la şcoala pe care a urmat-o elevul şi în comisie formată din TREI PROFESORI 0. Pe scena Teatrului Muncitoresc se repetă cu intensitate piesa Ospăţ îm­părătesc" de Constantin A. Antoniu, că­reia i se pregăteşte o montare excep­­t morială ped­tru deschiderea stagiunii, a cărei dată s’a fixat pentru Sâmbătă 5 Octombrie, ora 8 seara. « Liceul internat Buftea are locuri pentru înscriere în toate dlamele «, Ministerul Educaţiei Naţionale a dispus ca profesorii şi profesoarele, ca­re au funcţionat ca titulari în învăţă­mânt, dar n’au putut obţine fixarea la catedre din cauza lipsei de catedre va­cante, să fie utilizaţi în continuare. Cei interesaţi vor înainta cereri . Ministerul Educaţiei Naţionale convoc,că pe toţ­ învăţătorii învăţătoa­rele şi conducătoarele din Municepiul Bucureşti pentru Joi, 3 Octombrie a. c. în sala liceului Comercial de fete Nr. 3 din B-dul Ferdinand 9, pentru primirea instrucţiunilor cu privire la fişa şco­lară. Prezenţa obligatorie. A M­n­sterul Educat­e’ Naţionale a înfiinţat o Şcoală de Conductori Mo­­rărit şi Panificaţie Durata cursurilor 3 ani. Absolvent­ capătă diploma de sub’sig’neri. Se primesc absolvenţi a 8 clase liceale Informaţ’uni la secre­tariatul şcoalei în loca.îul liceului industria! Nr. 2, Str. Gh. Şincaî Nr­ 10. A Institutul Polon dn România anunţă, că desch derea cursurilor de limba polonă are loc afttăzi 1 Octom­br­e 1946 orele 19, în Casa Polonă din str. Chrîst’Sn Tell No 21 (piaţa Amze’L A Idvăţătoare'e şcoalelor de copii mie d­e Capitală sunt, convocate la Inspectoratul Şcolar str. M­ira­ Vodă 42. Miercuri 2 Octombrie a c­ otele 17 fix. Pro­cuţa obligatorie. Direcţiunea şcoalei de aceti­ci e­­lectricieni (str Oîtarului 111 atrage din nou atenţia întreprinderilor Industra­­le IIV şi d-lor patroni că sunt obligaţi să-şi scrie ucenicii electricieni numai la această şcoală Cursurile au înce­put, în mod regulat­ Se primesc în­scrieri la şcoala technică superioară pentru electricieni, care-şi va începe cursurile pe ziua de 7 octombrie a. c. Printr-un decret lege publicat în ,,Monitorul Oficial“ de ieri. Primăriile sunt autorizate a încuviinţa lucrări de reparaţiuni radicale şi reconstrucţii şi la imobilele aparţinând muncitorilor şi funcţionarilor, care sunt eşite din cadrul alinierilor. Termenul până la care se pot face astfel de lucrări a fost, fixat până le 1 ianuarie 1947. Sindicatul Temn forestier chi»",­ pen­­tru Joi 3 Octombrie 1946 ora .4­­3 m întreg comitetul şi responsabilili de re­­soarte. A Sindicatul Transporturilor, Str. Matei Voevod No. 52, convoacă pe toţi conducătorii de autobuze şi camioane. Miercuri 2 Octombrie 1916, orele 16, pentru a discuta probleme importante. 9 Toţi responsabilii culturali din fa­bricile şi întreprinderile ce aparţin de Sindicatul Metalo-Chimic, sunt con­vocaţi la şedinţa resortului „Cultural", în ziua de Marţi 1 Oct. a. c., orele 17, în localul Sindicatului, str. Isvor 4. (1) Funcţionarii din întreprinderile de Construcţii sunt invitaţi să participe la adunarea generală de costituire a secţiei Funcţionarilor din Construcţii, ce se va ţine joi 3 Octombrie 1946 o­­rele 15, în localul Comisiei Locale a Sindicatelor Unite (Palatul Camerei de Muncă) din str. Calomfirescu nr. 8, când se va alege şi Corm­it.­tul de con­ducere . Membrii comitetului Soc. „Şcoa­la Nouă"‘-filiala Bucureşti, sunt con­vocaţi la şedinţa cere se va ţine joi 3 octombrie a. c. orele 17, în sala mare a­ Inspectoratului Şcolar a! Ca­pitalei din str. Mihai Vodă, colţ cu str. Uranus Farmacii de serviciu Zuav Ion Bd. Regina Maria 1, Frun­ză Popescu Elena, Bd. Reg. Carol I 23, Costin Lucia, Str. Popa Tatu 78, Mihăi­­lescu Ion, Şos. Ştefan cel Mare 54, Sti­­nescu Ion, Bd. Pake 159, Dr Negoilă Gheorghe, Şos. Viilor 49, Oană Alexan­dru, Şos. Panduri 2, RADIO ROMANIA şi RADIO BU-­­­CUREŞTI 7 00: Descunderea emisiunii Radio jurnal 7 15: Buletin de ştiri ro­mâne în limba rusă 7 20: Rezumatul programului 7 22 Publicitate 7 27 Mu­­zic­a dimineţii RADIO ROMANIA. 7 30: Emisiune în limba maghiară RADIO BUCUREŞTI. 7 30 Continuarea muzicii de dimineaţă RADIO ROMANIA ,­ RADIO BUCUREŞTI: 8 00: Muzică va­riată uşoară 9 00 închiderea emisiunii. Dela orele 9 00—9.05 pe Radio România şi Radio Bucureşti jurnal in Ulubei bute­gară RADIO ROMANIA si RADIO BU­CUREŞTI 13 00' Deschideri , emisiunii Cotele apelor Dunării ,Publi ' Re Co­n­­c­ert de muzică variată 13 30 Ora Na­ţiunilor vec­ine - Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice 13.55 Publicitate 14.00: Radio Jurner 14 17: Revista pre­­sei. 14 22: Carnetul unui bucureştean 14.27: Orchestra Steve Bernard. 14 50 Publicitate 14 57 Buletin meteorologic 1­­ 00: Rezumatul programului de a doua zi 15.05- Închiderea emisiunii RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI: 18.00: Deschiderea emisiunii Dev­ Me­nuet şi gavota la Foxtrot şi tango 13 45: Carnet cultural: Cronica dramatică de Liana Maxy RADIO ROMANIA­ 19.00: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI: 19.00- Orchestra de Salon Radio dirijată de Dumitru Stancu. so­­listă: Elena Duşescu RADIO ROMA­NIA şi RADIO BUCUREŞTI 19.30. Continuare Orchestra de Salon Radio dirijată de Dumitru Stancu. RADIO ROMANIA 20­00: Jurnal pentru Capi­tală 20­00 RADIO BUCUREŞTI. 20.03: Jurnal pentru provincie. RADIO RO­MANIA şi RADIO BUCUREŞTI: 20­10 Revista presei 20.15: Universitatea Ra­dio: Ciclul Scriitori generoşi — ..Upton Sinclair“ de Petru Comarnescu 20 30: Recital de pian - Eliza Ciolan, 20 53: Oglinda zilei. 21 00. Seară de teatru — .Candidat fără noroc” de Horia Fur­tună 22 00: Radio jurnal 22.17: Buletin de ştiri române în limba rusă. 22.23 Buletin sportiv 32.26: Rezumatul pro­gramului de a doua zi. 22.30: Mari cân­tăreţi 23 00- Muzică simfonică engleza 24.00: Închiderea emisiunii De la orele 14.30—15 30 Radio Dacia Română pe lungime de undă de 32,4 m şi Postul pe Undă Scurtă de 25 m.. emit pentru străinătate. (RIEI: Domnii sunt geloşi ATENEULUI:­­ Dragostea, carte de aur TINERETU­­­LUI: Doi sergenţi Cimematogirafe AHO: Legenda îndrăgostiţilor. SCA­ iLA: Şoimul blestemat. CAPITOL' Des­'­inul unei iubiri: FANTASIO s*ţ......ea Japoniei (film sovietic). RAHOVA- Co­­vorul fermecat (film sovietic). OMNIA: Agentul secret (film sovietici LUXOR: Rmortal senzaţional. EXCELSIOR Plă­cură primăverii. TIVOLI: Valsul '”bf­­ril. REGAL- Misterele Parisului TPFA­NON : Am fost smnană DALLES' 9e. tomees SELECT Sora mea E'»na. BD. , RAI,ACE: Ps'uri separate CENTRAL: Nimic nu mai cade. CASANDRA' Di­­vorţul A . P.A. Fanfula da Led: FE­­M'NA' Două lumi şi o dragoste VTOTO­­P­ A- Biruinţa dragostei. PROGRESUL: GăVStnie îndepărtată (film sovietic). CORSO' Serenada din Vale­a Soarelui. MIPS A- Tahiti în flăcări. AIDA: Iréne, ónén n\!A- Mascatul aMBrr* \N: T’­’m american muzical. CARMEN SIL­VA' Aventurierul gentilom CLASIC: Palermo DACTA' Absente npmnt'’''te. vt.opîda Re'etena noastră moartea. GLORI1 Unde cerul și marea se în­­tâm­pea. NERANDA: Dragoste dincolo de viată si moarte si Copilul nimănui. STARCONT: Acela care primeste palme. RADIO *‘ RADIO ROW AM! A LIBERA pe 4.8,5 lungime de undă 12.00 Deschiderea emisiunii. Ora e­­xactă. Mu­zic­ă românească 12 05: Catri­­nel vorbeşte femeilor 12 10: Muzică u­­şoară 12.20: Ariticităţi la microfon 12.24: Muzică românească. 12.30: Bule­­tin de ştiri. 12.40: Muzică uşoară 12 50: De toate pentru toţi 12 54: Muzică vs­­ria-tft 13.no.- Snixji-iiii dia presa. 13 25: Formaţiunea cte mtXzUa romaneasca a postului de radă1 România Liberă, sub confhienrea lui Al­f­red­o Tomas. Cântă Petru Gusli. 13 20: Bullin informativ. 13 24: Muzică românească. 13.30: Buletin de ştiri 13.40: Formaţiunea de muzică uşoară a portului pe radio România Liberă, sub conducerea d-lui Alfredo Tomas 13 55: închiderea emisiunii A­­nunţarea programului de după masă Ora exactă 13 00- Deschiderea emisiunii Ora exactă: Muzică românească­­S­in Actualităţi la microfon 18.45: Muzică de jazz 19 00: Spicuiri din presă, 19 9a Muzică românească 19 15- Bule,In de ştiri, 19 25: Muzică uşoară 19 35: Cro­nica pentru femei de d-na Elsabeta Luca 19 44- Muzică românească, 19 60 Viaţa politică 20.00- Concert de pian Josette Hârsu. In program: Debussy şi trac­aturian 20 20: Conferința domnului Barbu Rădulescu 20.20: Muzică vocala: Carusso Saliapin. Tita Ruffo. 20 45: Buletin de știri. 20.55: închiderea emi­siunii. SPF^T^nOIE T estre NATIONAL: Arteziana. STUDIO: Ul­tima oră. ALHAMBRA: Prinţesa Circu­lui. ATLANTIC: Votaţi cu Stroe. BA­­RASEUM: Am ucis. COLORADO: Dom­nul dela ora 5. COMEDIA: Strigoii. MIC. S. O. S. MODERN: Papa se Ins­­trueşte. NOSTRU : Abracadabra. SA­VOT: Două inimi întrTmn vals. VTCTO Hârlico alocat p ic isTiuil Ii si-fale (AGERPRES). — D-na Dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii, a semnat ori o decizie care stabileşte mărirea a­­locaţiilor de hrană pentru toate institu­ţiile spitaliceşti şi de ocrotire ale Mi­nisterului Sănătăţii. Noile alocaţii care intră în vigoare de azi vor fi următoarele 1. paturile clinice universitare, spita­lele şi sanatoriile tbc., spitalele de co­pii, preventoriile, şcoli de surori de proşil şi canceroşii, lei 5000 pe zi; 2. aşezămintele de ocrotire pentru co­pil preventoriile, şcolile de surori de ocrotire şi puericultură 4000 lei pe zi; 3. spitalele şcolile de personal sani­tar auxiliar şi aşezămintele de ocroti­re din municipii, lei 3000 pe zi; 4. spitalele, şcolile de învăţământ sa­nitar auxiliar din oraşe de reşedinţă de judeţ 2 800 lei pe zi; 5. restul aşezămintelor şi spitalelor din mediul rural 2.600 lei pe zi. Cheltuielile mărunte se sporesc la 200 lei pe zi de fiecare pat bugetar. Pentru acoperirea acestor cheltuieli guvernul prin Ministerul de Finanţe a acordat o alocaţie suplimentară de 15 miliarde lei. Bonurile de pâine Azi Marti 1 Octombrie 1946 este valabilă pentru 300 gr. pâine nea­gră a doua jumătate a bonului 1 Nr. 131 iar pentru 250 gr. pâine albă a doua jumătate a bonului 131 și a doua jumătate a bonului Nr. 257. Căminul „Ilie Pintilie” Pentru a glorifica figura marelui luptător pentru democraţie şi liber­tatea poporului român, Ilie Pintilie, ucis de fi­gumul antonescian la Dofta­­na. Apărarea Patriotică va da cămi­nului de copii orfani de război, din comuna Militari, numele de Căminul ILIE PINTILIE”. Duminică ?9 Septembrie a. a orei* 11 a. m. se va desfăşura în localul căminului din comuna Militari, str Stancu Major Nr. 29, o festivitate cu ocazia acestui botez. Vor lua cuvântul reprezentanţa muncitorilor ceferişti, ai Apărării Pa­triotice şi cetăţeni din comuna Mili­tari. Procesul generalilor Dăscălescu­ şi Cealâc în faţa Curţii Criminale Eri în faţa secţiei IX a Curţii Cri­minale a început procesul generalilor: Dăscălescu comandantul corpului II de armată de la Odesa în cursul anu­lui 1942 Şi Gh Cealâc ajutorul lui. Aceştia sunt învinuiţi de a fi dat o ordonanţă prin care dispunea împuşcarea pe loc fără judecată­­a locuitorilor paşnici, în special a e­­vreilor, precum şi de urideri în masă. După citirea actului de acuzare a început aud­erea martorilor. Procesul a rămas în continuare. Primim şi semnalăm D­na TINA KÖRNER din BuCUreşti, str. Grişului Nr. 2, a primit un culei expediat de d. Adolf Rothenberg, din Bronklih 1130 Brighton Beach la 4 Iu­nie a. c şi avizat de Vama Pu­siei la 25 Septembrie a. c. La deschiderea pachetului în faţa funcţionarului de resort, a constatat că în locul unui kilogram de zahar­eal era trecut în inventarul coletului erau huma) 150 gri, punga fiind ruptă Semnalăm cele de mai sus forurilor competente pentru cercetare şi aspra asneţionare a vinovaţiloir. SsJGrit Turul &­ Românieî Pored si* y ri aces'ns jsrîrmd ?3în­a sosirii la TimitaPn Etapa Oradea Ti­tuşoara a adus victoria iugoslavului Poredsky care i parcurs distanta îr 1 5 orc 32 mîn 27” urmat de Pnv 'FM-»'a — 5 hi 10 —. Prosinek (J 1 — 5 45 33 VVatteUbum (F' — 5. 48 29­­ și M Chicomban (R A ' — 5. 48 .31.— 7^ FOOT BALL In­' Nat_ A. Bucureși G­o,ești C F R a în­vins pe U. D R cri 2-0 (0-0) - au marcat Fiîofti min 5­7 si 83 Venus - Juventus a invit),- Ciocanul cu 3-2 (l­ai Au­merest T ti Popesc­u (3) in min. 35 55 59 pentru Kriv nsi Horvn­ h în m n 52 si Hoeffling in min. 75) Alte rezultate. Arad -­­ T­A - Carmen 2-1 (0-1) Timisoara - C. F. R.­­ Dermagant 2-1 (0-1) Caracal - F. C. Craiova 1-0 (0-0), Pl­oeşti - Prahova - Ferar 2-2 (0-0). Cluj - Universitatea - Libertatea 4-2 (2-1). ­ După ce am cunoscut pact la­ atmosfera întrunirilor electo­­rale­ din 1919, cunoaştem acu­m şi dedesubturile acestor întru­niri Evident, viaţa particulară a organizatorilor. In speţă d-nii V. Vlăscăuţeanu şi T. Pasăre, nu-i streină de intrigile subte­rane... In plus, pentru putină vreme. Intră in scenă un personagiu nou, ciudat, misterios, ale cărui rosturi viitoare nu puteau fi deslegate de mintea lui Teică Pasăre din 1919. — Ce-ai văzut? Ai văzut tu ce­va vreodată ?Că eu de când te știu, numai cu rachiu’n cap te-am a­­pucat. Ce să vezi ?... — las’că mi-au spus ei alții- De câte ori te-ai lăcomit dumnea­ta la mine... Dac’ar fi să-ți cer înapoi tot ce mi-ai furat.... — Furat eu ? Măi Pasăre, mă­­soară-ţi cuvintele când vorbeşti cu mine.... — D’apoi sigur, doar vorbesc cu dom’ Primar! — l-am luat eu în băşcălie — Primar, da ! Vezi tu atunci— Or să-ți iasă pe ochi vorbele astea. — Halal primar! — m’am vese­lit eu, numai aşa — ca să-i fac în ciudă — Da măi, primar! Ce? Arată­­mi tu altul ca mine’n sat aici Lo­bodă ăsta care stă de vreo şapte ani la primărie. îi primar? O mo­­mâie! A’ncercat conu Vasilică să se’nteleagă cu dânsul. Ara auzit. Da s’a’nțeles ? Nu ! — Și-atunci l-a prins dragul de dumneata ! — Apai da, chear aşa. Degeaba râzi tu. Putea să-i dea Lobodă a­ tâta ţuică ? Putea să-i deie altul ? Spune! Atunci tn clipa aceia, mi-a trăs­nit mie un gând: — Apoi bade Toadere, eu cred că mai pot şi alţii. — Cine, tu? — mă luă el peste picior. — Da, eu. — Fugi de-acolo­. Ai mai fi umblat şi pe la alte crâşme înainte de-a veni la mine.... — Ba eu, bade Toadere, nu glu­mesc deloc. Eu­­ dau ţuică — dacă vrei — şi lui conu Vasilică, şi du­­mitale şi la toată ţara. Şi cu cât vedeam că mă ia mai de nebun cu atâta mă ţineam mai tare. Şi cât mă ţineam eu mai tare, cu atâta se’nfuria badea Toader. — De unde, măi Pasăre ? Ai să­pat fântână undeva şi-ai dat de ţuică ? — Poate.... Fapt este c’am dat de ţuică. Uite, dacă vrei, eu îţi plătesc toată partea lui conu Vasilică pen­tru ţuica de Duminica trecută — şi pe urmă mă’nţeleg eu cu dum­nealui — Cum vrei să ajungi primar ? — Primar — neprimar, asta-i so­coteala ! Şi am scos cei trei sutari pe tej­ghea. tot cunoşteam eu omul ! Că de TEACA PASĂRE XVII până la primărie era cale lungă, iar până la bani nu erau decât vreo două şchioape. Aşa că Buhnilă s’a uitat la mine s’a minunat, m’a cercetat, s’a uitat la bani şi iar s’a minunat: — De, bre Pasăre — mormăi el. Martor mi-i Dumnezeu că data asta nu vreau să te’nşel. Pentru ce-o fi vrând tu să plăteşti partea lui conu Vasilică — nu ştiu ! De unde ai banii, iarăşi nu ştiu! Da dacă tu de bună voie vii şi-mi pui banii în mână, bine, îi primesc. 180 de lei face. — Stai că nu-i aşa Aici nu-i vorba de luat parale Aici e vorba de-o înţelegere: de-acu’nainte eu dau ţuică lui conu Vasilică ! Fu trag pohosul, şi când o fi — eu oi trage şi folosul. ^ U­til« — Bre Pasăre, eu nu vreau să te’nşel. Mi-ai spus mai înainte nişte vorbe grele. Poate, ştiu eu, cândva, să-ţi fi greşit vreo socotea­lă. Da azi, uite, nu vreau să te ne­norocesc. Ţine-ţi banii! Mai înv­bracă-te şi tu, mai cârpeşte-te. Nu fă ca Dănilă Prepeleac. Că tu n’ai să ai de unde da ţuică lui conu Vasilică şi tot la mine o s'ajungă... — Ce prepeleac, bade Toadere... Te ţii ori nu te ţii ? — am dat eu să-mi bag banii în buzunar. — Ei, dac’aşa ţi-i voia, uite, mă ţin! Dă’n’coa’ 180 de lei. Şi-am bătut palma. T-am dat oi sutari, i­ar pentru rest, am luat niscai băuturică, o bucată de mămă’igă ceva brânză, mă rog, din toate, şi m’am tras la o masă. Acuma eram prieteni. Dela tejghea Buhruilă tot mai mormăia din când în când câte ceva şi trăgea cu coada odrului către mine. — Hm, drăcia dracului.... Şi se tot uita la cele două hârtii. Asta era care va să zică nada. ★ Şi cum stăteam noi aşa, unul mân­când celălalt mormăind, s’a’ntâmplat ca eu să aflu o cunoştinţă nouă . A răsărit ca un popândău, de pe-o laiţă, când a auzit icnetul copil stri­vite pe colţul mesei. Era un un uncheş bărbos, slinos cu ochii sticliţi sub tufanul sprince­­nilor. Şedea hi capul oaselor şi mă măsura ca pe-o arătare. Nu era de prin partea locului. — Poftă bună ! —făcu el în cele din urmă. — ’ tam mitale ! Poftim ! Amu, la noi așa se spune: Poftim! Ii-o vorbă .. Da uncheşul a luat-o de bună, s’a desfăcut din culcuş şi s’a aşezat cu nădejde la masă. Şi căra, căra la gură le par’că n’ar fi mâncat de-o săptămână. II mai rămâneau uu-i vorbă şi niscai fărămituri prin barbă, dar se vedea cât­ de colo că avea pântece zdravăn. Când s’a sim­ţit ghiftuit bine, abea atunci, a luat şipul de ţuică, a dat peste cap vreo două gâturi şi a ’nceput a se uita iar la mine cu luare aminte : — Mă rog despre care conu Vasi­lică vorbeați dumneavoastre ? — Vra să zică ai ascultat ? — m­- am minunat eu. — Vezi bine ! Că eu doar pentru asta am venit! — Ca s’ascultaţi ce vorbim noi ! Al dracului moşneag ! Trebuie că era vreun spion Dar să mi-o spui așa dela obraz .. — Nu bre omuleț — tăgădui el Am venit pentru unu Vasilică şi nu­ ştiu mai cum, un boer de pe-a­ci.. M’a chemat el. Stai că-ţi spun cum îl cheamă. Şi ridicându-se în picioare unchea­­şul începu să-şi scotocească buzuna­rele. Nu ştiu ce fel de straie o fi a­­vând, că nu erau nici boereşti nici de­ale noastre, dar Ştiu că de buzunare n’avea să se plângă. Trebuie să t­­avut pe puţin o duzină­­: avea în fiecare o mulţime de lucruri. Ce-o fi purtând el în motoaşteie celea n'am aflat niciodată. In cele din urmă când a dat peste un pachet de tutun a rânjit, mulţămit: — Asta-i. (Va urma) (p. conf.­ V. Ein Galan­­­ r Tai

Next