Scânteia, octombrie 1946 (Anul 3, nr. 640-665)
1946-10-14 / nr. 651
IA pstfom , punefi, fraţi dragi, fraţi de muncă, fraţi de luptă, — spuneţi voi toţi , care meşteriţi din greu ţi vă încordaţi spinările şi mintea să dregeţi ce 'naintea voastră, timp de zeci de ani, au stricat alţii. Spuneţi, — nu v’a muşcat adesea, şi nu vă muşcă oare, iar şi iar — şarpe îndărătnic — gândul că şi truda voastră are, poate, soarta trudei meşterului din poveste ? ...„Ce ziua dădea, noaptea se surpa“... Ah, tare-ar mai vrea unii să ne cuprindă îndoiala, tare-ar dori ca în locul miilor de temelii trainice durate de noi în satele şi oraşele ţării, pentru viaţa senină şi dreaptă de mâine, să nu mai ştim vedea decât dărâmături, dărâmături, dărâmături. Dărâmături vechi şi noi. Cele vechi— făcute de ei. Cele noi — tot de ei le vedem pe toate. Pentru cele vechi, l-am judecat şi-i judecăm. E timpul să ne gândim : ce facem cu cele noi ? Căci unii clădesc şi alţii dărâmă. Cei mulţi preiază. Şi-o mână de oameni distrug. Nouăzeci de milioane — atât a strâns numai în DOUA zile muncitorimea Capitalei pentru fraţii lor, femetaşii. Bob cu bob, grână cu grână, ruptă de tata sărac de la gură de copil sărac, se ’ndreaptă pâinea — cea care nu mai e de toate zilele — spre satele Moldovei. Dar numai într’acolo ? Puţine grâne dosesc speculanţii? Puţină pâine e prefăcută de ei în aur greu, furat din buzunarul săracului ? Până şi ajutoarele destinate Moldovei, speculanţii au reuşit să le vămuiască dn prag de iarnă — de iarnă grea — norodul oraşelor şi satelor ţării e speculat până la sânge. Speculanţii refuză poporului hrana. Faţă de sforţarea eroică făcută de muncitori pentru refacere, faţă de sprijinul dat de guvern industriei şi transporturilor, producţia industrială a ţării se cuvenea să stea mult mai sus decât stă. Dar unii clădesc şi alţii dărâmă. A produce cât mai puţin, a produce pentru speculă, a da puţin şi a lua mult, d«s acesta e crezul celor ce-şi bat joc de ■forţările noastre. Şi când dau ochi, in localurile lor de lizur, cu muncitorii care adună pentru ţinuturile ret, lipsite, domnii răspund „Daţi voi! Noi n’avem E timpul să tragem linia şi să facem socoteala. E timpul — înaintea acestei ierni grele, înaintea alegerilor în care vom hotărî soarta ţării. SE ’NCEARCA TRECEREA ÎNTREGULUI GREU PE UMERII CELOR CE MUNCESC, IN FABRICI, PE OGOARE, IN BIROURI. Profitorii mizeriei poporului încearcă să facă acelaş lucru ca în preajma lui 1933, când la putere erau oamenii lor, ,Istoricii“. Da, dar atenei aveau puterea, aveau mitraliere şi ocne, aveau cimitire. Azi nu au decât „Dreptatea” şi „Liberalul”, n’au decât agitaţia stearpă a rămăşiţelor „istorice” şi fasciste, împletite în agonia lor comună şi — din păcate — mai au câteva glasuri răzleţe în presa „independentă”. Azi însă, noi, poporul, avem guvernul democrat. Azi avem NOI, POPORUL, ac de cojocul speculanţilor, dărâmătorilor. Aşadar : CE AVEM DE FĂCUT ? Dar mai întâi : cum am ajuns aci ? Acum doi ani, explicând primele succese militare ale hitleriştilor, Generalissimul Stalin a arătat că de obicei iniţiatorii marilor planuri de jaf şi tâlhărie internaţională îşi pun la cale atacul mult mai amănunţit decât îşi pregătesc popoarele roc-dee, ocupate cu munca constructivă, apărarea. Acelaş lucru s’a ’ntâmplat şi in hotarele ţării noastre. Poporul muncitor, absorbit de uriaşul lui efort constructiv,—şi doritor ca acest efort să însemne o adevărată şi neştirbită solidaritate naţională, prea s’a ’ncrezut, prea a lăsat să-i scape de sub privirile lui agere profitorii, pentru care punga a ţinut şi ţine totdeauna loc de patrie şi patriotism. Chingile legilor economice au fost slăbite. Controlul popular a slăbit şi el. Dacă unii dintre capitalişti au înţeles adevăratul interes al ţării, alţii, foarte mulţi, profitând de faptul că in aparatul de stat rămăşiţele trecutului politicianist sunt încă foarte, foarte adânci şi-au creat in administraţie şi justiţie complici, şi... şi-au dat poalele peste cap. Ochii — milioanele de ochi ale marelui gospodar, stăpân azi în ţara lui— poporul — n’au mai cercetat cu neadormită, vigilenţă toate ungherele casei şi hambarului. E drept, au fost acţiunile echipelor de control popular ale Federaţiei Democrate a Femeilor Române. Da. Dar ele au rămas izolate, răzleţe. Agenţii electorali şi scribii in slujba speculanţilor s’au grăbit să ironizeze această iniţiativă şi să prezinte caracterul local şi trecător al succesului lor ca o dovadă a „imposibilităţii de a duce o luptă triumfătoare contra speculei”. Adevărat să fie ? Nu! Nu e nici o cetate pe care un popor unit şi liber să n’o poată cuceri. In 1933, când îmbuibaţii au vrut să treacă ,toate greutăţile crizei pe spinarea celor ce muncesc, poporul, deşi strâns in cătuşe, a găsit căile juste ale luptei şi — în bună măsură — a izbândit. Azi situaţia este alta — formele luptei cată să fie altele. Azi avem un guvern democrat, un guvern al poporului. Azi putem cere — şi nu încape îndoială că vom obţine — legi drastice împotriva celor ce speculează poporul muncitor şi-i sabotează mngla. Azi un ministru comunist, răspunzând sentimentului popular anunţă înfiinţarea unor tribunale speciale, cărora hienele speculei vor începe curând să le ştie de frică. In noile instanţe, alături de magistraţi cinstiţi, aleşi anume dintre cei mai incoruptibili şi mai devotaţi poporului, vor judeca şi reprezentanţii direcţi ai acestuia, oamenii muncii manuale şi intelectuale. Dar asta nu e deajuns. Nicio lege, nicio instituţie nu poate fi prin ea îndeajuns. Împotriva unui duşman cu mii de braţe. Şi împotriva unui asemenea duşman muncitorimea a ştiut să găsească metode eficace de luptă. OCHIUL POPORULUI PESTE TOT— TOTUL SUB OCHIUL POPORULUI!— Iată principiul călăuzitor al acestei metode, care şi-a şi arătat pe-atacuri roadele. Judecaţi singuri. Datorită unor colectori speculanţi şi unor negustori şi mai speculanţi, oraşul Tg. Mureş se vedea deunăzi în pragul unei lipse totale de pâine. Un funcţionar cinstit, noul director al aprovizionării, Dr. Vasile Hosu a somat pe collector şi pe marii morari ca în cel mult cinci zile să depună cotele de grâu şi să aprovizioneze oraşul cu pâine. Un ordin... un petec de hârtie... şi-au zis speculanţii. Dar aci a intervenit muncitorimea. Grupe de control ale muncitorilor din sindicate au început să cerceteze oficiile de colectare şi morire. Şi ce să vezi ! încă dela prima razie, la prima moară vizitată, s’au găsit peste două vagoane de grâu dosite, opt vagoane de orz, jumătate vagon de porumb, jumătate vagon de făină şi altele şi altele. E doar un exemplu. Dar muncitorii — români şi unguri la un loc — nu s’au mulţumit cu atât. Ei au cerut şi obţinut arestarea şi judecarea speculanţilor. Ei au fost prezenţi in massă atunci când unii cointeresaţi au încercat muşamalizarea procesului. Ei au fost prezenţi cu sutele in sala Tribunalului, priveghiând cum sunt judecaţi jefuitorii poporului. Izbânda a fost a lor. Din sentinţa care s'a dat nu lipsea nici ÎNCHISOAREA, nici AMENDA, şi nici CONFISCAREA FARA PLATA a grâului dosit. Calea a fost găsită. Ne-o indică însăşi clasa muncitoare. E calea acţiunii unite, a acţiunii de massă, a acţiunii organizate a poporului in sprijinul guvernului democrat. E calea înfăptuirii de către întreg poporul a Platformei-Program, care cere luptă aprigă împotriva speculei şi sabotajului. Avem o singură datorie — noi comuniştii, noi partidele democrate, noi organizaţiile de apărare a intereselor poporului , SA NU TARAGANIM. Să facem sfi răsară pretutindeni. In timpul cel mai scurt, mii şi mii de echipe de control popular ca acelea dela Tg. Mureş. Nu respingem de lângă noi pe nimeni : comercianţi cinstiţi, fabricanţi patrioţi, sunt bineveniţi alături de noi, în marele asalt contra speculei. Dar in primul rând să ştim să întraripăm revolta marilor masse muncitoare împotriva speculei, să facem din ea forţa nebiruită de stârpire a răului. Căci poporul nu vrea să i se năruie truda, ca odinioară zidarului din poveste. Şi dacă, bizuit pe aripi atunci încă şubrede, Meşterul s’a prăbuşit, azi are aripi puternice să se-avânte în luptă şi, dela înălţimea la care el nus’a ridicat, să-şî vadă zidirea terminată. Sorin Toma E CÎnvinge U L Ai El OR FI ? Editorialul din „Dreptaten." de eri e semnat de d. N. Carandino şi e intitulat: „Figuri morale“. Totuşi nu e vorba de d-nii Mihai Popovici-Chibrit, Mihalache-Nedemnu, Boilă-Shoda, Roxin- Spirt negru, Coposu - maistică, etc. Se vede că dumnealor nu sunt figuri, ALEŞII... MORŢILOR De pe vremea „alegerilor libere”. Deputatul Grigore Diaconescu (P.N.Ţ.): „ Cum explici că votează morţii pentru dvs. ?” Deputatul dr. Anton Ioănescu (P. N. L.) : „Aşa cum votează şi tăţl dvs. Este şi procedeul dvs.” (Monitorul Oficial, Dezbaterile Camerei 11 Aprilie 1926). Aşa mai înţelegi rostul violentelor proteste ale celor două partide „democratice“ pentru felul cum au fost întocmite listele electorale : controlând listele au văzut că morţii nu s’au mai înscris. EXPERŢII Dealtfel, alegerile din acel an s’au desfăşurat după cel mai tipic ritual „istoric” folosindu-se ultimele perfecţiuni ale tehnicei electorale. Să ascultăm o voce competentă : „Aduc probe în faţa justiţiei că deputaţii libepentru rali din Ardeal s’au ales in majoritatea lor prin fraude, hoţii şi mai ales prin furt de urne şi că adunarea aceasta este în consecinţă o Adunare ilegală, o Adunare in care se găsesc in bună parte oameni certaţi cu codul electoral şi penal (declaraţiile deputatului Victor Moldovanu în Cameră la 10 Aprilie 1926). După atari performanţe, nu e de mirare că tehnicienii electorali ai P. N. L., au fost consultaţi în calitate de experţi de toţi organizatorii de „alegeri libere“ din Europa. Azi, din cauza vitregiei timpurilor, reţeta liberală nu mai e folosită decât în State ca Grecia, Portugalia, Japonia etc. TUDOR OLARU 4 şiremim leim. împotriva sabotării economatelor Lipsurile legii din 3 Mai 1945. „Infracţiuni şi pedepse“ în noul proect de lege. Salariaţii agricoli, din porturi, casnici şi pensionarii vor avea economate CREATE PENTRU SCOATEREA SALARIAŢILOR DIN GHIARELE SPECULEI, ECONOMATELE ŞI-AU DOVEDIT EFICACITATEA. BINEÎNŢELES, ACOLO UNDE AU FUNCŢIONAT CUM TREBUE. ORICÂT AR STRIGA NEGUSTORII SPECULANŢI ŞI FABRICANŢII „ISTORICI", SISTEMUL APROVIZIONĂRII PRIN ECONOMATE, IN MOMENTUL DE FAŢA, ŞI-A CÂŞTIGAT PE DEPLIN DREPTUL LA EXISTENŢA. Dar, noi nu suntem învăţaţi să băgăm capul în nisip, cum fac struţii pentru a nu vedea răul. Lacune conţinute de legea din 1945 Experienţa a scos la iveală o serie de defecţiuni în funcţionarea economatelor datorite unor lacune conţinute de legea pentru înfiinţarea economatelor, din 3 Mai 1945. Mulţi patroni, spre exemplu, au înfiinţat economate — fiind obligaţi de lege — dar în Tot să le aprovizioneze cu alimente şi îmbrăcămintea necesare salariaţilor, au umplut rafturile cu sticle goale, cutii de cremă, scobitori, hârtie „moartea muştelor" şi alte nimicuri. Alţi patroni procurau mărfuri la preţuri negre, încurajând astfel specula şi le distribuiau la preţuri exagerate, jecmănindu-şi salariaţii, în loc să le uşureze traiul■ In unele părţi patronii se lepădau de conducerea şi organizarea aprovizionărilor, cerând comitetelor de întreprindere s’o facă Acolo unde comitetele de fabrică se lasă’ — din lipsa experienţei — prinse în cursă, patronii canalizau toate nemulţumirile izvorâte din cauza proastei aprovizionări împotriva acestor comitete. Aşa se sustrăgeau unii patronii dela obligaţiunile impuse de legea economatelor şi îşi atingeau şi ţelul de a lovi în mişcarea sindicală, discreditând comitetele de fabrică în faţa maselor salariate. Economatele colective se găsesc într-o stare dezastruoasă, deoarece mulţi patroni asociaţi nu vor să depună fondurile de rulment necesare. Mai sunt şi astăzi patroni de rea credinţă cari refuză să înfiinţeze economate, declarând pe faţă că n’au poftă s’o facă. Toate aceste grave abateri şi multe altele asemănătoare au fost şi sunt posibile pentrucă legea din Mai 1945 (Continuare în pag- IIa col- 45) SERIA III—ANUL XV,Nr. 351 Luni 14 Octombrie 1946 TO.iTE TA HI LE iXITI-FA 3CC LEî 4 PAGII! Director * 4uW uowSlAMiNtSUj rm fc*OANE teatral» Hpofraila ABONAMKM b CE î A i| £i%Ü, Partidul Rovtán vă cheamă să VOTtlTI SEMNUL B. P. D. Lunai °"'”u PENTRU MUNCITORI. MILITARI. ŢARANI ŞI STUDENŢI Redacția și administritla . Strada Belvedere Nt * Con» Is Cee No, 1 Ml Taxa poştală plătită In nuIîiÎTV conf aprob Dir. O-te P « * Nt m.S’IB'»« I 26 21» » A4 49 Lunar Sub ministeriatul tov. Gheorghiu-Dej C. F. R.-ul a realizat 0 Refacerea atelierelor din Întreaga ţară în proporţie de 900*; 0 Construirea de ateliere noui la Timişoara, Craiova, Ploeşti, Simeria* Iaşi ; 0 Reconstruirea viaductului de la Caracău; 0 Terminarea liniei ferate Ploeşti-Târgovişte începută de „Istorici” acum 16 ani ; 0 Crearea unei rezerve de 320 locomotive şi 10.419 vagoane de marfă pentru transporturile de iarnă ; 0 Refacerea in proporţie de 80% , a celor 1200 km. linie distrusă ; 1 începerea lucrului la noua linie Bucureşti—Craiova care va aduce C. F. R.-ului beneficii în plus de 20 miliarde lei anual ; 0 Reinstalarea a 83% din totalul de 1210 km. fire rupte; 0 Terminarea liniei ferate Filipeştii de Pădure care pune In valoare bogăţiile minelor din regiune ; 0 Elevatoarele, castelele de apă şi conductele de păcură refăcute In întregime ; 0 Sporirea responsabilităţii muncitorului in ceea ce priveşte calitatea reparaţiilor executate; 0 lată cum a fost posibilă creşterea traficului de călători şi mărfuri astfel incăt astăzi C. F. R.-ul transportă : 4.624.750 călători şi 168.508 vagoane marfă lunar.___________ fiarele discurs al lui V. Pr. Proleto d in chestiunea Trotatului «le Paire cu Rommaitsa» „Nu vom permite puternice ce au mulţi do®avi sau live să lejut de a dietei altor state s* obţină voinţa yybn ciuda tuturor piedicilor, toda cooperării democratice între tari va învinge” — a declarat Ministrul de Externe al U. R.S. S. SOARTA ROMÂNIEI, DACA NE REFERIM LA ULTIMII ANI, ESTE FOARTE CARACTERISTICA PENTRU ACEA SCHIMBARE A SITUAŢIEI IN EUROPA, DE CARE TOŢI NE DAM SEAMA, DE CÂND REGIMURILE FASCISTE DIN ŢĂRILE INAMICE S’AU PRĂBUŞIT ŞI REGIMURILE DEMOCRATICE S’AU RIDICAT, ACEASTA ÎNSEMNÂND O RADICALA RECONSTRUCŢIE ŞI ÎNDRUMAREA ACESTOR STATE PE O NOUA CALE, MODERNA DE VIAŢA. ŞTIM CU TOŢII CA ROMANIA A FOST STATUL CARE PRINTR’O ACŢIUNE HOTĂRÂTA S’A ELIBERAT DE REGIMUL FASCIST AL LUI ANTONESCU S’A ALATURAT ALIAŢILOR ŞI ASTFEL A ÎNLĂTURAT ROLUL NEFAST DE SERVITOR AL GERMANIEI HITLERISTE, apucând pe o noua cale in RÂNDURILE ALIAŢILOR. împreună cu noi, împreună cu trupele aliate, noua Românie democrată a început lupta pentru înfrângerea lul Hitler, a făcut sacrificii considerabile In această lupta şi noi toţi recunoaştem serviciile aduse de poporul român acestei cauze. Este suficient să spunem că noi toţi socotim necesar şi just de a rezolva problema Transilvaniei de Nord în tratatul de pace, de o manieră care să satisfacă interesele naţionale fundamentale şi aspiraţiile naţiunii române. Problema Dunării Discutarea tratatului de pace cu România a scos la iveală şi alte probleme mai generale. Senatorul Wandenberg a fost acela care a contribuit în primul rând la aceasta prin cuvântarea sa referitoare la problema dunăreană, luată ca un tot, şi la problema aşa numitelor posibilităţi economice egale. Natura că va trebui să insist şi asupra acestei probleme. Trebue să spun că discursul reprezentantului iugoslav. d- Kardelji a constituit un splendid răspuns dat cuvântărilor asupra problemei dunărene şi a ajutat deasemenea să clarifice problema princpiunii „posibilităţilor egale“ care este prezentat de anumiţi reprezentanţi ai Statelor Unite şi Marii Britanie ca unul din cele mai înalte principii ale timpurilor noui. Astfel misiunea mea a devenit considerabil mai uşoară. In primul rând trebue subliniat că ei voesc să rezolve problema dunăreană în tratatele de pace cu foştii sateliţi ai Germaniei, ei doresc să soluţioneze problema navigaţiei de Dunăre pe calea ordinelor date către statele învinse. De fapt, ei doresc să-şi creeze un avantaj din această posibilitate pentru a restaura poziţia privilegiată pe Dunăre anumitor mari puteri, care in mod evident nu se îngrijesc de suveranitatea sau interesele naţionale ale statelor dunărene, ci voesc să dicteze şi să-şi impună voinţa lor pretutindeni. Ele intenţionează să facă aceasta în aşa fel încât orice va fi stabilit în tratatul de pace care impunea(Continuare în pag. IV.a col. 1—5) PARIS, 12. (Agerpres)— Corespondentul special al agenţiei TASS transmite discursul lui Vsupra Tratatului de Pace cu România, din 10 Octombrie 1946. Domnule Preşedinte, Domnilor delegaţi, chestiunea pe care o discutăm acum — tratatul de pace cu România este de o mare importanţă pentru întreaga problemă a restabilirii păcii în Europa şi în special in Sud- Estul european. Molotova- Printre artiştii poporului la opera Română ,Se deschiderea stagiunii Repetiţii numeroase şi încăperi mărunte .. Niculescu-Basu, prietenul ceferiştilor. Nevoile urgente ale Operei Române Programe şi distribuţii Pe poarta de fer a „Direcţiei Operei Române“, deschisă de aceeaşi culoare ruginită ca şi frunzele arămii ce cad mereu din castanii de pe trotuar, intră şi vine multă lume. Ne vine în întâmpinare tovarăşul Iliinski căruia îi explicăm scopul vizitei. Calm şi meticulos ne dă toate lămuririle cu lux de amănunte: repertorii, proecte, repetiţii, nume, interpreţi, samand etc. Aflăm nu fără surprindere, că o vom asculta pe tovarăşa Dora Massini în „Doamna Butterfly“, pe Mihail Ştirbey în Almaviva din „Bărbierul“, împreună cu Arnăutu în rolul lui Figaro. Deasememi N. Secăreanu va cânta rolurile de bas din Hoffman, iar Rudy Ledeanu va debuta în „Aida“ Repertoriul Operei se va îmbogăţi cu câteva premiere de mare prestigiu: „Dama de pică“ de Ceaikovschi „Aurul Rinului“ de Wagner, ,,Fata din Far West“ de Puccini ,iar româneşti, „Amorul mascat“ de Hartulary Darclée şi „Serenada din trecut“ de Lucian Teodosiu. In afară de reluările de mare succes, „Nunta lui Figaro“, „Cavaeria“ şi „Paiaţe“ şi „Voevodul ţigan iar“ se vor reprezenta spectacole de balet, în premieră, Fântâna, din Bacciserai de Boris Asafiev şi două lucrări româneşti: „Treptele desăvârşirii“ de Alfred Mendelsohn şi „So-Coust. Chiriţă (Continuare în pag. II-a col. 5—6—7) Dora Maşini şi Niculescu repetă L-am aplaudat cu toţii pe Figaro din „Bărbierul", căutăndu-şi faimoasa cavatina, sau pe Lakmé luăndu-se la întrecere cu privighetorile în aria clopoţeilor. Unii poate am plâns cu Cio.Cio-Scm din „Doamna Butterfly", sau am râs din belşug cu Tschöll din „Casa cu trei fete". Admirăm de obicei cu prisosinţă talentul cu care artiştii îşi interpretează personagiile, dar foarte puţini se gândesc la munca lor înainte de a apărea pe scenă. Câte repetiţii, câte săptămâni şi luni de muncă nu trec până la o interpretare fidelă, până la o stăpânire deplină a rolului! De aceea ne-am propus o călătorie prin sălile de repetiţie ale Operei Române, prin acele săli de unde s-au ridicat talente apreciabile şi unde se pregătesc spectacolele care ne procură atâta mulţumire şi înălţare sufletească. Pentru regiunile lovite de secetă 10 milioane kgr. stuf au fost colectate în Deltă Guvernul, prin Comandamentul Unic pentru combaterea urmărilor secetei, a întreprins o vastă acţiune de colectare a stufului din Deltă, destinat hranei vitelor din regiunile bântuiţi de secetă. S’au tăiat şi aranjat 10 milioane kgr. stuf. Pentru transportarea lor în regiunile secetoase, vor fi necesare un număr mare de şlepuri şi circa 5000 vagoane, care vor fi puse la dispoziţie de Regionala C. F. R. Din U.R.S.S. au sosit Alte 900 tone bumbac pentru filaturile româneşti In cadrul executării convenţiei economice româno-sovietice, a sosit Vineri In portul Constanţa vasul „Cernigov", cu 0 încărcătură de 900 tone bumbac brut. IN PAG. 3-a Săptămâna politică • Când vor fi date publicității listele de candidaturi ale B.P.D • Convocarea corpului electoral. Al doilea referam în Franţa Azi are loc în Franţa a doua consultare populară, sub formă de referendum, pentru votarea Constituţiei, admisă de Adunarea Naţională cu o însemnată majoritate republicană „Noua Constituţie este mai puţin îndrăzneaţă decât în prima sa formă“, declară apelul Partidului Comunist Francez, prin care Comitetul său Central cheamă pe toţi cetăţenii Franţei să voteze, „da“, pentru Constituţie. Compromisurile făcute de cele trei mari partide pentru realizarea unui acord, au fost determinate de spiritul de unitate naţională şi republicană, care animă azi massele populare franceze. In această privinţă, Partidul Comunist Francez a dat dovadă din nou că este campionul unităţii muncitoreşti şi al unirii forţelor republicane. Cele câteva concesiuni făcute, sunt în spiritul acesta, fără ca ele să atingă principiile care au fost la baza primei Constituţii, votată în prima Adunare Naţională cu o majoritate comunisto-socialistă. Apelul Partidului Comunist Francez spune: „Votând pentru noua Constituţie, Partidul Comunist a rămas credincios hotărîrii pe care a luat-o după primul referendum. Partidul Comunist Francez nu s’a dat Înlături de la unele concesiuni pe care Ie-a făcut pentru a Înlesni unirea tuturor forţelor republicane pentru fericirea poporului francez. Totuşi, Partidul Comunist a refuzat să facă compromisuri, când a fost vorba de principii, insistând ca cel de al doilea proect al Constituţiei franceze să menţină drepturile economice şi sociale din primul proect, precum şi caracterul specific al unor instituţii“. Realizarea unităţii republicane va împiedeca reacţiunea franceză ca, sprijinită de cercurile imperialiste străine, să mai poată întrebuinţa propaganda goebbelsiamă din Mai, când a avut loc primul referendum, încercările disperate ale celor „200 de familii” pentru a creea o forţă politică care să concentreze prin demagogie massele necesare în jurul unui al patrulea mare partid care să aibă autoritatea să se opună Constituţiei democratice, au dat un faliment total. După primul referendum au fost două încercări de acest gen. Partidul Republican al Libertăţii, partid fascist prin excelenţă, care este o reeditare a „Crucilor de foc“ ale lui de la Rocque, cu tot sprijinul intern şi extern, n’a reuşit să înşele vigilenţa poporului francez, cu toată propaganda sa demagogică şi dezmăţată. Aşa numitul „Rassemblement des gauches” având ca nucleu pe radi- realii munchenezi, a rămas o „adunătură“ fără importanţă. In faţa acestui eşec, reacţiunea a lan■ sat un nou avorton, aşa numita „Uniune gaullistă”, care într’adevăr s’a născut moartă, dacă chiar acel care a inspirat-o, generalul de Gaulle, s’a dezis de ea prin declaraţii oficiale, numai la câteva săptămâni de la primele manifestări orchestrale cu atât tam-tam! Ultima speranţă a reacţiunei Interne şi a cercurilor imperialiste monopoliste de exterior, pentru o opoziţie serioasă împotriva Constituţiei, a rămas generalul de Gaulle. După ce, prin discursul ținut la Bayeux, generalul care visează la dictatura „şefului de stat“ şi-a ridicat împotriva sa toate partidele din Re-'Stentă, chiar şi Mişcarea Republicană Monulară, prin ultimul său discurs, ţinut la Epinal. ..„ la maniere de Don Quieî'ote“, punându-se deasupra partidelor Pătain redivivus—a dat o nouă lovitură în gol. Partidele democratice au •‘■snins pretențiile aceluia care urmărea '"teri personale excepţionale, la apelul celor trei mari partide din isto-iă. Poporul trece* va vota nona --st tie, superioară celeia din 1875 , funcționat în toată perioada celei 3-a republici, terminând astfel siderrovizorat în care se găseşte f “••rces intern va fi, în acelaş ■ ternică lovitură dată forţelor mondiale şi reacţiunii eurof” deosebi. fi un succes al democraţiei mon-Mil?'*Florescu máé rtL abil întreg poporul francez este chemat azi să vc a Franţei e noua Constituţie