Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)

1947-03-01 / nr. 762

£«&» Lucrările Parlamentului vis noi cu rxivnsre a tov. dr. Mâr;a Şedinţa de erl a Camerei •’* deschis­ la ora 17.40 sub preşedin­­t­a d.lui I.n. Tânărescu, vice­preşedinte­ al Adunării Deputaţi­lor. Pe banca ministerială se aflau : Prof. N. Profiri, Ion Pas, Octav Livszeanu Romulus Zaro­ul şi G-ral Dumitru Dămăceantu D. Clei« ■— F. P. secretar­ul Camerei eiterig sumarul şedinţei precedente care se aprobă. iov. na. vasile marza — P. C. R. arătând situaţia grea a corpului didactic, supuse Minis­terului Agriculturii şi Domenii­lor uranStoarele­r 1. Fiecare facultate de agronomie are un număr de ferme şi de te­renuri de experienţă. Noi propu­nem ca produsele uneia din aceste ferme să fie exclusiv utilizate pentru satisfacerea nevoilor ali­mentare ale corpului didactic şi ale căminelor de studenţi şi in­ternatelor de elev­. Profesorii de, toata gradate din oraşele universitare, ar putea gă­si astfel, la preţ de cost toate le­gumele necesare vieţii, căminele «ele necesare numai studenţilor, elevii la fel. In plus ar fî scutiţi să aduci de acasă alimente In natură ceea ce îngreuiază mult bu­getul şi aşa destul de redus al funcţiona­rilor muncitorilor şi ţă­ranilor săraci, care-şi trimit cu sacrificii mari copiii lor la şcoală. 1. Producţia şi natura culturi­lor să corespundă nevoilor pe un an ale corpului didactic, ale că­minelor studenţeşti şi aie interna­telor şcolare, ca şi ale personalu­lui şi funcţionarilor de toate gra­dele, utilizat in învăţământ. 5. Repartiţia să se facă prin e­­conomate. Pentru stabilirea cote­lor şi a distribuţiei să colaboreze conducerea universităţii cu facul­tatea de agronomie, cu conduce­rea fermei cu sindicatele corpu­lui didactic, cu sindicatul perso­­nalului administrativ din învăţă­­mânt, cu F. D. V. 4. In capitalele de provincie, care nu sunt centre universitare, in municipii şi în oraşele indus­triale , populaţie deasă şi ca şcoli numeroase, ministerul Agrif, culturii să aloce una din fermele model rămase prin expropriere, care să se ocupe cu aprovizionarea corpului didactic ş! a Internatelor liceelor. *. Da s «est» ferme să­­ facă deasemeni întinse crescătorii de păsări si animale — vaci și porci — In vederea procurăr'i de lapte, de came si de grăsime. 6. Elevii si student» să execute tn serii, sub conducerea specialiş­tilor dela fermă, muncile agrico­­­e necesare. In felul acesta vor căpăta cunoştinţe de gospodărie şi agriculturi raţională şi vor avea in ace­les timp satisfacţia că au muncit pentru propria lor cauză (aplauze). D. dr. Ton Stoica — F. P. dr. Macavessu — P. N. D., d. Ori­gora Botu — F. P. (în legătură cu eliberarea cărţilor funduare) V. V. Protopopescu — P. N. P. şi Pr. Vlaiculescu P. N. P. fie di­ferite întrebări şi comunicări Mi­nisterelor de Muncă, Agricultură, Economie Naţională, Justiţia, In­terne şi Externe, D. Rizescu-Brăneşti — P. V. R. — Tătărescu întreabă Ministerul Agriculturii dacă nu crede că ar fi necesară înapoierea tractoare­lor confiscate de la moşieri. D. Iile Patrauh­a — F.P. se de­clară împotriva propunerii. Tov. Ion Pas ministrul Artelor citeşte rpesagiile regale care în­soţesc proectele de legi pentru: 1. Modificarea şi complectarea art. 39 şi legii 596 din 14 Iunie 1946 ; 2. autorizarea Administra­ţiei Porturilor şi Comunicaţiilor pe apă de a contrariu la institu­ţiile publice de credit un­ împru­mut de 4.500 milioane lei 3. mo­dificarea dispoziţiunilor legii 754/ 1946 pentru crearea şi adminis­trarea fondurilor pentru lucrările necesare construcţiunii palatelor şi reşedinţelor regale. TQV. PROF PROFIRI ministru al Comunicaţiilor eltelto­­rpesagiile regale care însoţesc proectele de legi pentru: 1. modificare* a rt. III. din le­gea pentru statutul personalului poștelor, telegrafelor și telefoane­lor; 2. deschiderea unor credite su­plimentare și extraordinare în sumă totală de 79 miliarde lei; 3. deschiderea unui credit ex­traordinar speriat de un miliard și jumătate lei, pe seama Minis­terului Economiei Naţionale. 4. deschiderea unor credite su­plimentare şi extraordinare în su­mă totală de 180 miliarde lei. D. J. Garetolu —­ F. P. raportor al Comisiei de petiţiuni supune a­­probării Camerei lucrările Comi­­siunii. Adunarea votează lucră­rile. Şedinţa se ridică la ora 11,30, era următoare ani, la ora 15,30. «v 'Vy, \u%~t , v... . 0 conlucrare rodnică Intre muncitori, tehnicieni şi patroni (ZJrmare din pag. IIa.) măsură lipsa de piele pentru confecţionarea feţelor de pan­tofi. CONTRIBUŢIA TECHNICIE­­NILOR UI RIDICAREA producţiei De asemenea sa văzut clar că cea mai mare parte dintre technicieni şi ingineri, pot ?i vor . să fie alături de­­ clasa muncitoare In eforturile ce se fac, pentru Înfrângerea greu­tăţilor. Primele rezultate ale acestor sforţări sunt deja cu­noscute. TECHNICTEMTI­­DELA MI­­NAUH, — DE PILDA, — DIN BAIA MARE, AU GĂSIT O COMPOZIŢIE DE PLUMB, CE SE POATE ÎNTREBUINŢA LA CUZINEŢI, IN LOCUL COSI­TORULUI, a cărui lipsă sa resimte. Experimentată de atelierele C. F. R. din Paşcani această soluţie a dat rezultate foarte bune. De­­asemenea ei au­ arătat confe­rinţei modul cum au reuşit să confecţioneze ciocanul cu pis­ton —■ unealta de lucru a com­presorului cu aer , printr’o călire specială a otelului Bes­semer. Technicienii fabricat de tex­tile „Urania”, au găsit o so­luţie nouă de a trasforma ma­şina de filat in maşină de ră­sucit Nu mai puţin importantă e invenţia tov.­­Balog Iosif mun­ci­toar din Satu,Mara, car® a prezentat conferinţei o soluţie pentru lipit pielea, care face posibilă lipirea curelelor de maşini chiar în fabrică. Dura­bilitatea acestora este mult mai mare decât a celor cusuta după sistemul de până acum. Muncitorii din Satu Mare şi împrejurimi, lucrează deja cu astfel de curele.­­Toate aceste inovaţii, vor fi puse la dispoziţia tuturor uzi­nelor şi fabricilor, prin­ inter­mediul secretariatului regional Oradea C. G. M. ÎNTREPRINDERILE SE AJUTA INTRE ELE Un alt fapt ce se cuvine subliniat, e modul cum unele întreprinderi şi patroni înţeleg să se ajute reciproc pentru a asigura bunul mers al pro­ducţiei fabricilor lipsite de unele piese şi materiale. Iată câteva exemple şi ini­ţiative frumoase: La întreprinderea „Roche” planul înclinat nu funcţio­nează de la 1 Noembrie, fiindcă i s’au defectat unele piese ale maşinii Lanz. Fabrica iPhoenix dela Baia Mare, şi-a luat an­gajamentul să toarne şi să pre­lucreze aceste piese. Mina de lignit dela Sărrpă­­şag duce lipsă de carbid, i s’a stricat compresorul şi fu­ru­nele. Tot­ uzina Phoenix îi vine în ajutor oferindu-i împrumut carbidul, compresorul şi furtu­nul necesar De asercenea fabrica de oxi­gen şi acid carbonic, din Ora­dea, nu are tuburi de oxigen, întreprinderea chimică „Ar­dealul” din Careii Mari, i-a o­­ferit fabricei din Oradea 50 tuburi de oxigen. Fabrica de sticlă din Pădu­rea Neagră nu-şi poate mări producţia din lipsa unei mori Colier, fabrica Phoenix li pu­ne la dispoziţie această moară. INTRODUCEREA UNOR NOUI RAMURI DE FABRICATE întâlnirea reprezentanţilor industriei din Regionala Ora­dea, a dat prilej oamenilor de specialitate să-şi cunoască re­ciproc nevoile şi lipsurile şi să se ajute pe cât e cu putinţă la atenuarea şi înlăturarea lor. De exemplu Fabrica de stic­lă din Pădurea Neagră a ară­tat că trebuie să importe din străinătate anumite vopsele speciale necesare fabricării sticlei, ca şi argila refractară necesară construirii cuptoare­lor. Specialiştii de la Întreprinde­rea de chimicale „Phoenix”, după ce s’au documentat asu­pra datelor technice, s’au an­gajat să introducă fabricarea acestor vopsele şi ca atare să le furnizeze ei. Totodată fabri­ca „Hephaistos” din Arad a sugerat ideia, ca să se între­buinţeze argila ce se găseşte la Vadul Crişului, pe care ei deja o experimentează şi re­zultatele sunt bune. Una din piedicele serioase ale activităţii întreprinderilor miniere este lipsa fitilului ne­cesar producerii exploziilor. Pentru înlăturarea acestui ne­ajuns întreprinderea de texti­le „Urania” din Oradea, s’a angajat ca după modelul dat de întreprinderile miniere, să fabrice fitilurile din iută. , Conferinţa muncitorilor şi technicienilor s’a oprit pe larg asupra unor serii de greutăţi care împiedică mersul produc­ţiei. De pildă felul cum este distribuită materia primă brută, a cauzat scăderea randamen­tului de producţie. Produsele fabricelor bi­­horene de piele, talpă, ghete, textile, etc., au fost deblocate­­pentru fabricile sau economa­­tele dintr’un colţ opus al ţării, în timp ce fabricile şi econo­­matele de aci primeau cota din cele mai îndepărtate regiuni. S-a constatat, de asemenea, că unele din organele de colectare ale O.R A.P -ului, O.R.I.C.-ur­, O­­F. E. R.-ului, etc., nu sunt încă la înălţimea misiunii lor. Importanta conferinţă a re­gionalei C. G. M. Oradea, a scos la iveală o serie de Ino­vaţii frumoase şi a arătat in acelaş timp dorinţa tuturor factorilor de a colabora pen­tru o cât mai bună organizare a producţiei- Ing. luliu Fertig GREUTATI CARE SE ÎNLĂTURĂ POT ŞTIRI POLITICE S. I. Kavtoradze, ambasa­dorul U. R. S. S. în România şi mambrii Ambasadei, aduc mul­ţumirile lor tuturor persoa­nelor şi organizaţiilor ca te~au trimis falicHaiHs iar, ai ocazia sărbă­torire!, la 23 Februarie *. *, » celei de a 29-a aniversări a Ar­matei Sovietice. -¥• I. Z. Susaikov, gane­xal-colonel al armatelor de tancuri, loc­ţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din Românie şi membrii Comisiei A­nal» de Control, adus mulţurvrla lor tu­turor persoanelor şi organizaţii­lor ce le-au trimis Michăilie­lor, cu ocazia sărbătorire!, la 23 Fe­­bruaria a- a, a celei de * 29.a aniversări a Armatei Sovietice. ★ ConstrM da Miniştri se în­truneşte azi In obişnuita s* şe­dinţă săptămânală, sub preşe­dinţia d-lui dr. Petru Groza, In cadru] acestei şedinţa, tov. Gh. Bbocagiu-Dej, ministrul E­­coiwmM Naţio­nete va fac* un expozeu **upr* trate* ivetar tn. chetele te Moscova. * Frei. lenn lordon, hH*și dorul I­**int*1 la Moeooite, mad rămân« în țară ei săptămâ­na viitoare, * plecat pentru câteva sa* la lași. * ComMunes Superioară, de 8is­­tamadaaz» « întocmit planul pen­tru eintematiaare* piotii Victo­­riei. Intra agale, nu prevede coas­­truirea tn această Piaţă * tara­jaiul Preşedinţiei Conaîluîui de Miniştri. După ce proechil v* fi ajuo­­bat da­tov. Teohari Georges«, «1 v* fi prezentat d-lul prim mi­nistru dr. Petra Grepa. Un non Inperm­ Herman in curs de înfăptuire (Urmare ’din pag. 1-ă1) acestei păreri şi expiljună toc­mai refacerea Germ­aniei, în timp ce alte stete europene sunt lipsite de creditele şi nte­­terialele necesare. Pentru înţelegerea peolitarati germane e neapărat necesar , se stie din ce motive această petiţie, aparen­t monstruoasă şi absurdă, este susţinută. IMPERIU IN EUROPA Aceasta nu * posibil decât dacă cunoaştem semnificaţi* veche­ noţiuni de „schachtism” In rezumat „schichtism*4 în­semn* folosirea potenţiatelui industrial şi poziţiei geografie* a Germaniei în scopul de * îm­piedica, Pe deo parte, deplina f­esvoltare industrială a altor state europene Şi, de altă par­te, pentru * exploata în bene­ficiul Germaniei, bogăţiile a­gricole ale acestor state, pe care tocmai Germania le men­ţinea in mod intenţionat, intr’o poziţie dependentă. Pentru a-şi stabili această poziţie, Germania era aprovi­zionată in parte de finanţele britanice. In parte de cele ar meneau©. Nu încape IndolatB că fără de sprijinul britanic şi american — acordat sub for­ma împrumutului Nou, da pil­dă — Germania nu»­r fi real­izat nici o date poziţia econo­mică dominantă, pe care Hit­ler a putut-o exploata at&t din punct de vedere militar, cât Şi din punct de vedere porfitic. Aci trebuie Insă să relevăm faptul că, după conflictul cu Marea Britanie şi, mult mai târziu, cu Steilele Unite, Ger­mania , s'a străduit să compen­seze teptarea provizorie in care s® afli, faţă de capitalul bri­tanic şi american, adaptând industria şi agricultura fran­ceză (un câmp nou pentru im­perialismul german) la nevoile Statului stăpân — Germania. ZĂDĂRNICIREA ÎNŢELEGE­RII DE LA POTSDAM Re aflăm astăzi in prezenţa artei noui fonie de „schach­t­ism". înainte vreme, pe când ca­pitalul german se bucura de o independenţă considerabilă, de. $i limitată, capitalul american şi britanic a jucat un rol in­­se­m­nat, insă, nu decisiv, in po­litica germană. Astăzi suntem intra siuaţie în ca­re nici Ma­rea Britanie, nici Statele Unite nu vor să aprobe reala unitate potfeteă « GNrrmanteî patented H tate că o astfel de vedtede ar tmea drept urmare ca Ger­­maniă *d pornească pe drumul tpre socialism. In schimb Marea Britanic fi Statele Unia tiau apropiat ne­ încetat de găndul creării «ne* noui Germanii, predominant .»Chachtittă“ întemeiată pe k­tättgff*a de oţel « tonelor a. Pt«ei»*. Acesta tete motivul pentru care au fost respinse toate pro­­puserii« sovietice pentru o CCh lab­orare economică *a politiei cinstită între Răsărit ți Apus■ Acesta este motivul pentru care a fost subminat, ţi aproa­pe aăc&rnt cit acordul dele, Pots. dăm. Aşa se explici faptul că deţi­­dau făcut planuri pentru întinse naţionalizări. In zona britanică se observă totuşi o largă pă­trundere a capitalului ameri­can. Şi este inevitabH,­te cazul c&nd procesul va continua, că vom asista la o repetare, mai mare şi mai primejdioasă, a acelei situaţii de acum În ani, cănd grupuri de mari capita­lişti britanici şi americani se străduiau intenţionat sau nu să construiască o fortăreaţă germană împotriva Uniunii So­­vi­etice. PILDA PRIMEJDIOASA E demn de subliniat faptul că forţele democratice ale Eu­ropei par­iate la «mvtege­rap­ort numai o corectă unifi­care a Germaniei, un control corect asupra acestei ţări, vor putea împiedica revenirea unei istorii sângeroase, cruţând tot­deodată poporul german de nenorociri şi deznădejde. Unii propagandişti se strădu­iesc să sugereze idei, că ori­cine preferă să vadă realizată refacerea ţărilor devastate de către germani. Înainte de a fi refăcute Germania, este un fel de brută anti-umanitară, do­ritoare să înfometam sau să ruineze poporul german. Şi totuşi, se poaite demonstra că, în realitate, un plan sănătos şi democraţie pentru Germania, spre deosebire de planurile mare­ finanţe americane şi engleze, poate realiza prosperi­tatea acestei ţări. Pilda regiu­nilor răsăritene, ale Germani­ei ocupate d­e Ruşi unde refor­ma agrară a desfiinţat, in mare măsură greutăţile in care se abat zonele britanice şi ameri­cane, vine să sprijine acest punct de vedere. Totuşi auto­rităţile responsabile din Vest nu dau urmare acestui exem­plu bun. * Acestea sunt aspectele esen­ţiala ale problemei de care se ocuipă in prezent, conferinţa adjuncţilor miniştrilor de ex­terne şi de care se va ocupa curând. Conferinţa de la Mos­cova. Claud Cockbum INFORMAŢII ©Ministerul Educaţiei Naţio­nale anunţă că lucrările pentru încadrarea învăţătorilor coaferta noului statut s’au terminat, astfel că In curând aceştia vor primi salariile după normele prevăzute in statut. Un învăţă­tor definitiv este echivalat in grad ca un subdirector de mi­nister. # In cadrul activității sale Co­misia Culturală a Sindicatului Zia­riștilor profesioniști, organizează pentru Duminică 2 Martie 1947, ora 10.3# a. tr­. în Palatul Sindi­catului din B-dul Carol 21 (Ci­nema Corso), conferința profeso­rului universitar H. SILBER, despre ..VA FI CRIZA ECONO­MICA IN 1917”. După conferinţă va rula un film. Intrarea liberă, Farmaciile deservte la Dr. Bibascu Ion ,Cal Victoriei Pasajul Macca 22 Talef. 5,72,32. Abramovici S. & Silvian P. Str. Brezodanu 4. Manoliu Carol B-dul Brăncoveanu 39. Bel­ot " Albert Caisa Griviţei 176 Telef. 7,45,41. Mihăilescu Ecaterina Calea Gri­­viţei 4SI Tetef. 2,13,07. Spin­ea­nu Serafim Eugenia Sos. Crângaşi 66 Telef. 3,60,20. Nacu Margareta Calea Dorobanţilor 159 Telef. 2,16,06. Calmanovici R. Str­. Ro­mană 69 Telef. 2,28,01. Dr. Bors George Ref. Regele Ferdinand 106 Telef. 1,03,30. Szekely Eugen Str. Mântureasa 22. Dr. Bigmar­ Iosif Str. Traian 39. Sandu Anna Ca­lea Dudești 80. Vespremeanu Ion Calea Șerban Vodă 49 Telef. 6,33,96. Zoitescu Elena B.dul Ge­neral Mojoiu 102 Telef. 5,29,61. Consfătuirea organi­zaţiilor regionale ale U. F. A. R.-uiri­ eri, 27 Februarie, ore­­ dimi­neaţa, a început la sediul jude­ţean al Uniunii Femeitor Anti­­feacîste din România, o capfStare* organizaţilor regionale *­ Jude­ţene ale Uniunii.­­ Atât în şeduţa de dimineaţă, cât *1 în cea da după amiază, s’*u ascultat rapoarte!* deiegatetor din cttfextte părți al* țării asupra ««• d­vttăth desfășurata, punctul prin­­«f|Mâ fiind aportul U.F.A.R.-uhisi tn «per* C­AALS.-uîul. jBrr..­............... CONVOCĂRI 01 Tot­ medici, membri ai Par­tidului Comunist Român, sunt convocaţi azi Vineri 28 Februarie, a. c., orele 19,­­ şedinţa care are loc în Bd. Elisabeta No. 65. vjf0§£fj;;, /Vf' * «■« «S­C­A­N­T­E­I­A‘ Deschiderea cursului de Economie Teoretică la Facultatea de Drept Lecţia Inaugurală a tov. LI Patraşeanu la faţa unui public neobiş­nuit ete numeros şi entuziast, al­cătuit în cea mai mare parte din studenţi, şi în prezenţa tov- SL Voltec, ministrul Educaţiei Naţionale, Miron Niculescu, subsecretar de Stat, şi a d-lui prof. Al. Rosetel, rectorul U­­niversităţii s’a deschis Miercuri d» *„ în an!* Facultăţii da Drept, cursul de Economie Teo­retică, al cărui titular este tov. Lucreţiu Patraşeanu, care a vorbit despre: „A încetat Eco­nomia Poliţiei să fie o ştiinţă economică?”. După ce expune tendinţele de a anexa Economia Politică, Psihologiei sau Matematicei precum şi tendinţele subiecti­­viste şi­ an­ti­teoretice ale unor economişti contemporani, tov. 1* Patraşeanu arată că din e­­voluţia economiei politice capi­taliste de la sfârşitul secolului al 19-lea şi până azi se degaja uneeroare„ de­­evadare în faţa realităţii economice”­, „de fugă în faţa legilor născute din funcţionarea vieţi sociale”.­.. de „încercare de diversiune”— de »refuz de a cerceta perspecti­vei« rezultate din desvolterea obiectivă a fenomenelor econo­mice şi istorice”. „In faţa crizei sistemului ca­pitalist şi a puţin promiţătoa­relor lui perspective de viitor, s’a încercat nu studierea legi­lor economice, ci ignorarea şi ocolirea dificultăţilor, odată cu promovarea unor false expli­caţii şi, pe baza acestora, a unor false soluţii­ Faptei* economice , păs­trează Insă tăria dincolo de În­cercările unor cercetări para cod in iluzia că „Ignorând rea­litatea, Ii desfiinţează conţinu­tul". Tov. Patraşeanu a dat defini­ţia Economiei Politice citând pasagiul lui Engels, din „Anti Dühring”, care delimitează ca­drul acestei ştiinţe: „Economia Politici, în sensul cel mai larg este ştiinţa des­pre legile care guvernează pro­ducţia şi schimbul mijloacelor materiale de existenţă în socie­tatea omenească”. Această definiţie a Intărit-o printrten citat din Karl Marx, care subliniază tocmai elementul economic — producţia ca ele­ment determinant al evoluţiei economice. Fr- Engels a arătat că Econo­mia Politică este înainte de toate o ştiinţă istorică. Nici Antichitatea, nici Evul­ Mediu n’au cunoscut Economia Politică propriu-zisă. Ea apare in secolul al XVIIX-lea, odată cu desvoltarea regimului capi­talist. De aceea clasicii econo­miei politice şi-au propus cer­cetarea precisă a fenomenelor de producţie şi schimb legate de capitalism. Acesta va fi şi obiectul cursu­lui de Economie Teoretică, ac­­centuându-se formele ultime, dii epoca capitalismului mono­polist, a imperialismului. Paralel cu această cercetare, cursul de Economie Teoretică va cuprinde şi analiza forme­lor de organisare socialistă, o­­punându-le crizei capitaliste. La sfârşitul lecţiei tov. Pa­traşeanu a accentuat importan­ţa muncii pe teren teoretic şi Inch ce au un îndemn către ab­­­denţime tocmai in această di­recţie. c teri dup» «totusă * avut rea, « adunare a tineretului dela S.T.B., care a hot&rît în unanimitate a­­der­area la Uniunea Tineretului Muncitoresc. Tov. Mâna, date CT.R. * a­­dus salutul comitetului da ini­ţiativă U.T.M. dela Gri­viţa Ro­şie. Au luat apoi cuvântul tineri din întreprinderile S.T.B. Au vorbit tovărăşii: Ghica, Popescu Marin, Obreja Stam­otulescu, Is­pas Niculae, Farcaş Ion, Burcea Ion, etc. Tov. Chica a spus în­tre altele : „Drumul unităţii este drumul Împlinirii unei vieţi mai bune pentru tineret.” Iar tov. Popescu Marin a su­bliniat : ..Rămânând membru al Parti­dului Social-Democrat, eu sunt, începând de «îl membru al U­­niunii Tineretului Muncitoresc. Prin această imitate, noi creem o bară solidă pentru ridicarea şi luminarea tineretului.” Intr'o atmosferă de înălţător entuziasm s’a ales un comitet de iniţiativă şi s’a trimis o telegra­mă de salut tinerilor ceferişti dela Griviţa Roşie. Alte asemenea adunări au avut loc la întreprinderile : U. C. B., Mociorniţa, S. E. T, Chiajna-Fi­­latură, Fetrol,Bucureşti, Uzinele Griviţa, Industria Fierului, Ro­­mânia-Marş, Timpul, etc. Din provincie sosesc mereu ne­numărate telegrame şi scrisori de adeziune la iniţiativa tinere­­tului de la Griviţa C.F.R. Astfel, la Iaşi, tineretul din atelierele­­ C.F.R., Arte Grafice, Victoria. Metalo-Chimica, Uzina de Elec­tricitate şi Tramvaie. A.S.A.M., Textila-Copou, etc., adunaţi In­terim mare meeting au pornit la organizarea Uniunii Tineretului Muncitoresc din Iaşi. Tot astfel, la Craiova, Reşiţa, Sibiu, Cisnă­­cile Covasna, Buzău, etc. Picioarele buclucaşe (Urmare din pag. l­a c rească, este altă latură tot tetăl de importanţi a problemei: ce fel de picioare are interpelato­­rul din Camera Comunelor? Şi mai ales , ce fel de ciorapi poartă ? Presupunem că este un băr­bat inteligent cu picioare mari, un adânc cunoscător al roassei electorale. Măsurile luate de guvern şi vor da posibilitatea să nu mai a­ibă veşnic călcâiul ciorapilor rupt şi II vor face popular in circumscripţia ta. Concluzii altele decât cele de sus, nu pot fi trase deocamdată. Dar, in vremurile grele prin care trece lumea, se recoman­­dă membrilor societăţii umane de a fi cât mai raţionali cu creşterea picioarelor... H. Obedeanu am toeffa ţara Im­erelii lin li li mine aderă la Uniunea Tineretului Muncitoresc azTpâine M Asi. Vineri 28 Februa­rie 1047, este valabilă pri­ma jumătate a honului 20B pentru una raţie «le» 250 ar pdinn. $ Sâmbătă 1 Marti« 1­0»7, este valabilă a doua j­umătete «v homului 206 pentru un­a raţie «I» 250 sr, pâine. ' ' '"V ’ *■ ‡J* - '■■%`■ SURI DIN STRAINIME Fuiitilaşu­l comunist brilante PAINE DUTI despre Politica Angliei în India şi Orientul LONDRA, if. (Rador). — Dupa cum anunţi Agenţia REUTER, planul de­­ puncte pentru pacea lumii s'a situat in centrul des­ba­­terilor din prima zi ale congresu­lui partidelor comuniste din Im­­­periul Britanic ce s-a deschis la Londra Miercuri. . El a fost supus congresului de R. Palme Dutt, vice-preşedintele Partidului Comunist britanic. Cele cinci puncte ale planului sunt următoarele: 1. Renunţarea la blocul anglo­­nordamerican ; 2. Aducerea la îndeplinire a tratatului anaio-sovietic; 3. Retragerea trupelor din toate ţările, cu excepţia statelor foste inamice ; 4. Renunţarea la politica de do­minaţie imperialistă şi 5. Cooperarea economică inter - fi­onială. Palme Dutt a declarat: „Linia reacţionară antisovietică urmă­rită In anumite cercuri militare şi diplomatice se vădeşte In O­­rientul Mijlociu printr’o puter­nică concentrare de trupe, urmă­reşte nu numai să facă faţă tur­­burărilor locale, dar şi să trans­forme ţările din Orientul Mijlo­ciu Intr’o bază reacţionari con­tra Uniunii Sovietice. In nordul Indiei deslipirea re­giunii Gu­gh­ din Kaşmir, ce se află dealungul graniţei cu Uniu­nea Sovietică şi transformarea ei intr’o regiune militară brita­nică specială, ilustrează această linie generală”. Referindu-se la „instrucţiunile trimise de ministrul britanic al aerului din Londra comandamen­tului aerian din India în Iunie 1946 în sensul de a se face pre­gătiri pentru a se adăposti şi pune in funcţiune In India un răgaz de două luni o forţă aeria­nă strategică”. Palme Dutt A spus: „Se poate foarte bine pun« Întrebarea pentru ce guvernul laburist britanic este atât de in­teresat să asigure utilizarea de pe bazele din India a şase esca­drile de avioane de bombarda­ment cu rază mare de acţiune la 1950". După şedinţă, Palme Dutt a declarat următoarele unui repre­zentant al agenţiei REUTER­s „Desbaterile din şedinţa de astăzi au aruncat o lumină foar­te vie asupra planurilor strate­gice urmărite in clipa de faţă de multe părţi din Imperiul britanic. Aceste planuri sunt în legătură cu tendinţele reacţionare antiso­­vietice ale unei anumite părţi din politica diplomatică şi mili­tară a blocului anglo-nordamerf­ mioiwsiPiiiiiiiiipgnpir H I HI i­JIPIHIB in lMLI LAKE SUCCESS 27, (Radar). — Stete!* Unite au cerut Miercuri Consiliului de Securitate al C. M.­­ — • • “ 1 —*- ,~1"' gcoxd Im* U.—lui să aprobe acordul de tutelaj pentru 650 insule din Pacific foste sub mandatul Japoniei acomi puternicind Statele Unite să adm­i­nistreze aceasta insule ca „teritoriu strategi« pus sub tuteli In con­formitate cu Charte O. N. U.-faai. Făcănd această cerere, sena­torul tFarren Austin a spus: uPoporul Statelor Unite este ferm hot&rît ca regiunea insu­lelor aflată t* trecut sub mane datul Japoniei, să nu mai fie niciodată folosită ca platformă pentnt acţiuni agresive îndrep­tate contra Statelor Unite b­ru contra vreunui alt membru al O.N.U.-lui. INSULELE CARE AU FOST DEŢINUTE DE JAPONIA IN BAZA MANDATULUI CE I-A FOST ÎNCREDINŢAT DE SO­CIETATEA NAŢIUNILOR, SUNT ARHIPELAGURILE MA­RIANE, CAROLINE ȘI MAR­SHALL. Andrei Geomtlic (Uniunea Sovietelor) a declarat că gu­vernul sovietic nu se opune ca itatele Unite, să fie autorizate m preia mandatul insulelor de- Aufe In trecut de japonezi in ^fcdifle, dar a prezentat trei a­­tBnniaminte la acordui de ^telaj propus. Aceste amendamente privesc articolele­­ 6 si 15. In art. S guvernul sovietic nu doreste ca insulele aă fie con­siderate drept ,,parte Inten­­grantă” din teritoriul Statelor Unite. In art 8, guvernul sovietic doreste si ap adauga­t* **f­­ri­nț* 1* autoguvernare cuvin­tele ,,sau independenţi”. In art. D, guvernul apvlene doreşte să se autorizeze 9°*"­alini de Securitate să modifice acordul de tutelaj, iar nu să nu lase acestă autorizare In mâi­nile puterii mandatare. Şedinţa a fost apoi ridicată, anunţându-se cea viitoare pen­tru data de 7 Martie. Mare speculă tu zahăr in Statele Unite NEW-YORK, 26 Februarie (TASS). — Corespondentul *- Cant­el United Press comunică din Chicago că agenţii ministerului de Justiţie au descoperit existenţa unei „burse negre” de zahăr lu centrul la Chicago. Speculanţii achiziţionau zahărul, folosind bonuri da zahăr false. Judecătorii de Instrucţie au mai descoperit uzmnote a 3 milioane de pfunzi de zahăr sustras, arestând în acelaş timp pe câţiva speculanţi mai mărunţi. Totuşi, după părerea Judecătorilor de Instrucţie operaţiunile reala Întrec eu mul această cifră şi la ele au participat cel puțin 100 tfe persoane da pe întregul teritoriu al Statelor Unite. Printre ele *u găsesc și oameni ce au făcut parte din banda binecunoscutului gangs­ter Capone. Spre un FrcintUitie a­l MiMKCBforinrasi germane berlin. (TASS) - nărui propti« conducerii P. petru­de. Conducerea F. „Neue* Deutschland”, « pu- ^ ^ q ga organizexe S. U. G. a căzut de coB»îăteririî°oeUâ"aim*tac'tei u» comitet m­uncito- acord, cu această pro• 14 Februarie 1047 la Berlin, resc comun al ambelor punete”, intre Conducerea Partidului Socialist Urdlo carmen şi ra­­pntzsntanţli Partidului Dem­n­­ilat ierman din rond» apu­sene de ocupaţie. In comu­ni ont ea spune­­ ,,Cosisfăturr»a ts arătat ea­­rloxitaten etetrmmă a eilitafe politice interna ei externe « . Germaniei ei a subliniat in­­sem­nătatea luptei pentru restabilirea unităţii politice ei economice a Germaniei. Consfătuirea e găsit că este necesară realizarea cât mai rapidă a unei mai strânse colaborări a tuturor parti­delor socialiste din Germa­nia, precum şi unitatea miş­cării muncitoreşti germane, in ciuda frontierelor dintre vorbe”. ,,Pentru crearea pre­­mizelor necesare orga­­nizării unui partid so­cialist unic in întreaga Germanie — se spune apoi un comunicat — reprezentanţii condu­cerii organizaţiilor din diferitele zone ale Par­­tidului Comunist, au Declaraţiile d lui DEVIN LONDRA, 27 (Radio). — D­­Bevîn deschizând desbaterile de politică externă, în Camera Co­munelor a făcut declaraţii cu privire la tratatele de pace. Subliniind importanţa acesto­­­ra, d. Bevin, găseşte în cazul Ungariei, Bulgariei, României Finlandei şi Italiei, ca trăsătură mai importantă, sfârşitul stării tehnice de război. In ceea ce priveşte ratificarea acestor tra­tate ministrul de externe brita­nic este de acord să se accele­reze această operaţiune. In continuare d. Bevin luând în discuţie problema reparaţiilor, scoate in evidenţă faptul că ţă­rile foste satelite au fost uşurate la această privinţă, mai ales Ita­lia. După ce aminteşte despre chestiunea D­unării şi a Tirolului Austriac, ministrul de externe insistă asupra problemei Germa­niei. Subliniân­d necesitatea acordu- 1*i economie dintre cele două zone de ocupație, d. Bevin arată că în legătură cu această ţara, va trebui de studiat viitoarea «­ constituţie, noul ei guvern », mai ales frontierele Trecând la schimbul de scri­sori cu Generalissimni Stalin, d. Bevin a declarat că acordul anglo-rus trebuie revizuit acolo unde a fost depăşit şi că este fericit că s’a manifestat dorinţa de a fi prelungit. In plus, intenţionează să pro­pună pe ordinea de zi la Mos­­cova un pact qvadripartit între U.S A., Anglia, U.R.S.S. şi Fran­ţa. După ce reaminteşte relaţîile cu Egiptul şi U.S.A., d. Bevîn insistă asupra dezarmării şi cre­­de această operaţiune necesară în vederea securităţii colective. In încheiere, după ce aminteşte poporului britanic despre situa­ţia economică grea, d. Bevîn cere ridicarea randamentului In­dustrial. Declaraţia Mareşalului Sokolovski (Urmare din pag. l­ a) CONTRAZICE HOTĂRÂRILE CONFERINŢEI dela berlin. CUM SE DISTRUGE UNITATEA ECONO­­MICĂ A GERMANIEI Cum s e pot «sigura «spiraţiu­­nile la unitatea economică • Germaniei, dacă de fapt ee .smulg de restul Germaniei prin­­cipelele el bogăţii industriale ? Nu este oare clar, că dacă În­treagă această industrie este o­­rientată spre pieţele străine şi dacă se renunţă la principiile conferinţei de la Berlin referi­­toare la repartiţia egală între zone a articolelor din producţia industrială şi de consum, aceasta ar aduce cu sine dezorganizarea tuturor legăturilor economice din interiorul Germaniei şi ar dis­truge armonia sa economică. Cu toate acestea, acordul fu­­ziunii zonelor orientează legătu­rile comerciale ale acestor zone numai spre țările occidentale. CINE SUSŢINE FEDER­ATI­ZARE A GERMANIEI Mă Indoese că planurile de fe­deralizare se bucură, într’adevăr de sprijinul poporului german. Desigur,­­ ca în fiecare terii !» Chestiunea dezvoltări! comerţu­lui Interzonal este total ignorată. Este foarte puţin probabil ca diviziunea Germaniei ă aducă vre-un folos cuiva. Nici econo­­mia de pace germană nu căşti, să nimic cu aceasta. Să presupunem că politica mioapă de desmembrare şi de r­strrugere a independenţei sta­tului german, va prevala. Aceasta va aduce la crearea unui nou fo­car de tulburări în Europa cen­trală, ceea ce ar putea pe viitor să primejduiască pacea şi secu­­­ritatea naţiunilor. Cred că nu putem şi nu tre­­bui să ducem o asemenea poli­tică mioapă. Noi nu putem uita hotărîrile de comun acord pe care le -am adoptat cu toţii în dome­niul principiilor economice şi a­­­nume de a trata Germania ca o singură unitate economică. Co - ★ mandamentul sovietic socotește _­­de datoria sa să continue sforţă- LONDRA, 27 (Rador). . ..De­rile sale și pe viitor, pentru ca două h,nl când «dm­inistrarea ACESTE PRINCIPII SA FIE economică a zonelor anglo-nord­nT^Ed­EBfrVfRwVAPTE dSăTcrmS? \ SI NU PRIN VORBE, din ţară germanilor, gestiunea nu a fost aşa de satisfăcătoare care se spera”, a declarat generalul Robertson, comandantul adjunct britanic din Germania. Răspunderea eşuării încercării anglo-nordamericaaie s’ar da­tora, după generalul Robertson, lipsei de energie a germanii as. vremuri grele se pot găsi şi alci oameni care să prezinte drept alb ceea ce este negru şi să vân­dă interesele ţării lor. DAR I, ■ »wry« III Fii Yiromn­ii , IDEIA FEDERALIZĂRII GER­MANIEI NU PROVINE EA OA­RE DELA JUNKER! Şl DELA REPREZENTANŢII MONOPO­LURILOR GERMANE? Nu ar fi mai bine să se dea posibilitate poporului german de a-şi expri­ma liber şi fără constrângere părerea sa faţă de structura po­litică a ţării sale ? Suntem cu toţii de acord că Germania trebue obligată să compenseze cel puţin parţial pa­­gubele provocate de dânsa ţă­rilor care au suferit de in va­mu­­nea germană. Deasemenea sun­tem cu totii de acord că va­ veni Si timpul când Germania va pu­tea din nou să ocupe un loc demn în familia popoarelor iubi­toare de pace, ca stat democra, tip independen­ţi paşnic. p* baze egale cu celelalte naţiuni. ro* ,"rn”.JV. ".150­. 1 J-- ■. . Imprimării!» SCRISUL LIBER, Str. Belvede­re Nr. 6 — București

Next