Scânteia, aprilie 1947 (Anul 4, nr. 789-810)

1947-04-02 / nr. 789

Deparazitarea populaţiei cu praful eiu­ţiar D. D. T. 40 de echipe sanitare şi de femei voluntare din U.F.A.R. au eşit­eri pe teren în Capitală pentru deparazitarea popu­laţiei în centrele aglomerate. La apariţia echipelor sanitare în halate albe, cetăţenii s-au adunat şi au aşteptat răbdători, la rând, să li se pulverizeze praful elveţian D.D.T. In clişeu­­ operaţiile de pulverizare a prafului D.D.T. în faţa Gării din Nord. Capitala are su­ficiente cantităţi de B .D.T. pentru depa­razitarea populaţiei. * Se înfiinţează gherete de de­parazitare in toată Capitala • Deparazitările în fabrici şi în şcoli. REPORTAJUL IN PAGINA I l-a Cercetările în afacerea O. R. A. P. Parole comerciant D.Travuris a fost transferat la închisoa­re Rachizitoriu întocmit de an­chetatorii afacerii O.R.A.P. a fost înaintat ori d-hii cons­lier Petre Sârbulescu, titularii: Cab. 1 instrucţie, care va cerceta de acum înainte întreaga afacere. Csb. 1 Instrucţie, odată se­­sizat­ cu această nouă acţiune publică împotriva conducăto­rilor D.R.A.P.-ului , Eugen Ha­­ţieganu, Iosif Schmidt şi Dinu Roman, urmează ca după stu­dierea dosarului să procedeze la interogarea inculpaţilor In legătură cu nouite fapte ca li se impută : daficiu­ de înşelă­ciune, sabota) prin depăşire de r­âuri şi gestiune fraudu­loasă. Se ştie că mandatul de ares­tare emis împotriva lui D. Tra­­vuris, mare comerciant, impli­cat în facerea O R.A.P şi că­ruia i se impută dalictelu de instigare de fals în acte pri­vate, fals în acte private și In­stigare la gestiune frauduloa­să, a fost confirmat 68T.­ El urma să fie depus la în­chisoarea Văcăreşti, alături de cei șeffi trei arestaţi, conducă­torii O.R.A.P.-ului Deoarece Insă el se internase în sana­toriul francez, transferarea de­venise inoperantă, in urma a trei consulturi medicale efec­tuate de o comisie medicală compusă din prof. dr. Lu­pu, dr. Silber şi dr. Covali, ale căror avize erau că Tjavuris nu e transportabil, acesta a con­tinuat să locuiască în Sanato­riul Saint Vincent de Paul. Ultimul aviz medical anunţă că Tjavuris este suspect de tifos şi de aceea şederea lui în sanatoriul francez ar trebui prelungită. După trecerea a sece­siie de la aceasta, şi pe baza unui aviz medical mai vechi, că boali de esre suferă poată fi îngrijită şi în spita­­iul penitenciarului. Vineri sea­ra, D. Travuris a fost transferat în închisoarea Văcărești. Comisiunea Financiară a Camerei a hotărât ori Adoptarea douăsprezecimii pe Aprilie Bugetul urmator va intra în vigoare la 1 Mai Comisiunea finan­ciară şi bugetară s’a întrunit ori după fi­ni­­axă la Cameră, con­tinuând discuţiile a­­supra proectului d­e bu­­get. După ce d. Mihail Ghelmegeatiu, președintele Comisiu­­nii, a­ arătat că mem­brii Comisiei nu au a­­vut timpul necesar studierii proectelor de buget ale tuturor departamentelor, s’a hotărît adoptarea for­­mulei douăsprezed­­­inii pentru luna Apri­lie, urmând ca buge­tul următor să intre în vigoare la 1 Mai 1947. importăm mari cantităţi de medica­mente din U.R.S.S. Pe baza acordului comer­­cial încheiat cu U.R.S.S, la S'6 Februarie 1047, vom adu­­ce din Uniunea Sovieticii im­portante cantităţi de medi­camente antimalarice, dezin­­fectante, camfor şi filme de radiografie, a căror lipsir­e serios resimţita la noi. 3300 de nouă staţiuni electrice în U.R.S.S­ MOSCOVA 31 (Rador). — A­­genţia TASS transmite • 3390 staţiuni electrice, — ter­mice şi hidraulice — în cea mai mare parte mici, vor fi construite în cursul anului 1947 în localităţile rurale. Un mare număr de cabluri, vor fi instalate pentru transmiterea curentului de la marile centra­le urbane. La sfârşitul anului, peste 22.000 colhozuri vor fi alimentate cu energie electrică. In unele regiuni, de ex. în re­giunea Sverdlovsk din Urali, agricultura va fi complect e­­lectrificată la sfârşitul anului. Staţiuni hidroelectrice mobile care se deplasează uşor pe râuri şi canale, sunt în cons­trucţie în mai multe colhozuri. Ele funcţionează în zonele unde se lucrează câmpul. întreprin­derile industriale de la oraşe acordă un mare ajutor colho­zurilor pentru construirea a­­cestor staţiuni electrice. ul Seria HI - Anul XVI - Nr. 789 uw*-«*—!« PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, fM ( t.VA 1 ORGAN CEXTRIl al PARTIDUUII CHIMIST ROIUUI Adevărata şi marea opinie pu­blicâ „Opinia publici“ — iată o ex­presie folosită până acum la România numai pentru categorii de favorizaţi ai so­artei. Decenii întregi, politicieni şi ziarişti cre­scuţi într-o anumită mentalitate, crescuţi să servească anumite interese, întrebuinţau această expresia ca un argument su­prem menit să acopere şi să justifice privilegii, abuzuri şi de multe ori afaceri personale. ,,Opinia publică“ era opinia ca icnelii, a saloanelor şi în cel mai bun caz a „publicului“ de spectacol, local sau Calea Vic­toriei. Ea a fost invocată şi a­­tunci­ când tunurile erau puse să tragă în ţărani sau muncitori şi chiar când — de comun acord — cele două partide „istorice“ au socotit că este mai bine să se stingă afacerea Skoda, pentru a se da satisfacţie bineînţeles „o­­piniei publice”. De fapt, a fost o armă iscusi­tă îndreptată tocmai împotriva opiniei publice, împotriva ADE­VĂRATEI ŞI MAREI OPINII PUBLICE. Nu vom greşi, dacă vom spune că niciodată Bră­­tienii sau naţional-ţărăniştii cari au cârmuit ţara, nu înţelegeau prin „opinie publică“ nici păre­rea muncitorilor sau a ţăranilor şi nici măcar pe cea a Intelec­tualilor români. Cam acelaş înţeles l-a avut în România şi expresia „vot universal“ — fără milioanele de femei, fără militari şi fără majoritatea claselor producă­toare. Nu este deci vorba de o sim­plă şarlatanie de limbaj, ci de o adevărată şarlatanie politică în curs de dispariţie. Că nu a dispărut cu totul, asta o dove­deşte în primul rând faptul că pe ici pe colo se mai încearcă folosirea ei în aceleaşi scopuri viclene şi interesate. In definitiv cu ce reprezintă mai mult opinia publică un client al Capşei, un industriaş sau negustor de pe Lipscanii de­cât un miner din Petroşani sau un ţăran din Ruginoasa ? Nu fac oare şi ei parte din acea mare opinie publică care este însăşi ţara, naţia? Şi totuşi la recentele tratative dintre C. G. M. şi U. G. I. R., un industriaş scandalizat de consecvenţa cu care reprezen­tanţii Confederaţiei luau apă­rarea salariaţilor, nu s’a putut reţine să spună: — „Bine, dar Dvs. vedeţi toa­­te din punctul de vedere al muncitorilor ! — Ne facem un merit din asta — a fost răspunsul şi delegatul sindical a continuat: „Vedeţi, acesta este azi punctul de vede­re al întregului popor.“ Da! aceasta este opinia pu­blică, opinia milioanelor şi mi­lioanelor de Români, sătui de mizerie şi nedreptate. Şi opinia aceasta publică este tot atât de prezentă în alt for chemat să desbată interesele poporului, în Parlament ~ ■ Ce an să zică luni-f*, dacă noi o să acceptăm acest proect de buget ?‘‘ — se întreba deu­­năzi un deputat în Comisia Fi­nanciară a Camerei. Da ! Ce-ar fi zis lumea dacă salariaţii spetiţi de nevoi şi lipsuri ar fi fost trecuţi cu a­­ceiaşi cotă fiscală ca şi negus­torii şi industriaşii cari şi-au umflat buzunarele, — dacă ar fi puşi să plătească (în preţul mărfii) şi această cotă, pe care ei, cei bogaţi, o puteau plăti fără cea mai mică sforţare ? Opinia publică sau — cum i-a zis deputatul — LUMEA şi-a făcut loc larg în Parla­mentul democratic al României, în care vocea reprezentanţilor muncitorimii şi ţărănimii răsu­nă puternic, cerând să se facă dreptate sărăcimii. Spiritul critic şi autocritic al parlamentarilor comunişti ca şi al altor deputaţi democraţi s’a dovedit în­tr’altât de activ în desbaterea problemelor mari ale ţării, încât nu se simte câtuşi de puţin lipsa unei opo­ziţii reacţionare, care, dealtfel, este departe de a se preocupa cu asemenea probleme. Chiar cei cari, necunoscând caracte­rul politic inovator al nanilor forţe reprezentate în Parlament se declarau de la început pesi­mişti în ceia ce priveşte func­ţia activă a acestui for, sunt siliţi astăzi să recunoască că ea se impune ca o realitate pu­ternică in viaţa publică a Ro­mâniei. Opinia publică judecă guver­nul, Parlamentul şi pe fiecare membru al lor în parte, Iar Ju­decăţile ei trebue să fie astăzi călăuzitoare pentru fiecare om politic, pentru fiecare partid inspirat de principiile demo­craţiei. Ea priveşte şi judecă în egală măsură fiecare corp aparte al aparatului de stat şi aprecierile cari s’au făcut re­cent asupra corpului fiscal tre­bue să dea serios de gândit factorilor autorizaţi. Grija aceasta pentru „ce-o să zică lumea” — adevărata lume a oraşelor şi satelor noastre — este binefăcătoare pentru regimul democratic. Ea a făcut pe aleşii na­ţiunii să se îngrămădească la desbaterile asupra proectului de buget şi să participe la dis­cuţii cu un interes şi un simţ al răspunderii, fără precedent în analele parlamentarismului român. Preocuparea pentru o­­pinia publică, pentru judecata şi punctul ei de vedere, s’a transformat astfel într’o ga­ranţie a respectării programu­lui comun, problemă pe care nu odată au ridicat-o comuniş­tii. A fost suficient să se sem­naleze un proect de lege neco­­respunzător făgăduelilor făcute in faţa naţiunii, pentru ca par­­lamentarii dornici să-şi onoreze cuvântul dat alegătorilor să vină cu cuvântul lor în spri­jinul modificării proectului şi să găsească înţelegerea necesa­ră la toţi factorii răspunzători. Aşa au devenit aceste desbateri o adevărată şcoală de formare a opiniei publice, o adevărată şcoală a democraţiei . Nu e de mirare, că în timp ce in Parlamentul democratic interesele poporului sunt atât de vajnic apărate, oficiosul brătienist aminteşte de vechea „opinie publică’’ a cafenelei, saloanelor şi consiliilor de ad­ministraţie, invocând-o în fa­voarea „principiului egalităţii în faţa impozitului”. Şi consoarta manistă este de­sigur şi ea de aceiaşi pă­rere că arhimiliardari ca alde BRATIANU sau IONEL POP, pe care i-am găsit de­unăzi în ziare, cot la cot, la adunarea generală a Băncii Româneşti, trebue să plătească acelaşi cotă de impozit cu un muncitor sau ţăran oarecare. Şi unii şi alţii, însă vor fi nevoiţi să se consoleze, con­statând că acea „opinie pu­blică” pe care ei o cheamă cu desnădejde şi-a trăit veacul. Iar opinia publică, cea mare şi adevărată, nu va avea liniş­te până când nu-i va vedea plătind pentru tot jaful şi po­noasele, de care-i ţine răspun­zători. Silviu Brucan zrm au ■ •. '' I Ai! VvV \ ' Direcîoti MIRON CONST­ANTI !',cSCU TEI­EFOANt Centrala i­m u Tipografia 4.84.48 ABONAMENTE­­ 1 luna 8S.MN t luni 7Q.0M MUNCITORI, tARANl, MILITARI ŞI STUDENT! lunar 17.000 Redacţia şl administraţia Strada Belvedere Nr. t Cont la C. E. C. Nr. 031 Taxa poştalfl plătită în numerar cont aprob­aiv. O­le P, T­­. 118.578/044 'A ' *7 IN ŞEDINŢA DE ERI A COMISIEI DE AFACERI­­EXTERNE A CAM­ERII Tratatul DE COMERŢ NAVI- GAŢIE CU 11. R. S. S. a FOST APROBAT IN UNANIMITATE El prevede egalitate şi reciproci­tate în tratament ori după amiază. Comisia de afaceri externe a Adunării De­putaţilor, a luat în discuţie proectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica şi executa tratatul de comerţ şi navigaţie dintre România şi U.R.S.S., semnat la Moscova, în ziua de 20 Februarie 1947. Tov. TH. IORDACHESCU (P. S.D.), preşedintele Comisiei, a prezentat tratatul, după care d. I. deja (F.P.) secretarul Comi­siei a cetit textul proectului de lege şi al tratatului. Tov. MIRON CONSTANTI­­NESCU (P.C.R.), a subliniat că acest tratat conţine două aspecte deosebit de importante pentru ţara noastră : a) pentru prima dată, după ter­minarea celui de al doilea război mondial, ţara noastră închee un tratat de comerţ şi navigaţie cu o mare putere. In felul acesta, raporturile Ro­mâniei cu U.R.S.S. păşesc într-o nouă fază de dezvoltare. b) acest tratat prezintă o mare importanţă pentru ţara noastră prin faptul că prevede egalitate şi reciprocitate în tratament, a­­vând la bază clauza naţiunii ce­lei mai favorizate şi pentru o parte şi pentru cealaltă. Arătând apoi că tratatele co­merciale din trecut încheiate de ţara noastră cu marile puteri conţineau avantagii speciale pen­tru acestea şi dezavantagii pen­tru Statul nostru, tov. Miron Constantinescu a scos în eviden­ţă faptul că U.R.S.S., una din marile puteri ale lumii şi în a­­celaş timp învingătoare, a sem­nat totuşi cu România, stat mic şi învins, un tratat care o pune pe picior de egalitate d­e aceasta Au mai luat cuvântul tov. Leo­pold Filderman (P.S.D.), d-nii prof. Andrei Oţetea (P.N.P.) şi Eduard Racoviţă (P.N.L.), cari, arătând la rândul lor avantagiile ce decurg din acest tratat, se declară de acord cu antevorbi­torii. Adoptând în unanimitate pro­ectul de lege şi tratatul, Cormi­­siunea a felicitat guvernul şi de­legaţia care a dus tratativele la Moscova, pentru succesul obținut. /' ?C. Pentru stabilirea nouilor salarii C. G. M. cere U. G. I. R.-ului 0 primă de producţie la munca în acord far­­ialului pentru funcţionarii publici ridicarea minimului de exis­tenţă la 1 min­on Egalitate de tratament între salariaţii publici şi cei particulari Tratativele pentru incheerea noului contract colectiv de munci au continuat şi în cursul zilelor de Sâmbătă 29 şi luni 31 Martie a. c. Reprezentanţii C. G. M. au cerut ca munca în acord să fie stimulată printr’o răsplată în bani care să crească în raport cu sporirea producţiei şi printr’o primă de producţie re­zultată din economia de regie. Teza susţinută de C. G. M. este justă, deoarece dacă eu de pildă, un muncitor care are de făcut o lucrare în 100 ore, exe­cută această lucrare numai în 60 ore înseamnă că el econo­miseşte nu numai timpul dar şi­ combustibil curent electric, etc. Deci se cuvine ca din eco­nomia de regie să se acorde şi salariatului, care o realizează, o recompensă. Reprezentanţii patronilor s-au ridicat împotriva primei de producţie. Discuţiile privitoare la stabilirea normelor de acord şi a primei de producţie vor continua. -. Administrarea fondului cultural In şedinţa de Sâmbătă a fost readusă în discuţie problema fusese discutată în vreo 4 şe­dinţe. C. G. M. a propus să se a­­corde 2% la salariul global pentru crearea unui fond ce va servi activităţii de culturali­zare a muncitorimii. Când s-a pus prima oară, această pro­blemă, unii patroni s-au opus categoric, spunând că „acuma nu este timpul de cultură şi sport“. In urma insistenţelor depuse de reprezentanţii mun­citorimii, pătrimii au acceptat propunerea pentru crearea fon­dului cultural, însă ei au con­tinuat să se târguiască pe ches­tiunea administrării fondului. In cele din urmă s’a hotărît să se întocmească, de comun a­­cord, un regulament pentru administrarea acestui fond. fondului cultural, care mai Continuare în pag. IlI-a col. 5-6-7 Mussolini a murit ca un laș — a declarat cel care a ordonat executarea lui LONDRA. 31 (Rador).— Musso­linii a murit ca un laș.— a decla­rat Walter Audisio, care a spus că el însuși l-a executat pe fostul Duce — anunţă corespondentul din Roma al lui Daily Telegraph. După ce a arătat cum l.a prins pe fostul Duce la Congo, lângă lacul Como, în nordul Italiei, la 28 Aprilie 1945, Audisio a adău­gat: „Nu am avut impresia că împuşc un om, ci o bestie ordinară. Mussolini nu făcea altceva decât să tremure. El a murit mai laş decât oricare dintre ceilalţi fruntaşi fas­cişti împuşcaţi la Congo". Audisio a desminţit că această execuţie a făcut-o din proprie in­nițiativă și a delarat că instruc­­tiile în acest sens le-a primit din partea cartierului general ce diri­ja activitatea partizanilor din a­­cea regiune. El a afirmat că documentele ce se aflau într-o servietă de piele purtată de Mussolini au căzut în mâinile englezilor. ^ 1 - Cerem un nou suspendarea evacuărilor forţate Am mai scris în ziarul nostru cerând suspendarea evacuărilor forţate pe care unii proprietari le obţin prin cele mai neaşteptate chichiţe avocăţeşti. Deseori evacuarea are loc mai înainte ca chiriaşul să fi avut timp să uzeze de toate mijloacele de atac pe care legea i le pune la dispoziţie Or, odată evacuarea for­ţată efectuată, recursul devine inutil, şi eventualul câştig de cauză, inoperant. Intre timp, proprietarul a avut grije să închirieze apartamentul la „preţul zilei”. Din păcate, aceste cazuri sunt destul de dese. In repe­tate rânduri ni s’au adresat cetăţeni pe punctul de a fi evacuati fortat relatăndu-ne in amănunt manevra unor proprietari. E cazul chiriaşilor Andrei şi Florentina Man­­das şi Elisabeta şi Marius Sirenican, din Bd. Mareşal Ave­­rescu, 20, pe care Iancu Petru Muşat — proprietarul a 4 blocuri­­ l-a executat fortat in ziua de 28 Martie ori, mai înainte ca acţiunea intentata de chiriaşi împotriva sentin­ţei să fi fost luată în considerare de amanere de judecată Nu este vorba numai de un caz izolat Acum­­ in preajma lui 23 Aprilie, proprietarii încearcă să-și „libe­reze” in mod samavolnic, apartamentele. Pentru a tăia orice posibilitate de șicanare a unei anu­mite categorii de proprietari, se cere suspendarea evacuă­rilor forțate. In orice caz evacuările hotărite pe baza unei sentințe rămasă definitivă — după folosirea tuturor căilor legale de apărare de către chiriași — să se execute în prezența unui reprezentant al ministerului public. De mult oamenii se silesc să pătrundă marea taină a vieţii şi a morţii să cunoască legile care determină începutul sau sfârşitul funcţiunii organe­lor corpului. Cercetările în această direcţie au luat un mare avânt, în U. R. S. S. după revoluţia din Octombrie, când au apărut zeci de noui aşezăminte de cerce­tare ştiinţifică şi institute me­dicale. O ideie năstruşnică Inclă în 1914, un tânăr Nu o minune ci descoperirile ştiinţei so­­vietice au dovedit că Fiinţele moarte prin otrăvire pot fi readuse la viaţă Un animal înviat după 24 de ore prin spălarea sângelui Acum câteva zile, un tân­ăr student din Capitală, scrunci­nat de moartea mamei sale, s’a sinucis, administrându-şi 20 injecţii cu morfină. In faţa corpului neînsufleţit al băiatului de 18 ani, nefericitul părinte n’a putut decât să-şi plângă suferinţa. Ce n’ar fi dat, bietul om — să-şi salveze copilul ? Dar tr­upul trece şi inert inima care încetase să mai bată, sângele infectat de otravă — îi tăiau orice n­ejde şi totuşi... conferenţiar de la Universi­tatea din Harcov, Ivan Pe­­trovici Mihailovschi şi-a exprimat părerea, pe atunci socotită o adevărată erezie, că unui animal viu, cu sânge cald, i se poate ex­trage tot sângele acesta re­­injectându-i-se după „spă­lare”, fără a se periclita viaţa animalului. Ideia aceasta, care mul­tora le-a părut stranie şi ab­surdă nu i-a dat pace tână­rului învăţat. Dar numai după revoluţie, în 1924, când devenise profesor de fizio­logie la Facultatea de Me­­dicmnă din Taşkent şi a avut la dispoziţie uin laborator propriu, Mihailovschi a putut păşi la realizarea planului său. In primul rând trebuia să găsească răspunsul la două întrebări: cât de mare este cantitatea de sânge, care i se poate extrage animalu­lui ? Nu devine cumva acest sânge reinjectat un fel de otravă pentru organismul a­­nimalului ? Sângele animalelor vii poate fi scos, spălat şi injectat din nou în trup Primele experienţe făcute asupra unui câine au adus re­zultate satisfăcătoare. Mihai­lovschi i-a extras tot sângele aflat în vasele sanguine (un sfert din sângele aflat în corp), a scos din sânge fibrina (o substanţă albuminoasă care se formează la coagularea sânge­lui) şi i-a injectat pe urmă din nou întreaga cantitate de­ sânge. Starea câinelui sfer de sânge şi de puteri, care nu (Continuare în pag. IV-a pol-1-2-3) | „'a* .•.* ......... dm ■'mm Duminică s’au jucat pe stadionul ANEF două matchuri de foot-tall care au atras, ca de obicei, peste 20.000 spectatori. un clișeu stânga , fază din matchul Carmen—Prahova. Covaci (C.) a făcut „gaură” în apărarea Dîpeștenilor și înaintează vertiginos. Dreapta: Lăzăreanu (C.) a prins o minge trasă puternic de Reuter. — REPORTAJUL IN PAG n.a.— Delegaţia feroviară română a sosit la Leningrad LENINGRAD, 31 (AGER­­PRES). TASS transmite­: Delegaţia ceferiştilor din Ro­mânia a sosit astăzi în locali­tate, condusă de d. Giale Zol­tán subdirectorul general al Căi­lor Ferate Române. Oaspeţii au fost salutaţi la gară de perso­nalul de conducere al Căilor ferate locale. I» pag. !!!-a Modificarea legii pentru sta­birea preturi­lor si salari»'"' a fost eri la f.aerră A fostt votată deasemenea legea Patrascanu pentru amnestieren deiîr.îe Iot silvice și a cela’“ în legătură eg ref or nrca agrară SiTPTffi INTERttTMfi r~" ...........■ — 450.000 MINERI AMERICANI vor declara grevă de doliu pentru viei mele ca tas*I1S.S. trofei minere dela Centralis Usr Rs S a$g 1 Unitatea economică a Germaniei şi problema reparafiilor în discuţia Conferinţei de la Mos­cova. GRECIA ® Trupele monarho-fasciste au început o O­­FENSIVA GENERALA ÎMPOTRIVA FORTE­LOR PARTIZANILOR. ANGLIA Noni restricții alimentare și reducerea carte­lelor pentru îmbrăcăminte. PALESTINA • Instalaţiile petrolifere de la Haiffa, incendiate de organizaţiile subterane evreeşti. Reuniunea de ieri a Consiliului Miniştrilor de Externe a avut pe ordinea de zi: chestiunea Germa­niei ca unitate economică in­clusiv reparaţiile şi revizuirea nevoilor industriale germane. Au luat cuvântul expunând pun­ctul de vedere al ţărilor res­pective Molotov, Marshall, Be­­vin şi Bidault. Adjuncţii pentru Germania au început studierea raportului Co­mitetului Interaliat de Repara­­ţiuni al cărui preşedinte d. Rueff a răspuns diferitelor întrebări ce i-aru fost puse Din relatările sale s’a văzut cum sunt zădăr­nicite livrările din zona apusea­nă în conntul reparaţiilor. Trebuesc subliniate îndeosebi tergiversările de procedură în legătură cu predarea uzinelor germane. S’a discutat deasemeni proble­ma aurului german capturat de aliaţi. La Belgrad, Mareşalul Tito a făcut un important expozeu asu­pra politicii externe a Republi­cei Iugoslave precizând punctul de vedere al ţării sale faţă de problema austriacă. La Was­hington, Preşedintele Truman a anunţat numirea d-lui Caven­dish Canon ca ambasador al Sta­­telor Unite în Iugoslavia, în lo­cul d-lui Richard Patterson. După ştirea începerii negocie­rilor pentru revizuirea tratatu­lui anglo-sovietic, telegrame din Londra anunţă că între cele două­­ ţări vor avea loc negocieri pen­tru sporirea schimburilor comer­ciale. Abia la câteva zile de la ple­carea Comisiei Internaţionale de Anchetă, guvernul monarho-fas­­cist de la Atena a ordonat înce­perea ofensivei generale împo­triva forţelor partizanilor. înce­pând de ori noapte armata te­restră, jandarmeria, marina şi a­­viaţia guvernamentală atacă po­ziţiile patrioţilor greci, iar la Salonic a fost decretată starea de asediu. Numeroase arestări au fost efectuate la Atena. Cercurile politice engleze con­sideră această nouă ofensivă contra partizanilor drept ,o ur­mare firească a încrederii gu­vernului din Atena în sprijinul promis de preşedintele Truman". Ministrul comerţului britanic d. Stafford Crips a declarat la Londra că Anglia este nevoită să împrumute 350 milioane lire sterline pent­ru a fi în măsură să-şi plătească importurile. Iar ministrul agriculturii a confir­mat posibilitatea introducerii in Marea Britanie a unor noui res­tricţii alimentare Se anunţă pi de altă parte reducerea cartele­lor pentru îmbrăcăminte din pri­cina scăderii producţiei în in­dustria tescică engleză. Agravarea situaţiei din Pales­tina provoacă serioase îngrijo­rări în Capitala Marei Britanii. Abia reîntorşi de la Londra, unde au avut consultări cu gu­vernul englez, generalul sir A­­lan Cunningham înaltul comisar britanic în Palestina şi generalul locotenent G. H. Macmillan, co­mandantul trupelor se află in faţa unor nouă atacuri săvârşite de membrii organizaţiilor subte­rane evreeşti. Astfel la Haiffa instalaţiile petrolifere ale Socie­tăţii „Shell" au fost incendiate, întregul oraş fiind zguduit de puternice explozii, iar la Tel A­­viv câţiva ofiţeri britanici au fost ucişi. Şa­la Cairo a fost înregistrat un nou atentat anti-britanic, o bombă a explodat în clădirea clubului anglo-egiptean, provo­când pagube considerabile Nici în cursul zilei de ori tul­burări­le de la Calcutta nu au pu­tut fi aplanate Au fost 150 de morţi şi răniţi. Odată cu ştirile care anunţă agravarea crizei economice in Statele Unite, scandalul isbucnit în legătură cu catastrofa din mi­nele de cărbuni de la Centralia ia mari proporţii. Conducători sindicali au cerut celor 150.000 mineri americani să declare gre-D. B. (Continuare în pag. III-a col. 4) Criminali de război citaţi în ancheta masacrelor de la Iaşi Pentru stabilirea masacre­lor de la Iaşi, au fost citaţi de către magistraţii anche­tatori ai Tribunalului Militar, următorii : Eugen Cristescu, fostul director­­general al Siguranţei, general Pant­azi, fost ministru de Război, ge­neral Tobescu, Radu Lecca şi col. magistrat Mâdăriac, pentru a fi andinii Deasemeni se va reface instincfia şi in ceea ce pri­veşte pe generalii : leovea ►ui, Barezzi, Stavrescu şi cal. Captain şi Coich­lescu, a căror cauză a fost clasa­­tă de procurorul instructor special de pe lângă Curtea de Casaţie şi Justiţie Mi­litară. Printre acuzaţi mai figu­­rează şi generalii T£ B­ianu Cojocaru, pentru care deasemeni se va face o ins­trucţie specială„ oVBind et a o sund sur dl litiu

Next