Scânteia, aprilie 1947 (Anul 4, nr. 789-810)
1947-04-02 / nr. 789
Deparazitarea populaţiei cu praful eiuţiar D. D. T. 40 de echipe sanitare şi de femei voluntare din U.F.A.R. au eşiteri pe teren în Capitală pentru deparazitarea populaţiei în centrele aglomerate. La apariţia echipelor sanitare în halate albe, cetăţenii s-au adunat şi au aşteptat răbdători, la rând, să li se pulverizeze praful elveţian D.D.T. In clişeu operaţiile de pulverizare a prafului D.D.T. în faţa Gării din Nord. Capitala are suficiente cantităţi de B .D.T. pentru deparazitarea populaţiei. * Se înfiinţează gherete de deparazitare in toată Capitala • Deparazitările în fabrici şi în şcoli. REPORTAJUL IN PAGINA I l-a Cercetările în afacerea O. R. A. P. Parole comerciant D.Travuris a fost transferat la închisoare Rachizitoriu întocmit de anchetatorii afacerii O.R.A.P. a fost înaintat ori d-hii conslier Petre Sârbulescu, titularii: Cab. 1 instrucţie, care va cerceta de acum înainte întreaga afacere. Csb. 1 Instrucţie, odată sesizat cu această nouă acţiune publică împotriva conducătorilor D.R.A.P.-ului , Eugen Haţieganu, Iosif Schmidt şi Dinu Roman, urmează ca după studierea dosarului să procedeze la interogarea inculpaţilor In legătură cu nouite fapte ca li se impută : daficiu de înşelăciune, sabota) prin depăşire de râuri şi gestiune frauduloasă. Se ştie că mandatul de arestare emis împotriva lui D. Travuris, mare comerciant, implicat în facerea O R.A.P şi căruia i se impută dalictelu de instigare de fals în acte private, fals în acte private și Instigare la gestiune frauduloasă, a fost confirmat 68T. El urma să fie depus la închisoarea Văcăreşti, alături de cei șeffi trei arestaţi, conducătorii O.R.A.P.-ului Deoarece Insă el se internase în sanatoriul francez, transferarea devenise inoperantă, in urma a trei consulturi medicale efectuate de o comisie medicală compusă din prof. dr. Lupu, dr. Silber şi dr. Covali, ale căror avize erau că Tjavuris nu e transportabil, acesta a continuat să locuiască în Sanatoriul Saint Vincent de Paul. Ultimul aviz medical anunţă că Tjavuris este suspect de tifos şi de aceea şederea lui în sanatoriul francez ar trebui prelungită. După trecerea a secesiie de la aceasta, şi pe baza unui aviz medical mai vechi, că boali de esre suferă poată fi îngrijită şi în spitaiul penitenciarului. Vineri seara, D. Travuris a fost transferat în închisoarea Văcărești. Comisiunea Financiară a Camerei a hotărât ori Adoptarea douăsprezecimii pe Aprilie Bugetul urmator va intra în vigoare la 1 Mai Comisiunea financiară şi bugetară s’a întrunit ori după finiaxă la Cameră, continuând discuţiile asupra proectului de buget. După ce d. Mihail Ghelmegeatiu, președintele Comisiunii, a arătat că membrii Comisiei nu au avut timpul necesar studierii proectelor de buget ale tuturor departamentelor, s’a hotărît adoptarea formulei douăsprezedinii pentru luna Aprilie, urmând ca bugetul următor să intre în vigoare la 1 Mai 1947. importăm mari cantităţi de medicamente din U.R.S.S. Pe baza acordului comercial încheiat cu U.R.S.S, la S'6 Februarie 1047, vom aduce din Uniunea Sovieticii importante cantităţi de medicamente antimalarice, dezinfectante, camfor şi filme de radiografie, a căror lipsire serios resimţita la noi. 3300 de nouă staţiuni electrice în U.R.S.S MOSCOVA 31 (Rador). — Agenţia TASS transmite • 3390 staţiuni electrice, — termice şi hidraulice — în cea mai mare parte mici, vor fi construite în cursul anului 1947 în localităţile rurale. Un mare număr de cabluri, vor fi instalate pentru transmiterea curentului de la marile centrale urbane. La sfârşitul anului, peste 22.000 colhozuri vor fi alimentate cu energie electrică. In unele regiuni, de ex. în regiunea Sverdlovsk din Urali, agricultura va fi complect electrificată la sfârşitul anului. Staţiuni hidroelectrice mobile care se deplasează uşor pe râuri şi canale, sunt în construcţie în mai multe colhozuri. Ele funcţionează în zonele unde se lucrează câmpul. întreprinderile industriale de la oraşe acordă un mare ajutor colhozurilor pentru construirea acestor staţiuni electrice. ul Seria HI - Anul XVI - Nr. 789 uw*-«*—!« PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, fM ( t.VA 1 ORGAN CEXTRIl al PARTIDUUII CHIMIST ROIUUI Adevărata şi marea opinie publicâ „Opinia publici“ — iată o expresie folosită până acum la România numai pentru categorii de favorizaţi ai soartei. Decenii întregi, politicieni şi ziarişti crescuţi într-o anumită mentalitate, crescuţi să servească anumite interese, întrebuinţau această expresia ca un argument suprem menit să acopere şi să justifice privilegii, abuzuri şi de multe ori afaceri personale. ,,Opinia publică“ era opinia ca icnelii, a saloanelor şi în cel mai bun caz a „publicului“ de spectacol, local sau Calea Victoriei. Ea a fost invocată şi atunci când tunurile erau puse să tragă în ţărani sau muncitori şi chiar când — de comun acord — cele două partide „istorice“ au socotit că este mai bine să se stingă afacerea Skoda, pentru a se da satisfacţie bineînţeles „opiniei publice”. De fapt, a fost o armă iscusită îndreptată tocmai împotriva opiniei publice, împotriva ADEVĂRATEI ŞI MAREI OPINII PUBLICE. Nu vom greşi, dacă vom spune că niciodată Brătienii sau naţional-ţărăniştii cari au cârmuit ţara, nu înţelegeau prin „opinie publică“ nici părerea muncitorilor sau a ţăranilor şi nici măcar pe cea a Intelectualilor români. Cam acelaş înţeles l-a avut în România şi expresia „vot universal“ — fără milioanele de femei, fără militari şi fără majoritatea claselor producătoare. Nu este deci vorba de o simplă şarlatanie de limbaj, ci de o adevărată şarlatanie politică în curs de dispariţie. Că nu a dispărut cu totul, asta o dovedeşte în primul rând faptul că pe ici pe colo se mai încearcă folosirea ei în aceleaşi scopuri viclene şi interesate. In definitiv cu ce reprezintă mai mult opinia publică un client al Capşei, un industriaş sau negustor de pe Lipscanii decât un miner din Petroşani sau un ţăran din Ruginoasa ? Nu fac oare şi ei parte din acea mare opinie publică care este însăşi ţara, naţia? Şi totuşi la recentele tratative dintre C. G. M. şi U. G. I. R., un industriaş scandalizat de consecvenţa cu care reprezentanţii Confederaţiei luau apărarea salariaţilor, nu s’a putut reţine să spună: — „Bine, dar Dvs. vedeţi toate din punctul de vedere al muncitorilor ! — Ne facem un merit din asta — a fost răspunsul şi delegatul sindical a continuat: „Vedeţi, acesta este azi punctul de vedere al întregului popor.“ Da! aceasta este opinia publică, opinia milioanelor şi milioanelor de Români, sătui de mizerie şi nedreptate. Şi opinia aceasta publică este tot atât de prezentă în alt for chemat să desbată interesele poporului, în Parlament ~ ■ Ce an să zică luni-f*, dacă noi o să acceptăm acest proect de buget ?‘‘ — se întreba deunăzi un deputat în Comisia Financiară a Camerei. Da ! Ce-ar fi zis lumea dacă salariaţii spetiţi de nevoi şi lipsuri ar fi fost trecuţi cu aceiaşi cotă fiscală ca şi negustorii şi industriaşii cari şi-au umflat buzunarele, — dacă ar fi puşi să plătească (în preţul mărfii) şi această cotă, pe care ei, cei bogaţi, o puteau plăti fără cea mai mică sforţare ? Opinia publică sau — cum i-a zis deputatul — LUMEA şi-a făcut loc larg în Parlamentul democratic al României, în care vocea reprezentanţilor muncitorimii şi ţărănimii răsună puternic, cerând să se facă dreptate sărăcimii. Spiritul critic şi autocritic al parlamentarilor comunişti ca şi al altor deputaţi democraţi s’a dovedit într’altât de activ în desbaterea problemelor mari ale ţării, încât nu se simte câtuşi de puţin lipsa unei opoziţii reacţionare, care, dealtfel, este departe de a se preocupa cu asemenea probleme. Chiar cei cari, necunoscând caracterul politic inovator al nanilor forţe reprezentate în Parlament se declarau de la început pesimişti în ceia ce priveşte funcţia activă a acestui for, sunt siliţi astăzi să recunoască că ea se impune ca o realitate puternică in viaţa publică a României. Opinia publică judecă guvernul, Parlamentul şi pe fiecare membru al lor în parte, Iar Judecăţile ei trebue să fie astăzi călăuzitoare pentru fiecare om politic, pentru fiecare partid inspirat de principiile democraţiei. Ea priveşte şi judecă în egală măsură fiecare corp aparte al aparatului de stat şi aprecierile cari s’au făcut recent asupra corpului fiscal trebue să dea serios de gândit factorilor autorizaţi. Grija aceasta pentru „ce-o să zică lumea” — adevărata lume a oraşelor şi satelor noastre — este binefăcătoare pentru regimul democratic. Ea a făcut pe aleşii naţiunii să se îngrămădească la desbaterile asupra proectului de buget şi să participe la discuţii cu un interes şi un simţ al răspunderii, fără precedent în analele parlamentarismului român. Preocuparea pentru opinia publică, pentru judecata şi punctul ei de vedere, s’a transformat astfel într’o garanţie a respectării programului comun, problemă pe care nu odată au ridicat-o comuniştii. A fost suficient să se semnaleze un proect de lege necorespunzător făgăduelilor făcute in faţa naţiunii, pentru ca parlamentarii dornici să-şi onoreze cuvântul dat alegătorilor să vină cu cuvântul lor în sprijinul modificării proectului şi să găsească înţelegerea necesară la toţi factorii răspunzători. Aşa au devenit aceste desbateri o adevărată şcoală de formare a opiniei publice, o adevărată şcoală a democraţiei . Nu e de mirare, că în timp ce in Parlamentul democratic interesele poporului sunt atât de vajnic apărate, oficiosul brătienist aminteşte de vechea „opinie publică’’ a cafenelei, saloanelor şi consiliilor de administraţie, invocând-o în favoarea „principiului egalităţii în faţa impozitului”. Şi consoarta manistă este desigur şi ea de aceiaşi părere că arhimiliardari ca alde BRATIANU sau IONEL POP, pe care i-am găsit deunăzi în ziare, cot la cot, la adunarea generală a Băncii Româneşti, trebue să plătească acelaşi cotă de impozit cu un muncitor sau ţăran oarecare. Şi unii şi alţii, însă vor fi nevoiţi să se consoleze, constatând că acea „opinie publică” pe care ei o cheamă cu desnădejde şi-a trăit veacul. Iar opinia publică, cea mare şi adevărată, nu va avea linişte până când nu-i va vedea plătind pentru tot jaful şi ponoasele, de care-i ţine răspunzători. Silviu Brucan zrm au ■ •. '' I Ai! VvV \ ' Direcîoti MIRON CONSTANTI !',cSCU TEIEFOANt Centrala im u Tipografia 4.84.48 ABONAMENTE 1 luna 8S.MN t luni 7Q.0M MUNCITORI, tARANl, MILITARI ŞI STUDENT! lunar 17.000 Redacţia şl administraţia Strada Belvedere Nr. t Cont la C. E. C. Nr. 031 Taxa poştalfl plătită în numerar cont aprobaiv. Ole P, T. 118.578/044 'A ' *7 IN ŞEDINŢA DE ERI A COMISIEI DE AFACERIEXTERNE A CAMERII Tratatul DE COMERŢ NAVI- GAŢIE CU 11. R. S. S. a FOST APROBAT IN UNANIMITATE El prevede egalitate şi reciprocitate în tratament ori după amiază. Comisia de afaceri externe a Adunării Deputaţilor, a luat în discuţie proectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica şi executa tratatul de comerţ şi navigaţie dintre România şi U.R.S.S., semnat la Moscova, în ziua de 20 Februarie 1947. Tov. TH. IORDACHESCU (P. S.D.), preşedintele Comisiei, a prezentat tratatul, după care d. I. deja (F.P.) secretarul Comisiei a cetit textul proectului de lege şi al tratatului. Tov. MIRON CONSTANTINESCU (P.C.R.), a subliniat că acest tratat conţine două aspecte deosebit de importante pentru ţara noastră : a) pentru prima dată, după terminarea celui de al doilea război mondial, ţara noastră închee un tratat de comerţ şi navigaţie cu o mare putere. In felul acesta, raporturile României cu U.R.S.S. păşesc într-o nouă fază de dezvoltare. b) acest tratat prezintă o mare importanţă pentru ţara noastră prin faptul că prevede egalitate şi reciprocitate în tratament, având la bază clauza naţiunii celei mai favorizate şi pentru o parte şi pentru cealaltă. Arătând apoi că tratatele comerciale din trecut încheiate de ţara noastră cu marile puteri conţineau avantagii speciale pentru acestea şi dezavantagii pentru Statul nostru, tov. Miron Constantinescu a scos în evidenţă faptul că U.R.S.S., una din marile puteri ale lumii şi în acelaş timp învingătoare, a semnat totuşi cu România, stat mic şi învins, un tratat care o pune pe picior de egalitate de aceasta Au mai luat cuvântul tov. Leopold Filderman (P.S.D.), d-nii prof. Andrei Oţetea (P.N.P.) şi Eduard Racoviţă (P.N.L.), cari, arătând la rândul lor avantagiile ce decurg din acest tratat, se declară de acord cu antevorbitorii. Adoptând în unanimitate proectul de lege şi tratatul, Cormisiunea a felicitat guvernul şi delegaţia care a dus tratativele la Moscova, pentru succesul obținut. /' ?C. Pentru stabilirea nouilor salarii C. G. M. cere U. G. I. R.-ului 0 primă de producţie la munca în acord farialului pentru funcţionarii publici ridicarea minimului de existenţă la 1 minon Egalitate de tratament între salariaţii publici şi cei particulari Tratativele pentru incheerea noului contract colectiv de munci au continuat şi în cursul zilelor de Sâmbătă 29 şi luni 31 Martie a. c. Reprezentanţii C. G. M. au cerut ca munca în acord să fie stimulată printr’o răsplată în bani care să crească în raport cu sporirea producţiei şi printr’o primă de producţie rezultată din economia de regie. Teza susţinută de C. G. M. este justă, deoarece dacă eu de pildă, un muncitor care are de făcut o lucrare în 100 ore, execută această lucrare numai în 60 ore înseamnă că el economiseşte nu numai timpul dar şi combustibil curent electric, etc. Deci se cuvine ca din economia de regie să se acorde şi salariatului, care o realizează, o recompensă. Reprezentanţii patronilor s-au ridicat împotriva primei de producţie. Discuţiile privitoare la stabilirea normelor de acord şi a primei de producţie vor continua. -. Administrarea fondului cultural In şedinţa de Sâmbătă a fost readusă în discuţie problema fusese discutată în vreo 4 şedinţe. C. G. M. a propus să se acorde 2% la salariul global pentru crearea unui fond ce va servi activităţii de culturalizare a muncitorimii. Când s-a pus prima oară, această problemă, unii patroni s-au opus categoric, spunând că „acuma nu este timpul de cultură şi sport“. In urma insistenţelor depuse de reprezentanţii muncitorimii, pătrimii au acceptat propunerea pentru crearea fondului cultural, însă ei au continuat să se târguiască pe chestiunea administrării fondului. In cele din urmă s’a hotărît să se întocmească, de comun acord, un regulament pentru administrarea acestui fond. fondului cultural, care mai Continuare în pag. IlI-a col. 5-6-7 Mussolini a murit ca un laș — a declarat cel care a ordonat executarea lui LONDRA. 31 (Rador).— Mussolinii a murit ca un laș.— a declarat Walter Audisio, care a spus că el însuși l-a executat pe fostul Duce — anunţă corespondentul din Roma al lui Daily Telegraph. După ce a arătat cum l.a prins pe fostul Duce la Congo, lângă lacul Como, în nordul Italiei, la 28 Aprilie 1945, Audisio a adăugat: „Nu am avut impresia că împuşc un om, ci o bestie ordinară. Mussolini nu făcea altceva decât să tremure. El a murit mai laş decât oricare dintre ceilalţi fruntaşi fascişti împuşcaţi la Congo". Audisio a desminţit că această execuţie a făcut-o din proprie innițiativă și a delarat că instructiile în acest sens le-a primit din partea cartierului general ce dirija activitatea partizanilor din acea regiune. El a afirmat că documentele ce se aflau într-o servietă de piele purtată de Mussolini au căzut în mâinile englezilor. ^ 1 - Cerem un nou suspendarea evacuărilor forţate Am mai scris în ziarul nostru cerând suspendarea evacuărilor forţate pe care unii proprietari le obţin prin cele mai neaşteptate chichiţe avocăţeşti. Deseori evacuarea are loc mai înainte ca chiriaşul să fi avut timp să uzeze de toate mijloacele de atac pe care legea i le pune la dispoziţie Or, odată evacuarea forţată efectuată, recursul devine inutil, şi eventualul câştig de cauză, inoperant. Intre timp, proprietarul a avut grije să închirieze apartamentul la „preţul zilei”. Din păcate, aceste cazuri sunt destul de dese. In repetate rânduri ni s’au adresat cetăţeni pe punctul de a fi evacuati fortat relatăndu-ne in amănunt manevra unor proprietari. E cazul chiriaşilor Andrei şi Florentina Mandas şi Elisabeta şi Marius Sirenican, din Bd. Mareşal Averescu, 20, pe care Iancu Petru Muşat — proprietarul a 4 blocuri l-a executat fortat in ziua de 28 Martie ori, mai înainte ca acţiunea intentata de chiriaşi împotriva sentinţei să fi fost luată în considerare de amanere de judecată Nu este vorba numai de un caz izolat Acum in preajma lui 23 Aprilie, proprietarii încearcă să-și „libereze” in mod samavolnic, apartamentele. Pentru a tăia orice posibilitate de șicanare a unei anumite categorii de proprietari, se cere suspendarea evacuărilor forțate. In orice caz evacuările hotărite pe baza unei sentințe rămasă definitivă — după folosirea tuturor căilor legale de apărare de către chiriași — să se execute în prezența unui reprezentant al ministerului public. De mult oamenii se silesc să pătrundă marea taină a vieţii şi a morţii să cunoască legile care determină începutul sau sfârşitul funcţiunii organelor corpului. Cercetările în această direcţie au luat un mare avânt, în U. R. S. S. după revoluţia din Octombrie, când au apărut zeci de noui aşezăminte de cercetare ştiinţifică şi institute medicale. O ideie năstruşnică Inclă în 1914, un tânăr Nu o minune ci descoperirile ştiinţei sovietice au dovedit că Fiinţele moarte prin otrăvire pot fi readuse la viaţă Un animal înviat după 24 de ore prin spălarea sângelui Acum câteva zile, un tânăr student din Capitală, scruncinat de moartea mamei sale, s’a sinucis, administrându-şi 20 injecţii cu morfină. In faţa corpului neînsufleţit al băiatului de 18 ani, nefericitul părinte n’a putut decât să-şi plângă suferinţa. Ce n’ar fi dat, bietul om — să-şi salveze copilul ? Dar trupul trece şi inert inima care încetase să mai bată, sângele infectat de otravă — îi tăiau orice nejde şi totuşi... conferenţiar de la Universitatea din Harcov, Ivan Petrovici Mihailovschi şi-a exprimat părerea, pe atunci socotită o adevărată erezie, că unui animal viu, cu sânge cald, i se poate extrage tot sângele acesta reinjectându-i-se după „spălare”, fără a se periclita viaţa animalului. Ideia aceasta, care multora le-a părut stranie şi absurdă nu i-a dat pace tânărului învăţat. Dar numai după revoluţie, în 1924, când devenise profesor de fiziologie la Facultatea de Medicmnă din Taşkent şi a avut la dispoziţie uin laborator propriu, Mihailovschi a putut păşi la realizarea planului său. In primul rând trebuia să găsească răspunsul la două întrebări: cât de mare este cantitatea de sânge, care i se poate extrage animalului ? Nu devine cumva acest sânge reinjectat un fel de otravă pentru organismul animalului ? Sângele animalelor vii poate fi scos, spălat şi injectat din nou în trup Primele experienţe făcute asupra unui câine au adus rezultate satisfăcătoare. Mihailovschi i-a extras tot sângele aflat în vasele sanguine (un sfert din sângele aflat în corp), a scos din sânge fibrina (o substanţă albuminoasă care se formează la coagularea sângelui) şi i-a injectat pe urmă din nou întreaga cantitate de sânge. Starea câinelui sfer de sânge şi de puteri, care nu (Continuare în pag. IV-a pol-1-2-3) | „'a* .•.* ......... dm ■'mm Duminică s’au jucat pe stadionul ANEF două matchuri de foot-tall care au atras, ca de obicei, peste 20.000 spectatori. un clișeu stânga , fază din matchul Carmen—Prahova. Covaci (C.) a făcut „gaură” în apărarea Dîpeștenilor și înaintează vertiginos. Dreapta: Lăzăreanu (C.) a prins o minge trasă puternic de Reuter. — REPORTAJUL IN PAG n.a.— Delegaţia feroviară română a sosit la Leningrad LENINGRAD, 31 (AGERPRES). TASS transmite: Delegaţia ceferiştilor din România a sosit astăzi în localitate, condusă de d. Giale Zoltán subdirectorul general al Căilor Ferate Române. Oaspeţii au fost salutaţi la gară de personalul de conducere al Căilor ferate locale. I» pag. !!!-a Modificarea legii pentru stabirea preturilor si salari»'"' a fost eri la f.aerră A fostt votată deasemenea legea Patrascanu pentru amnestieren deiîr.îe Iot silvice și a cela’“ în legătură eg ref or nrca agrară SiTPTffi INTERttTMfi r~" ...........■ — 450.000 MINERI AMERICANI vor declara grevă de doliu pentru viei mele ca tas*I1S.S. trofei minere dela Centralis Usr Rs S a$g 1 Unitatea economică a Germaniei şi problema reparafiilor în discuţia Conferinţei de la Moscova. GRECIA ® Trupele monarho-fasciste au început o OFENSIVA GENERALA ÎMPOTRIVA FORTELOR PARTIZANILOR. ANGLIA Noni restricții alimentare și reducerea cartelelor pentru îmbrăcăminte. PALESTINA • Instalaţiile petrolifere de la Haiffa, incendiate de organizaţiile subterane evreeşti. Reuniunea de ieri a Consiliului Miniştrilor de Externe a avut pe ordinea de zi: chestiunea Germaniei ca unitate economică inclusiv reparaţiile şi revizuirea nevoilor industriale germane. Au luat cuvântul expunând punctul de vedere al ţărilor respective Molotov, Marshall, Bevin şi Bidault. Adjuncţii pentru Germania au început studierea raportului Comitetului Interaliat de Reparaţiuni al cărui preşedinte d. Rueff a răspuns diferitelor întrebări ce i-aru fost puse Din relatările sale s’a văzut cum sunt zădărnicite livrările din zona apuseană în conntul reparaţiilor. Trebuesc subliniate îndeosebi tergiversările de procedură în legătură cu predarea uzinelor germane. S’a discutat deasemeni problema aurului german capturat de aliaţi. La Belgrad, Mareşalul Tito a făcut un important expozeu asupra politicii externe a Republicei Iugoslave precizând punctul de vedere al ţării sale faţă de problema austriacă. La Washington, Preşedintele Truman a anunţat numirea d-lui Cavendish Canon ca ambasador al Statelor Unite în Iugoslavia, în locul d-lui Richard Patterson. După ştirea începerii negocierilor pentru revizuirea tratatului anglo-sovietic, telegrame din Londra anunţă că între cele două ţări vor avea loc negocieri pentru sporirea schimburilor comerciale. Abia la câteva zile de la plecarea Comisiei Internaţionale de Anchetă, guvernul monarho-fascist de la Atena a ordonat începerea ofensivei generale împotriva forţelor partizanilor. începând de ori noapte armata terestră, jandarmeria, marina şi aviaţia guvernamentală atacă poziţiile patrioţilor greci, iar la Salonic a fost decretată starea de asediu. Numeroase arestări au fost efectuate la Atena. Cercurile politice engleze consideră această nouă ofensivă contra partizanilor drept ,o urmare firească a încrederii guvernului din Atena în sprijinul promis de preşedintele Truman". Ministrul comerţului britanic d. Stafford Crips a declarat la Londra că Anglia este nevoită să împrumute 350 milioane lire sterline pentru a fi în măsură să-şi plătească importurile. Iar ministrul agriculturii a confirmat posibilitatea introducerii in Marea Britanie a unor noui restricţii alimentare Se anunţă pi de altă parte reducerea cartelelor pentru îmbrăcăminte din pricina scăderii producţiei în industria tescică engleză. Agravarea situaţiei din Palestina provoacă serioase îngrijorări în Capitala Marei Britanii. Abia reîntorşi de la Londra, unde au avut consultări cu guvernul englez, generalul sir Alan Cunningham înaltul comisar britanic în Palestina şi generalul locotenent G. H. Macmillan, comandantul trupelor se află in faţa unor nouă atacuri săvârşite de membrii organizaţiilor subterane evreeşti. Astfel la Haiffa instalaţiile petrolifere ale Societăţii „Shell" au fost incendiate, întregul oraş fiind zguduit de puternice explozii, iar la Tel Aviv câţiva ofiţeri britanici au fost ucişi. Şala Cairo a fost înregistrat un nou atentat anti-britanic, o bombă a explodat în clădirea clubului anglo-egiptean, provocând pagube considerabile Nici în cursul zilei de ori tulburările de la Calcutta nu au putut fi aplanate Au fost 150 de morţi şi răniţi. Odată cu ştirile care anunţă agravarea crizei economice in Statele Unite, scandalul isbucnit în legătură cu catastrofa din minele de cărbuni de la Centralia ia mari proporţii. Conducători sindicali au cerut celor 150.000 mineri americani să declare gre-D. B. (Continuare în pag. III-a col. 4) Criminali de război citaţi în ancheta masacrelor de la Iaşi Pentru stabilirea masacrelor de la Iaşi, au fost citaţi de către magistraţii anchetatori ai Tribunalului Militar, următorii : Eugen Cristescu, fostul directorgeneral al Siguranţei, general Pantazi, fost ministru de Război, general Tobescu, Radu Lecca şi col. magistrat Mâdăriac, pentru a fi andinii Deasemeni se va reface instincfia şi in ceea ce priveşte pe generalii : leovea ►ui, Barezzi, Stavrescu şi cal. Captain şi Coichlescu, a căror cauză a fost clasată de procurorul instructor special de pe lângă Curtea de Casaţie şi Justiţie Militară. Printre acuzaţi mai figurează şi generalii T£ Bianu Cojocaru, pentru care deasemeni se va face o instrucţie specială„ oVBind et a o sund sur dl litiu