Scânteia, aprilie 1947 (Anul 4, nr. 789-810)

1947-04-02 / nr. 789

­ Mmă lege a preţurilor, salariilor ș, târnelor a fost votată de Cameră Deasemeni s’a votat legea pentru amnistierea delictelor silvice şi a celor in legătură cu reforma agrară Teri, Camera a votat pro­iectul de lege al­ Ministerului Economiei Naţionale pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la sta­­bi­li­rea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Acest proect de lege dă po­sibilitate Ministerului Econo­miei Naţionale să intervină­­prin stabilirea unor nouă pre­ţuri sau unor nouă salarii, a­­tunci când realităţile econo­mice o impun. Sistemul rigid de până acum, de Îngheţare a preţurilor şi salariilor a dus la stimularea preţurilor ne­gre, la diferenţe între preţu­rile reale şi cele oficiale, ce­ea ce a avut ca rezultat slăbi­rea controlului circulaţia­ mărfurilor şi creşterea eva­ziunii fiscale, cu consecinţe nefavorabile asupra încasă­rilor bugetare şi asupra mo­­netei naţionale. Totodată, îngheţarea preţu­rilor şi salariilor a dus de fapt numai la îngheţarea sa­lariilor, la creşterea diferenţei din ce în ce mai mare între salarii şi preţuri. Proectul de lege pentru mo­dificarea şi abrogarea unor dispoziţii referitoare la stabi­lirea preţurilor, tarifelor şi salariilor constituie o frână a inflaţiei, căci acordă Ministe­rului Economiei Naţionale dreptul de adaptare perma­nentă a preţurilor şi sala­riilor, la realităţile obiective, sporindu-le sau micşorându­­le. Prin aceasta, legea de faţă este un mijloc preţios pentru echilibrarea raportului între preţuri şi salarii, cu cât prima oară se vine în sindu­ se practica de până a­cum în timp partimen­te atât de strâns le­gate între ele. Proectul de lege a fost vo­tat ori noapte de Adunarea Deputaţilor. —­ pentru rectificarea furării bugetului epitropiei Sf. Spiridon; — pentru fixarea bugetului Regiei comerciale a atelierelor sanitare; — pentru amnistirea unor in­fracţiuni prevăzuta de codul Silvic (LEGEA P­ATRAS­CANU); — pentru modificarea şi a­­brogarea unor dispoziţ­ii refe­­ritoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Relevând faptul că noul bu­get nu ţine seamă de viitoarele fixări de salarii şi preţuri- d-sa demonstrează că cheltuelile pre­văzute pentru diferite departa­mente la personal şi material au fost mult subevaluate şi deci nu vor asigura o funcţionare normală a mecanismului de Stat. Proectul este inflaţionist D. Stănn­es­cu trece apoi la analiza caracterului Inflaţionist al bugetului şi arată că Infla­ţie Înseamnă cursă Intre sala­rii şi preţuri, pauperizarea şi Împingerea la mizerie a mase­lor salariate şi a micului bur­ghez, dezorganizarea vieţii e­­conomice. CINE PROFITA DE PE URMA INFLAŢIEI? — se In­­treabă d-sa MARELE CAPI­TAL, care îşi plasează cu re­peziciune banii în medalii sau alte operaţiuni speculative. In ceea ce priveşte accentul pus în ultimii ani pe Indirecte — care a mers de la 68 la sută la 81 la sută şi care în bugetul pe 1947—1948 este trecut cu 70 la suită cu posibilităţi de creş­tere In timpul anului — vorbi­torul arată că se merge pe a­­celaşi linie a trecutului. Din cauza faptului că impozitele Indirecte nu pot fi proportio­nate cu capacitatea de plată a contribuabililor — se ajunge la un rezultat nedrept, opus realităţii, In sensul că cu cât Lsse» 439 din 3 Mai 1043 a fostului titular al Eco­nomiei Nationale, ina. Be­jön, prevedea ca Impozi­tele pe venit puse asupra Industriaşilor »I fie Inglo­­bate In preţul de vânzare al mărfii, pe care o plă­teşte tot salariatul sau micul burghez. Deci Impozitul direct pen­tru Industriaş sau corner­­ciant este formal, Intrucât el nu dă niciun ban din bu­zunar pentru Stat. INDU­STRIA ROMANEASCA SE BUCURA DE UN PRIVILE­GIU NEMAIPOMENIT CARE NU EXISTA IN NICI O TARA DIN LUME, DE A NU PLATI NIMIC STATULUI. o familie este mai nevoiaşă şi mai numeroasă, cu atât ea tre­­bue să plătească mai mult. înapoi, la Platfo­rma- Program Deci la mod conştient, ar În­semna să mergem împotriva ca­tegoriilor sociale pe care le re­prezintă B.P.D. DECI ÎNAPOI LA PLATFOR­­MA-PROGRAM Ideile «­ sănătoasa trebu» să ne conducă spre ieşirea die ne­voi. La impozitele directe pe de altă parte, sunt lovite numai veniturile limitate procentul de fiscalitate fiind deplasate spre micul burghez, ţăran, muncitor şi salariat. Făcând socoteala că la veni­turile agricole dta 10.000 mi­liarde lei (venit naţional) ur­mează a se plăti aproximativ 1.056 milioane impozit- adică 10*/t, la veniturile dta industrie comerţ şi transporturi dta 24.682 miliarde (venit naţional) revine 2.483 miliarde impozit, adică lo­/o, iar la salarii impozitul este la mijlociu tot 10°/o din venit, vorbitorul arată că ace­­laş coeficient de impozit îl au şi ţăranii şi salariaţii şi fabri­canţii şi negustorii, adică şi ve­niturile mari, ca şi cele mici, ceia ce este profund nedrept şi nedemoaratic. De fapt­ arată d. Stănescu, industriaşul plăteşte din venit la timp ce salariatul plăteşte din substanţă din car­nea şi sângele lul In concluzie, d. Stănescu se pronunţă pentru simplificarea labirintului fiscal şi arată că reorganizarea ararabbilul fis­cal — plin de elemente venale şi reacţionare — este necesară mai mult ca oricând. Este imposibil pentru un bun român — declară d-sa — să nu vadă că o asemenea politică financiară nu este sănătoasă şi să nu dorească cu sinceritate îndreptarea ei radicală. Oratorul încheie cerând să se aisgure Statului veniturile necesare prin impunerea masi­vă a cetăţenilor cu mari câş­tiguri şi posibilităţi de plată. D. M. GHELMEGEANU, pre­şedintele comisiunii, relevă ni­velul laalt la care se duc dis­cuţiile. Probleme care până acum păreau monopolul exclu­siv al »­competenţelor” «aint­e»e­xaminate în lumina intereselor reale ale celor ce muncesc şi contribue la refacerea ţării. In felul acesta primul Parlament democrat al ţării aduce un spi­rit nou la opera de legislaţie. In Comisia Financiară a Camere Proecte de buget în lumina intereselor celor mulţi a fost discutat­­uri mari şi îmbogăţiţii de război Cont­inuăndu-şi lucrările, Comisia Financiară a Came­rei a ţinut şedinţă Duminică la or­eile 10 dumlbreaţa sub pre­şedinţia d-lui Mihail Ghelmegeanu şi în prezenţa­­Hurt Al. Alexandrini, ministrul de Finanţe. La discuţia generală asupra proectului de buget, a luat cuvântul d. VIRGIL STANESCU (P.N.P.). preţurilor şi salariilor, păiră - In numele Platformei - Program -se practica de până a-. . „ w ■ . *. 7^7177"“ s a cerut sa plateasca acei cu veni Marea industrie nu plă­teşte nimic Satului SiesbaVerile Camerei Şedinţe de Duminică ori la oca 10 dimineaţa sub preşedin. fila d-lui Em. Tătărescu, banca ministeriallă fiind ocupată de dlu­l Octav Livezeanu, Romulus Zăroni şi Gh. Vio­tu. D. Laureaţiu Catop.U.PIM,­ set­are tar al Ciamarei, dă citire nu­­mărului şedinţei precedente, care se aprobă. D. Octav Uvescami ministrul informaţiilor depune proectul de lege pentru modificarea şi abroge­­rea unor drepo acţu­mi referitoare, la stabilirea prafurilor, tarifelor şi salariilor, cerând urgenţa. Camera aprobă urgenţa. Trecându-se la ordinea de zi, se iau în discuţie şi ts votează cu bile. următoarele prbeata legi: —•' pentru stabilirea condiţiuml­­lor de valorificare a bun­urilor cari depăşesc nevoile armate: — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuelilor Re­giei autonome a exploatărilor a­­gricole, zootehnice, a Industriilor agricole şi maşinilor pe timpul de la 1 Decembrie 1948 până la 31 Martie 18­17: — pentru autorizarea epitropi­ei generale a spitalelor Sff. Spiri­­don din Iaşi de a majora împru­mutul de 900 milioane la 1 mil­iard lei; — pentru deschiderea de credite su­plimane­», extraordinare ,spe­ciale pa seama a diferite depar­­tamnte. După o suspendare in timpul căreia au lucrat comisiunile Fi­­nanciară-Bugetară şi Arte, şe­­dinţa se ridică la ora 12. Şedinţa de Luni Luni, Camera a flaut flout şe­dinţe Cea de dimineaţă am­ des­chişi­­ orele 11 sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vicepreşedin­te al Adunării Pe banca minis­terială d. R. Stoşculeţ, ministrul Cultelor, D. V. V. Brotopupeecu (P­NJP,) cere aducerea In discuţie a procen­tului pentru exproprierea unei Clădiri necesare pentru mărirea Bibliotecii Acadmiei Comerciale din Bucureşti. Prof. dr. C. Partion se ridică împotriva proeotului care preve­de exproprierea ca a­l prof. dr. Na­nu Muscel şi con­sid­eră cu o im­pietate faţă de memoria marelui dispărut. În acelaş sens vorbeşte şi d- dr. Topa (PNL) Tov. St. Niţulescu (P.C.R.) pro­­pune aducerea proeetului in dis­cuţia corni­donit, pentru a decide. Şedinţa se ridică la orele 11,25. * Şedinţa de după amiază s’a deschis la ora 17-10 sub preşe­dinţia d-lui Miron Belea, banca ministerială fiind ocupată de : tov. Teohari Geo­rgescu, prof. Il. Profiri, Ion Pas- prof. C. Datcovici, Miron Nicolescu şi d-nii: Octav Livezeanu, Gheor­­ghe Vântu- Radu Roş­cui­ef, Al Alexandrini, Romulus Zăroni, Const­agiu, Marin Florescu şi Const. Tigăreanu. După cetirea şi aprobarea su­marului- d. F. Mod­ran (P.N.Ţ.) face o comunicare Ministerului Cultelor cu privire la ,­activita­tea” unui anume profesor Şte­­fănescu aduit în înainta Pa­triarhiei D. Al. Alexandrini, Ministrul Finanţelor, depune următoarel» proect» de legi, cerând urgenţe: pentru ratificarea vânzării u­­nui teren proprietatea muni­ci­­ppiului Iaşi­ pentru rectificarea majorării bugetului Ligii contra tuberculozei, precum şi pentru diferite deschideri de credite şi contractări de împrumuturi. D. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor răspunde unei co­municări făcute de d. Achile Şaraga, restabilind adevărul a­­supra taxelor Încasate de ofi­ciile de turism. D. Ion Lungu (P.N.Ţ.) protes­tează pentru a treia oară împo­triva menţinerii în serviciu a inspectorului general şcolar Go­­deanu- vinovat de luare de mită şi cere Ministerului Educaţiei Naţionale să ia măsuri în con­secinţă. La răspunsul dat de Sub­secretarul de stat al Educaţiei Naţionale, D-sa nu se declară mulţumit. D. Const. Mitroiu (F.P.), a­­nunţă o interpelare Ministeru­lui Educaţiei Naţionale. Intrându-se în ordinea de zi, se iau în discuţie şi se votează următoarele proecte-legi : — pentru Înfiinţarea orches­trei filarmonice a Banatului şi cea a Olteniei. — pentru modificarea decre­tului lege referitor la scutirea de impozite a vânzărilor şi schimburilor de ţiţei; — pentru modificarea şi com­­plectarea codului de procedură fiscală; — pentru majorarea cuantu­mului garanţiilor şi amenzilor prevăzute de unele articole din legea vămilor; — pentru desfiinţarea unor taxe percepute la importul şi exportul mărfurilor; —■ pentru reducerea cotei ce se impune la vămi la importul unor materii prime şi semi­fabricate, în vederea sporirii producţiei industriilor de bază; — pentru rectificarea buge­tului de venituri și cheltueli al Ligii contra tuberculozei; — pentru evaluarea venituri­lor și fixarea cheltuelilor în bugetul Ligii contra tubercu­lozei; ­­ tem de taxare a con­vorbirilor telefonice Introducerea sistemului de tarifare cu aparatele ce taxează fiecare convorbire telefonică cu 1500 lei a însemnat o lovitură serioasă dată unei categorii de profesioniști­, pentru care tele­fonul este absolut indispensa­bil exercitării meseriei lor, este vorba de gazetari. Zilele trecute s’a ţinut adu- I narea generală a Casei de pensiuni şi ajutoare a persona­lului Băncii Româneşti. „Medaliile a ffos'JIcur slujbaşi ai Brătienilor Conducătorii Casei de pensii a personalului, citadelei finan­ciare a Brătienilor — în frunte cu Ion C. Pilidi, primul direc­tor al băncii — au rugat fru­mos pe pensionari să rabde.... De ce oare ? Tristă şedinţă — ne spune Gazetari­! Şi notul SÎS, cineva care a asistat la această adunare. De o parte massa foş­tilor salariaţi ai Brătienilor —­­ oameni care au slujit o viaţă I întreagă în mod demn, fără să l se lase cumpăraţi de patronii­­lor — de altă parte câţiva I„pensionari” cărora boerii din­­fruntea instituţiei au ştiut să lie aranjeze câte un locşor în­­tr’un consiliu de administraţie, pare o lefşoară de multe mi­ni­ toane pe lună... F pensionarii — adevăraţii pen­­si­onari — au cerut să li se dea posibilitatea de a trăi cum se avine. Unul din ei, Niculae Lăzărescu, a arătat adunării că în bilanţul Casei de pensii cuprins un post „efecte pu­blice şi alte valori”, însumând peste 162 milioane lei. Din a­­ceastă sumă, o parte este pla­­sată în efecte publice, iar res­­tul reprezintă preţul de cost 958 medalii de aur. Ce se face cu aceste meda­­li ? — a întrebat pe bună dreptate pensionarul, cerând o parte din ele să fie vân­ate, iar contravaloarea să fie folosită pentru îmbunătăţirea raţiei pensionarilor. A zecea te din aceste medalii — a pătat mai departe vorbitorul ar" putea "îi vândută spre a da un ajutor mai simţitor ensionarilor. Am mai cerut Societăţii de Telefoane ca să excepteze pe ziarişti de la noul sistem de ta­xare, aceştia rămânând să fie supuşi doar unei taxe fixe. S.A.R.T. n’a găsit necesar să dea vreun răspuns acestui just deziderat al gazetarilor. Drămuirea convorbirilor te­lefonice ale gazetarilor con­­stitue o piedică serioasă în acti­vitatea lor. Scutirea gazetarilor de apara­tele de taxare se impune la in­teresul unei prompte și bune Informări a ziariştilor şi res­pectiv a opiniei publice, lucru de care Societatea de Telefoa­ne trebue să ţină neapărat seama. ' ~.....* ”*• ~r & . D. Prim Miiniistru dr. PE­TRU GROZA a prezidat eri­ma ami­lază la locuinţa d-sale o importantă Şedinţă a Consi­liului Poliţiile B.P.D. Şedinţa a fost precedată de o întrevedere a d-lui Prim miminist­ru d. Gh. Tătărescu, vin­oe pr©şedlimite1e Consiliului şi ministru de externe. D. dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului, a lu­crat eri cu d. Octav Livezea­­nu, ministrul Informaţiilor şi cu tov. A. Bunachi, secretar gneral la ministerul Afaceri­lor Interne. ★ Tov. TEOHARI GEORGES­CU, ministrul Afacerilor In­­terne, a avut eri d­e,, întreve­deri cu tov. LUCREŢIUJ PA­­TRAŞCANU, ministrul Justi­ţiei şi cu d. gen. LASCAR MIHAIL, ministrul Apărării Naţionale. Seara, tov. Teohari Geor­­gescu a primit pe d. general Dombrowski, primarul gene­ral al Capitalei, . „5 C 'INTESI* SÎÎÎAÎM INTERN­AiONALA (Urmare din pag. l­a) vă de doliu pe o săptămâni pen­tru cei 111 mineri morţi in mi­nele dela Centralla. S’a cerut deasemeni demiterea d-lui Krug, ministru de interne al*Statelor Unite care este totodată şi ad­ministratorul minelor, fiind acu­zat de neglijenţă. Se precizează că din cele 3345 inspecţii oficiale efectuate in 1946, s’a constatat ci numai in două mine măsurile de securitate au fost respectate. Intre timp d .Dewey, guverna­­torul statului New York a sem­nat legea pentru interzicerea grevelor muncitorilor si funcţio­narilor. Noua orientare politică a Sta­telor Unite inspiră serioase te­meri in cercurile muncitoreşti din Anglia, unde numeroase sindi­cate engleze cer guvernului bri­tanic „să pună capăt politicii de aservire faţă de imperialismul nord-american". In timp ce la Budapesta şi Helsinki continui judecarea cons­­piratorilor fascişti, în procesul trădătorilor slovaci s’a cerut pe­deapsa cu moartea pentru Tiso şi colaboratorii săi, iar pentru fostul comandant al lagărului din Auschwitz, Hoess, care şi-a recunoscut vina, sentinţa se va da Miercuri, « D» B« 1 99Scânteia Organ Central al Partidora! Comunist Român MIRON ti Director s CONSTANTINESCU Redactor responsabil Sorin Tome COMITETUL DE DIRECTIE: O Lucret iu C. Patrascana & Miron Constantinescu • Ch. Vasillchi ® I. Chisinevschi # L Răutu O Al. Bulcan ® N Popescu-Opreanu Telegrama trimisă de F.N.T.D.R Federaţiei Mondiale a Tineretu­lui Democrat Cu ocazia meetingului de în­chidere a Săptămânii Mondiale a Tineretului, tineretul din Ro­mânia grupat în FNTDR, a trimis o telegramă Consiliului Federaţiei Mondiale a Tinere­tului, prin care declară că­­.tinerii din România îşi iau din nou angajamentul să lupte pen­tru bunăstarea poporului, pen­tru înţelegerea şi colaborarea tatra naţiuni, pentru o pace dreaptă şi durabilă”. O primă de producţie ia munca în acord (Urmare din pag. l-a) In problema stabilirii coefi­cienţilor pentru munca grea şi de noapte, neajung&ndu-se la o înţelegere la şedinţa comună, s’a hotârit si să discute pe ra­muri de producţie in­tre repre­zentanţii Uniunilor Sindical« şl Asociaţiii» Patronul» respec­tiv», ţinem si arătăm ci la timpul Confederaţia Generală a Mun­cii, forul suprem de Conducere al mişcării sindicale din Ro­mânia, analizând situaţia ex­trem de grea creată salaria­ţilor publici de toate categorii­­le, de către speculanţii şi afa­ceriştii cari in ultima vreme au ridicat in mod excesiv şi cu totul nejustificaii preţurile la mărfuri, in special la ali­mente şi Îmbrăcăminte, a tri­mis Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, un documentat me­moriu, cerând stabilirea sala­riilor la un nivel acceptabil. La 22 Septembrie 1946, po­trivit Statutului Salariaţilor Publici, ,JH”-ul adică minimul de existenţă a fost fixat prin­ titan Jurnal al Consiliului de Miniştri la 70.000 lei. Azi salariul, calculat la „M”-ul de mai sus pentru sa­lariaţii căsătoriţi cu un copi, având 10 ani vechime şi care face parte din categoria I-a sa­larizare, plus prima de activi­tate de 70 la sută, chiria şi a­­ju­torul de copil, variază astfel: om de serviciu impiegat Şef de serviciu Director 191.000 lei 319.200 lei 453.400 lei 526.600 lei Ori, dacă ţinem seamă de preţurile unora dintre artico­lele de primă necesitate, nece­sare întreţinerii zilnice şi anu­me : came, mălai, cartofi, fa­sole şi lapte, ajungem la con­statarea că numai pentru pro­curarea acestor articole este necesar pentru o familie com­pusă din 3 persoane un sala­riu de cel puţin un milion ju­mătate. Fără îndoială că salariatul tratativelor «numiţi reprezen­tanţi ai patronilor iau o atitudine vădit antimuncitorească şi cau­tă să prelungească tratativele readucând în discuţie chiar probleme asupra cărora s'a căzut de acord la şedinţele anterioare. O asemene« atitu­dine o are în deosebi ingine­­rii Ghenee. Tratativele vor continue şi en cursul zilei de astăzi, nu poate trăi numai cu aceste alimente, ci mai este nevoit să facă şi alte cheltueli strict nece­sare, pentru transport, lumină, încălzit, chirie reală, îmbră­căminte, încălţăminte, săpun etc., oare dacă le-am aduna la preţul de azi, ar da un total mult mai mare decât cel arătat mai sus. In asemenea condiţiu­­ni, puterea de cumpărare a sa­lariaţilor publici la actualele salarii nu reprezintă decât a­­proximativ 5 la sută din stric­tul necesar existenţei. Pornind de la principiul unei plafonări cât mai juste a sa­lariilor tuturor funcţionarilor de Stat şi particulari, Con­federaţia Generală a Mun­cii ascultând propunerile tutu­ror Uniunilor Sindicatelor de Salariaţi Publici (din Minis­tere, Instituţii şi Anexe, Co­munali, Sanitari, învăţători, Profesori Secundari şi Univer­sitari, Porturi şi Transporturi, P.T.T., CAM., C.F.R., socoteşte ca un imperativ absolut necesar, a se admite următoarele : 1. La actualele preţuri, sa­lariile funcţionarilor publici să fie majorate in aceiaşi măsură in care se vor mări salariile funcţionarilor par­ticulari 2. „M’ -ul să fie majorat cu începere dela 1 Aprilie 1947, la cel puţin 1.000 000 lei, pentru a corespunde astfel salariilor acordate cetorlate categorii de salariaţi parti­culari. T­n acest minim urm­ână a se adăuga îndemnisaţile şi recompensele (prevăzute de Statut). In acest fel, ţinând seamă de toate greutăţile pe care le are de trecut ţara, socoteşte C.G.M. că se poate veni in sprijinul acestor categorii de salariaţi publici, care formează sprijinul acestor categorii de Stat şi a învăţământului. Ridicarea minimului de existenţă pentru funcţionarii publici, la 1 milion lei lunar PALATUL Trafic Cu aprobări de stabilire în Capitală A fost repartizată unui cabinet de Instrucţie pentru continuarea cercetărilor afacerea în care sunt implicaţi Constantin Pe­­trescu, Bogaciu Dumitru şi Ci­ry Mayr. Aceştia, în calitatea ce o aveau, respectiv de şef al Ser­viciului Central al Controlului Populaţiei din Prefectura Poliţiei Capitalei, comisar şef şi sub şef de birou sunt acuzaţi de trafic de aprobări de stabilire in Capi­tală Astfel, primul Inculpat In­­sărcinat cu eliberarea buletinelor de biroul populaţiei şi dovada de rămânere în capitală, cetăţenilor ce nu obţinuseră această dovadă sau erau veniţi în ultimul timp din provincie, împreună cu al doilea Inculpat — care era aju­tat de alţi patru avocaţi — strân­geau cererile cetăţenilor care vo­iau să se stabilească în Capitală, iar în schimbul unei sume de 200.000 lei, C. Petrescu semna a­­probare». furate. Iar ultimul inculpat este acela care a primit un gaj piesele furate și a dat bani celor doi tăinuitori pentru a le cumpăra. Refuză să restitue 47 medalii de aur* Dr. Ștefan Jianu din str. Va­sile Lascăr Nr. 34 a dat în de­pozit­­ul Radu Sterescu din parcul Delavrancea Aleea C. Nr. 9, 47 medalii de aur şi 9 milioane lei. Acum, când aces­tea II sunt cerute înapoi, Radu Sterescu refuză să le restitue. Cazul a fost repartizat spre Ju­decare Secţiei a 6-a. Administrator de bunuri inamice necinstit date la bursa neagră Cab. 4 Instrucţie pomtimul cer­cetările în legătură cu Ion Iones­cu, Industriaş, din Str. Dristoru­­lui Nr. 109 care a vândut la bur­sa neagră ’ cantitatea de 175 kgr. zahăr pe care le-a parlmnit spre prelucrare. Intermediarii acestei speculaţii sunt : Petre Coldna, comerciant, din Şos. Iancului 60, Buciumaş Avram, funcţionar comercial, din str. Foişor Nr. 56, Bela Con­stantin din str. Clopotarii Vechi Nr. 8 şi Belba Gheorghe, comer­­«tant, da «te, Lumiuri Nr. 1,­­ Hot şi tăinuitori de bijuterii X fort repartizat Cab. 4 In­strucţie cazul lui Eduard Dahin­ten cu ultimul domiciliu în Sibiu str. Ion Reţ­iu Nr. 6, actualmente dispărut. Acesta fiind euto­inis­­trator al bunurilor Inamice, la firma „Cu­lletco"13. A. R. şi-a însuşit din patrimoniul Societăţii importante tur­e de bani. 175 kg. zahăr primire Ch. Tudoreche din şos. Ştefan cel Mare Nr. 55, Niţă Ştefan din str.­ Ardealului Nr. s, 7. Leza­ spre prelucrare, vână­rovlei din s­tr. Semicercului 19 şi N. Walstein din str. Ing. Pizone Nr. 32, acuzaţi de furt şi tăinuire de bijuterii, au fost înaintaţi unui cabinet de instrucţie pentru continuarea cercetărilor. Astfel, primul inculpat fiind în serviciul reclamantei Jeana Teodoretu, I-a furat 3 milioane lei, 2 ceasornice de aur, 1 bră­ţară de aur, 1 brăţară de platină cu pietre preţioase, 1 brichetă de aur, 2 cruciuliţe de aur şi 2 sti­­louri. Ceilalţi doi sunt acuzaţi că au cumpărat aceste bijuterii cu preţuri extrem de reduse, ştiind in act laş timp ci bijuterii»­trau Elevii şi studenţii şcolilor şi universităţilor de Stat pot călători în vacanţa de Paşti o singură dată la ducere şi odată la înapoiere dia vacanţă în condiţiunile următoare : Cu începere dela 30 Martie 1947, până la 8 Aprilie 1947, e­­levii­­ şi studenţii care nu do­miciliază în localităţile unde urmează cursurile, vor călători cu 50°/o reducere dia tariful nor­mal la. II sau II, la tx. de per­soane numai de la şcoală la do­miciliu, pe baza cărţilor de identitate tip c. f. r. Seria I şi la lipsa acestora pe baza căr­ţilor de elev sau student sau a­­deverinţe eliberate de şcolile şi facultăţile de Stat respecti­ve, care se vor viza de staţiuni odată cu emiterea biletelor şi a anexelor de decontare. Cu începere dela 15—22 A­­prilie 1947 inclusiv Vor călători în acelaşi condiţiuni de taxare numai dela domiciliul până la localitatea de reşedinţă a şcolii. In mod excepţional, staţiunile de Îndrumare a trenurilor de călători vor rezerva atât la tre­nurile de persoane cât şi la trenurile rapide cu aburi câte 1 vagon care se vor păzi cu Jan­darmi c. f. sr. şi vor fi puse la dispoziţia elevilor şi studenţilor numai în zilele de 5, 6 şi 7 A­­prilie înainte de Paşte şi în zilele de 18, 19 şi 20 Aprilie după Paşte. Elevii şi studenţii care vor călători în vagoanele rezervate la trenurile rapide în zilele fixate mai sus vor poseda bi­lete cu 50°/« reducere de cl. II şi anexe de decontare di­n fără plata tichetului de tren rapid. Atât la ducere,cât Şi la una, polere, elevii ttt studenţii vor călători fără certificat» »an au­torizaţii d» călătorie. Oda c. F» m. 1M m |i In facanl» dc Paşti \ ‘ /Fli Efe pPoftifierea Confederaţiei Generale a Muncii , Pensiile tuturor asiguraţilor se vor mari de trei ori, începând dela 1 Ianuarie 1947 — însemnate avantagii acordate pensionarilor mineri — Crearea unui fond special de asigurare suplimentară pentru mineri — Cuprinsul proectului de lege ce va fi supus Parlamentului . Cunoscând situaţia grea materială nu care au fost lisaţi de către regimurile „istorice”, miile de pensionari din asigurările sociale, mai ales minerii din Valea Jiului, Confederaţia Ge­nerală a Muncii, la propunerea Sindicatelor minere, a întocmit un proect de lege menit să adu­că o îmbunătăţire a situaţiei acestor pensionari. MARI­REA PENSI­ILOR DE TREI ORI.— In ce priveşte regimul ce se va aplica In viitor pensionarilor mineri osebit de cotizaţiile res­pective, te va creta un font special de asigurare supli­mentară pentru cei care lucrea­ză sub pământ. Acest fond va fi alimentat din contribuţia sa­lariaţilor mineri şi a patron lor şi el va fi de 2 m/i la salariul real din care patronii vor su­porta 1,40*/c iar salariaţii 0,60 la sută. După noua lege, acei care au muncit în mină cel puţin 12 ani şi după acel timp au trecut la suprafaţă, proectul de lge pre­vede recunoaşterea drepturilor câştigate, cu condiţia ca asigu­ratul să continue contribuţia la fondul special de 2 la sută. Deasemnea, acei cărora 11 s’a redus capacitatea de muncă li sunt scoşi la suprafaţă, vor beneficia de aceleaşi drepturi pe care le-au avut în mină, fără a li se impune vreun stagiu de cotizare, rămânând doar să contribue la fondul special. Asigurarea faculta­tiva. — Reducerea vârstei de pensionar­e la mineri Asiguraţii mineri care din di­ferite motive vor părăsi com­­plect munca în mine după cel puţin 12 ani, se vor putea în­scrie în asigurarea facultativă, urmând însă a plăti întreaga cotizaţie suplimentară de 2 la sută. Dreptul se menţine numai dacă cel în cauză s’a înscris în asigurarea facultativă în termen de 12 săptămâni dela ieşirea din servi­ciu. Socotindu-se că munca in­tină este una dintre cele mai grele, proectul de lege statorni­ceşte că vârsta la care vor fi scoşi la pensie asiguraţii mi­nori, este de 50 ani pentru cei care au cotizat cel puţin 680 săptămâni. Pentru a se împiedica orice abuz precum şi o greşită cali­ficare a pensionarilor mineri, proectul de lege prevede că din comisia medicală specială să facă parte şi un medic reco­­mandat de Uniunea Sindicate­lor Minere. Astfel Întocmit, proectul de lege a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al Casei Cen­trale a Asigurărilor Sociale, în şedinţa din 21 Martie 1947 şi urmează a fi supus în curând Parlamentului. Desigur că proectul de lege expus mai sus, nu este decât un bucuros început pentru ame­liorarea stării acelor cari o viaţă întreagă, cu puterea bra­ţelor şi pricepere­a minţii lor, sfredelesc munţii pentru a scoate la suprafaţă cărbunele, acest combustibil atât de nece­sar refacerii industriei noas­tre. Gh. Gheoghiţă AVANTAGII SPECIALE PENTRU MINERI Prin proiectul actual se urmăreşte aplicarea unui regim comun tuturor pensionarilor din Asigurările Sociale cu ex­cepţia pensionarilor mineri ai fostelor case frăţeşti (Bruder­lader), precum şi a tuturor categoriilor de salariaţi care lu­crează sub pământ. Această excepţiune justă faţă de actualii şi viitorii pen­sionari mineri, s’a făcut con­siderându-se că munca grea din mină cere un efort deosebit şi istoveşte Înainte de vreme pe muncitor. Pentru a se veni imediat un eigrijinul tuturor pensionari­lor din Asigurările Sociale, noul proect de lege prevede mă­rirea pensiei de trei ori cu începere dela 1 Ianuarie 1947, acordându-se imediat şi diferenţa. Tot cu începere dela această data, pensionarii mineri, atât acei cari au cotizat la casele trăieşti (Bruderlader) cât şi cei cari sunt plătiţi din fondul general de pensii al asigură­rilor, vor primi pensia mărită de trei ori şi un plus un spor egal cu o treime din pensia mărită. Ne scriu cititorii la acri» un cetitor, ţăran dim Juri. Vlaşca, sem­naHandinn« că etilică mulţi agricultori care folo­sesc trenul pentru a ee «provizi­ona cu sămânţă, pentru a cum­păr» unelte sau pentru alte tre­buri In legata­ră cu muncile «­­grtoOie. Umii agricultori, care eu terenuri de cultură In afara co­munei unde locuesc, folosesc tre­nul chiar tn flecare *1, Pentru flecare Călătorie p» care o fac aceştia trebue să sl scoată auto­strafie, casare Însemnează a pier­dere de tinp păgubitoare. Cetitorul nostru propune ca tn asemenea cazuri »9 sa acorde scutire de autorizaţie da călătorie sau să se elibereze autorizaţii permanente, pentru un cuicter ne­limitat de călătoriu­. Ştim că Direcţiunea generală C.F.R. studiază desfiinţarea au­torizaţiilor de călătorie pe calea ferată. Supunem totuşi sugestia cetitorului nostru, pentru cazul când mu »’n­ putea rfcsflînța acum) «ți călătorii autorizațțîtfeț. Asasinarea generalului polonez Zverceowski îndoliază pe foştii vo­luntari români cari au luptat sub comanda lui în armata republicana spaniolă (AGERPRES). 31 Martie 1047. ».Asociaţia foştilor voluntari ro­mâni din armata republicană spaniolă" a trimis, cu ocazia a­­sasinării în mod mişelesc a ad­junctului ministrului apărării naţionale a Poloniei, general­­ta armată Carol Zvercewski, ur­mătoarele telegrame de condo­leanţe : Preşedinţiei Consiliului de Miniştri — Varşovia. Foştii voluntari români din armata republicană su­­unt ??, cari au făcut cunoştinţă cu generalul Zvercewski pe câm­purile de luptă din Spania în timpul războiului pentru inde­pendenţă a poporului spaniol (1936—1939) şi au luptat sub ordinele sale pentru victoria democraţiei mondiale» partici­pă Îndoliaţi la marea durere ce Încearcă poporul polon prin a­­sasinarea mişelească a acestui mare militar şi democrat, prie­ten sincer al poporului român. ..ASOCIAŢIA VOLUNTA­­RILOR ROMANI DIN ARMATA REPUBLI­CANA SPANIOLA” Preşedinte, Lt. Col. V. ROMAN „Asociaţiei foştilor voluntari polonezi din brigăzile In­orna­­ţionale” — Varşovia. Dragi camarazi de arme, Participăm alături de voi la marea durere ce încercaţi cu ocazia asasinării odioase a preşedintelui vostru, generalul de armată Carol Zvercowstîi adjunct al ministrului Apărării Naţionale a Poloniei, eroul vos­tru naţional şi erou al luptei tuturor popoarelor pentru pace şi democraţie. ».ASOCIAŢIA FOŞTI­LOR VOLUNTARI RO­­MANI DIN ARMATA REPUBLICANA SPA­NIOLA” Preşedinte, , Lt. Col. V, ROMAN

Next