Scânteia, aprilie 1947 (Anul 4, nr. 789-810)
1947-04-02 / nr. 789
Mmă lege a preţurilor, salariilor ș, târnelor a fost votată de Cameră Deasemeni s’a votat legea pentru amnistierea delictelor silvice şi a celor in legătură cu reforma agrară Teri, Camera a votat proiectul de lege al Ministerului Economiei Naţionale pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Acest proect de lege dă posibilitate Ministerului Economiei Naţionale să intervinăprin stabilirea unor nouă preţuri sau unor nouă salarii, atunci când realităţile economice o impun. Sistemul rigid de până acum, de Îngheţare a preţurilor şi salariilor a dus la stimularea preţurilor negre, la diferenţe între preţurile reale şi cele oficiale, ceea ce a avut ca rezultat slăbirea controlului circulaţia mărfurilor şi creşterea evaziunii fiscale, cu consecinţe nefavorabile asupra încasărilor bugetare şi asupra monetei naţionale. Totodată, îngheţarea preţurilor şi salariilor a dus de fapt numai la îngheţarea salariilor, la creşterea diferenţei din ce în ce mai mare între salarii şi preţuri. Proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţii referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor constituie o frână a inflaţiei, căci acordă Ministerului Economiei Naţionale dreptul de adaptare permanentă a preţurilor şi salariilor, la realităţile obiective, sporindu-le sau micşorândule. Prin aceasta, legea de faţă este un mijloc preţios pentru echilibrarea raportului între preţuri şi salarii, cu cât prima oară se vine în sindu se practica de până acum în timp partimente atât de strâns legate între ele. Proectul de lege a fost votat ori noapte de Adunarea Deputaţilor. — pentru rectificarea furării bugetului epitropiei Sf. Spiridon; — pentru fixarea bugetului Regiei comerciale a atelierelor sanitare; — pentru amnistirea unor infracţiuni prevăzuta de codul Silvic (LEGEA PATRASCANU); — pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţii referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Relevând faptul că noul buget nu ţine seamă de viitoarele fixări de salarii şi preţuri- d-sa demonstrează că cheltuelile prevăzute pentru diferite departamente la personal şi material au fost mult subevaluate şi deci nu vor asigura o funcţionare normală a mecanismului de Stat. Proectul este inflaţionist D. Stănnescu trece apoi la analiza caracterului Inflaţionist al bugetului şi arată că Inflaţie Înseamnă cursă Intre salarii şi preţuri, pauperizarea şi Împingerea la mizerie a maselor salariate şi a micului burghez, dezorganizarea vieţii economice. CINE PROFITA DE PE URMA INFLAŢIEI? — se Intreabă d-sa MARELE CAPITAL, care îşi plasează cu repeziciune banii în medalii sau alte operaţiuni speculative. In ceea ce priveşte accentul pus în ultimii ani pe Indirecte — care a mers de la 68 la sută la 81 la sută şi care în bugetul pe 1947—1948 este trecut cu 70 la suită cu posibilităţi de creştere In timpul anului — vorbitorul arată că se merge pe acelaşi linie a trecutului. Din cauza faptului că impozitele Indirecte nu pot fi proportionate cu capacitatea de plată a contribuabililor — se ajunge la un rezultat nedrept, opus realităţii, In sensul că cu cât Lsse» 439 din 3 Mai 1043 a fostului titular al Economiei Nationale, ina. Bejön, prevedea ca Impozitele pe venit puse asupra Industriaşilor »I fie Inglobate In preţul de vânzare al mărfii, pe care o plăteşte tot salariatul sau micul burghez. Deci Impozitul direct pentru Industriaş sau cornerciant este formal, Intrucât el nu dă niciun ban din buzunar pentru Stat. INDUSTRIA ROMANEASCA SE BUCURA DE UN PRIVILEGIU NEMAIPOMENIT CARE NU EXISTA IN NICI O TARA DIN LUME, DE A NU PLATI NIMIC STATULUI. o familie este mai nevoiaşă şi mai numeroasă, cu atât ea trebue să plătească mai mult. înapoi, la Platforma- Program Deci la mod conştient, ar Însemna să mergem împotriva categoriilor sociale pe care le reprezintă B.P.D. DECI ÎNAPOI LA PLATFORMA-PROGRAM Ideile « sănătoasa trebu» să ne conducă spre ieşirea die nevoi. La impozitele directe pe de altă parte, sunt lovite numai veniturile limitate procentul de fiscalitate fiind deplasate spre micul burghez, ţăran, muncitor şi salariat. Făcând socoteala că la veniturile agricole dta 10.000 miliarde lei (venit naţional) urmează a se plăti aproximativ 1.056 milioane impozit- adică 10*/t, la veniturile dta industrie comerţ şi transporturi dta 24.682 miliarde (venit naţional) revine 2.483 miliarde impozit, adică lo/o, iar la salarii impozitul este la mijlociu tot 10°/o din venit, vorbitorul arată că acelaş coeficient de impozit îl au şi ţăranii şi salariaţii şi fabricanţii şi negustorii, adică şi veniturile mari, ca şi cele mici, ceia ce este profund nedrept şi nedemoaratic. De fapt arată d. Stănescu, industriaşul plăteşte din venit la timp ce salariatul plăteşte din substanţă din carnea şi sângele lul In concluzie, d. Stănescu se pronunţă pentru simplificarea labirintului fiscal şi arată că reorganizarea ararabbilul fiscal — plin de elemente venale şi reacţionare — este necesară mai mult ca oricând. Este imposibil pentru un bun român — declară d-sa — să nu vadă că o asemenea politică financiară nu este sănătoasă şi să nu dorească cu sinceritate îndreptarea ei radicală. Oratorul încheie cerând să se aisgure Statului veniturile necesare prin impunerea masivă a cetăţenilor cu mari câştiguri şi posibilităţi de plată. D. M. GHELMEGEANU, preşedintele comisiunii, relevă nivelul laalt la care se duc discuţiile. Probleme care până acum păreau monopolul exclusiv al »competenţelor” «ainte»examinate în lumina intereselor reale ale celor ce muncesc şi contribue la refacerea ţării. In felul acesta primul Parlament democrat al ţării aduce un spirit nou la opera de legislaţie. In Comisia Financiară a Camere Proecte de buget în lumina intereselor celor mulţi a fost discutaturi mari şi îmbogăţiţii de război Continuăndu-şi lucrările, Comisia Financiară a Camerei a ţinut şedinţă Duminică la oreile 10 dumlbreaţa sub preşedinţia d-lui Mihail Ghelmegeanu şi în prezenţaHurt Al. Alexandrini, ministrul de Finanţe. La discuţia generală asupra proectului de buget, a luat cuvântul d. VIRGIL STANESCU (P.N.P.). preţurilor şi salariilor, păiră - In numele Platformei - Program -se practica de până a-. . „ w ■ . *. 7^7177"“ s a cerut sa plateasca acei cu veni Marea industrie nu plăteşte nimic Satului SiesbaVerile Camerei Şedinţe de Duminică ori la oca 10 dimineaţa sub preşedin. fila d-lui Em. Tătărescu, banca ministeriallă fiind ocupată de dlul Octav Livezeanu, Romulus Zăroni şi Gh. Viotu. D. Laureaţiu Catop.U.PIM, setare tar al Ciamarei, dă citire numărului şedinţei precedente, care se aprobă. D. Octav Uvescami ministrul informaţiilor depune proectul de lege pentru modificarea şi abrogerea unor drepo acţumi referitoare, la stabilirea prafurilor, tarifelor şi salariilor, cerând urgenţa. Camera aprobă urgenţa. Trecându-se la ordinea de zi, se iau în discuţie şi ts votează cu bile. următoarele prbeata legi: —•' pentru stabilirea condiţiumllor de valorificare a bunurilor cari depăşesc nevoile armate: — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuelilor Regiei autonome a exploatărilor agricole, zootehnice, a Industriilor agricole şi maşinilor pe timpul de la 1 Decembrie 1948 până la 31 Martie 1817: — pentru autorizarea epitropiei generale a spitalelor Sff. Spiridon din Iaşi de a majora împrumutul de 900 milioane la 1 miliard lei; — pentru deschiderea de credite suplimane», extraordinare ,speciale pa seama a diferite departamnte. După o suspendare in timpul căreia au lucrat comisiunile Financiară-Bugetară şi Arte, şedinţa se ridică la ora 12. Şedinţa de Luni Luni, Camera a flaut flout şedinţe Cea de dimineaţă am deschişi orele 11 sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vicepreşedinte al Adunării Pe banca ministerială d. R. Stoşculeţ, ministrul Cultelor, D. V. V. Brotopupeecu (PNJP,) cere aducerea In discuţie a procentului pentru exproprierea unei Clădiri necesare pentru mărirea Bibliotecii Acadmiei Comerciale din Bucureşti. Prof. dr. C. Partion se ridică împotriva proeotului care prevede exproprierea ca al prof. dr. Nanu Muscel şi consideră cu o impietate faţă de memoria marelui dispărut. În acelaş sens vorbeşte şi d- dr. Topa (PNL) Tov. St. Niţulescu (P.C.R.) propune aducerea proeetului in discuţia cornidonit, pentru a decide. Şedinţa se ridică la orele 11,25. * Şedinţa de după amiază s’a deschis la ora 17-10 sub preşedinţia d-lui Miron Belea, banca ministerială fiind ocupată de : tov. Teohari Georgescu, prof. Il. Profiri, Ion Pas- prof. C. Datcovici, Miron Nicolescu şi d-nii: Octav Livezeanu, Gheorghe Vântu- Radu Roşcuief, Al Alexandrini, Romulus Zăroni, Constagiu, Marin Florescu şi Const. Tigăreanu. După cetirea şi aprobarea sumarului- d. F. Modran (P.N.Ţ.) face o comunicare Ministerului Cultelor cu privire la ,activitatea” unui anume profesor Ştefănescu aduit în înainta Patriarhiei D. Al. Alexandrini, Ministrul Finanţelor, depune următoarel» proect» de legi, cerând urgenţe: pentru ratificarea vânzării unui teren proprietatea municippiului Iaşi pentru rectificarea majorării bugetului Ligii contra tuberculozei, precum şi pentru diferite deschideri de credite şi contractări de împrumuturi. D. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor răspunde unei comunicări făcute de d. Achile Şaraga, restabilind adevărul asupra taxelor Încasate de oficiile de turism. D. Ion Lungu (P.N.Ţ.) protestează pentru a treia oară împotriva menţinerii în serviciu a inspectorului general şcolar Godeanu- vinovat de luare de mită şi cere Ministerului Educaţiei Naţionale să ia măsuri în consecinţă. La răspunsul dat de Subsecretarul de stat al Educaţiei Naţionale, D-sa nu se declară mulţumit. D. Const. Mitroiu (F.P.), anunţă o interpelare Ministerului Educaţiei Naţionale. Intrându-se în ordinea de zi, se iau în discuţie şi se votează următoarele proecte-legi : — pentru Înfiinţarea orchestrei filarmonice a Banatului şi cea a Olteniei. — pentru modificarea decretului lege referitor la scutirea de impozite a vânzărilor şi schimburilor de ţiţei; — pentru modificarea şi complectarea codului de procedură fiscală; — pentru majorarea cuantumului garanţiilor şi amenzilor prevăzute de unele articole din legea vămilor; — pentru desfiinţarea unor taxe percepute la importul şi exportul mărfurilor; —■ pentru reducerea cotei ce se impune la vămi la importul unor materii prime şi semifabricate, în vederea sporirii producţiei industriilor de bază; — pentru rectificarea bugetului de venituri și cheltueli al Ligii contra tuberculozei; — pentru evaluarea veniturilor și fixarea cheltuelilor în bugetul Ligii contra tuberculozei; tem de taxare a convorbirilor telefonice Introducerea sistemului de tarifare cu aparatele ce taxează fiecare convorbire telefonică cu 1500 lei a însemnat o lovitură serioasă dată unei categorii de profesioniști, pentru care telefonul este absolut indispensabil exercitării meseriei lor, este vorba de gazetari. Zilele trecute s’a ţinut adu- I narea generală a Casei de pensiuni şi ajutoare a personalului Băncii Româneşti. „Medaliile a ffos'JIcur slujbaşi ai Brătienilor Conducătorii Casei de pensii a personalului, citadelei financiare a Brătienilor — în frunte cu Ion C. Pilidi, primul director al băncii — au rugat frumos pe pensionari să rabde.... De ce oare ? Tristă şedinţă — ne spune Gazetari! Şi notul SÎS, cineva care a asistat la această adunare. De o parte massa foştilor salariaţi ai Brătienilor — oameni care au slujit o viaţă I întreagă în mod demn, fără să l se lase cumpăraţi de patroniilor — de altă parte câţiva I„pensionari” cărora boerii dinfruntea instituţiei au ştiut să lie aranjeze câte un locşor într’un consiliu de administraţie, pare o lefşoară de multe mini toane pe lună... F pensionarii — adevăraţii pensionari — au cerut să li se dea posibilitatea de a trăi cum se avine. Unul din ei, Niculae Lăzărescu, a arătat adunării că în bilanţul Casei de pensii cuprins un post „efecte publice şi alte valori”, însumând peste 162 milioane lei. Din această sumă, o parte este plasată în efecte publice, iar restul reprezintă preţul de cost 958 medalii de aur. Ce se face cu aceste medali ? — a întrebat pe bună dreptate pensionarul, cerând o parte din ele să fie vânate, iar contravaloarea să fie folosită pentru îmbunătăţirea raţiei pensionarilor. A zecea te din aceste medalii — a pătat mai departe vorbitorul ar" putea "îi vândută spre a da un ajutor mai simţitor ensionarilor. Am mai cerut Societăţii de Telefoane ca să excepteze pe ziarişti de la noul sistem de taxare, aceştia rămânând să fie supuşi doar unei taxe fixe. S.A.R.T. n’a găsit necesar să dea vreun răspuns acestui just deziderat al gazetarilor. Drămuirea convorbirilor telefonice ale gazetarilor constitue o piedică serioasă în activitatea lor. Scutirea gazetarilor de aparatele de taxare se impune la interesul unei prompte și bune Informări a ziariştilor şi respectiv a opiniei publice, lucru de care Societatea de Telefoane trebue să ţină neapărat seama. ' ~.....* ”*• ~r & . D. Prim Miiniistru dr. PETRU GROZA a prezidat erima amilază la locuinţa d-sale o importantă Şedinţă a Consiliului Poliţiile B.P.D. Şedinţa a fost precedată de o întrevedere a d-lui Prim miministru d. Gh. Tătărescu, vinoe pr©şedlimite1e Consiliului şi ministru de externe. D. dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului, a lucrat eri cu d. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor şi cu tov. A. Bunachi, secretar gneral la ministerul Afacerilor Interne. ★ Tov. TEOHARI GEORGESCU, ministrul Afacerilor Interne, a avut eri de,, întrevederi cu tov. LUCREŢIUJ PATRAŞCANU, ministrul Justiţiei şi cu d. gen. LASCAR MIHAIL, ministrul Apărării Naţionale. Seara, tov. Teohari Georgescu a primit pe d. general Dombrowski, primarul general al Capitalei, . „5 C 'INTESI* SÎÎÎAÎM INTERNAiONALA (Urmare din pag. la) vă de doliu pe o săptămâni pentru cei 111 mineri morţi in minele dela Centralla. S’a cerut deasemeni demiterea d-lui Krug, ministru de interne al*Statelor Unite care este totodată şi administratorul minelor, fiind acuzat de neglijenţă. Se precizează că din cele 3345 inspecţii oficiale efectuate in 1946, s’a constatat ci numai in două mine măsurile de securitate au fost respectate. Intre timp d .Dewey, guvernatorul statului New York a semnat legea pentru interzicerea grevelor muncitorilor si funcţionarilor. Noua orientare politică a Statelor Unite inspiră serioase temeri in cercurile muncitoreşti din Anglia, unde numeroase sindicate engleze cer guvernului britanic „să pună capăt politicii de aservire faţă de imperialismul nord-american". In timp ce la Budapesta şi Helsinki continui judecarea conspiratorilor fascişti, în procesul trădătorilor slovaci s’a cerut pedeapsa cu moartea pentru Tiso şi colaboratorii săi, iar pentru fostul comandant al lagărului din Auschwitz, Hoess, care şi-a recunoscut vina, sentinţa se va da Miercuri, « D» B« 1 99Scânteia Organ Central al Partidora! Comunist Român MIRON ti Director s CONSTANTINESCU Redactor responsabil Sorin Tome COMITETUL DE DIRECTIE: O Lucret iu C. Patrascana & Miron Constantinescu • Ch. Vasillchi ® I. Chisinevschi # L Răutu O Al. Bulcan ® N Popescu-Opreanu Telegrama trimisă de F.N.T.D.R Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat Cu ocazia meetingului de închidere a Săptămânii Mondiale a Tineretului, tineretul din România grupat în FNTDR, a trimis o telegramă Consiliului Federaţiei Mondiale a Tineretului, prin care declară că.tinerii din România îşi iau din nou angajamentul să lupte pentru bunăstarea poporului, pentru înţelegerea şi colaborarea tatra naţiuni, pentru o pace dreaptă şi durabilă”. O primă de producţie ia munca în acord (Urmare din pag. l-a) In problema stabilirii coeficienţilor pentru munca grea şi de noapte, neajung&ndu-se la o înţelegere la şedinţa comună, s’a hotârit si să discute pe ramuri de producţie intre reprezentanţii Uniunilor Sindical« şl Asociaţiii» Patronul» respectiv», ţinem si arătăm ci la timpul Confederaţia Generală a Muncii, forul suprem de Conducere al mişcării sindicale din România, analizând situaţia extrem de grea creată salariaţilor publici de toate categoriile, de către speculanţii şi afaceriştii cari in ultima vreme au ridicat in mod excesiv şi cu totul nejustificaii preţurile la mărfuri, in special la alimente şi Îmbrăcăminte, a trimis Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, un documentat memoriu, cerând stabilirea salariilor la un nivel acceptabil. La 22 Septembrie 1946, potrivit Statutului Salariaţilor Publici, ,JH”-ul adică minimul de existenţă a fost fixat prin titan Jurnal al Consiliului de Miniştri la 70.000 lei. Azi salariul, calculat la „M”-ul de mai sus pentru salariaţii căsătoriţi cu un copi, având 10 ani vechime şi care face parte din categoria I-a salarizare, plus prima de activitate de 70 la sută, chiria şi ajutorul de copil, variază astfel: om de serviciu impiegat Şef de serviciu Director 191.000 lei 319.200 lei 453.400 lei 526.600 lei Ori, dacă ţinem seamă de preţurile unora dintre articolele de primă necesitate, necesare întreţinerii zilnice şi anume : came, mălai, cartofi, fasole şi lapte, ajungem la constatarea că numai pentru procurarea acestor articole este necesar pentru o familie compusă din 3 persoane un salariu de cel puţin un milion jumătate. Fără îndoială că salariatul tratativelor «numiţi reprezentanţi ai patronilor iau o atitudine vădit antimuncitorească şi caută să prelungească tratativele readucând în discuţie chiar probleme asupra cărora s'a căzut de acord la şedinţele anterioare. O asemene« atitudine o are în deosebi inginerii Ghenee. Tratativele vor continue şi en cursul zilei de astăzi, nu poate trăi numai cu aceste alimente, ci mai este nevoit să facă şi alte cheltueli strict necesare, pentru transport, lumină, încălzit, chirie reală, îmbrăcăminte, încălţăminte, săpun etc., oare dacă le-am aduna la preţul de azi, ar da un total mult mai mare decât cel arătat mai sus. In asemenea condiţiuni, puterea de cumpărare a salariaţilor publici la actualele salarii nu reprezintă decât aproximativ 5 la sută din strictul necesar existenţei. Pornind de la principiul unei plafonări cât mai juste a salariilor tuturor funcţionarilor de Stat şi particulari, Confederaţia Generală a Muncii ascultând propunerile tuturor Uniunilor Sindicatelor de Salariaţi Publici (din Ministere, Instituţii şi Anexe, Comunali, Sanitari, învăţători, Profesori Secundari şi Universitari, Porturi şi Transporturi, P.T.T., CAM., C.F.R., socoteşte ca un imperativ absolut necesar, a se admite următoarele : 1. La actualele preţuri, salariile funcţionarilor publici să fie majorate in aceiaşi măsură in care se vor mări salariile funcţionarilor particulari 2. „M’ -ul să fie majorat cu începere dela 1 Aprilie 1947, la cel puţin 1.000 000 lei, pentru a corespunde astfel salariilor acordate cetorlate categorii de salariaţi particulari. Tn acest minim urmână a se adăuga îndemnisaţile şi recompensele (prevăzute de Statut). In acest fel, ţinând seamă de toate greutăţile pe care le are de trecut ţara, socoteşte C.G.M. că se poate veni in sprijinul acestor categorii de salariaţi publici, care formează sprijinul acestor categorii de Stat şi a învăţământului. Ridicarea minimului de existenţă pentru funcţionarii publici, la 1 milion lei lunar PALATUL Trafic Cu aprobări de stabilire în Capitală A fost repartizată unui cabinet de Instrucţie pentru continuarea cercetărilor afacerea în care sunt implicaţi Constantin Petrescu, Bogaciu Dumitru şi Ciry Mayr. Aceştia, în calitatea ce o aveau, respectiv de şef al Serviciului Central al Controlului Populaţiei din Prefectura Poliţiei Capitalei, comisar şef şi sub şef de birou sunt acuzaţi de trafic de aprobări de stabilire in Capitală Astfel, primul Inculpat Insărcinat cu eliberarea buletinelor de biroul populaţiei şi dovada de rămânere în capitală, cetăţenilor ce nu obţinuseră această dovadă sau erau veniţi în ultimul timp din provincie, împreună cu al doilea Inculpat — care era ajutat de alţi patru avocaţi — strângeau cererile cetăţenilor care voiau să se stabilească în Capitală, iar în schimbul unei sume de 200.000 lei, C. Petrescu semna aprobare». furate. Iar ultimul inculpat este acela care a primit un gaj piesele furate și a dat bani celor doi tăinuitori pentru a le cumpăra. Refuză să restitue 47 medalii de aur* Dr. Ștefan Jianu din str. Vasile Lascăr Nr. 34 a dat în depozitul Radu Sterescu din parcul Delavrancea Aleea C. Nr. 9, 47 medalii de aur şi 9 milioane lei. Acum, când acestea II sunt cerute înapoi, Radu Sterescu refuză să le restitue. Cazul a fost repartizat spre Judecare Secţiei a 6-a. Administrator de bunuri inamice necinstit date la bursa neagră Cab. 4 Instrucţie pomtimul cercetările în legătură cu Ion Ionescu, Industriaş, din Str. Dristorului Nr. 109 care a vândut la bursa neagră ’ cantitatea de 175 kgr. zahăr pe care le-a parlmnit spre prelucrare. Intermediarii acestei speculaţii sunt : Petre Coldna, comerciant, din Şos. Iancului 60, Buciumaş Avram, funcţionar comercial, din str. Foişor Nr. 56, Bela Constantin din str. Clopotarii Vechi Nr. 8 şi Belba Gheorghe, comer«tant, da «te, Lumiuri Nr. 1, Hot şi tăinuitori de bijuterii X fort repartizat Cab. 4 Instrucţie cazul lui Eduard Dahinten cu ultimul domiciliu în Sibiu str. Ion Reţiu Nr. 6, actualmente dispărut. Acesta fiind eutoinistrator al bunurilor Inamice, la firma „Culletco"13. A. R. şi-a însuşit din patrimoniul Societăţii importante ture de bani. 175 kg. zahăr primire Ch. Tudoreche din şos. Ştefan cel Mare Nr. 55, Niţă Ştefan din str. Ardealului Nr. s, 7. Leza spre prelucrare, vânărovlei din str. Semicercului 19 şi N. Walstein din str. Ing. Pizone Nr. 32, acuzaţi de furt şi tăinuire de bijuterii, au fost înaintaţi unui cabinet de instrucţie pentru continuarea cercetărilor. Astfel, primul inculpat fiind în serviciul reclamantei Jeana Teodoretu, I-a furat 3 milioane lei, 2 ceasornice de aur, 1 brăţară de aur, 1 brăţară de platină cu pietre preţioase, 1 brichetă de aur, 2 cruciuliţe de aur şi 2 stilouri. Ceilalţi doi sunt acuzaţi că au cumpărat aceste bijuterii cu preţuri extrem de reduse, ştiind in act laş timp ci bijuterii»trau Elevii şi studenţii şcolilor şi universităţilor de Stat pot călători în vacanţa de Paşti o singură dată la ducere şi odată la înapoiere dia vacanţă în condiţiunile următoare : Cu începere dela 30 Martie 1947, până la 8 Aprilie 1947, elevii şi studenţii care nu domiciliază în localităţile unde urmează cursurile, vor călători cu 50°/o reducere dia tariful normal la. II sau II, la tx. de persoane numai de la şcoală la domiciliu, pe baza cărţilor de identitate tip c. f. r. Seria I şi la lipsa acestora pe baza cărţilor de elev sau student sau adeverinţe eliberate de şcolile şi facultăţile de Stat respective, care se vor viza de staţiuni odată cu emiterea biletelor şi a anexelor de decontare. Cu începere dela 15—22 Aprilie 1947 inclusiv Vor călători în acelaşi condiţiuni de taxare numai dela domiciliul până la localitatea de reşedinţă a şcolii. In mod excepţional, staţiunile de Îndrumare a trenurilor de călători vor rezerva atât la trenurile de persoane cât şi la trenurile rapide cu aburi câte 1 vagon care se vor păzi cu Jandarmi c. f. sr. şi vor fi puse la dispoziţia elevilor şi studenţilor numai în zilele de 5, 6 şi 7 Aprilie înainte de Paşte şi în zilele de 18, 19 şi 20 Aprilie după Paşte. Elevii şi studenţii care vor călători în vagoanele rezervate la trenurile rapide în zilele fixate mai sus vor poseda bilete cu 50°/« reducere de cl. II şi anexe de decontare din fără plata tichetului de tren rapid. Atât la ducere,cât Şi la una, polere, elevii ttt studenţii vor călători fără certificat» »an autorizaţii d» călătorie. Oda c. F» m. 1M m |i In facanl» dc Paşti \ ‘ /Fli Efe pPoftifierea Confederaţiei Generale a Muncii , Pensiile tuturor asiguraţilor se vor mari de trei ori, începând dela 1 Ianuarie 1947 — însemnate avantagii acordate pensionarilor mineri — Crearea unui fond special de asigurare suplimentară pentru mineri — Cuprinsul proectului de lege ce va fi supus Parlamentului . Cunoscând situaţia grea materială nu care au fost lisaţi de către regimurile „istorice”, miile de pensionari din asigurările sociale, mai ales minerii din Valea Jiului, Confederaţia Generală a Muncii, la propunerea Sindicatelor minere, a întocmit un proect de lege menit să aducă o îmbunătăţire a situaţiei acestor pensionari. MARIREA PENSIILOR DE TREI ORI.— In ce priveşte regimul ce se va aplica In viitor pensionarilor mineri osebit de cotizaţiile respective, te va creta un font special de asigurare suplimentară pentru cei care lucrează sub pământ. Acest fond va fi alimentat din contribuţia salariaţilor mineri şi a patron lor şi el va fi de 2 m/i la salariul real din care patronii vor suporta 1,40*/c iar salariaţii 0,60 la sută. După noua lege, acei care au muncit în mină cel puţin 12 ani şi după acel timp au trecut la suprafaţă, proectul de lge prevede recunoaşterea drepturilor câştigate, cu condiţia ca asiguratul să continue contribuţia la fondul special de 2 la sută. Deasemnea, acei cărora 11 s’a redus capacitatea de muncă li sunt scoşi la suprafaţă, vor beneficia de aceleaşi drepturi pe care le-au avut în mină, fără a li se impune vreun stagiu de cotizare, rămânând doar să contribue la fondul special. Asigurarea facultativa. — Reducerea vârstei de pensionare la mineri Asiguraţii mineri care din diferite motive vor părăsi complect munca în mine după cel puţin 12 ani, se vor putea înscrie în asigurarea facultativă, urmând însă a plăti întreaga cotizaţie suplimentară de 2 la sută. Dreptul se menţine numai dacă cel în cauză s’a înscris în asigurarea facultativă în termen de 12 săptămâni dela ieşirea din serviciu. Socotindu-se că munca intină este una dintre cele mai grele, proectul de lege statorniceşte că vârsta la care vor fi scoşi la pensie asiguraţii minori, este de 50 ani pentru cei care au cotizat cel puţin 680 săptămâni. Pentru a se împiedica orice abuz precum şi o greşită calificare a pensionarilor mineri, proectul de lege prevede că din comisia medicală specială să facă parte şi un medic recomandat de Uniunea Sindicatelor Minere. Astfel Întocmit, proectul de lege a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, în şedinţa din 21 Martie 1947 şi urmează a fi supus în curând Parlamentului. Desigur că proectul de lege expus mai sus, nu este decât un bucuros început pentru ameliorarea stării acelor cari o viaţă întreagă, cu puterea braţelor şi priceperea minţii lor, sfredelesc munţii pentru a scoate la suprafaţă cărbunele, acest combustibil atât de necesar refacerii industriei noastre. Gh. Gheoghiţă AVANTAGII SPECIALE PENTRU MINERI Prin proiectul actual se urmăreşte aplicarea unui regim comun tuturor pensionarilor din Asigurările Sociale cu excepţia pensionarilor mineri ai fostelor case frăţeşti (Bruderlader), precum şi a tuturor categoriilor de salariaţi care lucrează sub pământ. Această excepţiune justă faţă de actualii şi viitorii pensionari mineri, s’a făcut considerându-se că munca grea din mină cere un efort deosebit şi istoveşte Înainte de vreme pe muncitor. Pentru a se veni imediat un eigrijinul tuturor pensionarilor din Asigurările Sociale, noul proect de lege prevede mărirea pensiei de trei ori cu începere dela 1 Ianuarie 1947, acordându-se imediat şi diferenţa. Tot cu începere dela această data, pensionarii mineri, atât acei cari au cotizat la casele trăieşti (Bruderlader) cât şi cei cari sunt plătiţi din fondul general de pensii al asigurărilor, vor primi pensia mărită de trei ori şi un plus un spor egal cu o treime din pensia mărită. Ne scriu cititorii la acri» un cetitor, ţăran dim Juri. Vlaşca, semnaHandinn« că etilică mulţi agricultori care folosesc trenul pentru a ee «proviziona cu sămânţă, pentru a cumpăr» unelte sau pentru alte treburi In legatară cu muncile «grtoOie. Umii agricultori, care eu terenuri de cultură In afara comunei unde locuesc, folosesc trenul chiar tn flecare *1, Pentru flecare Călătorie p» care o fac aceştia trebue să sl scoată autostrafie, casare Însemnează a pierdere de tinp păgubitoare. Cetitorul nostru propune ca tn asemenea cazuri »9 sa acorde scutire de autorizaţie da călătorie sau să se elibereze autorizaţii permanente, pentru un cuicter nelimitat de călătoriu. Ştim că Direcţiunea generală C.F.R. studiază desfiinţarea autorizaţiilor de călătorie pe calea ferată. Supunem totuşi sugestia cetitorului nostru, pentru cazul când mu »’n putea rfcsflînța acum) «ți călătorii autorizațțîtfeț. Asasinarea generalului polonez Zverceowski îndoliază pe foştii voluntari români cari au luptat sub comanda lui în armata republicana spaniolă (AGERPRES). 31 Martie 1047. ».Asociaţia foştilor voluntari români din armata republicană spaniolă" a trimis, cu ocazia asasinării în mod mişelesc a adjunctului ministrului apărării naţionale a Poloniei, generalta armată Carol Zvercewski, următoarele telegrame de condoleanţe : Preşedinţiei Consiliului de Miniştri — Varşovia. Foştii voluntari români din armata republicană suunt ??, cari au făcut cunoştinţă cu generalul Zvercewski pe câmpurile de luptă din Spania în timpul războiului pentru independenţă a poporului spaniol (1936—1939) şi au luptat sub ordinele sale pentru victoria democraţiei mondiale» participă Îndoliaţi la marea durere ce Încearcă poporul polon prin asasinarea mişelească a acestui mare militar şi democrat, prieten sincer al poporului român. ..ASOCIAŢIA VOLUNTARILOR ROMANI DIN ARMATA REPUBLICANA SPANIOLA” Preşedinte, Lt. Col. V. ROMAN „Asociaţiei foştilor voluntari polonezi din brigăzile Inornaţionale” — Varşovia. Dragi camarazi de arme, Participăm alături de voi la marea durere ce încercaţi cu ocazia asasinării odioase a preşedintelui vostru, generalul de armată Carol Zvercowstîi adjunct al ministrului Apărării Naţionale a Poloniei, eroul vostru naţional şi erou al luptei tuturor popoarelor pentru pace şi democraţie. ».ASOCIAŢIA FOŞTILOR VOLUNTARI ROMANI DIN ARMATA REPUBLICANA SPANIOLA” Preşedinte, , Lt. Col. V, ROMAN