Scânteia, iunie 1947 (Anul 4, nr. 835-858)
1947-06-01 / nr. 835
Importanţa factorului „muncă Problema nu este nouă şi am putea spune că pentru lumea democratică, p tru partea înaintată a oaSi..ui ea este de mult tranşată. Interesant şi semnificativ este însă faptul că ea a fost din nou pusă în discuţie la noi, exact In momentul când se iniţiază pentru întâia oară măsuri intr’un cadru organizat împotriva capitalului speculativ, împotriva capitalului care ocoleşte o utilizare productivă în interesul general, încercarea recentă a cercurilor reacţionare româneşti de a bagateliza şi a asvârli la coadă rolul factorului „muncă“ şi odată cu asta rolul clasei muncitoare în viaţa economică şi politică a ţării, desvălue tocmai această opoziţie neîmpăcată între efortul pus în serviciul redresării ţării şi anarhia afacerilor şi câştigurilor scandaloase, între muncă şi specula parazitară. De aceea nu ne poate mira făptui că „Dreptatea” scrie astfel: ,Intr’o economie de schimb înaintată şi într’o epocă de maşinism desvoltată, factorul mână de lucru este mai puţin hotărâtor decât alte elemente“. Şi acum luaţi seama la această concluzie a oficiosului manist: „In orice caz factorul capital, sub diferitele sale forme îl depăşeşte”. Ce se urmăreşte în definitiv prin această „depăşire”, pentru că nimeni nu este atât de naiv să creadă că oficiosul manist face teorie de dragul teoriei ? „Instaurarea unei politici sociale bine cumpănite să fie reprezentată cu coeficienţi corespunzători” — socoate acelaş propovăduitor al „depăşirii” capitalului. Adică, practic, coeficienţii de câştig ai capitalului, al întreprinzătorului să fie la Înălţimea celui care „depăşeaeşte”, iar salariul muncitorului la nivelul celui „depăşit”. Ei, acum înţelegem mai bine ce vrea „Dreptatea”. Aşa venim pe acasă — cum spune o Vorbă populară românească. Parcă încep să se zărească urechile de măgar ale capitalului speculativ! Nu ne putem opri de a nu aminti cu acest prilej un punct important din programul P. N. Ţ. semnat de d. Iuliu Maniu şi publicat tot în „Dreptatea” în timpul campaniei elecorale : ,,Expresie fidelă a realităţilor noastre sociale: ŢĂRĂNIMEA ŞI MUNCITORIMEA, el (Statul Ţărănesc N. tr.) va fi un STAT MUNCITORESC, cooperând solidar şi integrat cu intelectualii şi păturile mici burgheze, condus de principiul: MUNCA STĂPÂNEŞTE CAPITALUL”. Sublinierile aparţin textului „ Care vasăzică în campania electorală maniştii spuneau sus şi tare „munca stăpâneşte capitalul”, pomenind numai de muncitori, ţărani, intelectuali şi mici burghezi — iar acum, când capitalul speculativ, de care *■-■*->? T-r,, ..1. ti ,,T yt«. ("rTM'îul P N. T.) se află la strâmtoare (vezi Legea Oficiil T Industriale), maniştii scriu: „factorul capital depăşeşte factorul muncă” ! Nici că se putea o mai crasă demascare a demagogiei maniste. Oricât ne-am fi străduit noi să demonstrăm că DE FAPT maniştii reprezintă interesele afaceriştilor şi speculanţilor, împotriva intereselor ţăranilor, muncitorilor, intelectualilor şi micei burghezii, n’am fi reuşit atât de bine cum o face oficiosul „Dreptatea". Să mai adăugăm oare că «tunci când pentru prima dată în istoria finanţelor româneşti, S’a întocmit un buget care descurcă puţin din povara fiscală ce apăsa pe umerii salariaţilor şi stabileşte cote mai apropiate de veniturile industriaşilor şi comercianţilor, oficiosul „Drepitatea" ţipă cât poate mai strident că se rupe „tradiţia echilibrului bugetar”? De fapt regimurile din trecut, cari ţineau cu dinţii de această „tradiţie” nobilă, n’au considerat niciodată altfel rolul factorului muncă. Nu este nevoit să răsfoim prea multe din filele istoriei, pentru a constata că acest factor „bun de vot”, n’a fost decât subiect de cruntă exploatare economică, subiect de înverşunată prigoană politică şi socială, care ne-a dus faima peste mări şi ţări. încercarea recentă, care se bazează prea mult pe „lipsa de memorie” a poporului, de a reedlta, sub o formă sau alta, celebrele sloganuri antimuncitoreşti fluturate în anii aceia, întunecaţi, nu putea rămâne fără o replică pe cât de puternică, pe atât de binemeritată. „Trebue subliniat din acest loc — a spus tovarăşul Gheorghiu-Dej în Parlament — importanţa pe care factorul muncă o are în viaţa economică. Ceia ce creiază valorile, ceiace este hotărâtor în orice producţie este munca”. Se pare că trebue într’adevăr să amintim avocaţilor intereselor speculative, ca şi celor cari se lipsesc de avocaţi, că atitudinea lor faţă de oamenii muncii, față de cei cari trudesc din greu luptând cu foamea și lipsurile, este o adevărată sfidare. Trebue să le reamintim acestor domni cari îmbracă roba teoreticianului afacerst, o constatare de mult acceptată în economia politică modernă, cum că valoarea mărfii produse este determinată de PUTEREA CREATOARE A MUNCITORULUI! O mărturie preţioasă în această privinţă ce ar putea-o furniza chiar urmaşul marelui Industriaş american Ford dacă ar fi întrebat câte maşini a scos din fabricile sale imense, în săptămânile când muncitorii au încrucişat braţele? Domni aceştia cari au tras foloase nemăsurate pe spinarea factorului muncă au uitat probabil unde şi ce vremuri trăesc. Este bine să ştie ei să simtă că muncitorimea română este conştientă de forţa ei unită, de poziţia ei în Stat. Şi că alături de ea sunt toţi factorii de muncă şi creaţie, ca şi toţi cei cari au învăţat să respecte munca. Adică Întreaga democraţie românească. Silviu Brucan ut S’a găsit şi capul victimei! Ci Mi I ASASINUL? Întreaga populaţie a Capitalei continuă să discute cu înfiorare amănuntele groaznicului asasinat descoperit zilele acestea In condijiuni atât de neobişnuite. Sute de curioşi se opresc în faţa Prefecturii de Poliţie şi privesc îndelung bucăţile de pătură in care au fost împachetate resturile măcelărite ale necunoscutei femei fi se întreabă: cine e asasinul ? Eri s’a găsit în lacul Herăstrău capul, braţele şi picioarele Victimei. Cadavrul a fost reconstituit şi poate fi recunoscut. Misterul începe să se lămurească-REPORTAJUL IN PAG. 11-a J îndepărteze. '■V:íiÍ£Í iii Ii ~ir 'i ■ In paar. 3-a Vânzările de pomâot din regiunile secetoase vor fi anulateCE PREVEDE LEGEA PENTRU REGLEMENTAREA CIRCULAŢIEI BUNURILOR AGRICOLE PATRIARHUL ALEXEI AL MOSCOVEI SOSIT IM CAPITALA 1. P. s. patriarhul Alexei al Moscovei a sosit ori in Capitală• fiind întâmpinat în para Mogoşoaia de I P. S. S- Patriarhul Nicodem, de membrii guvernului în frunte cu d. dr. Petru Groza■ Preşedintele Consiliului de Miniştri• (Reportajul în pag. III-a) iSlIUfilIA HSTEBHAIHIHALâl TRUPELE POPULARE CHIZE INCERCUIESC ORAŞUL MUKDEN GERMANIA • Tâlcul acordului economic angioramerican din zonele de ocupaţie. In Statele Unite, campania de restrângere a libertăţilor democratice care tinde la înăbuşirea acţiunilor de protest împotriva politice, guvernului este în plină desfăşurare. La Hollywood peste 30 de actori şi scriitori au fost citaţi în faţa comitetului pentru cercetarea activităţii ,,anti-americane“, fiind acuzaţi că nutresc idei de, stânga. In fc timp, notg exits al politicii Statelor Unite de gjşî asigura baze militare în toate porţile lumii se oglindeşte încă odată în declaraţia prin care generalul Marshall. ministrul de externe americane a apremiat că este gata să discute urn nou acord cu Danemarca, privitor la bazele aeriene americane din Groenlanda, acordul urmând să ţină seama „de interesele legitime de apărare ale Statelor Unite îrn emisfera occidentală”. După cum se ştie, unele cercuri americane socotesc că asemenea interese se întind până şi în Grecia şi Turcia ! Numai că, după cum a remarcat un ziar din Copenhaga, „nimănuia nu i-a trecut prin gând să ceară părerea populaţiei din Groenlanda în această privinţă”. Şi părerea aceasta, deşi necerută, a fost totuşi exprimată ferm în repetate rânduri. Locuitorii Groenlandei donase nu „un nou acord” ci lichidarea cât mai rapidă a bazelor şi stăpânirii americane. . Ziarul „Pravda“ a publicat eri A. C. (Continuare în pag. IV col. 1-2) „Delictul“ de a gândi liber Actori din Hollywood acuzaţi de „Influenţe comuniste” WASHINGTON 29 (AGERPRES). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite; Preşedintele Comitetuluii activităţilor antianeiicane din Camera Reprezentanţilor, dl Thomas, republican din statul New Jersey, a anunţat că a chemat circa 30 de actorii, directori şi scriitori proeminenţi din Hollywood să apară pe data de 16 iunie în faţa Comitetului de la Washington, pentru a fi supus unei anchete asupra pretinsei influenţe comuniste în industria filmului. Numele lor nu a fost încă publicat, cu excepția aceluia a lui Hans Eisler, renumit compozitor antifascist, pe care dl. Thomas La acuzat de „evaziune” cu ocazia recentelor anchete din Hollywood ale subcomitetului. Ill“ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, V1NIȚI- VA ! Seria Hi • Anul XVI - Nr. 1F» -Duminică 1 Iunie 1944 PAGINI 5000 LEI Director IVIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE: Centrala 3.26.20 Tipografia 1.84.48 Abonamente lunar 120.000 lei pe trei luni 330 000 lei Abonamente pentru tirani, muncitori şi Învățători 100.000 lei lunar Redacţia și administraţia Strada Belvedere Nr. 6 Taxa poștală plătită în numerar com aprob. Dir. G-rabe PIT 118.578 044 ............................................................................................................................ NOU, REGIM AL PIEŢELOR DE FRUCTE şi ZMRZMVMT Se înfiinţează locuri pentru desfacerea alimentelor aduse de producători. — Cum vor fi fixate preţurile. — Comercianţii alimentari trebue să ceară înscrierea la Primărie. — Desfiinţarea gheretelor şi barăcilor Ministerul Industriei şi Comerţului şi Ministerul Afacerilor Interne au întocmit o decizie prin care se stabileşte un nou regim al pieţelor de desfacere a produselor alimentare. In comunele urbane şi in staţiunile balneo climaterice se vor Înfiinţa comisiuni locale pentru organizarea, funcţionarea şi supravegherea pieţelor. Din comisiune vor face parte primarul, ajutorul de primar sau şeful de poliţie, ca preşedinte , câte doi delegaţi ai USIC-ului, şi al Sfatului Negustoresc, un delegat al Camerei de Comerţ, un delegat al Ministerului Industriei şi Comerţului, doi delegaţi ai consumatorilor desemnaţi de C. G. M. şi un secretar. Atribuţiunile comisiunii Comisiunea are următoarele atribuţiuni : a) Stabileşte măsurile pentru îndrumarea, organizarea, coordarea şi controlul aprovizionării pieţelor cu următoarele produse alimentare vegetale şi animale : zarzavaturi, frumte, ouă, păsări vii şi tăiate, lapte şi derivate, carne şi derivate, etc. b) Stabileşte mercurialul preţurilor cu ridicata şi cu amănuntul pentru toate produsele alimentare de mai sus. c) Stabileşte orariul de funcţionare al pieţelor de engros, îngrijindu-se in acelş timp şi de Publicarea Iul. d) Stabileşte în plete, locuri anume amenajate pentru desfacerea direct de către producători a produselor alimentare, vegetale şi animale. (Continuare în pag. III col. 6-7-8) DOUA, LUMI Dumitru Roit., titan chiabur din Bădeni Iaşilor şi-a despicat cu toporul fratele, pentru că era sărac !* •.Îl făcea de râs". Este în acest odios fratricid un înţeles pe care judecătorii, cunoscători ai cutelor sufletului omenesc, vor avea datoria a-l pipăi şi a-l trage la lumină. E, anume, prăpastia de ură, dispreţ şi batjocură care se cască între cei avuţi — chiaburimea — fi ţăranii sărmani, despărţind în două lumea satului. Două feluri de viaţă, însemnează două chipuri de a privi şi judeca oamenii şi faptele lor, care nu se aseamănă în nici într’un fel, între ele. Atât de deosebită este o lume de alta, încât ea a putut înstrăina frate de frate, făcând să amuţească până şi glasul sângelui care a gâlgâit din trupul despicat cu toporul şi a căzut — rouă a crimei — perie ţărână. Cu multă agerime, poporul a desluşit de mult acest adevăr. Fără număr sunt poveştile înţelepte din bătrâni despre cei doi fraţi. Unul e muncitor, dar sărman. Celălalt e leneş, dar şiret şi chiabur. Acesta e conflictul, din lumea satelor. Chiaburul urăşte şi dispreţuieşte pe ţăranul sărac, dar râvneşte la sărăcia lui, cu care visează să-şi rotunjească pântecele şi avutul, pentrucă apoi, săracul, despuiat de orice bun, să-i fie rob şi vită de muncă mai ieftină decât oricare alt dobitoc. Ura chiaburului mocneşte în adânc, niciodată stinşi. Câteodată, răbufneşte cu furie, ca în cazul dela Bădeni. Intr’un fel sau în altul — lupta se duce însă mereu. A o nega — e ori nesocotinţă, ori, dimpotrivă, vicleşug cu socoteală chibzuit. Victor Russu Omul cu colierul de bancnote Un grup de muncitori din Sindicatul Sanitar au dus eri la Prefectură, cu tot alaiul cuvenit, un om împodobit cu o placardă şi un colier cu totul neobişnuit Pe placardă se putea citi citi inscripţia : „PATRON SPERTAR” iar colierul era făcut doar din bancnote de câte un milion de lei cu care acest păcătos a crezut că poate cumpăra conştiinţa muncitorească pentru a i se îngădui să arunce în drum treisprezece lucrători. (Reportajul în pagina III-a) Orizonturi nou: se deschid solidenfimul Festivitatea Inaugurală a Congresului Naţional Studenţesc de la Cluj a luat sfârşit Duminică 25 Mai, către orele 14. La orele 15 a şi început în comisiile grupurilor de facultăţi desbaterea problemelor profesionale. Lucrările au fost reluate în aceeaşi seară. Cei din grupul „umanistic" au plecat la culcare după ora 1 noaptea, sub ameninţarea ordinei de zi foarte încărcată din dimineaţa următoare. Dar mediciniştii au continuat discuţiile până la 5 dimineaţa. Abia atunci i-a biruit osteneala. Cam acesta a fost ritmul în care s'a lucrat la Cluj. Fiecare raport aducea probleme vitale, chestiuni esenţiale, la rezolvarea cărora fiecare delegat ţinea să aducă o contribuţie. Dar nici un raport n'a fost mai discutat ca acel privitor la revendicările profesionale. Aceasta s'a datorat şi faptului că înainte de Congres au avut loc în facultăţile ţării adunări studenţeşti, în care s-a dat delegaţilor un mandat precis asupra revendicărilor specifice de susţinut la Cluj. Astfel, participanţii simţeau toată răspunderea misiunii pe care le-au atribuit-o colegii care i-au ales şi în faţa cărora, laContnuare în pag. II cel înapoiere, aveau să dea socoteală asupra activităţii lor în Congres. Măsurile pentru democratizarea învăţământului ne-au preocupat un cel mai înalt grad. Cei care luasem parte la Congresul Studenţesc de la Bucureşti, din iunie trecut, nu puteam uita câ atunci pusesem în rezoluţia noastră anumite revendicări şi angajamente, care n'au fost realizate de către cel în măsură să le pună în fapt. Sunau însă ca o mustrare şi pentru noi pasagiile din acea rezoluţie : „Succesul definitiv al acţiunii noastre de democratizare a învăţământului, nu poate fi asigurat decât prin reforma sa structurală. Această reformă trebuie să orienteze învăţământul spre nevoile reale ale ţării, creind urgent cadre necesare ridicării poporului român şi reconstrucţiei. „Congresul Naţional al Stu denţilor Democraţi consideri ca factor esenţial pentru democratizarea universităţii înlesni* rea accesului la studii superi* panghiilor de muncitori şi ţă* rănii. „Congresul Naţional al Stu* denţilor Democraţi cere guver* nurii măsuri imediate şi hotă* rîte pentru grăbirea operei de epuraţie în universităţi". A trebuit să recunoaştem că nici reforma învăţământului superior nu s'a îndeplinit, nici serioase înlesniri în accesul către universităţi al fiilor de muncitori şi ţărani muncitori nu s'au realizat, nici epuraţia, — atât de lesne de înfăptuit. — n'a fost măcar începută Deşi ştiam că toate acestea nu au depins numai de noi, ne simţeam şi noi răspunzători că n'am pus destulă stăruinţă în solicitarea punerii ior în faptă. De aceea ne-am străduit în acest nou congres să sugerăm şi măsuri practice Nici o îndrăzneală nu trebuie ocolită pentru a remedia o situaţie ruşinoasă, meştenire a trecutului G. Brătescu 4-51 Emanări şi întreruperi la executarea condamnărilor, pentru muncitorii agricoli Avându-se în vedere necesităţile muncilor agricole în curs, Ministerul Justiţiei a trimis încă de la 17 Aprilie crt. o circulară tuturor procurorilor generali ai Curţilor de Apel din ţară, pentru a se lua măsuri urgente de amânare a executării pedepselor până la 6 luni închisoare. La 20 Mai, printr-o nouă circulară, ministerul a autorizat să se aprobe şi întreruperile de executare a pedepselor ce nu depăşesc 6 luni ale condamnaţilor cari vor dovedi că sunt muncitori agricoli. In sfârşit, printr’o a treia circulară care poartă data de ori, ministerul Justiţiei face cunoscut că urmează să benefieze de amânare sau întrerupere a executării pedepselor şi muncitorii agricoli condamnaţi în virtutea legii Nr. 551 (legea sabotajului). In preajma închiderii stagiunii artistice de iarnă Reuniunea de la Sectorul de Artă şi Cultură al Partidului Comunist Român Au participat cele mai strălucite elemente ale artei româneşti contemporane In preajma închiderii stagiunii artistice de iară, Sectorul de Artă şi Cultură al Partidului Comunist Român a organizat seara de joi 29 Mai 1947 o reuniune la care a invitat pe oamenii artei şi literelor, ca un omagiu adus activităţii depuse de aceştia în cursul anului. Au luat parte la reuniune cele mai strălucite elemente ale artei româneşti contemporane, manifestându-şi astfel solidaritatea cu regimul democrat chezăşia ,liberei desvoltări artistice în ţara românească. Reprezentând Comitetul Central al partidului Comunist Român, tovarăşii Ana Pauker, Vasile Luca, Lucreţiu Patraşcanu şi Iosif Chişinevschi au fost tot timpul în mijlocul scriitorilor şi artiştilor noştri, în semn de deosebită admiraţie şi dragoste pentru acei ce prin talentul lor contribue la reconstrucţia, spirituală a poporului nostru Reuniunea s’a desfăşurat irntr’o atmosferă de caldă camaraderie Şi înaltă ţinută artistică. CATEVA ASPECTE DIN TIMPUL REUNIUNII: 1) Cântă Al. Niculae, flautist la Opera de Stat , acompaniat la plan de Radu Negreanu. In primul plan al asistentei tov. Vasile Luca, d-na Leni Caler, 2) d-nele Lucia Sturdza Bulandra, Aura Buzescu de vorbă cu tov. Zaharia Stancu, 3) Ion Iancovescu, 4) d-na Lucia Sturdza-Bulandra, tov. Al. Kiriţescu 1. Chişievschi şi Beate Fredanov. Cea mai mare catastrofa aeriana din Statele Unite 39 de pasageri ai unui avion prăbuşit la New-York au pierit în flăcări în faţa personalului de pe aerodrom care nu se mai putea apropia de avion VETF-JORK SO. (Rador). — Un avion de tipul SKI RASTER aparţinând lui „United Airlines Co" s’a prăbusit joi seara şi a făcut explozie în imediata apropiere de aeroportul Laguardia. Avionul tocmai decolase cu destinaţie Cleveland (Ohio). Pe bordul sou se aflau la pasageri ai patru membri din echipaj. Elevii si instructorii Academiei Aeronautice, in apropierea căreia s’a prăbuşit avionul, au reuşit să scoată pe pilot şi alte cinci persoane dintre s fărâmăturile aparatului mai înainte ca fl. Personalului de pe aerodrom i-a fost apoi imposibil să vină în ajutorul pasagerilor închişi în carcasa avionului cuprins de flăcări. Ei au trăit o adevărată scenă de coşmar, asistând necăjile ce s au înălţat în văz- »utincioşi la gemetele oameduh, să-i fi determinat să se inloc din avion. La o jumătate de oră după prăbuşire avionul continua să ardă. Dacă se confirmă pierderea celor 42 de persoane, se poate spune că aceasta este cea mai mare catastrofă de pe o linie de navigație comercială întâmplată până astăzi în Statele Unite. (Alte amănunte In pag IV-a) Au fost de faţă : Mihail Sadoveanu, Lucia Sturza Bulandra, Agepsina Maori Eftimiu, Aura Buzescu, Maria Snejina, Camil Ressu, George Vraca, Ion Iancovescu, Lucian Grigorescu, Elena Basarab, Boris Caragea, C. Medrea, G. Löwendal, C- C. Nottara, Leni Caler, Elvira Godeanu, Tanţi Cocea, Al. Kiriţescu, Victor Eftimiu, Ion Călugăru, K. H. Zambacciaru, F. Aderca, Niki Atanasiu, Aurel Ion Maican, Zoe Băicoianu, Ion Şahighian, Zaharia Stancu, C. Antoniu, N. D- Cocea, Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Ion Biberi, Sandu Eliad, Elena Farraşcanu, Barbu Lăzăreanu, Beate Fedanov, A. Toma, L. Răutu, Cella Serghi, Radu Boureanu, Irina Lăzărescu, Alfred Mendelsohn, Al. Finţi, Mircea Buciu, Dora Massini, Egizzio Massini, Agnia Bogoslava, Cella Serghi, Gabriel Negri, prof. Harry Brauner, Hilda Jerea, Vasile Lăzărescu, Elvira Loebe, Matei Socor, Lena Constante, Stefania Zottoviceanu-Russu, Ioana Postelnicu, Aristide Blanc, Schelerter, Sică Alexandrescu, Mihail Davidoglu, St. Voicu, Nicu.Continuare în pag. (col 4-5) Luni fiind sărbătoara legală nu se lucrează In conformitate cu duispozițiunile Ministerului Muncii. Luni 2 iunie, fiind sărbătoare legală, întreprinderile industriale și comerciale nu lucrează. PLOI PUTERNICE în Sudul şi Vestul ţări In cursul nopţii dintre 29 şi 30 Mai a plouat puternic la regiunile Ploeşti (47 mm.) Braşov (19 mm) şi Zalou (12 mm) şi mai slab la Alexandria, Roman, Timişoara, Sibiu, Făgăraş, Buzău şi P. Neamţ variind în 1 şi 3 pe metru pătrat. In cursul zilei de ieri puternice averse la: Reşiţa (41 mm), Lugoş (18 mm), Turnu Măgurele (18 mm). A plouat deasemeni puternic la: Caracal (10 mm), Roşiori de Vede (6 mm) Alexandria (5 mm), Târgovişte (5 mm), Goieşti (8 mm) şi Petroşani (16 mm). A plouat mai uşor între 1 şi 4 mm. la Turnu-Severin- Sibiu, Tg.-Jiu, R.-Vâlea şi Târgu- Mureş. Timpul se va menţine variabil, cerul schimbător. Vor continua ploi locale. Masiv Import de unelte agricole 1 Ministerul Industriei *1 Comerțului a luat toate măsurile în vederea efectuării unui masiv import de unelte agricole, care vor fi distribuite de Incoop. Vor Importate aproximativ 300.000 coase, 300.000 secere, 25 batoze și o importantă cantitate de sfoară pentru legat snopii. (AGERPRES). or Intre 2—14 Iunie, la Praga Sesiunea Consiliului General al Federaţiei Sindicale Mondiale Ce probleme se vor desbate. Participarea delegaţiei sindicale din România Intre 2 şi 14 Iunie vor avea loc la Praga Sesiunile Biroului Executiv, Comitetului Executiv şi Consiliului General al Federaţiei Sindicale Mondiale. Din partea Confederaţiei Generale a Muncii din România, vor participa tov: Gheorghe Apostol, preşedintele C. G. M., membru supleant al Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale, membru al Consiliului General F. S M. şi Mişa Levin, din c°mite tul Executiv C. G. M, membru al Consiliului General F. S. M. , Consiliul General al F. S. M. este compus din 77 membri, reprezentând 60 organizaţii sindicale naţionale şi 55 ţări de pe tot întinsul globului, de la U. R. s. S. şi Statele Unite, până la Palestina şi Trinidad, înmănunchiate astăzi în puternica Federaţie Sindicală Mondială, care numără peste 70 milioane de membri. Precum se ştie, F. S. M. colaborează astăzi cu Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite. Ea a făcut anchete în ţările învinse ca Germania, Austria, Japonia, pentru a contribui în mod favorabil la procesul de democratizare al acestor tari. Ea a intervenit și a mobilizat masele muncitoreşti din întreaga lume, în apărarea libertăţilor sindicale, ori unde ele au fost încălcate: în Spania, Grecia, cipru, Antile, Jamaica, Egipt, Africa de Sud, Iran, China, Coreea, etc. Problemă libertăţilor gindiabile, care este însăşi problema democraţiei, va preocupa apropiata sesiune a Consiliului General, în cadruldesbaterilor asupra raportului Secretariatului General al F. S. M. Sesiunea Consiliului General F. S. M. va fix» ’’itorulm convrepri F . Deasemenea ea va trasa sarcinile de viitor ale mişcării sindicale mondiale, ceea ce însemnează că actuala sesiune va avea o deosebită importanţă pentru mersul viitor al activităţii sindicale mondiale.