Scânteia, iunie 1947 (Anul 4, nr. 835-858)

1947-06-01 / nr. 835

Importanţa factorului „muncă P­roblema nu este nouă şi am putea spune că pentru lumea democratică, p tru partea înaintată a oaSi..ui ea este de mult tranşată. Inte­resant şi semnificativ este însă faptul că ea a fost din nou pusă în discuţie la noi, exact In momentul când se iniţiază pentru întâia oară măsuri in­tr­’un cadru organizat împotri­va capitalului speculativ, împo­­triva capitalului care ocoleşte o utilizare productivă în inte­resul general, încercarea recentă a cercuri­lor reacţionare româneşti de a bagateliza şi a asvârli la coadă rolul factorului „muncă“ şi o­­dată cu asta rolul clasei munci­toare în viaţa economică şi po­­­­litică a ţării, desvălue tocmai această opoziţie neîmpăcată în­tre efortul pus în serviciul re­dresării ţării şi anarhia aface­rilor şi câştigurilor scandaloa­se, între muncă şi specula pa­razitară. De aceea nu ne poate mira făptui că „Dreptatea” scrie ast­fel: ,­Intr’o economie de schimb înaintată şi într’o epocă de ma­­şinism desvoltată, factorul mâ­­nă de lucru este mai puţin ho­tărâtor decât alte elemente“. Şi acum luaţi seama la această concluzie a oficiosului manist: „In orice caz factorul capital, sub diferitele sale forme îl de­păşeşte”. Ce se urmăreşte în definitiv prin această „depăşire”, pen­­­tru că nimeni nu este atât de naiv să creadă că oficiosul ma­nist face teorie de dragul teo­riei ? „Instaurarea unei politici so­ciale bine cumpănite­ să fie re­prezentată cu coeficienţi cores­­punzători” — socoate acelaş propovăduitor al „depăşirii” ca­pitalului. Adică, practic, coefi­cienţii de câştig ai capitalului, al întreprinzătorului să fie la Înălţimea celui care „depăşeae­şte”, iar salariul muncitorului la nivelul celui „depăşit”. Ei, acum înţelegem mai bine ce vrea „Dreptatea”. Aşa ve­nim pe acasă — cum spune o Vorbă populară românească. Parcă încep să se zărească ure­­chile de măgar ale capitalului speculativ! Nu ne putem opri de a nu aminti cu acest prilej un punct important din programul P. N. Ţ. semnat de d. Iuliu Maniu şi publicat tot în „Dreptatea” în timpul campaniei elecorale : ,,Expresie fidelă a realităţi­lor noastre sociale: ŢĂRĂNI­MEA ŞI MUNCITORIMEA, el (Statul Ţărănesc N. tr.) va fi un STAT MUNCITORESC, co­operând solidar şi integrat cu intelectualii şi păturile mici burgheze, condus de principiul: MUNCA STĂPÂNEŞTE CAPI­TALUL”. Sublinierile aparţin textului „ Care vasăzică în campania electorală maniştii spuneau sus şi tare „munca stăpâneşte capi­talul”, pomenind numai de muncitori, ţărani, intelectuali şi mici burghezi — iar acum, când capitalul speculativ, de care *■-■*->? T-r,, ..1. ti ,,T yt«. ("rTM'îul P N. T.) se află la strâmtoare (vezi Legea Oficiil­ T Industria­le), maniştii scriu: „factorul ca­pital depăşeşte factorul mun­că” ! Nici că se putea o mai crasă demascare a demagogiei mani­­ste. Oricât ne-am fi străduit noi să demonstrăm că DE FAPT maniştii reprezintă interesele afaceriştilor şi speculanţilor, împotriva intereselor ţăranilor, muncitorilor, intelectualilor şi micei burghezii, n’am fi reuşit atât de bine cum o face oficio­sul „Dreptatea".­­ Să mai adăugăm oare că «­­tunci când pentru prima dată în istoria finanţelor româneşti, S’a întocmit un buget care des­­curcă puţin din povara fiscală ce apăsa pe umerii salariaţilor şi stabileşte cote mai apropiate de veniturile industriaşilor şi comercianţilor, oficiosul „Drepi­­tatea" ţipă cât poate mai stri­dent că se rupe „tradiţia echi­librului bugetar”? De fapt regimurile din trecut, cari ţineau cu dinţii de această „tradiţie” nobilă, n’au conside­rat niciodată altfel rolul facto­rului muncă. Nu este nevoit să răsfoim prea multe din filele is­toriei, pentru a constata că acest factor „bun de vot”, n’a fost decât subiect de cruntă exploa­tare economică, subiect de în­verşunată prigoană politică şi socială, care ne-a dus faima peste mări şi ţări. încercarea recentă, care se ba­zează prea mult pe „lipsa de memorie” a poporului, de a re­edl­ta, sub o formă sau alta, ce­lebrele sloganuri antimuncito­reşti fluturate în anii aceia, în­tunecaţi, nu putea rămâne fără o replică pe cât de puternică, pe atât de binemeritată. „Trebue subliniat din acest loc — a spus tovarăşul Gheor­­ghiu-Dej în Parlament — im­portanţa pe care factorul muncă o are în viaţa economică. Ceia­ ce­ creiază valorile, ceiace este hotărâtor în orice producţie este munca”. Se pare că trebue într’adevăr să amintim avocaţilor interese­lor speculative, ca şi celor cari se lipsesc de avocaţi, că atitu­dinea lor faţă de oamenii mun­cii, față de cei cari trudesc din greu luptând cu foamea și lip­surile, este o adevărată sfidare. Trebue să le reamintim aces­tor domni cari îmbracă roba te­oreticianului afacer­st, o consta­tare de mult acceptată în econo­mia politică modernă, cum că valoarea mărfii produse este de­terminată de PUTEREA CREA­TOARE A MUNCITORULUI! O mărturie preţioasă în a­­ceastă privinţă ce­ ar putea-o furniza chiar urmaşul marelui Industriaş american Ford dacă ar fi întrebat câte maşini a scos din fabricile sale imense, în săp­tămânile când muncitorii au în­crucişat braţele? Domn­i aceştia cari au tras foloase nemăsurate pe spinarea factorului muncă au uitat pro­babil unde şi ce vremuri trăesc. Este bine să ştie ei să simtă că muncitorimea română este conştientă de forţa ei unită, de poziţia ei în Stat. Şi că alături de ea sunt toţi factorii de muncă şi creaţie, ca şi toţi cei cari au învăţat să respecte munca. Adică Întreaga democraţie ro­mânească. Silviu Brucan­ ut S’a găsit şi capul victimei! Ci Mi I ASASINUL? Întreaga populaţie a Capitalei continuă să discute cu înfio­rare amănuntele groaznicului asasinat descoperit zilele acestea In condijiuni atât de neobişnuite. Sute de curioşi se opresc în faţa Prefecturii de Poliţie şi privesc îndelung bucăţile de pătură in care au fost împachetate resturile măcelărite ale necunoscutei fe­mei fi se întreabă: cine e asasinul ? Eri s’a găsit în lacul Herăstrău capul, braţele şi picioarele Victimei. Cadavrul a fost reconstituit şi poate fi recunoscut. Misterul începe să se lămurească-REPORTAJUL IN PAG. 11-a J îndepărteze. '■V:íiÍ£Í i­­ii Ii ~ir 'i ■ In paar. 3-a Vânzările de pomâot din regiunile secetoase vor fi anulate­­CE PREVEDE LEGEA PENTRU REGLEMENTAREA CIRCULAŢIEI BUNURILOR­­ AGRICOLE PATRIARHUL ALEXEI AL MOSCOVEI­­ SOSIT IM CAPITAL­A 1. P. s. patriarhul Alexei al Moscovei a sosit ori in Capitală• fiind întâmpinat în para Mogoşoaia de I­ P. S. S- Patriarhul Nicodem, de membrii guvernului în frunte cu d. dr. Petru Groza■ Preşedintele Consiliului de Miniştri• (Reportajul în pag. III-a) iSlIUfilIA HSTEBHAIHIHALâl TRUPELE POPULARE CHIZE INCERCUIESC ORAŞUL MUKDEN GERMANIA • Tâlcul acordului economic angioramerican din zonele de ocupaţie. In Statele Unite, campania de restrângere a libertăţilor demo­cratice care tinde la înăbuşirea acţiunilor d­e protest împotriva politice, guvernului este în plină desfăşurare. La Hollywood peste 30 de actori şi scriitori au fost ci­­taţi în faţa comitetului pentru cercetarea activităţii ,,anti-ameri­­cane“, fiind acuzaţi că nutresc i­­dei de, stânga. In­ fc timp, notg exits al politicii Statelor Unite de gjşî asigura ba­ze militare în toate porţile lumii se oglindeşte încă odată în­ de­claraţia prin care generalul Mar­shall. ministrul de externe ame­rican­e a apremiat că este gata să discute urn nou acord cu­­ Dane­marca, privitor la bazele aeriene americane din Groenlanda, acor­dul urmând să ţină seama „d­e interesele legitime d­e apărare ale Statelor Unite îrn emisfera occi­dentală”. După cum se ştie, u­­nele cercuri americane socotesc că asemenea interese se întind până şi în Grecia şi Turcia ! Nu­mai că, după cum a remarcat un ziar din Copenhaga, „nimănuia nu i-a trecut prin gând să ceară părerea populaţiei din Groenlan­da în această privinţă”. Şi părerea aceasta, deşi necerută, a fost to­tuşi exprimată ferm în repetate rânduri. Locuitorii Groenlandei donase nu „un nou acord” ci li­­chidarea cât mai rapidă a baze­lor şi stăpân­irii americane. . Ziarul „Pravda“ a publicat eri A. C. (Continuare în pag. IV col. 1-2) „Delictul“ de a gândi liber Actori din Hollywood acuzaţi de „Influenţe comuniste” WASHINGTON 29 (AGER­­PRES). — Corespondentul Agen­ţiei TASS transmite; Preşedintele Comitetuluii acti­vităţilor antia­neiicane din Came­ra Reprezentanţilor, dl Thomas, republican din statul New Jer­sey, a anunţat că a chemat cir­ca 30 de actorii, directori şi scri­itori proeminenţi din Hollywood să apară pe data de 16 i­unie în faţa Comitetului de la Washington, pentru a fi su­pus­ unei anchete asupra pretinsei influenţe comu­niste în industria filmului. Nu­mele lor nu a fost încă publicat, cu excepția aceluia a lui Hans Eisler, renumit compozitor anti­fascist, pe care dl. Thomas La a­­cuzat de „evaziune” cu ocazia re­centelor anchete din Hollywood ale subcomitetului. Ill“ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, V1NIȚI- VA ! Seria Hi • Anul XVI - Nr. 1F­­» -Duminică 1 Iunie 194­­4 PAGINI 5000 LEI Director­­ IVIRON CONST­AN­TINESCU TELEFOANE: Centrala 3.26.20 Tipografia 1.84.48 Abonamente lunar 120.000 lei pe trei luni 330 000 lei Abonamente pentru tirani, muncitori şi Învățători 100.000 lei lunar Redacţia și administraţia Strada Belvedere Nr. 6 Taxa poștală plătită în numerar com­ aprob. Dir. G-rabe PIT 118.578 044 ............................................................................................................................ NOU, REG­IM AL PIEŢELOR DE FRUCTE şi ZMRZMVMT Se înfiinţează locuri pentru desfacerea alimen­telor aduse de producători. — Cum vor fi fixate preţurile. — Comercianţii alimentari trebue să ceară înscrierea la Primărie. — Desfiinţarea gheretelor şi barăcilor Ministerul Industriei şi Comerţului şi Ministerul Afacerilor In­terne au întocmit o decizie prin care se stabileşte un nou regim al pieţelor de desfacere a produselor alimentare. In comunele urbane şi in sta­ţiunile balneo­ climaterice se vor Înfiinţa comisiuni locale pentru organizarea, funcţionarea şi su­pravegherea pieţelor. Din comisiune vor face parte primarul, ajutorul de primar sau şeful de poliţie, ca preşedinte , câte doi delegaţi ai USIC-ului, şi al Sfatului Negustoresc, un dele­gat al Camerei de Comerţ, un delegat al Ministerului Indus­triei şi Comerţului, doi delegaţi ai consumatorilor desemnaţi de C. G. M. şi un secretar. Atribuţiunile comisiunii Comisiunea are următoarele a­­tribuţiuni : a) Stabileşte măsurile pentru îndrumarea, organizarea, coorda­­rea şi controlul aprovizionării pieţelor cu următoarele produse alimentare vegetale şi animale : zarzavaturi, frumte, ouă, păsări vii şi tăiate, lapte şi derivate, carne şi derivate, etc. b) Stabileşte mercurialul pre­ţurilor cu ridicata şi cu amănun­tul pentru toate produsele ali­mentare de mai sus. c) Stabileşte orariul de func­­ţionare al pieţelor de engros, în­­grijindu-se in acelş timp şi de Publicarea Iul. d) Stabileşte în plete, loc­uri anume amenajate pentru desfacerea direct de către producători a produselor alimentare, vegetale şi ani­male. (Continuare în pag. III col. 6-7-8) DOUA, LUMI D­umitru Roit., titan chia­bur din Bădeni Iaşilor şi-a despicat cu toporul fratele, pentru că era sărac !* •.Îl făcea de râs". Este în a­­cest odios fratricid un înţe­les pe care judecătorii, cunos­cători ai cutelor sufletului o­­menesc, vor avea datoria a-l pipăi şi a-l trage la lumină. E, anume, prăpastia de ură, dispreţ şi batjocură care se cască între cei avuţi — chia­­burimea — fi ţăranii sărmani, despărţind în două lumea sa­tului. Două feluri de viaţă, însemnează două chipuri de a privi şi judeca oamenii şi faptele lor, care nu se asea­mănă în nici într’un fel, în­tre ele. Atât de deosebită este o lume de alta, încât ea a putut înstrăina frate de frate, făcând să amuţească până şi glasul sângelui care a gâlgâit din trupul despi­cat cu toporul şi a căzut — rouă a crimei — perie ţă­rână. Cu multă agerime, poporul a desluşit de mult acest a­­devăr. Fără număr sunt po­­veştile înţelepte din bătrâni despre cei doi fraţi. Unul e muncitor, dar sărman. Celă­lalt e leneş, dar şiret şi chia­bur. Acesta e conflictul, din lumea satelor. Chiaburul ură­şte şi dispreţuieşte pe ţăra­nul sărac, dar râvneşte la să­răcia lui, cu care visează să-şi rotunjească pântecele şi avutul, pentrucă apoi, să­­racul, despuiat de orice bun, să-i fie rob şi vită de muncă mai ieftină decât oricare alt dobitoc. Ura chiaburului mocneşte în adânc, niciodată stinş­i. Câteodată, răbufneşte cu fu­rie, ca în cazul dela Bădeni. Intr’un fel sau în altul — lupta se duce însă mereu. A o nega — e ori nesocotinţă, ori, dimpotrivă, vicleşug cu socoteală chibzuit. Victor Russu Omul cu colierul de bancnote Un grup de muncitori din Sindicatul Sanitar au dus eri la Prefectură, cu tot alaiul cuvenit, un om împodobit cu o placardă şi un colier cu totul neobişnuit­ Pe placardă se putea citi citi inscripţia : „PATRON SPERTAR” iar colierul era făcut doar din bancnote de câte un milion de lei cu care acest păcătos a crezut că poate cumpăra conştiinţa mun­citorească pentru a i se în­gădui să arunce în drum trei­sprezece lucrători. (Reportajul în pagina III-a) Orizonturi nou: se deschid solidenfimu­l Festivitatea Inaugurală a Con­gresului Naţional Studenţesc de la Cluj a luat sfârşit Dumi­nică 25 Mai, către orele 14. La orele 15 a şi început în comi­siile grupurilor de facultăţi des­­baterea problemelor profesio­nale. Lucrările au fost reluate în aceeaşi seară. Cei din grupul „umanistic" au plecat la culcare după ora 1 noaptea, sub ameninţarea or­dinei de zi foarte încărcată din dimineaţa următoare. Dar me­­diciniştii au continuat discuţiile până la 5 dimineaţa. Abia a­­tunci i-a biruit osteneala. Cam acesta a fost ritmul în care s'a lucrat la Cluj. Fiecare raport aducea probleme vitale, chestiuni esenţiale, la rezolva­rea cărora fiecare delegat ţi­nea să aducă o contribuţie. Dar nici un raport n'a fost mai dis­cutat ca acel privitor la reven­dicările profesionale. Aceasta s'a datorat şi faptu­lui că înainte de Congres au avut loc în facultăţile ţării a­­dunări studenţeşti, în care s-a dat delegaţilor un mandat pre­cis asupra revendicărilor spe­cifice de susţinut la Cluj. Ast­fel, participanţii simţeau toată răspunderea misiunii pe care le-au atribuit-o colegii care i-au ales şi în faţa cărora, la­­Contnuare în pag. II cel înapoiere, aveau să dea soco­teală asupra activităţii lor în Congres. Măsurile pentru democratiza­rea învăţământului ne-au preo­cupat un cel mai înalt grad. Cei care luasem parte la Con­gresul Studenţesc de la Bucu­reşti, din iunie trecut, nu pu­team uita câ atunci pusesem în rezoluţia noastră anumite revendicări şi angajamente, care n'au fost realizate de că­tre cel în măsură să le pună în fapt. Sunau însă ca o mus­trare şi pentru noi pasagiile din acea rezoluţie : „Succesul definitiv al acţiu­nii noastre de democratizare a învăţământului, nu poate fi a­­sigurat decât pri­n reforma sa structurală. Această reformă trebuie să orienteze învăţă­mântul spre nevoile reale ale ţării, creind urgent cadre ne­cesare ridicării poporului ro­­mân şi reconstrucţiei. „Congresul Naţional al Stu­ denţilor Democraţi consideri ca factor esenţial pentru demo­­cratizarea universităţii înlesni* rea accesului la studii superi* pang­hiilor de muncitori şi ţă* rănii. „Congresul Naţional al Stu* denţilor Democraţi cere guver* nurii măsuri imediate şi hotă* rîte pentru grăbirea operei de epuraţie în universităţi". A trebuit să recunoaştem că nici reforma învăţământului su­­perior nu s'a îndeplinit, nici serioase înlesniri în accesul către universităţi al fiilor de muncitori şi ţărani muncitori nu s'au realizat, nici epuraţia, — atât de lesne de înfăptuit. — n'a fost măcar începută Deşi ştiam că toate acestea nu au de­pins numai de noi, ne simţeam şi noi răspunzători că n'am pus destulă stăruinţă în solicitarea punerii ior în faptă. De aceea ne-am străduit în acest nou congres să sugerăm şi măsuri practice Nici o în­drăzneală nu trebuie ocolită pentru a remedia o situaţie ru­­şinoa­să, meştenire a trecutului G. Brătescu 4-51 Emanări şi întreruperi la executarea condamnărilor, pentru muncitorii agricoli Avându-se în vedere necesi­tăţile muncilor agricole în curs, Ministerul Justiţiei a tri­mis încă de la 17 Aprilie crt. o circulară tuturor procurorilor generali ai Curţilor de Apel din ţară, pentru a se lua mă­suri urgente de amânare a executării pedepselor până la 6 luni închisoare. La 20 Mai, printr-o nouă cir­culară, ministerul a autorizat să se aprobe şi întreruperile de executare a pedepselor ce nu depăşesc 6 luni ale con­damnaţilor cari vor dovedi că sunt muncitori agricoli. In sfârşit, printr’o a treia cir­culară care poartă data de ori, ministerul Justiţiei face cuno­scut că urmează să benefieze de amânare sau întrerupere a executării pedepselor şi mun­citorii agricoli condamnaţi în virtutea legii Nr. 551 (legea sa­botajului). In preajma închiderii stagiunii artistice de iarnă Reuniunea de la Sectorul de Artă şi Cultură al Partidului Comunist Român Au participat cele mai strălucite elemente ale artei româneşti contemporane In preajma închiderii stagiunii artistice de iară, Sectorul de­ Artă şi Cultură al Partidului Comunist Român a organizat seara de joi 29 Mai 1947 o reuniune la care a invitat pe oa­menii artei şi literelor, ca un omagiu adus activităţii depuse de aceştia în cursul anului. Au luat parte la reuniune cele mai stră­lucite elemente ale artei româneşti contemporane, manifestându-şi astfel solidaritatea cu regimul d­emocrat chezăşia ,liberei desvol­­tări artistice în ţara românească. Reprezentând Comitetul Central al partidului Comunist Ro­mân, tovarăşii Ana Pauker, Vasile Luca, Lucreţiu Patraşcanu şi Iosif Chişinevschi au fost tot timpul în mijlocul scriitorilor şi ar­tiştilor noştri, în semn de deose­bită admiraţie şi dragoste pentru acei ce prin talentul lor contribue la reconstrucţia, spirituală a poporului nostru Reuniunea s’a desfăşurat irntr’o atmosferă de caldă camaraderie Şi înaltă ţinută artistică. CATEVA ASPECTE DIN TIMPUL REUNIUNII: 1) Cântă Al. Niculae, flautist la Opera de Stat , acompaniat la plan de Radu Negrean­u. In primul plan al asistentei tov. Vasile Luca, d-na Leni Caler, 2) d-nele Lucia Sturdza Bulandra, Aura Bu­ze­scu de vorbă cu tov. Zaharia Stancu, 3) Ion Iancovescu, 4) d-na Lucia Sturdza-Bulandra, tov. Al. Kiriţescu 1. Chiş­ievschi şi Beate Fredanov. Cea mai mare catastrofa aeriana din Statele Unite 39 de pasageri ai unui avion prăbuşit la New-York au pierit în flăcări în faţa personalului de pe aerodrom care nu se mai putea apropia de avion VETF-JORK SO. (Rador). — Un avion de tipul SKI RASTER aparţinând lui „United Airlines Co" s’a prăbusit joi seara şi a făcut explozie în imediata apropiere de aero­portul Laguardia. Avionul tocmai decolase cu destinaţie Cleveland (Ohio). Pe bordul sou se aflau la pasageri ai patru membri din echipaj. Elevii si instructorii Acade­miei Aeronautice, in apro­pierea căreia s’a prăbuşit a­­vionul, au reuşit să scoată pe pilot şi alte cinci persoa­ne dintre s fărâmăturile apa­ratului mai înainte ca fl. Personalului de pe aero­­drom i-a fost apoi imposibil să vină în ajutorul pasage­rilor închişi în carcasa a­­vionului cuprins de flăcări. Ei au trăit o adevărată sce­nă de coşmar, asistând ne­căjile ce s au înălţat în văz- »utincioşi la gemetele oame­­duh, să-i fi determinat să se inloc­ din avion. La o jumătate de oră după prăbuşire avionul continua să ardă. Dacă se confirmă pierderea celor 42 de persoane, se poate spune că aceasta este cea mai mare catastrofă de pe o linie de navigație comercială întâmpla­tă până astăzi în Statele Unite. (Alte amănunte In pag IV-a) Au fost de faţă : Mihail Sado­­veanu, Lucia Sturza Bulandra, Agepsina Maori Eftimiu, Aura Buzescu, Maria Snejina, Camil Ressu, George Vraca, Ion Ianco­­vescu, Lucian Grigorescu, Elena Basarab, Boris Caragea, C. Me­­drea, G. Löwendal, C- C. No­­ttara, Leni Caler, Elvira Go­­deanu, Tanţi Cocea, Al. Kiri­­ţescu, Victor Eftimiu, Ion Călu­­găru, K. H. Zambacciaru, F. A­­derca, Niki Atanasiu, Aurel Ion Maican, Zoe Băicoianu, Ion Şa­­highian, Zaharia Stancu, C. An­­toniu, N. D- Cocea, Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Ion Biberi, Sandu Eliad, Elena Fa­­rraşcanu, Barbu Lăzăreanu, Bea­te Fedanov, A. Toma, L. Răutu, Cella Serghi, Radu Boureanu, Irina Lăzărescu, Alfred Mendel­sohn, Al. Finţi, Mircea Buciu, Dora Massini, Egizzio Massini, Agnia Bogoslava, Cella Serghi, Gabriel Negri, prof. Harry Brau­ner, Hilda Jerea, Vasile Lăză­­rescu, Elvira Loebe, Matei So­­cor, Lena Constante, Stefania Zottoviceanu-Russu, Ioana Pos­­telnicu, Aristide Blanc, S­che­­lerter, Sică Alexandrescu, Mi­hail Davidoglu, St. Voicu, Nicu­.Continuare în pag. (­col 4-5) Luni fiind sărbătoara legală nu se lucrează In conformitate cu duispo­­zițiunile Ministerului Muncii. Luni 2 iunie, fiind sărbătoa­re legală, întreprinderile in­­dustriale și comerciale nu lucrează. PLOI PUTERNICE în Sudul şi Vestul ţări In cursu­l nopţii dintre 29 şi 30 Mai a plouat puternic la regiunile Ploeşti (47 mm.) Bra­­şov (19 mm) şi Zalou (12 mm) şi mai slab la Alexandria, Ro­man, Timişoara, Sibiu, Făgă­raş, Buzău şi P. Neamţ variind în 1 şi 3­­ pe metru păt­rat. In cursul zilei de ieri puter­nice averse la: Reşiţa (41 mm), Lugoş (18 mm­), Turnu Măgu­rele (18 mm). A plouat dease­­meni puternic la: Caracal (10 mm), Roşiori de Vede (6 mm) A­­lexandria (5 mm), Târgovişte (5 mm), Goi­eşti (8 mm) şi Pe­troşani (16 mm). A plouat mai uşor între 1 şi 4 mm. la Turnu-Severin- Sibiu, Tg.-Jiu, R.-Vâlea şi Târgu- Mureş.­­ Timpul se va menţine varia­bil, cerul schimbător. Vor con­tinua ploi locale. Masiv Imp­ort­­ de unelte agricole 1 Ministerul Industriei *1 Co­­merțului a luat toate măsurile în vederea efectuării unui ma­siv import de unelte agricole, care vor fi distribuite de Incoop. Vor I­mportate aproximativ 300.000 coase, 300.000 secere, 25 batoze și o importantă can­titate de sfoară pentru legat snopii. (AGERPRES). or Intre 2—14 Iunie, la Praga Sesiunea Consiliului General al Federaţiei Sindicale Mondiale Ce probleme se vor d­esbate. Participarea delegaţiei sindicale din România­­ Intre 2 şi 14 Iunie vor avea loc la Praga Sesiunile Bi­roului Executiv, Comitetului Executiv şi Consiliului Gene­ral al Federaţiei Sindicale Mondiale. Din partea Confederaţiei Generale a Muncii din Româ­nia, vor participa tov­: Gheorghe Apostol, preşedintele C. G. M., membru supleant al Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale, membru al Consiliului General F. S M. şi Mişa Levin, din c°mite tul Executiv C. G. M­, membru al Consiliului General F. S. M.­­ , Consiliul General al F. S. M. este compus din 77 membri, re­prezentând 60 organizaţii sindi­cale naţionale şi 55 ţări de pe tot întinsul globului, de la U. R. s. S. şi Statele Unite, până la Palestina şi Trinidad, înmănun­­chiate astăzi în puternica Fede­raţie Sindicală Mondială, care numără peste 70 milioane de membri. Precum se ştie, F. S. M. co­laborează astăzi cu Consiliul Economic şi Social al Naţiuni­lor Unite. Ea a făcut anchete în ţările învinse ca Germania, Austria, Japonia, pentru a con­tribui în mod favorabil la pro­cesul de democratizare al aces­tor tari. Ea a intervenit și a mobili­zat masele muncitoreşti din în­­treaga lume, în apărarea liber­tăţilor sindicale, ori unde ele au fost încălcate: în Spania, Grecia, cipru, Antile, Jamaica, Egipt, Africa de Sud, Iran, China, Coreea, etc. Problemă libertăţilor gindiabi­le, care est­e însăşi problema­ democraţiei, va preocupa apro­­piata sesiune a Consiliului Ge­neral, în cadrul­­desbaterilor a­­supra raportului Secretariatului General al F. S. M. Sesiunea Consiliului General F. S. M. va fix» ’’itorulm convrep­ri F . Deasemenea ea va trasa sar­cinile de viitor ale mişcării sin­dicale mondiale, ceea ce însem­nează că actuala sesiune va a­­vea o deosebită importanţă pen­tru mersul viitor al activităţii sindicale mondiale.

Next