Scânteia, iunie 1947 (Anul 4, nr. 835-858)
1947-06-11 / nr. 842
! COMITATE DE INTERESE Şl NAZUINTI DEMOCRATICE la un scurt interval de S_ timp s’au succedat în cursul acestei luni două evenimente de mare însemnătate în domeniul relaţiilor internationale ale ţării noastre: incheerea Convenţiei culturale cu Bulgaria şi călătoria delegaţiei guvernamentale române in Iugoslavia. Ambele evenimente se plaseaâ pe linia politicei de 1*, cântare a urmărilor dictaturii fasciste şi de normalizare a iraţiilor externe ale românei. Politica regimului antoirescian pe care partidele istorice au ,,combătit-o“ prin memorii laudative transformase România intr’o ţară fără alianţe şi prietenii. Regimul democratic printre alte sarcini istorice care i-au revenit, o are şi pe aceia de închegare a relaţiilor de amiciţie cu alte ţări şi evident în primul rând — cu ţări de care ne leagă o strânsă comunitate de năzuinţi şi interese. Destinul istoric a favorizat ţara noastră. In prezent România nu are graniţă comună decât cu ţări democratice, având regimuri sociale şi politice avansate. Ştim şi cui datorăm această ,,favoare a destinului“. D. Winston Churchill hărăzea acestor ţări şi odată cu ele şi României o altă soartă, atunci când lansa lozinca „Să ajungem cel dintâi în Balcani“, pentru a aduce pe vârfuri de baionete regimuri de tip Tsaldaris. Altă soartă ne hărăzeau şi diverşi colonei suspecţi ataşaţi pe lângă trădătorul Mihailovici atunci când îi explicam acestuia că menirea lui nu este de a lupta împotriva nemţilor ci de a împiedica armata populară să triumfe. Dar faptul că pământul acestor ţări a devenit câmp al victoriilor, repurtaite de armata sovietică a făcut posibilă nestingherita lor dezvoltare democratică. Astfel In această parte a Europei victoriile armatei sovietice au expulberat nu numai planurile sclavagiste ale fascismului dar şi cele ale unor cercuri reacţionare internaţionale care doreau să prefacă după răsboiu Balcanii într’un pilon al regimurilor vechi şi într’un focar de uneltiri imperialiste. O simpatie adâncă şi o caldă prietenie leagă ţara noastră de cele două vecine sudice ale ei — Bulgaria şi Iugoslavia. Nu rareori ideia înălţătoare a prieteniei între popoare este luată în deşert. Se întâmplă prin unele părţi ca ea să fie utilizată drept simplă firmă menită să mascheze tendinţa de ştirbire a intereselor suverane ale altor ţări. Altul este caracterul prieteniei pe care ne-o poartă vecinele noastre Bulgaria şi Iugoslavia. Tăria acestei prietenii am putut s-o încercăm în momentele de grele suferinţe ale poporului nostru când atât Iugoslavia cât şi Bulgaria, cu toate privaţiunile aspre pe care le mai suferă încă popoarele lor, n’au şovăit să facă serioase sacrificii pentru a da un ajutor frăţesc şi desinteresat ţării noastre lovite de secetă. Am primit cu recunoştinţă acest ajutor şi mărturisim că deşi el venea din partea unor ţări sărăcite şi secătuite de războiu el nu ne-a surprins cum nu ne-a surprins faptul că drept condiţie a acestui ajutor nu ni s’a cerut să acceptăm niscaiva controlori sau să schimbăm niscaiva miniştri. Caracterul acestui ajutor era determinat de caracterul regimului din cele două ţări vecine. Iugoslavia de astăzi este o Iugoslavie democratică populară, rod al luptei eroice a unui popor care prin eroismul său a meritat pe deplin admiraţia omenirii progresiste. Bulgaria de astăzi este o Bulgarie populară al cărei popor a măturat de la cârma ţării pe toţi fii ovii, petcovii şi alţi strigoi ai trecutului. Istoria luptei popoarelor împotriva jugului hitlerist ne procură nouă comuniştilor multe motive de mândrie. Rolul jucat de comuniştii din Iugoslavia şi Bulgaria ca organizatori ai rezistenţei împotriva asupritorilor fascişti, iar apoi ca ziditori ai democraţiei populare este şi el ţinut din motivele marei noastre mândrii. Două figuri uriaşe domină viaţa acestor ţări: figura lui Gheorghi Dimitrov al cărui nume a devenit de mult simbol al luptei împotriva fascismului şi a reacţiunii şi Iosif Broz- THo, legendarul erou al luptei de eliberare de sub jugul fascist. Celor două popoare prietene i se aplică pe deplin cuvintele II admirabile ale lui Stalin „învăţând din experienţa războiului massele populare au înţeles că soarta statelor înapoiate liu poate fi încredinţată unor guvernanţi reacţionari cari urmăresc scopuri înguste de castă, hrăpăreţe şi antipopulare. Tocmai de aceia, popoarele ne mai dorind să trăiască după modul vechi iau soarta statelor lor in propriile lor mâini, stabilesc rânduiala democratică şi duc o luptă activă împotriva forţelor reacţiunii, împotriva aţâţătorilor unui nou războiu“. Poporul nostru se află şi el printre popoarele care au tras acest învăţământ istoric din lecţiile aspre ale celui de al doilea războiu mondial. Acesta este unul din isvoarele principale ale acelei comunităţi de interese şi năzuinţi care împrumută tărie şi soliditate prieteniei între noi şi cele două vecine ale noastre. Intr’un recent articol, academicianul Eugen Varga arată că desvoltarea progresistă a ţărilor din Estul şi Sud Estul Europei face ca forţele reacţiunii internaţionale să încerce de a opri această desvoltare şi de a arunca înapoi aceste ţări. Tendinţa aceasta a reacţiunii este cu atât mai puternică cu cât actualele regimuri din ţările Estului şi Sud estului european exclud posibilitatea transformării lor în state înfeudate economiceşte şi politiceşte aşa cum ar dori-o imperialiştii. Oştiri se explică bine cunoscutele încercări de presiune şi imixtiune campaniile pe chestiunea caracterului pretins antidemocratic al regimurilor din aceste ţări, sprijinirea clicilor opoziţioniste antipopulare, etc. De aceia nu este de mirare că aceste ţări, apărându-şi cuceririle democratice şi dreptul lor de a dispune ele înşile de propria lor soartă, caută să stabilească intre ele strânse relaţii de prietenie şi să se jure între ele economiceşte şi politiceşte. Deopotrivă nu este de mirare că toate aceste ţări — România ca şi Bulgaria, Iugoslavia ca şi Polonia sau Cehoslovacia, năzuind să întreţină relaţii amicate cu toate popoarele democratice, consideră drept reazim principal al păcii şi progresului Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice pentru că după expresia lui Tito ,,din Uniunea Sovietică noi auzim în permanenţă glasul păcii ceia ce corespunde năzuinţelor noastre, în timp ce din Apus auzim mereu despre bomba atomică şi despre ameninţarea războiului“. Luând cuvântul la Belgrad Dr. Petru Groza a spus: „Noi nu voim să căutăm fericirea noastră de cealaltă parte a Oceanelor. Noi ne silim să găsim fericirea noastră prin propriile noastre forţe pentru a lăsa moştenire un viitor mai bun popoarelor noastre. Noi vom rămâne alături de popoarele acestei părţi din lume pentru a organiza şi întări pacea“. Dorinţa de a contribui la întărirea păcii universale şi de a face ca democraţia să triumfe asupra strigoilor fascismului şi asupra tuturor duşmanilor progresului animă regimul democrat al României în activitatea sa de strângere a legăturilor de prietenie cu ţările democraţiei noui din vecinătatea noastră. L. Răutu 156 Importări I.ooo coase AGERPRES, 9. Ministerul Industriei şi Comerţului a aprobat firmei „Columpex” din Cluj, să importe 150 000 coase contra export de cherestea. Din aceste coase a şi sosit o primă tranşe de 50000 coase care vor fi distribuite prin INCOOP plugarilor. Seria Iff - An«! XVI ■ Nr. 842 MiercJÎ. .t,e PADINI 3000 LEI Unetan« MIRON CQNSTANTESCU TELEFOANE: Centrala 3.26.20 Tipografia 4.84.18 PROLETARI Iî*rx TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VAS1 Abonamente lunar 120.000 lei pe trei luni 350.000 iei Abonamente pentru ţărani, muncitori şi învăţători 100.008 lei lunar Redacţia şi administraţia Strada Belvedere Nr. 6 Taxa poştală plătită in numerar cont. aprob. Dir. G-rabe P.T.T 118.578/944 Consolidarea şi adâncirea relaţiilor între Iugoslavia şi România Vizita delegaţiei guvernamentale române la Belgrad se desfăşoară într’o atmosferă de solidaritate şi caldă prietenie Importante declaraţii politice ale Mareşalului TITO şi d-lui PETRU GROZA Decorarea membrilor delegaţiei române O delegaţie a Românilor din Iugoslavia primita de d. dr. PETRU GROZA BELGRAD, 9 (Rador). — Agenţia TANJUG transmite: Cu prilejul dejunului dat in onoarea d-lui dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri al României, şi a membrilor delegaţiei române, mareşalul Tito a salutat pe oaspeţii români prin următorul discurs: „Daţi-mi voie să vă salut în numele guvernului şi popoarelor Iugoslaviei şi să mă folosesc de această ocazie pentru a vă asigura că popoarele Iugoslaviei au în mod real mari simpatii pentru poporul român prieten. La noi, guvernul nostru şi popoarele noastre urmăresc cu mare atenţiune şi simpatie sforţările pe care le faceţi, dvs. şi popoarele dvs., pentru a vă reface de distrugerile războiului şi de a aşeza ţara voastră pe bazele noui ale adevăratei democraţii populare. Aceasta ne interesează deasemeni şi pentru că în trecut nu au existat niciodată între Iugoslavia şi România conflicte grave sau discordii. Este uşor de înţeles că prin crearea Iugoslaviei noui şi prin realizarea renaşterii României, se creează deasemeni condiţiuni mai bune pentru stabilirea unor relaţiuni amicale mai bune şi mai strânse; se creează condiţiuni pentru colaborarea politică- economică şi culturală şi mai strânsă. Aceasta corespunde, sunt convins, nu numai aspiraţiilor popoarelor Iugoslaviei, ci şi acelora ale popoarelor României şi noi suntem ţinuţi să realizăm aceste aspiraţii ale popoarelor noastre Aprofundarea şi consolidarea relaţiilor noastre, realizarea colaborării economice şi politice, înseamnă în acelaşi timp să se crepte stabilitatea şi să se facă posibilă desvoltarea paşnică a popoarelor noastre, fapt care reprezintă deasemeni o mare contribuţie la consolidarea păcii mondiale, victoria păcii asupra aţâţătorilor la Război-România şi Iugoslavia au o poziţie geografică de asemenea natură încât ele sunt ţinute să realizeze această colaborare şi să împiedice orice manifestări susceptibile de a stingheri desvoltarea lor. Nu voiu Intra în amănunte,ci fiindcă acest lucru nu este necesar, dar dv. ştiţi, d-le preşedinte, că şi cu prilejul primei noastre întâlniri, imediat după terminarea ostilităţilor, nu existau elemente care ar fi putut să ne împiedice astăzi, cu ocazia vizitei dv., ca popoarele noastre să vă salute cu mare satisfacţie şi să ne întreţinem cu privire la o colaborare mai profundă. Noi avem obligaţie de a realiza aspiraţiile popoarelor noastre. Doresc cu această ocazie de asemeni să fiu interpretul sim patiilor pe care le au popoa- rele noastre şi guvernul nostru pe care le resimţim toţi, faţă de poporul român prieten. Fac urări pentru propăşirea României, aşa cum o merită poporul român". Răspunsul d -lui dr. Petru Groza La toastul mareşalului Tito a răspuns preşedintele guvernului român dr. Petru Groza spunând între altele următoarele „Am venit din capitala României, — a subliniat preşedintele dr. Petru Groza. — pentru a se vedea, pentru a ne între TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ ţine şi pentru a contribui cu munca noastră la consolidarea păcii mondiale. Astăzi noi mergem pe aceeaşi cale, creind o democraţie nouă, — a continuat dr. Petru Groza. Pentru a o consolida şi pentru a distruge rămăşiţele fascismului, noi trebuie să ne ţinem ferm unul alături de altul şi să colaborăm în mod strâns. După acest războiu, noi vedem că tendinţele imperialiste nu au dispărut încă. Noi, o ştim, dar suntem de asemenea convinşi că graţie colaborării tuturor forţelor pacifice din lume, se poate împiedica realizarea acestor tendinţe. Noi dorim j această colaborare, noi urmăm (Continuare în pag. III 5*6-7-8) MAREŞALUL TITO MEA ,?VIII D. DR. PETRU GROZA Indignaţi de atitudinea sa provocatoare Studenţii clujeni au părăsit cursul asistentului universitar fascist Ion Russu Ei cer îndepărtarea acestui fascist de la catedra Universităţii CLUJ. (prin telefon) Asistentul universitar Ion Rusu, suplinitor la catedra de istorie antică de pe lângă universitatea din Cluj, exercită în locul prelegerilor ştiinţifice o campanie anti-democratică de calomnii şi defăimări. Asistentul Rusu în loc să-şi ţină în mod decent cursurile de specialitate, folosite catedra ca pe o tribună de agitaţie fascistă. Studenţimea indignată, a luat atitudine acum câteva zile părăsind din corp de sala la cursul asistentului Ion Rusu, maniifesttându-şi astfel indignarea faţă de purtarea sa provocatoare. Studenţimea clujană nu mai poate tolera ca un agitator fascist să-şi exercite deja o catedră universitară acţiunea duşmănoasă democraţiei şi cere cu tărie îndepărtarea asistentului Ion Rusu de la Universitatea pe care o necinsteşte. . Am câştigat bătălia însămânţărilor Cu toate greutăţile, am putut să însămânţăm mai mult decăt in alti ani. Ne apropiem tie recoltare. In unele părfi a şi început secerişul orzului. Tuşmanii noştri n’au vrut să recunoască prezenţa fir. Iutilor în rândurile dvs. şi de aceea victoria noastră şi a poporului nostru este pentru ei o cruntă desamăgire". Arătând apoi criteriile determinante în selecţionarea cadre. (Continuare în pag. IIII-3.4-5) Cu AM ÎNSĂMÂNŢAT „Duşmanii n’au vrut să recunoască prezenţa virtuţilor în rândurile technicienilor agriculturii noastre* a spus d. Ministru Traian Săvulescu la deschiderea conferinţei specialiştilor din serviciile exterioare ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Un eveniment de importanţă deosebită pentru viitorul agriculturii şi i vitregei noastre economii rurale, se desfăşoară zilele acestea. Pentru prima oară în istoria României moderne, îndrumătorii diferitelor sectoare ale Ministerului Agriculturii s’au reunit spre a discuta şi a hotărî calea cea mai bună pe care trebue s’o urmeze ţărănimea noastră în condiţiunile creiate de regimul democratic. Pentru prima dată, specialişti Ministerului, eliberaţi odată cu ţărănimea vin să discute, democratic, liber, propunerile şi sugestiile bazate pe experienţă şi realităţi, să fixeze în comun linii mari de activitate cari să ducă economia rurală pe calea prosperităţii. De aceea, conferinţa deschisă Duminică la Academia Comercială, are — ţinând seamă de momentul şi modul în care se ţine — şi scopul pe care-l urmăreşte, o cu totul altă însemnătate decât aceia a unei simple conferinţe administrative, monotone şi adesea sterpe. La orele 9.30 d. ministru prof. Traian Săvulescu, primit cu vii aplauze de cei prezenţi, declară şedinţa deschisă şi salută venirea technicienilor economiei rurale cărora le mulţumeşte pentru munca depusă în timpul însămânţărilor. D. prof. Traian Săvulescu vorbiriiirrineiilor specialiști ai Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Desvelirea monumentului eroicei luptătoare antifasciste DONCA SIMU In cadrul comemorării a 10 ani de la moartea luptătoarei antifasciste Donca Simu. Duminică 8 iunie, orele 10 dim la cimitirul ISVORUL NOU din Capitală, a avut loc solemnitatea desvețirei monumentului funerar ridicat de Apărarea Patriotică, pe mormântul aceleia care şi-a jertfit tinereţea şi viaţa în slujba luptei pentru libertate, pace şi democraţie. Au participat, în afară de fapilul ei, în vârstă de 13 ani, familia, o delegaţie a organizaţiei Ajutorul Popular din Bulgaria precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor democrate din Capitală. Cu acest prilej au luat cuvântul Maria Sârbu, din partea Federaţiei foştilor deţinuţi şi deportaţi politici din România tov. Marin Atanassoff, din partea delegaţiei bulgare şi d. dr. Eduard Mezincescu, Secretar General al Apărării Patriotice. Pe mormântul vajnicei luptătoare Donca Simu au fost depuse o coroană din partea Apărării Patriotice şi jerbe de flori din partea organizaţiilor U.F.A.R., Federaţiei Naţionale a foştilor deţinuţi şi deportaţi politici. U.T.M din partea sindicatului textil şi a sindicatului fabricii Gagel In cuvântările rostite, toţi vorbitorii au expus viaţa şi lupta lui Donoa Simu care de la vârsta de 17 ani s-a înrolat în lupta împotriva fascismului, pentru libertate şi o viaţă mai bună masselor populare din ţara noastră. Jertfa lui Donoa şi a tuturor celorlalţi martiri nu a fost zadarnică regimul de azi desăvârşind idealul pentru care ei au luptat cu atâta dârzenie şi devotament. Donca a fost răpusă de regimul reacţionar de la noi din acea vreme care a guvernat ţara noastră în ultimii ani înainte de deslănţuirea răsboiului criminal, regim care a căutat să extermine pe cei mai consecvenți luptători pentru apărarea drepturilor poporului. Im pag. II-a Când muncitorii joacă in fata de Traian Selmaru Nanking-ul, dansul si dragostea ele Tudor Olaru In ce localităţi balneare vor fi trimişi asiguraţii anul acesta Faţă cu greutăţile alimentare din cauza secetei ce a bântuit anul trecut, în vara aceasta Casa Centrală a Asigurărilor Sociale va trimite la băi şi staţiuni climaterice un număr limitat de asiguraţi. Pentru a se face o triere riguroasă a celor cari au absolută nevoie de cură de băi, sau odihnă la staţiunile climaterice pe lângă fiecare casă de Asigurare s'a instituit o comisiune balneo-climatică în care a fost desemnat şi un delegat al Comisiilor Locale Sindicale. In urma datelor culese şi a angajamentelor perfectate, Consiliul de Administraţie al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale a luat hotărârea ca în luna iulie ce: peşte o mierte asiguraţi cari au fost triaţi de Comisiunile respective la categoria prima urgenţă sa fie trimişi în următoarele localităţi: Techirghiol, Olăneşti, Solca şi Câmpu-Lung, jud. Muscel. Pe măsură însă ce în lunile următoare situaţia alimentară se va îmbunătăţi s-a avizat ca numărul asiguraţilor ce vor fi trimişi la băi să sporească. Pentru a preîntâmpina orice abuz, organele Casei Centrale a luat hotărârea ca aprobările pentru băi sau staţiuni climaterice să fie date numai de către Comisiunile respective şi nu de alte organe. In caz că se va constata că aceste comisiuni au făcut aprecieri nejuste asupra situaţiei solicitantului, comisiunea va fi direct răspunzătoare, iar membrii ei aspru sancţionaţi. Pentru a se veni în ajutoru Casei Centrale într'o serie de localităţi s'a aprobat redurarea taxelor către stat, la băi etc. -------------- I5I1HII»IIIHIiiiMiffl Poziţia U. R. S. S. creării forţelor O. N. U.- uui Importante declaraţii ale lui A. A. Grouko în Consiliul de Securitate, în problema armate ale ma FRAJVJA • Traficul feroviar complect întrerupt pe întreg cuprinsul ţării. BULGARIA Primul ministru Gh. Dimitrov răspunde reprezentanţilor ţărilor occidentale în legătură cu arestarea lui Nicola Petkoff, şeful opoziţiei bulgare. Delegatul Uniuinii Sovietice în Consiliul de Securitate, A.A. Gromako a făcut o amplă expunere asupra punctului de vedere sovietic în problema punerii la dispoziţia Consiliului de Securitate a unor forţe armate mijloace de serviciu. Uniunea Sovietică cere păstrarea unui statut de egalitate al marilor puteri în ce priveşte contribuţia cu forţe armate. Gromako a arătat între altele că, „după înfrângerea blocului agresiv condus de Germania hitleristă şi Japonia militarista numai este necesară pentru Naţiunile Unite să menţină forţe armate exagerat de numeroase“. Delegatul sovietic s-a opus apoi acordării de baze pe teritoriul diferitelor ţări arătând că acestea ar putea fi utilizate drept mijloc de presiune politică asupra statelor respective. Deasemeni U.R.S S. cere ca forţele armate să staţioneze exclusiv pe propriul lor teritoriu, când nu au de îndeplinit o misiune specială. Orice legalizare prin acorduri a staţionării de trupe ale unor ţări pe teritoriul altor ţări contrazice D. B. (Continuare în pag. IV 1-2-3) 13 IUNIE Comemorarea celor 10 muncitoari ucişi de reacţionarii „istorici“ în 1916 GALAŢI. 9 (prin telefon). — Vineri 13 Iuunie ,în prezenţa tov, deputat Miron Constantinescu, deputat C. Câmpeanu şi a conducătorilor F. U. MCovurlui precum şi a sindicatelor locale, va avea loc comemorarea masacrelor din 1916. Pe locul unde au f°stccişi 10 muncitori gălăţeni de către reacţionarii istorici se va pune o placă comemorativă. Comemorarea va fi urmată de o procesiune la mormintele muncitorilor ucişi. 3 I.P.S.S. PATRIARHUL ALEXEI A PLECAT SPRE MĂNĂSTIRILE DIN MOLDOVA Aseară la 9.30 a părăsit Capitate, I. P. S. S. Patriarhul Alexei al Moscovei, pornind spre mănăstirile moldovene. In gara Băneasa au fost prezenţi d-nii Traian Săvulescu, preşedinte de consiliu ad-interim şi miniflATPMAPX MnckOBCkHil MBCCfl P y c * AAEKCHR Plecând din Bucureştiul atât de frumos şi ospitalier şi fiind în ajunul părăsirii ţării prietene România, îmi exprim cea mai sinceră recunoştinţă tuturor păturilor socialle ale populaţiei pentru deosebita atenţiune ce ni s’a acordat pretutindeni pe unde am fost ca oaspe. Chem binecuvântarea lui strul Agriculturii, S. I. Kavtiferadze, ambasadorul URSS, general Dombrovski, primarul general al Capitalei, general Batcu, rabin şef dr. Al. Şafran, reprezentanţii clerului etc. , „ Dumnezeu asupra poporului român bun şi evlavios. Alexei Patriarhul Moscovei şi a toată Rusia Mogoşoaia, 8 iunie 1947. Pentru a doua oară MINERII DELA LONEA AU CÂŞTIGAT DRAPELUL PRODUCŢIEI Deasupra pufului „Vasile Luca’’, de la mina lonea din Valea Jiului, a fost înălțat zilele trecute, drapelul producţiei, ca o încununare a succesului obfinut de mineri, in munca lor grea. E a doua oară când muncitorii mineri din lenea (inpreună cu tehnicienii si inginerii, cuceresc victoria in întrecerea cu celelalte mine de pe Valea Jiului întrecerea patriotică a fost organizată luna trecuta şi s’a încheiat odată cu sfârşitul lunii Mai. Muncitorii şi tehnicienii din lenea, cu toate neajunsurile şi lipsurile de tot felul, cu mijloace de lucru rudiment,tare, dar prin eforturi stăruitoare, prin strânsă colaborare, au obţinut un spor de 201/11 peste norma obişnuită. Totodată trebuesc subliniate şi eforturile muncitorilor de la lupeni, Aninoasa, fetrila, care au depăşit, prin mai multă muncă, norma de edibuni obţinută în mod obişnuit. HERMAN IOAN Mesajul I. P. S. S Patriarhului Alexeîti adresat poporului român înainte de plecare I. P. S. S. Patriarhul Atenei a adresat următorul mesagiu poporului român: (/ * ie / -zás**, *4?