Scânteia, iunie 1947 (Anul 4, nr. 835-858)

1947-06-11 / nr. 842

! COMITATE DE INTERESE Şl NAZUINTI DEMOCRATICE l­a un scurt interval de S_ timp s’au succedat în cursul acestei luni două evenimente de mare însem­nătate în domeniul relaţiilor internationale ale ţării noastre: i­ncheerea Convenţiei culturale cu Bulgaria şi călătoria dele­gaţiei guvernamentale române in Iugoslavia. Ambele evenimente se pla­­se­a­â pe linia politicei de 1*, cântare a urmărilor dictaturii fasciste şi de normalizare a ir­aţiilor externe ale r­omâ­­­nei. Politica regimului anto­­irescian pe care partidele isto­rice au ,,combăti­t-o“ prin me­morii laudative transformase România intr’o ţară fără ali­anţe şi prietenii. Regimul de­mocratic printre alte sarcini istorice care i-au revenit, o are şi pe aceia de închegare a re­laţiilor de amiciţie cu alte ţări şi evident în primul rând — cu ţări de care ne leagă o strânsă comunitate de năzuinţi şi interese. Destinul istoric a favorizat ţara noastră. In prezent Româ­nia nu are graniţă comună de­cât cu ţări democratice, având regimuri sociale şi politice a­­vansate. Ştim şi cui datorăm această ,,favoare a destinului“. D. Winston Churchill hărăzea acestor ţări şi odată cu ele şi României o altă soartă, atunci când lansa lozinca „Să ajun­­gem cel dintâi în Balcani“, pentru a aduce pe vârfuri de baionete regimuri de tip Tsal­­daris. Altă soartă ne hărăzeau şi diverşi colonei suspecţi ata­şaţi pe lângă trădătorul Miha­­ilovici atunci când îi explicam acestuia că menirea lui nu este de a lupta împotriva nemţilor ci de a împiedica armata popul­­ară să triumfe. Dar faptul că pământul acestor ţări a deve­nit câmp al victoriilor, repur­­taite de armata sovietică a fă­­cut posibilă nestingherita lor dezvoltare democratică. Astfel In această parte a Europei victoriile armatei sovietice au expulberat nu numai planurile sclavagiste ale fascismului dar şi cele ale unor cercuri reac­ţionare internaţionale care do­reau să prefacă după răsboiu Balcanii într’un pilon al re­gimurilor vechi şi într’un focar de uneltiri imperialiste. O simpatie adâncă şi o cal­dă prietenie leagă ţara noastră de cele două vecine sudice ale ei — Bulgaria şi Iugoslavia. Nu rareori ideia înălţătoare a prieteniei între popoare este luată în deşert. Se întâmplă prin unele părţi ca ea să fie utilizată drept simplă firmă menită să mascheze tendinţa de ştirbire a intereselor suverane ale altor ţări. Altul este ca­racterul prieteniei pe care ne-o poartă vecinele noastre Bul­garia şi Iugoslavia. Tăria aces­tei prietenii am putut s-o încer­căm în momentele de grele su­ferinţe ale poporului nostru când atât Iugoslavia cât şi Bulgaria, cu toate privaţiunile aspre pe care le mai suferă în­că popoarele lor, n’au şovăit să facă serioase sacrificii pen­tru a da un ajutor frăţesc şi desinteresat ţării noastre lovite de secetă. Am primit cu recunoştinţă acest ajutor şi mărturisim că deşi el venea din partea unor ţări sărăcite şi secătuite de războiu el nu ne-a surprins cum nu ne-a surprins faptul că drept condiţie a acestui ajutor nu ni s’a cerut să acceptăm niscaiva controlori sau să schimbăm niscaiva miniştri. Caracterul acestui ajutor era determinat de caracterul re­gimului din cele două ţări ve­cine. Iugoslavia de astăzi este o Iugoslavie democratică popu­lară, rod al luptei eroice a unui popor care prin eroismul său a meritat pe deplin admiraţia omenirii progresiste. Bulgaria de astăzi este o Bulgarie populară al cărei po­por a măturat de la cârma ţă­rii pe toţi fii ovii, petcovii şi alţi strigoi ai trecutului. Istoria luptei popoarelor îm­potriva jugului hitlerist ne pro­cură nouă comuniştilor multe motive de mândrie. Rolul ju­cat de comuniştii din Iugosla­via şi Bulgaria ca organizatori ai rezistenţei împotriva asupri­torilor fascişti, iar apoi ca zi­ditori ai democraţiei populare este şi el ţinut din motivele marei noastre mândrii. Două figuri uriaşe domină viaţa acestor ţări: figura lui Gheorghi Dimitrov al cărui nu­me a devenit de mult simbol al luptei împotriva fascismului şi a reacţiunii şi Iosif Broz- THo, legendarul erou al luptei d­e eliberare de sub jugul fas­cist.­­ Celor două popoare prietene i se aplică pe deplin cuvintele II admirabile ale lui Stalin­­ „în­văţând din experienţa războiu­lui massele populare au înţe­les că soarta statelor înapoiate liu poate fi încredinţată unor guvernanţi reacţionari cari ur­măresc scopuri înguste de cas­tă, hrăpăreţe şi antipopulare. Tocmai de aceia, popoarele ne mai dorind să trăiască după mo­dul vechi iau soarta statelor lor in propriile lor mâini, sta­bilesc rânduiala democratică şi duc o luptă activă împotriva forţelor reacţiunii, împotriva a­­ţâţătorilor unui nou războiu“. Poporul nostru se află şi el printre popoarele care au tras a­­cest învăţământ istoric din lec­ţiile aspre ale celui de al doilea războiu mondial. Acesta este unul din isvoarele principale ale a­­celei comunităţi de interese şi năzuinţi care împrumută tărie şi soliditate prieteniei între noi şi cele două vecine ale noastre. Intr’un recent articol, acade­micianul Eugen Varga arată că desvoltarea progresistă a ţă­rilor din Estul şi Sud Estul Europei face ca forţele reac­ţiunii internaţionale să încerce de a opri această desvoltare şi de a arunca înapoi aceste ţări. Tendinţa aceasta a reacţiunii este cu atât mai puternică cu cât actualele regimuri din ţă­rile Estului şi Sud estului eu­ropean exclud posibilitatea transformării lor în state înfeu­date economiceşte şi politiceş­­te aşa cum ar dori-o imperia­liştii. Oştiri se explică bine cunoscutele încercări de pre­siune şi imixtiune campaniile pe chestiunea caracterului pre­­tins antidemocratic al regimu­rilor din aceste ţări, sprijinirea clicilor opoziţioniste antipopu­lare, etc. De aceia nu este de mirare că aceste ţări, apărându-şi cu­ceririle democratice şi dreptul lor de a dispune ele înşi­le de propria lor soartă, caută să stabilească intre ele strânse relaţii de prietenie şi să se jure între ele economiceşte şi politiceşte. Deopotrivă nu este de mirare că toate aceste ţări — Româ­nia ca şi Bulgaria, Iugoslavia ca şi Polonia sau Cehoslovacia, năzuind să întreţină relaţii a­­micate cu toate popoarele de­mocratice, consideră drept rea­­zim principal al păcii şi pro­gresului Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice pentru că după expresia lui Tito ,,din U­­niunea Sovietică noi auzim în permanenţă glasul păcii ceia ce corespunde năzuinţelor noastre, în timp ce din Apus auzim me­reu despre bomba atomică şi despre ameninţarea războiului“. Luând cuvântul la Belgrad Dr. Petru Groza a spus: „Noi nu voim să căutăm fericirea noastră de cealaltă parte a O­­ceanelor. Noi ne silim să gă­sim fericirea noastră prin pro­priile noastre forţe pentru a lăsa moştenire un viitor mai bun popoarelor noastre. Noi vom rămâne alături de popoa­rele acestei părţi din lume pen­tru a organiza şi întări pacea“. Dorinţa de a contribui la în­tărirea păcii universale şi de a face ca democraţia să trium­fe asupra strigoilor fascismului şi asupra tuturor duşmanilor progresului animă regimul de­mocrat al României în activita­tea sa de strângere a legături­lor de prietenie cu ţările de­mocraţiei noui din vecinătatea noastră. L. Răutu 156 Importări I.ooo coase AGERPRES, 9.­­ Ministerul Industriei şi Comerţului a a­­probat firmei „Columpex” din Cluj, să importe 150 000 coase contra export de che­restea. Din aceste coase a şi sosit o primă tranşe de 50000 coase care vor fi dis­tribuite prin INCOOP pluga­rilor. Seria Iff - An«! XVI ■ Nr. 842 MiercJÎ. .t,e PADINI 3000 LEI Unetan« MIRON CQNSTANT­ESCU TELEFOANE: Centrala 3.26.20 Tipografia 4.84.18 PROLETARI Iî*rx TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VAS1 Abonamente lunar 120.000 lei pe trei luni 350.000 iei Abonamente pentru ţărani, muncitori şi învăţători 100.008 lei lunar Redacţia şi administraţia Strada Belvedere Nr. 6 Taxa poştală plătită in numerar cont. aprob. Dir. G-rabe P.T.T 118.578/944 Consolidarea şi adâncirea relaţiilor între Iugoslavia şi România Vizita delegaţiei guvernamentale române la Belgrad se desfăşoară într’o atmosferă de solida­ritate şi caldă prietenie Importante declaraţii politice ale Mareşalului TITO şi d-lui PETRU GROZA D­ecorarea memb­rilor delegaţiei române O delegaţie a Românilor din Iugoslavia primita de d. dr. PETRU GROZA BELGRAD, 9 (Rador). — Agenţia TAN­JUG transmite: Cu prilejul dejunului dat in onoarea d-lui dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri al României, şi a membrilor delegaţiei române, mareşalul Tito a salutat pe oaspeţii români prin următorul discurs: „Daţi-mi voie să vă salut în numele guvernului şi popoare­lor Iugoslaviei şi să mă folo­sesc de această ocazie pentru a vă asigura că popoarele Iugo­slaviei au în mod real mari simpatii pentru poporul român prieten. La noi, guvernul nostru şi popoarele noastre urmăresc cu mare atenţiune şi simpatie sforţările pe care le faceţi, dvs. şi popoarele dvs., pentru a vă reface de distrugerile războiu­lui şi de a aşeza ţara voastră pe bazele noui ale adevăratei democraţii populare. Aceasta ne interesează deasemeni şi pentru că în trecut nu au exis­tat niciodată între Iugoslavia şi România conflicte grave sau discordii. Este uşor de înţeles că prin crearea Iugoslaviei noui şi prin realizarea renaşterii României, se creează deasemeni condiţiuni mai bune pentru stabilirea unor relaţiuni amicale mai bune şi mai strânse; se creează condi­­ţiuni pentru colaborarea politi­­­­că- economică şi culturală şi mai strânsă. Aceasta corespun­de, sunt convins, nu numai aspiraţiilor popoarelor Iugosla­viei, ci şi acelora ale popoarelor României şi noi suntem ţinuţi să realizăm aceste aspiraţii ale popoarelor noastre Aprofundarea şi consolidarea relaţiilor noastre, realizarea co­laborării economice şi politice, înseamnă în acelaşi timp să se crep­te stabilitatea şi să se facă posibilă desvoltarea paşnică a popoarelor noastre, fapt care re­prezintă deasemeni o mare con­tribuţie la consolidarea păcii mondiale, victoria păcii asupra aţâţătorilor la Război-România şi Iugoslavia au o poziţie geografică de asemenea natură încât ele sunt ţinute să realizeze această colaborare şi să împiedice orice manifestări sus­ceptibile de a stingheri des­voltarea lor. Nu voiu Intra în amănunte,ci fiindcă acest lucru nu este ne­cesar, dar dv. ştiţi, d-le preşe­dinte, că şi cu prilejul primei noastre întâlniri, imediat după terminarea ostilităţilor, nu exis­tau elemente care ar fi putut să ne împiedice astăzi, cu oca­zia vizitei dv., ca popoarele noastre să vă salute cu mare satisfacţie şi să ne întreţinem cu privire la o colaborare mai profundă. Noi avem obligaţie de a realiza aspiraţiile popoa­relor noastre. Doresc cu această ocazie de asemeni să fiu interpretul sim­ patiilor pe care le au popoa-­ rele noastre şi guvernul nostru pe care le resimţim toţi, faţă de poporul român prieten. Fac urări pentru propăşirea României, aşa cum o merită poporul român". Răspunsul d -lui dr­. Petru Groza La toastul mareşalului Tito a răspuns preşedintele guvernului român dr. Petru Groza spunând între altele următoarele „Am venit din capitala Ro­mâniei, — a subliniat preşedin­tele dr. Petru Groza. — pentru a se vedea, pentru a ne între TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ ţine şi pentru a contribui cu munca noastră la consolidarea păcii mondiale. Astăzi noi mer­gem pe aceeaşi cale, creind o democraţie nouă, — a continuat dr. Petru Groza. Pentru a o con­solida şi pentru a distruge ră­măşiţele fascismului, noi trebuie să ne ţinem ferm unul alături de altul şi să colaborăm în mod strâns. După acest războiu, noi ve­dem că tendinţele imperialiste nu au dispărut încă. Noi, o ştim, dar suntem de asemenea con­vinşi că graţie colaborării tutu­ror forţelor pacifice din lume, se poate împiedica realizarea a­­cestor tendinţe. Noi dorim j a­­ceastă colaborare, noi urmăm (Continuare în pag. III 5*6-7-8) MAREŞALUL TITO M­EA ,?V­III D. DR. PETRU GROZA Indignaţi de atitudinea sa provocatoare Studenţii clujeni au părăsit cursul asistentului universitar fascist Ion Russu Ei cer îndepărtarea acestui fascist de la catedra Universităţii CLUJ.­­ (prin telefon) Asis­tentul universitar Ion Rusu, suplinitor la catedra de istorie antică de pe lângă universitatea din Cluj, exercită în locul pre­­legerilor ştiinţifice o campanie anti-democratică de calomnii şi defăimări. Asistentul Rusu în loc să-şi ţi­nă în mod decent cursurile de specialitate, folosite catedra ca pe o tribună de agitaţie fas­cistă. Studenţimea indignată, a luat atitudine acum câteva zile pă­răsind din corp d­e sala la cursul asistentului Ion Rusu, manii­­festtându-şi astfel indignarea faţă de purtarea sa provoca­toare. Studenţimea cluj­ană nu mai poate tolera ca un agitator fas­cist să-şi exercite deja o cate­dră universitară acţiunea duş­mănoasă democraţiei şi cere cu tărie îndepărtarea asistentului Ion Rusu de la Universitatea pe care o necinsteşte. . Am câştigat bătălia însămânţărilor Cu toate greutăţile, am pu­tut să însămânţăm mai mult d­ecăt in alti ani. Ne apropiem tie recoltare. In unele părfi a şi început secerişul orzu­lui. T­uşmanii noştri n’au vrut să recunoască prezenţa fir. Iutilor în rândurile dvs. şi de aceea victoria noastră şi a poporului nostru este pentru ei o cruntă desamăgire". Arătând apoi criteriile deter­minante în selecţionarea cadre. (Continuare în pag. III­I-3.4-5) Cu AM ÎNSĂMÂNŢAT „Duşmanii n’au vrut să recunoască prezenţa virtuţilor în rândurile technicienilor agriculturii noastre*­ a spus d. Ministru Traian Săvulescu la deschiderea conferinţei spe­cialiştilor din serviciile exterioare ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Un eveniment de importanţă deosebită pentru viitorul agric­ulturii şi i vitregei noastre econo­mii rurale, se desfăşoară zilele acestea. Pentru prima oară în istoria României moderne, îndrumători­i diferitelor sectoare ale Minis­terului Agriculturii s’au reunit spre a discuta şi a hotărî calea cea mai bună pe care trebue s’o urmeze ţărănimea noastră în condiţiunile creiate de regimul democratic. Pentru prima dată, specialişt­i Ministerului, eliberaţi odată c­u ţărănimea vin să discute, de­mocratic, liber, propunerile şi sugestiile bazate pe experienţă şi realităţi, să fixeze în comun linii mari de activitate cari să ducă economia rurală pe calea prosperităţii. De aceea, conferinţa deschisă Duminică la Academia Com­er­cială, are — ţinând seamă de momentu­l şi modul în care se ţine — şi scopul pe care-l urm­ăreşte, o cu totul altă însemnă­tate decât aceia a unei simple conferinţe administrative, monotone şi adesea sterpe. La orele 9.30 d. ministru prof. Traian Săvulescu, primit cu vii aplauze de cei prezenţi, declară şedinţa deschisă şi sa­lută venirea technicienilor e­­conomiei rurale cărora le mul­ţumeşte pentru munca depusă în timpul însămânţărilor. D. prof. Traian Săvulescu vorbi­r­ii­irrineiilor specialiști ai Mi­nisterului Agriculturii și Domeniilor. Desvelirea monumentului eroicei luptătoare antifasciste DONCA SIMU In cadrul comemorării a 10 ani de la moartea luptătoarei antifas­ciste Donca Simu. Duminică 8 iunie, orele 10 dim la cimitirul ISVORUL NOU din­ Capitală, a avut loc solemnitatea d­esvețirei monumentului funerar ridicat de Apărarea Patriotică, pe mormân­tul aceleia care şi-a jertfit tine­reţea şi viaţa în slujba luptei pen­tru libertate, pace şi democraţie. Au participat, în afară de fa­­pilul ei, în vârstă de 13 ani, fa­milia, o delegaţie a organizaţiei Ajutorul Popular din Bulgaria precum şi reprezentanţi ai orga­nizaţiilor democrate din Capitală. Cu acest prilej au luat cuvân­tul Maria Sârbu, din partea Federaţiei foştilor deţinuţi şi de­portaţi politici din România tov. Marin Atanassoff, din partea de­legaţiei bulgare şi d. dr. Eduard Mezincescu, Secretar General al Apărării Patriotice. Pe mormântul vajnicei luptă­toare Donca Simu au fost depuse o coroană din partea Apărării Patriotice şi jerbe de flori din partea organizaţiilor U.F.A.R., Fe­deraţiei Naţionale a foştilor­ de­ţinuţi şi deportaţi politici. U.T.M din partea sindicatului textil şi a sindicatului fabricii Gagel In cuvântările rostite, toţi vor­bitorii au expus viaţa şi lupta lui Donoa Simu care de la vârsta de 17 ani s-a înrolat în lupta împo­triva fascismului, pentru liberta­te şi o viaţă mai bună masselor populare din ţara noastră. Jertfa lui Donoa şi a tuturor celorlalţi martiri nu a fost zadarnică re­gimul de azi desăvârşind idealul pentru care ei au luptat cu atâta dârzenie şi devotament. Donca a fost răpusă de regimul reacţionar de la noi din acea vre­me care a guvernat ţara noastră în ultimii ani înainte de deslăn­­ţuirea răsboiului criminal, regim care a căutat să extermine pe cei mai consecvenți luptători pentru apărarea drepturilor poporului. Im pag. II-a Când muncitorii joacă in fata de Traian Selmaru Nanking-ul, dansul si dragostea ele Tudor Olaru In ce localităţi balneare vor fi trimişi asiguraţii anul acesta Faţă cu greutăţile alimentare din cauza secetei ce a bân­tuit anul trecut, în vara a­­ceasta Casa Centrală a Asi­gurărilor Sociale va trimite la băi şi staţiuni climaterice un număr limitat de asigu­raţi. Pentru a se face o triere riguroasă a celor cari au ab­solută nevoie de cură de băi, sau­ odihnă la staţiunile climaterice pe lângă fiecare casă de Asigurare s'a insti­­tuit o comisiune balneo-cl­i­­matică în care a fost desem­nat şi un delegat al Comisii­lor Locale Sindicale. In urma datelor culese şi a angajamentelor perfecta­te, Consiliul de Administraţie al Casei Centrale a Asigură­rilor Sociale a luat hotărâ­rea ca în luna iulie ce: peşte o mie­rte asiguraţi cari au fost triaţi de Comisiunile respective la categoria pri­ma urgenţă sa fie trimişi în următoarele localităţi: Te­­chirghiol, Olăneşti, Solca şi Câmpu-Lung, jud. Muscel. Pe măsură însă ce în luni­le următoare situaţia alimen­tară se va îmbunătăţi s-a a­­vizat ca numărul asiguraţilor ce vor fi trimişi la băi să sporească. Pentru a preîntâmpina ori­ce abuz, organele Casei Centrale a luat hotărârea ca aprobările pentru băi sau staţiuni climaterice să fie date numai de către Comi­­siunile respective şi nu de alte organe. In caz că se va constata că aceste comisiuni au făcut aprecieri nejuste a­­supra situaţiei solicitantului, comisiunea va fi direct răs­punzătoare, iar membrii ei aspru sancţionaţi. Pentru a se veni în ajuto­­ru Casei Centrale într'o se­rie de localităţi s'a aprobat redurarea taxelor către stat, la băi etc. --------------­ I5I1HII»IIIHIiiiMiffl Poziţia U. R. S. S. creării forţelor O. N. U.- u­­­ui Importante declaraţii ale lui A. A. Gro­­uko în Consiliul de Securitate, în problema armate ale ma FRAJVJA • Traficul feroviar complect întrerupt pe întreg cuprinsul ţării. BULGARIA Primul ministru Gh. Dimitrov răspunde reprezentanţilor ţărilor occidentale în le­gătură cu arestarea lui Nicola Petkoff, şeful opoziţiei bulgare. Delegatul Uniuinii Sovietice în Consiliul de Securitate, A.­­A. Gromako a făcut o amplă expu­nere asupra punctului de vedere sovietic în problema punerii la dispoziţia Consiliului de Secu­ritate a unor forţe armate mijloace de serviciu. Uniunea Sovietică cere păstrarea unui statut de egalitate al marilor pu­teri în ce priveşte contribuţia cu forţe armate. Gromako a arătat între altele că, „după înfrângerea blocului a­­gresiv condus de Germania hi­­t­­leristă şi Japonia militarista nu­mai este necesară pentru Naţiu­nile Unite să menţină forţe ar­mate exagerat de numeroase“. Delegatul sovietic s-a opus apoi acordării de baze pe teritoriul di­feritelor ţări arătând că acestea ar putea fi utilizate drept mij­loc de presiune politică asupra statelor respective. Deasemeni U.R.S S. cere ca forţele armate să staţioneze exclusiv pe propriul lor teritoriu, când nu au de înde­plinit o misiune specială. Orice legalizare prin acorduri a staţio­­nării de trupe ale unor ţări pe teritoriul altor ţări contrazice D. B. (Continuare în pag. IV 1-2-3) 13 IUNIE Comemorarea celor 10 muncitoari ucişi de reacţionarii „istorici“ în 1916 GALAŢI. 9 (prin telefon). — Vineri 13 Iuunie ,în prezenţa tov, deputat Miron Constanti­­nescu, deputat C. Câmpeanu şi a conducătorilor F. U. M­­Covurlui precum şi a sindica­telor locale, va avea loc co­­memorarea masacrelor din 1916. Pe locul unde au f°st­ccişi 10 muncitori gălăţeni de către reacţionarii istorici se va pune o placă comemora­tivă. Comemorarea va fi urma­tă de o procesiune la mormin­te­le muncitorilor ucişi. 3 I.P.S.S. PATRIARHUL ALEXEI A PLECAT SPRE MĂNĂSTIRILE DIN MOLDOVA Aseară la 9.30 a părăsit Ca­pitate, I. P. S. S. Patriarhul A­­lexei al Moscovei, pornind spre mănăstirile moldovene. In gara Băneasa au fost prezenţi d-nii Traian Săvulescu, preşedinte de consiliu ad-interim şi mini­flATPMAPX MnckOBCkHil M­BCCfl P y c * AAEKCHR Plecând din Bucureştiul atât de frumos şi ospitalier şi fiind în ajunul părăsirii ţării priete­ne România, îmi exprim cea mai sinceră recunoştinţă tutu­ror păturilor socialle ale popu­laţiei pentru deosebita atenţiu­ne ce ni s’a acordat pretutin­deni pe unde am fost ca oaspe. Chem binecuvântarea lui strul Agriculturii, S. I. Kavtife­­radze, ambasadorul URSS­, ge­neral Dombrovski, primarul ge­neral al Capitalei, general Bat­­cu, rabin şef dr. Al. Şafran, re­prezentanţii clerului etc. , „ Dumnezeu asupra poporului ro­mân bun şi evlavios. Alexei Patriarhul Moscovei şi a toată Rusia Mogoşoaia, 8 iunie 1947. Pentru a doua oară MINERII DELA LONEA AU CÂŞTIGAT DRAPELUL PRODUCŢIEI Deasupra pufului „Vasile Luca’’, de la mina lonea din Valea Jiului, a fost înălțat zilele trecute, drapelul pro­ducţiei, ca o încununare a succesului obfinut de mine­ri, in munca lor grea. E a doua oară când munci­torii mineri din lenea (in­­preună cu tehnicienii si ingi­nerii, cuceresc victoria in întrecerea cu celelalte mine de pe Valea Jiului întrecerea patriotică a fost organizată luna trecuta şi s’a încheiat odată cu sfârşi­tul lunii Mai. Muncitorii şi tehnicienii din lenea, cu toate neajunsurile şi lipsurile de tot felu­l, cu mijloace de lucru rudiment,­tare, dar prin eforturi stă­ruitoare, prin strânsă cola­borare, au obţinut un spor de 201/11 peste norma obiş­nuită. Totodată trebuesc sublinia­­te şi eforturile muncitorilor de la lupeni, Aninoasa, f­etri­­la, care au depăşit, prin mai multă muncă, norma de edi­­buni obţinută în mod obiş­nuit. HERMAN IOAN Mesajul I. P. S. S Patriarhului Alexeîti adresat po­porului român înainte de plecare I. P. S. S. Patriarhul Atenei a adresat următorul mesagiu poporului român: (/ * ie / -zás**, *4?

Next