Scânteia, iulie 1947 (Anul 4, nr. 859-884)

1947-07-02 / nr. 859

Controlul utilizării creditelor ,,istorici” şi să permită Statului să controleze modul cum sunt utilizate cred­itele, nu e de na­turii să placă unor negustori de bani, obişnuiţi până acum să folosească după bu­nul lor plac şi după interesele lor personale fondurile procurate dle la Banca Naţională. Oficiosul brăitien­it îşi mărturiseşt­e, de altfel, des­chis „teama“ că aplicarea proectului de lege pentru con­trolul creditelor ar putea creia o „pletoră de infractori”. Mărturisirea oficiosului mari­lor bancheri brătienişti dove­deşte, odată mai mult­ cât de necesar era controlul utilizării creditelor. Căci ea confirmă faptul că până acum o parte din credite era folosită pentru speculaţii şi pentru îmbogăţi­rea unor profitori care au a se teme de control. Rolul creditelor nu este însă să încurajeze pe speculanţi şi să-i ajute să se îmbogăţească, ci să înlesnească activităţile e­­conomice constructive şi pro­ductive, să contribue la însănă­toşirea economică şi financiară a ţării. De aceea, aşa cum arată propunerile Partidului Comu­nist, creditele trebue să fie a­­cordate cu precădere .­întreprin­derilor care execută şi depăşesc programele de producţie şi des­facere”, întreprinderilor care aduc o contribuţie la sporirea cantităţii de mărfuri de pe piaţă, la înlesnirea aprovizio­nării şi la îmbunătăţirea condi­­ţiunilor de trai ale populaţiei. Când vorbesc despre bănci şi politica de credite, oficioasele ,,istorice“ încearcă să-şi ia un aer savant şi grav, ca şi cura ar pătrunde intr’un sanctuar, in­­tr’un domeniu în care omul de rând nu ar avea ce căuta. Este oarecum explicabilă această a. realizarea operaţ­unilor de cre­dit­­Delegaţii ei vor avea drep­tul de a efectua cercetări asu­pra operaţiunilor de credit şi a constata infracţiunile, pentru care se prevăd sancţiuni aspre- Desigur, acest procest de lege, menit să rupă ..misterul” de­titudine a presei ..istorice” faţă­­care se înconjurau bancherii de problemele de credit- Fiindcă in fapt, a vorbi despre bănci, afaceri de bancă şi bancheri, înseamnă a vorbi despre Dinu Brăt­anu preşedintele consiliu­­lui de administraţie al Băncii Româneşti, despre Mihail Rom­­n­ecanu, administratorii­ ace­leiaşi bănci, despre vicepreşe­dintele partidului ma-iist Mih­ai Fop­ovici fost conducător al Pincii Ardelene, despre Nestor Badea, nepotul lui Mihalache şi director general al Casei Rura­le. A vorbi despre bancheri în­seamnă deci, pentru oficioasele „istorice”, a vorbi despre înşişi pat­ronii lor şi afacerile acestora. Ceeare desigur ,cere o pruden­ţă deosebită... Ş, totuşi, problemele de cre­dit interesează cel puţin in aceeaşi măsură pe muncitor, pe se­ar­at, pe ţăran, ca şi pe ma­rele bancher sau industriaş. Fiindcă mijloacele financiare constitue un sprijin temeinic al eforturilor pe care le face mim­­citorimea pentru ridicarea pro­­ducţiei. Fiindcă de felul cum este îndrumat creditul, de mo­dul cum sunt folosite mijloace­le băneşti procurate de bănci, depinde în bună parte succesul acţiunii de refacere şi ridicare economică a ţării şi deci nivelul de trai, bună-starea marei mas­­ee a populaţiei muncitoare. Etatizarea Băncii Naţionale a dat poporului o armă puternică pentru înfrângerea dificultăţi­­lor economice. Curăţită de sgura „istorică“ a intereselor particulare scoasă din cercul de influenţă al afaceriştilor brătie­­nişti, Banca Naţională a deve­nit o Instituţie pusă în slujba intereselor generale, a in­ntere­­selor populare. In şase luni de activitate, de la 1 Ia­nuarie până la 7 iunie a. c, portofoliul comercial al Băncii Naţionale a crescut cu peste 11.000 miliarde lei, ceea ce înseamnă că institutul de emi­siune s’a străduit să dea un sprijin puternic activităţilor e­­conomice. Dar Banca Naţională n’a a­­vut până acum posibilitatea de a controla îndeaproape modul cand au fost folosite aceste mijloace financiare. Fiindcă ea nu acordă credite direct, ci prin mijlocirea instituţiilor de credit publice şi particulare­ prin mijlocirea băncilor de toate ca­tegoriile Şi astfel se explică faptul că unii speculanţi au putut obţine credite pe care le-au folosit în afaceri de bursă neagră pentru a se îmbogăţi de spinarea poporului, astfel se explică faptul că unii întreprin­zit­ ori au obţinut credite pentru finanţarea producţiei fabricilor lor, dar le-au folosit în buna P utî pen la speculaţii, lăsând f­uncţia în suferinţă. Î n felul acesta­ o parte din i­i.Ioacele financiare puse de Canea Naţională la dispoziţia P­eţei in loc să fie folosită p­entru ridicarea producţiei şi ris­ce inh­­ibite astfel la înlătura­rea greutăţilor economice care apasă asupra populaţiei munci­­to­are. a fost întrebuinţată pen­tru îmbogăţirea ilicită a unor speculanţi şi afacerişti- Este cu­noscut caz­ul Creditului Agricol Ipotecar, a cărui conducere a aprobat credite de miliarde u­­nor moşieri şi personalităţi „­istorice”, refuzând însă să fi­nanţeze ţărănimea muncitoare care avea într’adevăr nevoie de bani pentru sămânţă, unelte, etc. Sunt deasemenea cunoscute cazurile unor mari instituţii de redit publice sau particulare, care au împărţit cu dărnicie credite unor întreprinderi mă­runte şi lipsite de însemnătate pentru economia generală a ţării, punând însă tot felul de piedici unor întreprinderi care aveau nevoie de mijloace finan­ciare pentru sporirea producţiei la sectoare de mare importanţă pentru ţară. D­in împrejurările actuale cre­ditul are însă de îndeplinit un rol prea important­ pentru a mai putea fi îngăduit desmăţul din trecut. Menţinerea şi spo­rirea producţiei trebue spriji­nită printr’o raţională acordare şi îndrumare a creditelor, astfel încât ele să fie folosite numai în scopuri productive, de inte­res general. Creditele trebue să fie utilizate nu pentru speculaţii­­, pentru îmbogăţirea unor pro­fitori, ci dimpotrivă­ pentru combaterea speculei, pentru ridicarea producţiei, pentru în­sănătoşirea financiară şi eco­nomică a ţării şi deci pentru îmbunătăţirea com­isiunilor de trai ale marei masse a po­pulaţiei. Iaă de ce Pari­dul Comunist­­în propunerile pentru îmbună­tăţirea situaţiei economice şi fi­nanciare a ţării, stărite asupra problemelor de credit şi cere, între altele ,»să se elaboreze fără întârziere normele de di­rijare a rezervelor de credite in scopuri exclusiv productive şi să se real­ieze de către Ban­ca Naţională un control efectiv al utilizării creditelor, luându­­se măsurile cele mai severe fa­ţă de cei ce dau creditelor altă destin­ati­ o decât aceea în vede­rea carc a au fost obţinute şi nu deosebi faţă de cei ce folosesc creditele pentru scopuri specu­lative şi de îmbogăţire ilcită”. P­runctul de lege pentru contro­lul utilieătii creditelor aprobat de curând de Consiliul de Mi­n­ştri şi care urmează a fi su­pus Parlamentului, răspunde breslei necesităţi. Procetul de lege prevede că întreprinderile care solicită cre­ditele trebue să justifice cere­rea lor, să întrebuinţeze credi­­ditele numai în scopul pentru care le-au obţinut şi să răspun­dă pentru felul cum folosesc cre­­ditele. Băncile care acordă cre­ditele vor trebui să vegheze ca acestea să fie folosite în scopul pentru care au fost cerute şi să comun ca Băncii Naţionale in­firmeriile necesare cu privire la situaţia creditelor acordate Ban­sa Naţională are sarcina de a controla, utilizarea creditelor şi de a scabili normele pentru Tudor Savin PARTIDUL COMUN­IST ROMAN Secţiunea de Educaţie Poli­tică a comitetului Capitalei SALA ATENEULUI ROMAN Miercuri 2 iulie 1947 orele 18 are loc UN SYMPOSION despre : „Opera, Teatrul şi baletul în U.R.S­ S.“ vor vorbi tovarăşii 3 Dinu Negreanu şi Mihail Raicu regizori înanoiaţi recent din U.R­S­S­Intrarea liberă ea 4-a Descoperirea unui complot­ anti­ren în Franța — Arestarea inspec­­torului general al jandarmeriei fran­ceze — In clişeu (dreapta):­­ prof. Tra­ian Săvulescu vorbind la Conferin­­ţa pe ţară a U. F. A. R.-ului. (In presidium, alături de d. prof. Săvulescu, d.l­a Bernaki şi tov. A­na Pauker) — (stânga): A­stenţa IsriIllMEBli&IllMlt Punctul d© vedere sovietic asupra consfătuirii celor trei miniştri de externe FRANŢA ‘ Agravarea situaţiei politice interne. GRECI* Spre un guvern al Greciei democrate teritoriul eliberat. Cu toate că până acum nu s’a publicat niciun comunicat­ oficial asupra consfătuirii pe care o au la Paris miniştrii de Externe ai U.R.S.S., Franţei şi Angliei, opinia publică internaţională a fost informată — de către presa franceză ca şi de Agenţia Tass — asupra punctelor de vedere pe care le susţin fiecare dintre _________________________________naţiunile participante la confe­rinţă­se vede din aceste informa­­ţiuni că propunerile celor trei miniştri de externe în legătură cu planul Marshall nu coincid într­u totul dar aceasta nu i-a împiedecat pe Molotov, Bevin şi Rid­ault să facă Sâmbătă seară declaraţii optimiste asupra posi­bilităţilor de succes ale confe­rinţei tripartite. A­cest lucru nu pare să bucure prea mult — du­pă cum remarcă ziarul american .,New-York Times“ — cercurile republicane din Statele Unite şi cercurile de dreapta din Europa care ar fi voit să vadă propu­­nerea an­glo-franceză adresată Uniunii Sovietice de a participa la Conferinţa de la Paris, respin­să de Molotov şi planul Marshall transformâr­du-se într-un mijloc de divizare a Europei în blocuri duşmane. Speranţele în succesul conferinţei sunt justificate, a spus Molotov, deoarece toţi trei min­iştri sunt mânaţi de voinţa de a depăşi obstacolele ivite- Ca­­re sunt aceste obstacole? . Corespondentul Agenţiei Tass arată că guvernul „francez. ..spri­jinit de cel britanic, a propus ca miniştrii de externe să se ocupe cu întocmirea unui program eco­nomic general pentru ţările eu­ropene. Guvernul sovietic con­sideră că un asemenea procedeu s’ar solda în fapt cu o imixtiune în treburile interne ale ţărilor europene. După cum se ştie gu­vernul sovietic s'a opus în tot. A . C. in Urmare în pag. IV-a (col. 1-2-3) Un muncitor român de­corat in Bulgaria cu „Slarele Merit al Muncii“ TOV. RADU IONESCU (Reportajul în pag. IIl­ a) Eri, în localul judeţenei Ilfov IÎFAR s’a deschis Su adus un salut căldura 'oviet'Ce, Iugoslavă, polan REUŞITA CAMPANIEI LEGU­MICOLE SE DATOREAZA UFAR-ului — a spus d. prof. Traian S­rnti­le­scu, ministrul ag­riculturii , reprezentantele femeilor 3, bulgara şi cehoslovace EPIDEMIA DE TIFOS A SCĂ­ZUT BRUSC MULŢUMIT­A CAMPANIEI DE DEPARAZI­TARE A UFAR.-ului — a spus d-na dr. Florica. Bag­­dasar, ministrul Sănătăţii Intr’un cadru sărbătoresc s’a deschis ori 30 Iunie la Sediul Judeţean al UF­AR.ului prima con­­ferinţă pe ţară a Uniunii Femeilor Antifasciste. Sala festivă a Sediului e bogat împodobită cu lo­­zinci, grafice și ziare de perete. ■ ■ SA CAM TREI-PATRU praşile la porumb de DR. IN­G. AGR. N. CONSTANTINESCU Cultura porumb whs! ©#t® cea mai mare dintre culturile de plante la noi. Ea se face obiş­nuit pe o suprafaţă de 3.000.000 3.400.000 hectare, iar anul ace­sta a atins 4.120.000 ha. De reuşita culture! porumbu­lui atârnă hrana poporului ro­mân. Porumbul a fost numit „mi­nunea plantelor", pentru că poate atinge 3-4 metri înălţime şi să lege până la 7-8 ştiuieţi. El este una din plantele rezis­­toate la secetă, cât timp acea­sta nu devine pârjol. Porumbul este totodată una din plantele foarte recunoscătoare faţă de tschnica bună de cultură şi poate da uşor recolte îndoite, iar re­s techtiisä ssty.r.rfasVg, chiar întreite ţi împătrite. In limbajul agronomic se zice că porumbul reacţionează bine la intervenţiile technice cu­tu­rale şi acest adevăr II poate constata ori­cine observă două lanuri vecine de porumb, dintre care unul este cu plantate de un metru, iar celălalt cu ele de o şchioapă. In anul secetos 1945, când cultura porumbului a fost compromisă In tot şesul Munteniei, unii ţărani din jud. Ilfov şi Vlaşca au recoltat câte 1400 kgr. de pe hectar. Deci se poate lupta şi cu seceta, se pot smulge pămân­tului recolte normale chiar In anii când din nouri r.u cade ploaie. Iar tn enil normal] sau cu ploi abundente, recoltele de porumb pot urca la 3000 şi chiar 4000 kgr. la hectar. Recoltele noastre de porumb, Tn cifra medie, abia ating 1.100 kgr. la hectar sau 340.030 — 370.60 vagoane producţie to­tală pe ţară. Dacă am reuşi să sporim producţia numai cu 2(1%), ceea ce este foarte posi­bil, ar însemna să avem 73.900 vagoane porumb in plus. A­­cest spor, adăugat la recoltele din 1945 şi 1944, ar fi însemnat pentru noi inexistenţa cumpli­telor greutăţi prin care am tre­cut. Dar producţia de porumb se poate spori cu 35-40 şi chiar 50"/», fără să r­e mai propu­nem a atinge récéit© record. Aceasta înseamnă pentru anul acesta aproape 150.000 va­goane în plus, adică 409.000, în loc de 450.000 vagoane, cât ar reveni producţia normală depe cele 4.120.009 ha. însămânţate. Urva suă cincizeci mii va­goane de porumb în plus, iată obiectivul nu pentru o rftrină de specialişti, nici pentru un departament, ci pentru întreaga suflare a acestei ţâri. La propunerea tov. Gh. Urmare în pag. III­ (col. 1-2) # # Seria III - Anul XVI Nr. 859 Miercuri 2 iulie 1947 4 Pagini 5000 Lei Şi de astă dată numărul delegatelor din Capitală şi din în­treagă ţară venite să ia parte la lucrările Conferinţei, întrece aş­­teptările cele mai optimiste. D-na Bernaki, preşedinta UFAR-ului, declară şedinţa des­chisă. Salută în aplauzele en­tuziaste ale delegatelor, prezen­ţa la Conferinţă a reprezen­tantelor ţărilor vecine şi prie­tene: URSS, Iugoslaviea, Bul­garia, Cehoslovacia, Polonia Deasemeni şi prezenţa d-lui m­aistru al Agriculturii Traian Săvulescu şi a tuturor delega­telor din provincie. In momen­tul când este salutată prezen­ţa tovarăşei Ana Pauker pre­şedinta de onoare a IIFAR- ulu­i, sala ovaţionează puternic. Prezidiumul de onoare pro­pus este acceptat cu entuziasm: D-na Eugenie Cotton preşedin­ta F.D.F.­, Dolores Ibarrumi, Nina Popova, Tol­a Dragoiceva şi Mitra Mitrovici. In prezidiumul ac­tiv sunt alese tovarăşa Ana Pauker d® partea FDFI, d-na Maria Ro­­setti FDFR, Alex­andra Fidoro­­viei secretară generală a UFAR- ului, Florica Mezincescu, se­cretara UFAR-ului, Maria Sa­va, secretara generală a jude­ţenii Ilfov, T­ Otifu Foria din C­C, UF­AR, Ghivacov-Turda, Dan Maria-Valea Jiului, Maria Vidraşcu — Ploeşti. Horvath- Gheorghieni-D-na Bernaki spune între altele­ .Suntem mândre că am reuşit să ne adunăm într’un nu-Sidy Tom­a Ur­mare In pag. III-a (col. 5-S-7-8) Delegatele straine la Conferinţa U. F. A. Continuând glorioasa tradiţie de luptă din anii războiului antonescian RASIA „ROMANIA LIBERA“ S-A ÎNCADRAT IN FRONTUL LUPTEI IDEOLOGICE Urmăriţi pe lungimea de undă 48,3 cursurile Universităţii Radio România Liberă „Pentru a lupta cu succes şi a învinge duşmanul trebue să-l cunoşti, oricare ar fi masca pe care o poartă, pentru a lupta, trebue să cunoşti ba­zele ştiinţei marxisto-leniniste, să-ţi ridici ni­velul cultural general” a spus Iov. I. Chişinevschi membru în Comitetul Central al P. C. R. cu prilejul inaugurării Universităţii Radio Inaugurând ,Universitatea Rad­io România Liberă" top. I. Chisi­nevski a ţinut ori, la acest post de emisiune,, următoarea conferinţă ( Iubiţi ascultători ai postului de Radio „România Liberă", permiteţi-mi, la­­ inaugurarea „Universităţii Radio România Liberă", să vă transmit din par­tea Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român un căl­duros salut. Este cunoscută în țara noastră și peste hotare ac­tivitatea plină de sacrificii a postului de Radio România Li­beră în anii grei ai războiului hitleristo-antonescian. Crainicii noştri informau just opinia pu­blică asupra mersului războiu­lui şi demascau propaganda diversionistă a Goebbels-ilor şi Antoneştilor. Eroicii crainici ai „României Libere" încurajau populaţia ţării şi chemau la luptă, îndrumau şi luminau mas­­sele. După istorica victorie a glo­rioasei Armate Roşii, asupra hoardelor hitleriste, după eli­berarea ţării noastre de către armatele marelui Generalissim Stalin, când România a putut păşi pe calea democraţiei, pos­tul de Radio „România Liberă" a fost perfecţionat, continuând în nouile condiţiuni creiate de regimul democrat opera de lu­minare a masselor. In bătălia alegerilor parla­mentare, „România Liberă" şi-a împlinit cu cinste misiunea de crainic al intereselor naţionale ale României, susţinând cu toa­­tă energia Blocul Partidelor Democrate şi platforma sa pro­gram. In Lupta împotriva duşmani­lor ţării din interior şi a cercu­rilor imperialiste străine, care fac totul pentru a importa în ţara noastră idei şi ideologii diversioniste, postul de Radio „România Liberă" îşi dă impor­tanta sa contribuţie. In acţiunea de realizare a propunerilor făcute de Partidul Comunist în vederea îmbunăt­­ăţirii situaţiei economice şi fi­nanciare a ţării» şi pentru con­solidarea regimului democrat, unda 48,3 a „României Libere"* contribuie activ prin preţioa­sele sale îndrumări. Iar astăzi, în ziua­ de 30 iu­nie, transmite tuturor luptători­lor, tuturor adevăraţilor luptă­tori pentru progresul României, vestea încadrării postului de Radio „România Liberă" în frontul luptei ideologice. Noi pornim de la ideia că, pentru a lupta cu succes şi a învinge duşmanul, trebuie să-l cunoşti, oricare ar fi masca pe care o poartă, că, pentru a lupta, trebuie să cunoşti ba­zele ştiinţei marxisto-leniniste, să-ţi ridici nivelul cultural ge­neral. Acum o sută de ani, fonda­torii socialismului ştiinţific, Marx şi Engels, au înscris î­­ „Manifestul Partidului Comu­nist", — această „cântare a cântărilor comunismului", cum îl numeşte marele Stalin, — ur­mătoarele : „T­eoreticeşte, comuniştii au, — faţă de restul masei proleta­riatului,­­— superioritatea înţe­legerii condiţiilor, a mersului şi a rezultatelor generale ale mişcării proletare. Principiile teoretice ale co­muniştilor nu se bizue în nici un caz pe idei şi principii des­coperite şi stabilite de cutare Urmare în pag. III-a (col. 3-4) Aplicând cu stricteţe legea bugetară Aproape 350 funcţionari superiori şi infe­riori au fost comprimaţi Georgescu-Roegen, I. Al. Ro­­ceric, Sextil Coroană, etc. In „Monitorul Oficial“ din 30 iunie a.c. a apărut o de­cizie a Ministerului Industriei . . . şi Comerţului, prin care se bOHIMCCrea­SlîlGlCatUÎIO 5S.A AS magistraţilor cere unifi­carea inamovibilităţii legii bugetare, un număr de cca. 350 funcţionari superiori şi inferiori. Intre alţii, sunt licenţiaţi ing. insp. gen. Vasile Săbău, Consilierii economici Florin Manoliu, Gh. Gheorghiu, Sil­viu Orbonaş, N. Răsmeriţă, Gh. Ridleşeanu, I. Ştefules­­cu, Al. Constantin, C. Hăndo­­reanu, Radu Calomfirescu, Th. Cavaliotti,­­ Mircea Arse­­nescu, Florin Popovici, Eu­gen V. Pop; Directorii N. Comitetul Central al Sin­dicatului Magistraţilor dn întreaga ţară, întrunit în ziua de 28 iunie 1947 la Bucu­reşti­, a hotărît, cu unanimi­tate de voturi, să se facă toa­te demersurile necesare pen­tru ridicarea inamovibilităţii magistraţilor, în scopul de a se as­gura ţării magistratura de care ea are nevoe. magistraţilor SP& In clișeu , o fază în matchul Carmen — C. F. R. (Citiți reportajul în pag. 6­ a) I SE EXPLICA DE LA ESNE Prin articole, și note, „Dreptatea” încearcă să explice ne ce este împotriva propuneri­lor de redresare eco­nomică făcute de P.C.R­ şi adoptate, de guvern­ Din el­e scri­se până în prezent, rezultă că oficiosul Distinsul publicist Penetist respin­e pro. .C­o­nus are Prilej să _____________d­inca o seamă de re­punerile întrucât : 1) sunt prea îndrăznețe; 2) sunt lipsite de în­drăzneală ; 3) sunt premature ; 4) tardive ; 5) sunt opti­­miste ; 6) simt pesi­miste ; 7) sunt numai in favoarea muncito­rilor ; 9) nu pun ac­­centul pe mancă ; 10) pun a­centul numai pe muncă. In afară de asta — .­Dreptatea” conside­­ră propunerile peri­culoase pentruci sant, flo­rii pesimiste pe seama ingratitudinii omenești, care nu tine , seama de cele mai . ” profunde si mai sub - firi gimlăminte Iată— de pildă in chestiunea agrară : aproape că manistii erau tntr’o părere cu guvernul ..Deosebiri erau numai asupra unor chestiuni de amănunt" Si f1'? fă se trirzv^v.r­­ormn 1 1 ru '•iff * î Hanii* predicatd ■oatS discuția a fost dela sine. a) .,un picnic de prap. pentru un singur mi­tici ale polirieii eco. lion de hectare. In Eomiee” ; b) „ua pic, vreme ce maniştii e­­nîo de teorii ale eco.­rau de părere ci tre­­nomiei politice”- bue să remfn­e ?i mai In lumina acestor departe în stăpânirea argumente, atitudine­a moşierilor, guvernul „Dreptăţii” se explică s’a apucat de le-a îm­părţit plugarilor... în­colo — erau cu totul de acord. Şi pentru un­ fleac de un milion de hec- tare.. De atâta mes­­chinărie numai repe­­diştii sunt in stare! MESCHINERIE AJUTOARE Departamentul de stat american a a­­minţat ieri, oficial, că s au acordat Chi­­nei 130 milioane car­­tuşe. După Grecia şi Turcia, China este al treilea stat asupra căruia se extinde clanul de a­jutorare a ţării-­ lovite de ră?.. . Si şi foam­te-Visa Russu c&m şi în în Anglia... s­i mmmcESTE că i se câştigă statete mari Economistul I. Kuczynski, în cartea sa „Scurtă istorie a con­diţiilor de muncă în epoca ca­pitalismului industrial“ (Ixmdra 1945) arată că în Anglia, de exemplu faţă de nivelul anului 1300 ror­ea pe care şi o însu­şeşte capit al"! "­,in venitul na­­ţienai a crescut, până în 1937 cu 32 la sută pe când salariuli tuite ţăranilor. (Reportajul în pag. I­-a), au părăsit minele... Sindicatele organizează campanii pentru Statele Unite pe drumul crizei­., anunţă ziarele din ultim­ela­ ­ anchetă care interesează clasa muncitoare Sute de mii de muncitori abolirea legilor antimuncitoreşti zile. De la sfârşitul războiului, viaţa economică din R. S. A. este mereu sguduită de uriaşe greve, la care participă sute şi sute de mii de muncitori. In anul 1945, trusturile americane au realizat un câştig net de­ 12 miliarde dolari, cu 3 mi­liarde mai mult ca în 1945. In acelas timp, massele muncitoare s’au ales numai cu o creşti­re a şomajului şi cu o continuă­ sporire a costului vieţii. Grevele erau astfel un protest firesc al masselor, nevoite să trăiască în condiţiuni tot mai grele. Ele văd cum la un pol al vieţii so­ciale se concentrează luxul, plăcerile şi bogăţiile, pe când la celălalt mizeria, lipsurile şi să­­răcia. Societatea capitalistă este un real al muncitorilor a scăzut, în datele Asociaţiei americane pen% uriaş producător de mărfuri, aceiaşi perioadă de timp, cu 9 fcru cercetarea condiţiunilor mun- Pentru valorile pe care le crează, la sută. Kuczynski constată ast- d­i, că la perioada 1929—1940, în sânul societăţii capitaliste, fel că în Anglia au loc două muncitorul american a câştigat, muncitorul nu primeşte întreaga procese opuse. Pe de o parte în medie, numai 42—58 la sută contravaloare­a muncii sale, ci scăderea sistematică a nivelului din minimul de existenţă, stabil numai atât cât îi dă capitalistul de trai al masselor muncitoare, lit de autorităţi- iar dela răz­­ca să-şi poată menţine puterea iar pe de alta o creştere nestă­­boi încoace, situaţia clasei mun. de muncă. Restul intră în buza. vilit­ă a câştigurilor clasei capi­­citoare din U. S. A. s’a înrăm­­natut capitalistului. Este profi­­taliste- Lăţit și mai mult. Reducerile da tul- In U S A salarii merg paralel cu scumpi-In societatea capitalistă asistăm " ■ a,,, la o creştere nestăvilită a câş- Cu privire la situaţia din U' » ® ticurilor clasei capitaliştilor şi la S- A, Kuczynski arată, folosind Urmare în pag. III-a (col. 1-2-3) înrăutăţire continuă a condi­­ţiunilor de trai ale clasei mun­citoare, întrucât partea pe care şi-o însuşeşte capitalistul din produsul muncii devine tot mai mare, pe când cea pe care o primeşte muncitorul, devine tot mai mică. Este efectul legii să­răcirii clasei muncitoare, desco­perită de Marx. îmbunătăţirea care se observă în unele momente de conjunc­tură, rămâne întotdeauna un fenomen limitat­, de natură lo­cală și trecătoare. sHB1*4«3*suc|KK Echipa medicală s Ej^taUilul mili­tar „Regina Elisabeta" se depla­sează la sate Duminică după Duminică pentru a da consultaţii grav­

Next