Scânteia, iulie 1947 (Anul 4, nr. 859-884)

1947-07-02 / nr. 859

4 Conferinţa tripartită sint reillzeiteri de la Paris Planti Marie pentru instrumentarea proectului Marshall nu poate fi acceptat, pentru că ar stânjeni desvoltarea economică firească a ţărilor europene. O nouă şedinţă are loc astăzi PARIS, 50 (Radar). — Şedinţa ide Luni după amiază a conferințai celor trei miniştri de externs a început la ora 15 şi s’a terminat la ora 18,10. ★ PARIS, 30 (Rador) — Cores, pondantul Agenţiei REUTER com BMinică : D. Bevin a declarat în şedinta de Luni după amiază a conferimţei tripartite că proectul Marshall om Sec ’ră în nici un fel suveranitate n unei naţiuni şi nici nu dă irte vreunul din planurile ec.. .ornice nationale. D. Bevin a prezentat apoi planul britanic pentru instrumentarea proectului Marshall D. Bidault a declarat că propunerile britanice nu sunt substanţial deosebite de sugestiile în*zilele ce fuseseră schiţate de e! anterior. El a atras atenţia asupra „efemomit clor bune” din planul Bevin inclusiv propunerea de a se încredinţa comitetului de direcţie redactarea acordului final.Ministrul de externe sovietic, Molotov, a răspuns la propunerile d.lui Bevin printr’o rezoluţie, care cuprinde toate punctele Si *n .estiile principale ce au fost dîie r.n bl tci taţi de Agenţia oficială sovietică TASS-înainte de a-şi prezenta rezoluţia, Molotov a spus că este de acord cu d- Ridault că propunerile prezentate de d. Bevin nu fac decât să repete într’o altă formă pe cele prezentate de delegatul francez, cu cari s’a declarat mai dinainte că nu este de acord. Molotov a spus că d. Bevin a lăsat să se înţeleagă că dacă propunerile sale pentru desvoltarea economiei Europei nu sunt acceptate, nu sunt şanse să se obţină ajutorul Statelor Unie. Ce ştie — a întrebat Molotov —■ delegaţia britanică despre intenţiile Statelor Unite şi cum poate ea să spună că nici un alt plan nu va obţine aprobarea nord-americanilor-D- Bevin a răspuns că Anglia nu ştie nimic despre Intenţiile Statelor Unite decât ceea ce este cuprins în declaraţiile publicate, dar el a citat cuvântarea de la Harvard a d.lui Marshall pentru a-şi sprijini afirmaţia că Statele Unite vor stărui ca Europa să determine propria ei capacitate de a se ajuta. Molotov a condamnat planul britanic pe motivul că el va stânjeni desvoltarea economică firească de după război a anumitor ţări europene. El a spus că în aceste ţări, cooperarea economică se desvoltă în mod satisfăcător. D. Bevin a respins acuzaţia lui Molotov spunând că planul britanic nu a cerut decât un act liber din partea ţărilor interesate făcând declaraţii cu privire la orice contribuţie pe care ar putea-o aduce la redresarea Europei. Obiectivul este să se stabileasscă prin acord productivitatea totală a Europei şi cum este distribuită actualmente D. Bevin a arătat că nici o singură ţari din Europa nu poate exista econo miceşte din propriile ei resurse. In orice caz, Anglia nu poate. Dacă cooperarea ar fi imposibilă nimeni nu ar regreta mai mult acest lucru decât guvemnul britanic, care ar trebui intr’un asemenea caz să reexamineze situaţia. După ce Molotov, ca preşedinte al şedinţei de Luni, a întrebat dacă cineva mai are de făcut propuneri şi, după ce Bidault şi-a exprimat părerea că nu s’a realizat vreun progres, s’a hotărit ridicarea şedinţei, cea viitoare urmând să aibă loc Marţi, la ora 18-recunoaşte că este de dorit instituirea comitetelor respective, compuse din reprezentanţii celor trei ţări, precum şi înglobarea în aceste comitete a reprezentanţilor altor state europene şi, în primul rând a statelor aliate mai sus menţionate. Este de asemenea necesar ca problema relaţiilor care urmează a fi stabilite cu comisia economică europeană să fie examinată. ATITUDINEA DELEGAŢIEI FRANCEZE PARIS. 30 (Rador). — Agenţia FRANCE PRESSE dă următoarele indicii asupra poziţiei* adoptată de delegaţia franceză , la conferinţă : Trebue ca intr’un termen foarte scurt, guvernul şi Congresul Statelor Unite să poată primi un document precis şi complet in care să se explice efortul făcut de Europa, nevoile ei şi condiţiile ce ar rezulta din agravarea situaţiei sale economice Redactarea acestui document trebue să fie primul obiectiv al conferinţei şi ar trebui să fie terminat la începutul lui Septembrie. Delegaţia franceză crede că în termenul ,,Europa” ar trebui să fie înglobate toate ţările europene aliate, foste inamice şi neutre cu o singură excepţie: Spania. In domeniile economice esenţiale, statele europene trebue să facă bilanţul sforţărilor îndeplinite de fiecare din ele şi al rezultatelor ce pot fi aşteptate- Se va constata lipsa unor cantităţi importante de utilaj şi materiale diferite In măsura posibilului acest deficit va trebui să fie acoperit prin acţiunea intereuropeană, urmând ca Statelor Unite să li se ceara numai diferenţa. Pentru a se ajunge repede la un rezultat, va fi necesar să se ceară concentrarea eforturilor asupra câtorva produse indispensabile vieţii naţionale. Va mai trebui să se pună la punct cu mare precizie un chestionar cât mai simplu, care prin grija comitetului de direcţie să fie supus fiecăreia din naţiunile interesate. In acest scop, fiecare ţară trebue să prezinte comitetului de direcţie, bilanţul situaţiei sale, a obiectivelor, al producţiei al nevoilor sale, după un formular uniform, iar comitetele specializate ar discuta programele particulare pe baza programelor de ansamblu și a propunerii comune făcute de comisiunea economiei europeană care se întrunește la Geneva, la 8 iulie-Pe de altă parte, este vădit imposibil să se gândească cineva la un program european da ansamblu fără Germania- iar reconstrucţia Germaniei ridică toate chestiunile asupra cărora nu se poate încă stabili un acord între miniştrii de externe: nivelul industriei germane, reparaţiile, regimul Ruhrului. Aceasta ar constitui desigur o dificultate netăgăduită. Dar primul raport european stabilit nu ar trebui să prejudece asupra hotărîrilor relative la statutul definitiv al Germaniei- POZIŢIA UNIUNII SOVIETICE EXPUSA DE AGENŢIA „TASS“ — Corespondentul agenţiei Tass PARIS, 30 (Agerpress) transmite: „ Ziarele pariziene „Aube” si „Monde" în numerele lor apărute in ziua de 28 iunie, expun în mod detailat poziţia guvernului francez faţă de confeririţa celor trei miniştri de la Paris. Se ştie deasemenea că, în ceasul de faţă, punctul de vedere al guvernului britanic coincide, în linii mari, cu punctul de vedere al guvernului francez. Ni s’a dat deasemenea posibilitatea de a expune punctul de vedere al guvernului sovietic în ceea ce priveşte această conferinţă. Iată în ce consistă poziţia sovietică nevoie aceste ţări’. Totodată este cunoscut că U-S.A., la rândul lor, sunt de asemenea interesate să-şi folosească posibilităţile lor de credit pentru extinderea pieţelor lor externe, mai ales din cauza crizei ce se apropie. Când, în legătură cu cuvântarea d-lui Marshall, guvernele francez şi britanic au propus să Este evident că opera de refacere şi desvortare a economiei raţionale a ţărilor europene ar putea fi uşurată dacă Statele Unite ale Americii, a căror posibilitate de producţie nu numai câ nu s’a micşorat, dar a şi crescut în mod considerabil în perioada războiului, ar acorda ajutorul economic de care au se organizeze o consfătuire a celor trei miniştri, guvernul sovietic a avut o atitudine pozitivă faţă de această propunere, cu toate câ economia naţională socialistă din U.R.S.S., bazată pe planificare, exclude posibilitatea diferitelor crize şi studiirii economice, despre care s’a vorbit în cuvântarea menţionată a ministrului american Se înţelege că actuala consfătuire îşi va atinge ţelul, numai în cazul în care ea îşi va defini in mod just sarcinile şi metodele de lucru La consfătuire a fost prezentat un plan determinat de lucru, elaborat de guvernul francez, căruia i s-a alăturat şi guvernul britanic. Delegaţia sovietică şi-a exprimat serioase Îndoieli cu privire la acest plan. încercările de amestec în viaţa economică a diferitelor ţări nu pot da ... rezultate pozitive ". Una este a lămuri nevoile economice ale ţărilor europene în ceeare priveşte ajutorul american acordat cu titlul de credite şi livrări de mărfuri prin întocmirea cererilor de către ţările europene însăşi. Acest lucru este ma eiplabă şi poate fi de folos ţărilor europene. Cu totul altceva este însă dacă consfătuirea se va ocupa cu întocmirea unui program economic general pentru ţările europene, aşa cum a propus-o proectul francez, şi dacă, în calitate da sabină paralelă se va lămuri necesitatea ajutomlui economic american care urmează a fi acordat lor- Dacă consfătuirea va păşi pe această cale, ea se va îndepărta mult de sarcina pusă In faţa el și nu va da, rezultate pozitive. i'.Lna a'um s’a socotit că este un fapt stabilit ci fiecare popor hotărăşte singur chestiunea felului în care se asigură cel mai bine refacerea şi desvoltarea economiei sale. Numai pe această bază este posibilă desvoltarea normală a relaţiilor dintre ţări. încercările de a se amesteca din afară în viaţa economică a diferitelor ţări n’au dat şi nu pot da rezultate pozitive. Dacă acest lucru este just, încercarea de a sili consfătuirea să se ocupe cu elaborarea unui program economic general pentru ţările europene — fapt ce va duce în mod inevitabil la imixtiunea unor etate în treburile altor state — nu poate fi recunoscută ca bază de colaborare între ţările europene Unele ţări au acum această tendinţă, însă ea este condamnată la eşec şi nu va face decât să submineze autoritatea internaţională a acestor ţări, că lămurirea necesităţilor cererilor statelor europene în ajutorul economic american care ar urma să le fie acordat nu poate privi numai cele trei ţări care participă la această consfătuire. La elaborarea chestiunilor respective, trebue să fie invitate şi alte ţări europene. Este necesar să se ţină cont în primul rând, de nevoile acelor ţări europene care au fost sub ocupaţie germană şi care au dat ajutor cauzei comune a aliaţilor în victoria asupra duşmanului. Aceste ţări trebue să fie invitate în primul rând să participe la colaborarea economică din Europa prevăzută acum. In ceea ce priveşte fostele ţări inamice este necesar de a le invita pentru consultaţii corespunzătoare. ' S, Intr’o situaţie deosebită se' află chestiunea Germaniei. Se ştie că ţările aliate n’au ajuns încă la înţelegere în chestiuni atât de fundamentale ca crearea unui guvern pe întreaga Germanie, plata reparaţiilor de către Germania, nivelul industriei germane şi altele. Aceste chestiuni se află în examinarea Consiliului Miniştrilor de Externe,, din care fac parte nu numai cele trei ţări, dar şi Statele Unite ale Americii Iată de ce chestiunea Germaniei nu urmează a fi examinată de această consfătuire, ci de Consiliul Miniştrilor de Externe. In ceeace priveşte metodele de examinare a chestiunilor la această consfătuire, delegaţia sovietică care simt sarcinile conferinţei In faţa consfătuirii se află senztrţa de a lămuri necesităţile ţărilor europene cu privire le ajutentă economic, american, de a primi cererile corespunzătoare de la aceste ţări şi de a le supună unei examinări comuna. Trebuie să se considere că sarcina consfătuirii este d® fi stabili considerarea între ţările europene în ceea ce priveşte întocmirea cererii acestor ţări referitoare la‘ajutorul economic american necesar, lămurirea posibilităţii de a primi un asemenea ajutor economic din partea Statelor Unite şi la cencunstră dat acestor ţări europene pentru a primi acest ajutor. ŞI ALTE ŢARI EUROPENE TREBUESC INVITATE Care ţări europene trebue să colaboreze la această operă ? Şi în această privinţă există lipsă de coordonare in poziţiile diferitelor ţări, deoarece ar fi nejust de a nu ţine seamă de deosebirile care trebue să existe pentru aliaţi in atitudinea lor faţă de datele aliate, foste duşmane sau neutrale. Guvernul sovietic consideră Situaţia Urmare din pag. D tleama încercărilor unor ţări străine de a se amesteca în viaţa economică a altor ţări. Iar acceptarea planului Marshall de către un mare număr de ţări europene s-a făcut de asemeni cu condiţia respectării integrale a independenţei lor economice şi politice-Guvernul sovietic susţin de fată mai departe corespondentul Agenţiei Tass — că în faţa consfătuirii de la Paris se află sarcina de a lămuri necesităţile de ajutorare economică ale ţârilor europene, examinând cererea fiecărei ţări în parte, precum şi de a lămuri posibilitatea de a primi un asemenea ajutor din partea Statelor Unite. In ce priveşte măsura în care diferitele ţări europene sunt chemate să beneficieze de eventualul ajutor al Statelor Unite, guvernul sovietic consideră că este necesar să se ţină cont, în primul rând, de nevoile acelor ţări care au suferit ocupaţia germană şi care au dat ajutor cauzei comune a aliaţilor contribuind la victoria asupra duşmanului Guvernui sovietic menţionează că chestiuneaa Germaniei nu trebue să fie discutată la consfătuirea da la Paris, întrucât ea se află în examinarea Consiliului Miniştrilor de Externe In timp ce la Paris se desfăşoară lucrările miniştrilor de externe, situaţia politică din " .......... '"iys»-J"'.-w.i Franţa s’a de muncă, guvernului agravat. Conflicte!» datorate încercării Ramadier de a arunca toată greutatea situaţiei economice pe umerii clasei muncitoare, se extind şi marele număr de muncitori care se află acum în grevă periclitează poziţia guvernului ce va fi sul probabil să ceară din nou Adunării Naţiorale un vot de încredere. In sânul guvernului sunt importante divergenţe Se spune că d. Teligan, Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, este de părere că trebue să se lărgească compunerea guvernului, alcătuindu-se un altul care să cuprindă toate partidele, pentru ca revendicările muncitoreşti să poată fi soluţionate cu tot prestigiul necesar oficiosul comunist L’Humanité, declară că nu rămâne decât să se formeze un guvern democratic pe baza alianţei dintre socialişti, comunişti şi republicani-La Strassbourg, al XI-lea Congres al Partidului Comunist Francez s-a închis, marcând un moment foarte important în viaţa politică a Franţei. Maurice Thorez secretarul general al Partidului Comunist Francez a lansat în raportul său la Cor, greş un nou apel la unirea tuturor forţelor muncitoreşti şi democrate pentru salvarea Franţei şi a Republicii ,,Unitate şi iarimitate — iată legea noastră comunistă”, a spus Thorez. Ca pentru a sublinia justeţea . •~'a punctului „fortwfe aî comuniştilor care demască pas cu pas uneltirile reacţiuniî, siguranţa franceză a dat de urmele unul complot împotriva Republicii în care sunt implicate numeroase ,.personalităţi” civile şi militare — a fost arestat însuşi inspectorul general al Jandarmeriei — sub conducerea unui anume De Vulpiiam, fost ofiţer şi fost colaborator intim al Mareşalului Pelain. Situaţia din Grecia se află, după depunerea raportului Comisiei de Anchetă a ON.U.-ului în Balcani, în pragul unor hotărîtoare schimbări- Comitetul Central al E A.M., adresându-se Consiliului de Securitate al O. N. U.-ului a arătat că după plecarea Comisiei de anchetă, teroarea monarho-fascistă din Grecia și Creta s’a Intensificat, ceiace a pricinuit o corespunzătoare creştere a rezistenţei active a poporului. Acest fapt a determinat cercurile luptătorilor democraţi ai Greciei să examineze posibilitatea înfiinţării pe teritoriul grec deţinut de partizani a unui guvern liber al Greciei, după cum a declarat fruntaşul comunist grec Porfirogenia la Congresul Partidului Comunist Francez Din sursă sigură s-a aflat că conversaţiile care se duc în acest scop sunt pe cale să ajungă la un sfârşit încununat de SUQC33. A. C. SCÂNTEIA BUGETUL PE ANUL 1947 AL R. S. F. S. R. A FOST ADOPTAT MOSCOVA, 30 (AGERPRES). — Bugetul de stat al Republicii Sovietice Ruse pe anul 1947, a fost adoptat de Sovietul Suprem al R. S. F. S. R. Acest buget este o dovadă strălucită a succeselor de după război înregistrate de Uniunea Sovietică şi a stabilităţii sistemului său financiar. Bugetul se urcă la 46.137.710.000 ruble, în ceea ce priveşte capitolul veniturilor şi 46.105.003.000 ruble în ceea ce priveşte capitolul cheltuielilor. Faţă de bugetul din 1946, cel al anului în curs a crescut cu 10.900.000.000 ruble. Această creştere este asigurată in mod principal de creşterea impozitelor pe cifra de afaceri. Anul acesta, a fost afectată lucrărilor de refacere şi de construcţie, o sumă cu 31,3% mai mare decât aceea din anul precedent. Creşterea numărului membrilor Partidului Comunist italian ROMA, 30 Iunie (TAS)—Ziarul „Unita" a publicat un articol al lui Pietro Secchia, secretarul Partidului Comunist Italian, in care se spune: „Reacţiunea a dat o lovitură democraţiei, concentrându-şi eforturile asupra celui mai slab sector al taberei democratice, şi anume asupra democraţiei creştine. Capitularea cercurilor conducătoare ale democraţiei creştine în faţa forţelor reacţiuinii, are un caracter de reală trădare atât faţă de democraţie, în general, cât şi faţă de o mare parte din cele 8 milioane de alegători care acum un an au votat pentru democraţia creştină, crezând că votează pentru un partid democrat cinstit. Oamenii muncii italieni au dat un răspuns elocvent în această trădare intrând în rândurile partidului comunist. Această atitudine constitue cea mai bună garanţie că frontul democratic nu va fi distrus. Partidul Comunist Italian numără 2 milioane 210 mii membri. Nici un alt partid din ţară nu se bucură de o asemenea încredere şi nu dispune de o organizaţie atât de puternică. Spre deosebire de alte partide, el nu se bizue pe clicile izolate, ci este un partid naţional, atât prin politica şi compoziţia sa socială, cât şi prin faptul că organizaţiile lui sunt răspândite in toate oraşele şi satele ţării. Partidul Comunist este puternic nu numai în centrele Nordului, dar şi în Italia de Sud şi în insule. Protest bulgar adresat O. N. U.-ului SOFIA, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS trans,mite : Ministerul , afacerilor străine a publicat un comunicat care declară următoarele: Aflănd că un număr de 70 familii bulgare din satul Iuru de districtul Dimotika din Tracia occidentală, au primit de la autorităţile greceşti ordinul de a părăsi ţara şi a se muta in Bulgaria, guvernul bulgar a adresat ONTI-lui rugămintea de a interveni in această chestiune spre a împiedeca expulzarea acestor familii. închiderea Congresului al Xl-lea al Partidului Comunist Francez Raportul lui Raymond Guyaux secretarul Federaţiei comuniste a departamentului Sena PARIS, 30 (TASS). — Congresul al Xl-lea de la Strassbourg al Partidului Comunist Francez a ascultat raportul lui Raymond Guyaux, secretarul federaţiei comuniste a departamentului Sena- Raportul lui a fost consacrat situaţiei acestei regiuni pariziene- Guyaux a arătat ca organizaţia de partid s’a întărit în mod considerabil şi a subliniat apoi nemulţumirea şi vizibila îngrijorare manifestată in departament, spunând că situaţia oamenilor muncii se înrăutăţeşte tot mai mult în timp ce nouii îmbogăţiţi şi speculanţi strâng beneficii imense. Oratorul a subliniat gravele consecinţe pe care le va avea de suferit Industria departamentului parizian în urma alunecării spre dreapta a politicii externe franceze. Guyaux a menţionat de asemenea pericolul şomajului. Muncitorii, a spus Guyaux, au dreptul să ceară prime de producţie, căci patronii realizează beneficii colosale- Guyaux a declarat că în ciuda intenţiei de spargere a unităţii de către conducătorii Federaţiei Socialiste din departamentul Sena, între oamenii muncii socialişti şi comunişti există o trainică unitate de luptă- Scopul federaţiei departamentului Sena este de a-şi întări forţele. In ultima vreme au fost obţinute rezultate însemnate ; în decursul a două luni au intrat în Partidul Comunist peste 10 mii nouă membri. ★ PARIS, 50 Iunie (TASS). *4 Postul de radio Paris anunță că Duminică s’a încheiat la Stras,bourg Congresul National al Partidului Comunist Francez. In sedința de închidere, Maurice Thorez, secretarul general al partidului comunist, a ținut o cuvântare. Conferinţa Partidului Comunist Olandez Pentru a se evita haosul economic, a deciderat de Groot, secretarul general al Partidului Comunist Olandez, trebuie ca, armata olandeză să fie rechemată și cheltuielile, militare simfilor reduse HAGA, 30 (TASS) — In ziua de 27 Iunie s’a deschis la Amsterdam conferinţa Partidului Comunist Olandez, la care de Groot, secretarul general al Partidului Comunist, a ţinut un detailat discurs. Descriind situaţia din ce în ce mai gravă a Olandei, el a propus un plan de refacere a ţării PENTRU A EVITA FALIMENTUL FINANCIAR ŞI INFLAŢIA, A SPUS DE GROOT. ESTE NECESAR DE A RECHEMA DE URGENTA ARMATA OLANDEZA DIN INDONEZIA SI DE A REDUCE IN MOD SIMŢITOR CHELTUELILE DE RĂZBOI. De mult am prevenit partidul mim.cii că în Indonezia trupele noastre vor fi folosite în scopuri colonizatoare- Ultimatumul olandez este în contrazicere flagrantată cu litera şi spiritul convenţiei încheiate cu Indonezia. Nu treue să admitem ca reacţiunea să înceapă un ,,Blitzkrieg” în Indonezia. Toate elementele progresiste din Olanda trebue să se urnească în acest moment decisiv. In locul guvernului Beel trebui să vină la putere un guvern democrat, care să poată colabora în mod paşnic cu Indonezia şi să ducă ţara noastră pe calea progresului. . . Catastrofale inundaţii în St. Unite Apele fluviului Mississipi au atins cel mai malt nivel din ultimii 103 mi NEW YORK 50 (Rador). Se anunţă din Saint Louis (Missouri) că apele fluviului Missisippi, ce au crescut din cauza ploilor din ultimele zile, s’au ridicat la cel mai înalt nivel din ultimii 105 ani în cursul zilei de Duminică. Ele au inundat mari părţi din statele Missouri, Illinois, Nebraska şi Iowa, silind sute de familii să-şi părăsească locuinţele şi provocând, pagube ce se crede că depăşesc cifra de 100.000.000 dolari. Pagubele pricinuite numai în regiunea Saint louis, unde 100—1.000 persoane au rămas fără adăpost, se ridică la 10 milioane dolari. Nivelul apelor fluviului s’a ridicat Duminică la 15 m. şi a continuat să se ridice în cursul nopţii. Descoperirea unui complot anti-republican în Franţa PARIS, 50 (Agerpres). — D. Eduard Depreux, ministru de instructîe Rubecrt Lovv terne francez, a anunţat în cursul zilei de Luni, arestarea genera- _ i lului &ui.’audot, inspector general al jandarmeriei franceze, im- a PUS SMIJ inCUl||are pe pJieat tntr’o foarte vastă mișcare de răsturnare a republicii și de generalul G|jlledt)t SÎ instaurare a unui regim de dictatură militară. D. Depreux a mai ne rnntolp spus deasemenea că s’au făcut numeroase alte arestări, Intre -i'. . ’ care maiorul André Loustauneau-Lacatr, bine cunoscutul leader de ,n’'*nUlllCI|l"l we COSTS" dreapta al rezistenţei, care înaintea războiului a fost membru plot împotriva sigilai faimoasei mişcări a „cagouiaizHor". rantei interne a statn .«Arestarea inspectorului general al jandarmeriei. V Organizaţia descoperită acum era cunoscută ca ,,Maquis-ul negru” şi întocmise un „plan albastru” pentru a provoca la uniceput o teamă în rândurile francezilor în privinţa unui „putsch comunist“ şi apoi pentru a lua Judecătorul măsuri pentru a înfiinţa ,,un directorat provizoriu” compus din conducători militari, , ’ l D. Depreux a declara că „platanul albastru" hotărlse că războiul civil trebuia declanşat in Franţa. Complotiştii au afirmat că aveau motive să creadă că unităţile blindate ale armatei franceze din Sretania şi alte trupe nespecificate din armata de ocupaţie din Germania s-ar fi îndreptat asupra Parisului, venind din Est şi din Vest. Ministrul a declarat că aceste unităţi militare sunt anchetate în momentul de faţă de către persoane oficiale ale ministerelor de război şi de interne. POLITIA SECRETA FRANCEZA, A DECLARAT D. DEPREUX, A ÎNTREPRINS O ACŢIUNE DIRECTA, ACUM 6 ZILE, PRIN RAZIA FĂCUTĂ LA CASTELUL LAMBALLE, APARŢINÂND CONTELUI VULPIAN. PREŞEDINTELE ORGANIZAŢIEI REGIONALE A VETERANILOR DE RĂZBOI. , D. Depreux a declarat că au fost descoperite numeroase documente în castelul Vulpian, precum şi un important depozit de arme, care conţinea numeroase arme grele şi automate. Documentele conţin copii ale ,,planului albastru” pentru elaborarea unei noui constituţii a statului francez, instrucţiuni secrete membrilor „Maquis-ului negru” şi o listă provizorie a persoanelor lui, înrolare de trupe raw maft“r.,a f°rm“e direc‘°' «larmafa și comtitMÎ* “ rea de bande de răsă-PARIS 30 (Rador), făcători în vederea den- jafului. Legea sclavajului ţjhăreşte wsaâf! Sifistîcatelor americane NEW YORK, SO (AGERPRES). Agenţia Telepress transmite: Conducătorii celor două mari grupuri de sindicate din Statele Unite, care grupează in jurul lor 15.000.000 de sindicalişti, lansează apeluri hotărîte ţării împotriva „legii sclavajului" votată de congres In ciuda vetoului preşedintelui Truman şi a opoziţiei majorităţii populaţiei. O campanie energică se desfăşoară în momentul de faţă pretutindeni în favoarea unei unităţi de acţiune Intre C. I. şi A. F. L. şi concomitent, cu această campanie, se cere treimea unui al treilea partid, pentru a apăra interesele muncitorilor, a micilor comercianţi şi industriaşi, ameninţaţi de puternicele monopoluri financiare . Faţă de amploarea grevelor de protest ale muncitorilor francezi Guvernul Ramadier va fi sili PARIS, 2» (Rador). — CorespORientul Agenţiei TASS trans-Pomite : Mişcarea grevistă continuă să ia amplare in Franţa. Greva minerilor a cuprins aproape toate minele din ţară. Funcţionarii băncilor au intrat şi ei in grevă, comitetul lor de grevă decizănd a se înceta orişice plăţi, printre cari şi aceea a salariilor. Muncitorii din uzinele de automobile „Citroen” şi cei dintr'o serie de alte intreprinderi, continuă a fi in grevă. Greva minerilor periclitează întreaga industrie din Nordul Franţei, iar cea a funcţionarilor din bănci stinghereşte activitatea normală a întreprinderilor comerciale şi a instituţiunilor. In această atmosferă încordată, guvernul francez a lucrat, cu scurta întrerupere, din dimineaţa zilei de 27 iunie până noaptea târziu S-au ivit diferende în însuşi sânul guvernului. Va fi poate vorba de un vot de încredere un guvern săptămâna viitoare, când Adunarea Naţională va discuta interpelările asupra politicii economice a guvernului. Ziarele anticipează o posibilă schimbare a cabinetului şi scriu că d. Teotgen, vice-preşedintele consiliului de miniştri, este de părere că trebuie să se lărgească compunerea guvernului, căci „e mai bine să fie un guvern care să cuprindă toate partidele, pentru a se reglementa chestiunea revendicărilor muncitoreşti şi a se da răspunsurilor guvernului un prestigiu incontestabil". Ziarul L'HUMANITE semna-* lează lipsa de coheziune In guvern şi scrie între altele : ,NU RAMANE DECÂT SA SE FORMEZE UN GUVERN DEMOCRATIC PE BAZA ALIANŢEI DINTRE SOCIALIŞTI, COMUNIŞTI ŞI REPUBLICANI, CEEA CE PARTIDUL COMUNIST PROPUNE MEREU DE DOI ANI”. ----- Imprimeriile „SCRISUL LIBER*", Str. Belvedere Nr. 6 , București —1 4 Violenţa împotriva lui manifestaţie De Gasperi la Veneţia LONDRA, 30 (Rador). — Postul de radio Roma anunţă că trei ofiţeri de poliţie, 30 pesţişti şi 6 carabinieri au fost răniţi în cursul unor incidente întâmplate Duminică la Veneţia, unde d, Alcerie de Gasperi, preşedintele consiliului de miniştri al Italiei, a ţusnit o cuvântare în faţa organizaţiei tineretului local al partidului democrat creştin. Manifestaţiile împotriva d.lui de Gasperi, preşedintele acestui partid, şi împotriva partidului prezidat de el au început devreme în cursul dimineţii. Cu concursul poliţiei d. de Gasperi, a rostit o scurtă cuvântare, după care s-a înapoiat la Roma cu avionul.