Scȃnteia, septembrie 1947 (Anul 16, nr. 909-934)
1947-09-01 / nr. 909
H câtă vresc steS)?Siiarea manigferea de fapt & sadeiicilcifel ccinsiiicc o Posnâtiiei,, aierrirca el (omplicii Cuvinfaraa rostitâ de tov. Gh. GHEORGHIU-DEJ — If ‘p,©# ^ 6«mcttiias ®ssif es©ss sem sen sl«sl»ilt£€iif |sasl®sm ss Irclme ses isceitr Esseea smIesP. sa nesas teme Pe specM§ss?s sobMorl si cămăiari? ©r©*Bsi«I® Bimimimîcm sps?i|f9*Ml 02? mmmelecave, ii v&v Iod! fmm cmmţmw® Cuvântul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej era așteptat cu nerăbdare- ori, toată ziua, prin întreprinderi, birouri, printre vecini, oamenii se interesau unde să asculte emisiunea seara la S. Spre seară, în jurul megafoanelor din pieţele Capitalei, lume multă, înfrunta ploaia şi nu se mişca din locul cucerit cu trudă unde venise să asculte pe iniţiatorul stabilizării. Vocea aceea calmă, plină de căldură şi dragoste pentru oamenii muncii, dură şi cu accente aspre pentru duşman, a pătruns în inimi şi gânduri şi a făcut să crească încrederea oamenilor în puterile lor, în viaţă, nu isbândă. Publicăm mai jos integral textul cuvântării: Au trecut două luni de când Parlaipentul şi Giwgguil ţării au hotărît înfiinţareaComi- siunii Ministeriale de Redresare Economică şi Stabilizare Monetarăi pentru realizarea *' fi t,i măsurilor adoptate pe bazapropunerilor Partidului Comu. , t.al I frust Român. Astăzi, când o parte însem.,nată din aceste propuneri a fost pusă in aplicare, iar operaţiunile reformei monetare , sunt în plină desfăşurare, este util să aruncăm o privire asupra situaţiei grele moşteni- *§, tît precum şi asupra celor înfăptuita şi să vedem cari sunt sarcinile cărora trebue să facem faţă de acum încolo. Greciînfins ca trebuiau înlăturate înainte de luarea măsurilor proţrăitoare menite să asigure redresarea economică şi reforma financiară, s’a făcut găsea ca urmare a războului şi a celor doi ani de secetă. Aceasta situaţie era caracterizată sprintr’un nivel scăzut al producţiei faţă de un număr de salariaţi care depăşea cu mult pe cel din 1939: producţia 48%, productivitatea muncii sub 4€%, iar numărul salariaţilor 148% faţă de ni.vehil din 1938. Producţia agricolă nu atingea decât 58% din volumul de somnal. Acestea erau corulesibile obiective care determinau greutăţile ce trebuiau înlăturate. Inflaţia a început încă la perioada de pregătire a războiului antonescian. După ieşirea Româbniei din război, inflaţia a fost stimulată prin bugete desechilibrate, acoperite în cea mai mare parte din emisiunea, B. N. R., prin cheltuirea resurselor băneşti pentru scopuri neproductive precum şi prinara unei peltici sănătoase în domeniul creditelor, natură pentru cereale precum şi organizarea mai potrivită a colectărilor au creat disponibilităţi de cereale pentru asigurarea hranei populaţiei şi. In primul rând a celor ce muncesc. S’au colectat până în prezent cea. 25 809 vagoane. Creşterea producţiei industriale şi a transporturilor, precum si recolta favorabilă permitea VENITUL NATIONAL SA ATINGA, CĂTRE sfârşitul anului 1947, C0/1DIN VENITUL NATIOIn domeniul finanţelor Statului s’a ajuns la rezultate importante. Politica de economii bugetare, iniţiată încă la începutul anului bugetar în curs, conjugată cu activitatea încasărilor, a permis crearea prerruselor echibrării bugetului, condiţiune esenţială pentru stabilizare. S I PVtS CAP ir AVARHIEi CARE no NA Ii A JA OO1UE- xiii. acord auzi CRFmrr-T.Orl. Ca urmare a trecerii în mâna Statului a B.N.R. s’a putut realiza o politică a creditelor conformă intereselor generale. Creditul a fost îndreptat către sectorul productiv, barându-se drumul către cel speculativ. Această politică poate fi pusă în aplicare datorită ’ LEGIFERĂRII ŞI ORGANIZĂRII CONTROLULUI ÎNTREBUINŢĂRII CREDITELOR. In Comerţul Exterior şi plăţile cu străinătatea se introductot mai mult elementele da planificare şi reglementare de StatNAL AL ANULUI 1938 FATA DE 58%, CAT ERA IN 1846. Pentru o repartizarre raţională a mărfurilor industriale şi agricole de mare consum s-a stabilit cadrul lertal al rafionării consumului pistruţ în curs şi măsurile organizatorice necesare pentru a se da posibilitate fiecărei categorii să-şi procure aceste articole alimentare şi industriale în cadrul normelor prevăzute. Au fost create premize: echilibrării hurezului urufin prima dată s’a întocmit o balanţă de perspectivă a intrării or şi cheltuelilor de valute străine. Crearea în perioada prestabilizării a unor stocuri importante de mărfuri ale Statului, a constituit un factor însemnat pentru garantarea reuşitei operaţiunii de reformă monetară. S-au luat măsuri pentru evitarea scurgerii în străinătate în mod ilegal a valorlor materiale şi valutare ale ţării, înrtărindu-se în acest scop controlul graniţelor. Ca un succes trebue considerat şi modul cum a fost rezolvată problema dificilă a scoaterii noiilor semne monetare. In felul acesta, prn realizarea măsurilor enumerate, s’au creat condiţiun favorabile pentru efectuarea reformei monetare. Să vedem , cari sunt trăsăturile caracteristice ale acestei reforme şi pun ce se deosebeşte de reformele anterioare. ----- OUl-JilVCUd. Tov. GH. GKZORCHIUiDEJ prea puţin pentru a scoate tara din situaţia în care se Inflaţia a scăzut . puterea de cumpărare a masselor populare şi a favorizat pe speculanţi, ■T j prlducănă o dcp'acare a repartizării venitului national in fagi i von.rfa acestora. Chiar $t o rar' : din eftp' productiv, % Bisir.d - mai multă convenienţă în operaţiuni speculative, s’a îndreptat şi el spre acest sector.• Astfel, deşi în prima jumătate a anului 1947 venitul naţio- nal era în Creştere, puterea de C'impărare a masselor salariate era în continuă descreştere, ating&nd în luna Iulie a. c. vii' . * ,:''tre lf- -25»/« din puterea de V cumpărare, ăir. anul 13'S. Difef rența a mers în buzunarul speculanților care au cfri gat pe cp narea masselor largi. 4 Arrtelizând mimos depusă ^ • pentru realizarea măsn lilor ' - I preconizate, se poate constata că printr’uri efort conriin,ui’i, rprintr’o muncă de organizare şi sistematizare, prin i I măsuri hotărîte şi srt’isţitmte, ( I prin pregătirea cadrului legal j ’ j corespunzător şi, MAI ALES, PRIN1 iSPRIJINtIL MUNCITORIMII ŞI ŢĂRĂNIMII PE I 'TARAMUL PRODUCŢIEI, s’au putut crea în prima jumtatate a lunii August condiţiuni favorabile pentru a pupune în aplicare una din m-' ■MiTwvrtante ' atins 70,2s/o din producţia anului 1938, la produsele chimice de bază 7£,2%, la cărbune 95,5%, la ciment, geamuri şi materiale de construcţii . 8 0°/1. Sunt Insă uneleramuri unde nu a fost atins nivelul de producţie prevăzut, mai ales la industria petroliferă - unde nivelul atins e 60,8"». Faptul că în producţia de petrol nu a fost atins nivelul prevăzut, creiază pentru desăvârşirea planului de refacere economică şi pentru întărirea reformei monetare probleme, a căror rezolvare favorabilă trebue organizată neapărat. Afară de aceasta au rămas în urmă industria forestieră și a pielăriei. In ansamblu, în decursul lunii Iulie PRODUCTIA INDUSTRIALA A CRESCUT DE LA 58,5% LA 60,8%, IAR PRODUCTIVITATEA MUNCII DE LA 45%. LA 5000 FATA DE 1938. Recolta satisfăcătoae, impozitul nu nafistă şi buna organizare a selectărilor 77n favorizat stabilizarea Transporturile C. F. E. au stirs 88% din cele din 1938. ' • ttoţiţţoţă Inflaţia a îmbogăţit pe speculanţi pe s©c© ceanca masselor populare TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE REFORMEI MONETARE DIN 1947 România a mai făcut oreformă monetară după primul războiu mondial, in anul 1829. Condiţiunile în care s’a executat reforma monetară din 7 Februarie 1929 au fost însă cu totul diferite. Deasemenea modul realizării ei şi caracterul social şi poliţie al acestei reforme monetare au fost opu- se celei de astăzi. ţj In timp ce reforma monetară din 1929 era menită să consolideze puterea marii moşierimi şi a cercur Inr celor r--' reacţioni ' lor şi rente.\3or, ea a lovit atât în clisa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, cât şi intelectualitatea şi mica burghezie, cari au plătit prin munca şi suferinţele lor dobanzii cîmplamnutturiloir străine. ImpmitmutuTi sei cs«“ flîfîiisi de cămătărie cs romana I. Analzând împrejurările în can s’si făcut stabizarea din 1929, trebue menţionat în pri-1 c- r-t-ji că România se I ‘ ' ■’i' -«* r ţiile modului de producţie captalist, împletite cu rămăşiţele feudale precum şi desfăşurareainflaţiei, au redus tot mai ia cumpărarea masselor, contribuind sub influenţa hotărîtoare a crzei mondiale, la izbucnirea crizei din 1929-33 in Româna. Ieşirea din această situaţie a fost căutată într’o serie de împrumuturi externe cari, in loc să îmbunătăţească stuaţia, au agravat-o Pentru a menţine în mod artificial un curs ridicat al îeuîui în perioada de prestabilizare (1927—1928) guvernele brăteniste contractaseră in străinătate împrumîituri de L550.000.009 LEI IN CONDITIUNI DE CĂMĂTĂRIE COLONIALA. Cu aceste împrumuturi s’au plătit creditorii Statului (marile întreprinderi) cari la rândul lor au achitat o parte d'n datoriile în străinătate sau au exportat devize pentru a specula la bursele străine. împrumutul intrat pe uşa Ministerului Finanţelor a ieşit prin porţile Băncii Naţionale a României şi ale Băncii Romaneşti. In 1929 guvernul Maniu Enebee un împrumut de ICO milioane dolari apoi un altul de 25 milioane dolari, încasate direct de BNR. In schimbul acestui împrumut BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI A FOST PUSA SUB CONTROLUL REPREZENTANTILOR CAPITALULUI MONOPOLIST. împrumutul extern se roca la cca 17 miliarde lei, cu o dobândă cămătărească, de 70/o și, în plus 40/o comision ceea ce da în total 11% cu ipotecă asupra tuturor veniturilor monopolurilor Statului. In 1930, pentru suma redusă de 8 milioane dolari, luată cu împrumut cu o dobândă de 3%, se cedează telefoanele In 1931 un al treilea împrumut important de 8.6783300 009 ■lei, cu 7,5% dobândă a fost garantat iarăşi prin veniturile monopolurilor Ca o încununare a acestei situaţii, băncile şi trusturile de Apus trimit în August 1332, (exact acum 15 ani) 9 experţi cari impun instalarea unor controlori permanenţi asupra veniturilor şi cheltuelor Statului, asupra Instutului de emisiune (B . R.) şi asupra Regiilor Autonome ale Statului. Aceasta însemna pierderea da fapt a independenţei economice a României, aservirea ei completă faţă de capitalul financiar, însemna trădarea de către guvernele reacţionare de atunci a intereselor - ■ e-r-T ’ ' 'MUS. 4 Luni I Septchstrea I Director s . • MIRON CONSIANTINFSCU TELEFOANE s ! Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar ; 120 lei 3 pe trei Inni 350 » Abonamente pentru ţăranii , muncitori şi învăţători 100 lei 1 lunar Redacția şi administraţia , Str Dobrogeana Gherea, 6 Taxa poştală plătită în numerar cont aprob Dir. G-rale P.T.T. 118.578/944 §n mcmi LE | I e?stimalui fl0rfe poporului j 'mimén pentru eonsoîmi'zrea simMtixavii 1. P©svoItarea producţiei prin realiza- j rea şi s^^păşirea gira giauushai de produețis, 2. Sporirea productivităţii muncii, prin orgur^sarea raiponaiă a procesului de pro.’ dsigfee, prin tstsi buna repartizare a forţei de imcncă și prăsi reducerea cheltuelilor cSs regie la rt.l.rg»prinderiie de stat și particisiare'. . 3. Asigurarea echilibului bugetar prist acoperirea ciîcEtusEi’tOr statului din venituri!® ordssiare. Pentru aceasta este necesară reorganizarea și prcblFsDrea rpsracului fiscal gsentru © ©cSîtfrrîîLă etabilire și o strictă psrsepere a împosi^dior. 4. Echilibrarea faaiaiîfei comerciale să da cu străinăiTlon, prin intensificarea s», vaÎETtficarea euporiuSui. , 5. y Menținerea actualului raport între prețuri șî salarii și treptata Hui îmbunătăţire3 prin creşterea producţiei şi mărirea venitului maţionsâ. S. Judicioasa repar fă zare a creditelor cai*® să asigura mărirea producţiei. 7. Sncrrafsprea depunerilor, spre a creia disponibilităţi ce vor putea fi utilizate în producţie. (Hin cuvântarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej) * 1 SE DISTRIBUIE RAŢIA DE ZAHĂR PE DOUĂ LUNI DE COTE VOR PRIMI SALARIAŢII In unele ziare au apărut amănunte cu privire la distribuirea noiilor cote de zahăr. Aceste amănunte nu corespund realităţii. Suntem în măsură să arătăm, din informaţiile pe care le deţinem, că este vorba sâ se distribuie întregei populaţii rafia cuvenită nu pe o singură lună, cum au afirmat ziarele, ci PE DOUA LUNI. Astfel cetăţenii fieînscrişi in economate vor primi câte 0,59 grams nahîr de persoană, Bftfariaţiîor. In baza nouilor cartele ce li se eliberează, ii ss vor distribui in pUs suplimentele prevăzute pentru fiecare categorie, respectiv celor ca depun o muncă uşoară, muncă grea sau coboară în mine. Distribuţia va începe în primele zile ale Ionel Septembrie, centrele de desfacere urmând a fi comunicate la timp de către Primăria Municipiului Bucureşti, pentru Capitală. săci alimentare în Anglia Mafia pe săptămână: 1333 grame pâine, 1 litru lapte, 57 grame feravizi , 28 grame şi jumătate untură, 350 gr. carne LONDRA, 28 (Radio). — Miniştrii britanici pregătesc acum fiza următoare planului economic britanic. În ceea ce priveşte reducţiile alimentare, raţia de carne k;tc pildă este echivalentă cu cea mai mică rafie de carne din timpul războiului. Raţiile de alimente pentru restaurante vor fi deasemenea reduse. începând ceia 1 Ccî, nu se vor mai face riscaţii de benzină decât pentru călătoriile strict esenţiale, ca şi în timpul războiului. In ceia ce priveşte călătoriile în străinătate, aprobările de voiuţă străină pentru aceste călătorii vor fi anulate după 1 Ootembrie. Declaraţia de aseară a Guvernului a anunţat că raţiile pot deveni încă şi mai mici. Presa de astăzi critică viguros guvernul. In Anglia eu fost raţiona!], zate i'rte climentere, cu excepţiiir.SB ptşlelui, a fructelor şi a !s£tiiEoÎ3r. Noua raţie de carne este în valoare de an şiling şi constă în S50 gr. pa săptenână. Restu! de e'imenîe sunt rcsitilisate astfel : şunca/ 1/ S5î. pe săptămână; brânza, 57 gr.; untul, 85 gr. , margarina, 85 gr.; untura, 280/2, zahărul, 285 gr., laptele un litru, ceaiul 57 gr., marmelada 115 gr., raţia de pâine 1555 gr pe săptămână, dar dacă se cumpără făină sau prăjituri, cantitatea este scăzută în aceeaşi proporţie. Oăie supt vândute câte unul de fiecare cartelă. Acţiunea pentru stârpirea Bursei Negre Micile Miciun traficant de aur şi devize im va scăpa nedescoperit Planul da acţiune întocmit la B.N- R. e ca o enormă plasă fără eşire. —■ Se întocmesc fişe individuale. — Brigăzi speciale rapide în interior şi la frontiere — Procedură de judecată accelerată. — Pedepse . . neîndurătoare de’a ă ta (1.5 ani, în afară de -conf‘sense și amendă de r- 'e valoarea devizelor sau onfisrat. -uitării perfec. -’T. --tinători- ¡ V'-nâ- Henți informatori^ cars vor S1, ·’• • "a autorităţilor pe de• ’o aur şi devize ce deta indate.'