Scȃnteia, septembrie 1947 (Anul 16, nr. 909-934)

1947-09-01 / nr. 909

Au trecut două luni de când P'urlaipenlul şi GtwgguiJ ţării au hotărît înfiinţarea -Comi­­. siumii Ministeriale de Redre­sare Economică şi Stabilizare \ Monetarăi pentru realizarea *' fi t,i măsurilor adoptate pe baza 'propunerilor Partidului Comu. , t.>l Í frust Român. Astăzi, când o parte însem­­.:na:ă din aceste propuneri a fost pusă in aplicare, iar ope­raţiunile reformei monetare , sunt în plină desfăşurare, este util să aruncăm o privire a­­supra situaţiei grele moşteni­­*§(, t-ît precum şi asupra celor în­făptuita şi să vedem cari sunt sarcinile cărora trebue să fa­cem faţă de acum încolo. Grecrîăfiiis ca trebuiau Î înîăiurale Tnainie de luarea măsurilor proţră'iioare meni ie să asigu­re redresarea economică şi re­forma iriOnctară, s’a făcut prea puţin pentru a scoate tara din situaţia în care se Inflaţia a scăzut . puterea de cumpărare a masselor populare şt a favorizat pe speculanţi, ■T j prlducănă o dcp'acare a repar­tizării vcnituluj national in fa­gi i von.rfa acestora. Chiar $t o rar' : din eftp' productiv, % ßisir.d - mai multă convenienţă în operaţiuni speculative, s’a în­dreptat şi el spre acest sector. /• Astfel, deşi în p~ima jumăta­te a anului 1947 venitul naţio- i nai era în Creştere, puterea de C'impărafre a masselor salariate era în continuă descreştere, a­­' ting&nd în luna Iulie a. c. in­i' . * ,:''tre lf- -25»/« din puterea de V cumpărar e, ăir. anul 13"S. Dife­­f renţa a mc-rs în buzunarul spe­­. culanţilor care au cfrt gat pe cp narea masselor largi. } 4 Arrtelizând miinos depusă ^ • pentru realizarea măsn lilor ' - I preconizate, se peate consta­ta că printr’uri efort conrii­­n,ui’i, rprintr’o muncă de or­ganizare şi sistematizare, prin i I măsuri hotărîte şi srt’isţitmtc, } ( I prin pregătirea cadrului legal j ’ j corespunzător şi, MAI ALES, PRIN1 iSPRIJINtIL MUNCI­TORIMII ŞI ŢĂRĂNIMII PE I 'TÁRÁMUL PRODUCŢIEI, s’au putut crea în prima ju­­mtutate a lunii August eondi­­ţiu«i favorabile pentru a pu­­pune în aplicare una dir m-' ■MiTwvrtante ' Cuvinfaraa rosiitâ de tov. Gh. GHEORGHIU-DEJ — Cuvântul tovarăşului Gheorghe Glreorgbiu-Dej era aşteptat cu nerăbdare- Eri, toată ziua, prin întreprinderi, birouri, printre vecini, oamenii se interesau unde să asculte emi­siunea seara la S. Spre seară, în jurul megafoanelor din pieţele Capitalei, lume multă* înfrunta ploaia şi nu se mişca din locul cucerit cu trudă unde venise să asculte pe iniţiatorul stabilizării. Vocea aceea calmă, plină de căldură şi dragoste pentru oamenii muncii, dură şi cu accente aspre pentru duşman, a pătruns în inimi şi gânduri şi a făcut să crească încrederea oamenilor în puterile lor, în viaţă, m isbândă. Publicăm mai jos integral textul cuvântării: găsea ea urmare a războului şi a eclor doi ani de secetă. Acear.iä situaţie < ra carac­terizată sprintr’un nivel scă­zut ai producţiei faţă de un număr de salariaţi care depă­şea cu mult pe cel din 193S: producţia 48%. productivitatea muncii sub 4€%, iar numărul salariaţilor 148% faţă de ni. vehil din 1938. Producţia agri­colă nu atingea decât 58% din volumul ci • sorinál. Acestea erau corul ţhsiîile obiective cari determinau greutăţile ce trebuiau înlăturate. Inflaţia a început încă Ia perioada de pregătire a răz­boiului anîonescian. După ieşi­rea Româiri'ei dia război, in­flaţia a fosl. stimulată prin bugete desecliilibrate, acope­rite în cea mai mare parte din emisiunea, B. N. R., prin cheltuirea resurselor băneşti per.tru scopuri neproductive precum şi prin 1 pra unei pel tici sănătoase în domeniul creditelor. natură pentru cereale- precum st organizarea mai potrivită » colectărilor au creat disponibi­lităţi de cereale pentru asigu­rarea hranei populaţiei şi. In primul rând a eelcr ce mun­cesc. S’au colectat până în prezent cea. 25 809 vagoane. Creşterea producţiei indus­triale şj a transporturilor, precum si recolta favorabilă permit ea VENITUL NATIO­NAL SA ATINGA. CĂTRE sfârşitul anului 1947, Că0/« -DIN VENITUL NATIO­NAL AL ANULUI 1938 FAŢA DE 58%, CAT ERA IN 1846. Pentru o i-epartizArre raţională a mărfurilor in­dustriale şi agricole de ma­re consum s'a stabilit cadrul leftul al rafionării consumu­lui pi struţ în curs şi măsu­rile organizatorice necesare pentru a se da posibilitate fiecărei categorii să-fi pro­cure aceste articole alimen­tare şi industriale în cadrul normelor prevăzute. Âu fost create premize!:! echilibrării hurezului Inflaţia a îmbogăţit pe speculanţi pe s©c©$eaSc3 masselor populare atins 70,2s/o din producţia anu lui 1938, la produsele chi­mice de bază 7£,2%, la cărbu­ne 95,5%, la ciment, geamuri şl materiale de construcţii . 8 0°/«. Sunt Insă unele (ramuri un­de nu a fost atins nivelul de producţie- prevăzut, mai ales la industria petroliferă - unde nivelul atins e 60,8"/». Faptul că în producţia de petrol nu a fost atins nivelul prevăzut, creiază pentru de­săvârşirea planului de reface­re economică şi pentru întări­rea reformei monetare proble­me. a căror rezolvare favora­bilă trebue organizată neapă­rat. Afa-ă de aceasta au rămas în urmă industria forestieră şi a pielăriei. In ansamblu, în decursul lunii Iulie PRODUCŢIA IN­DUSTRIALA A CRESCUT DE LA 58,5% LA G0,8%, IAR PRODUCTIVITATEA MUN­CII DEDA 45%(. LA 500/0 FA­ŢA DE 1938. Recolta satisfăcătoa­­e, impozitul fn nafisră şi buna organizare a selectărilor zzn favori­zat stabilizarea Transporturile C. F. E. au s­­tirs 88% d'n cele din 1938. ' • ttoţiţţoţă In domeniul finanţelor Sta­tului s’a ajuns la rezultate im­portante. Politica de economii bugetare, iniţiată încă la înce­putul anului bugetar în curs, conjugată cu activitatea înca­sărilor, a permis crearea pre­­rrvselor ech l brării bugetului, condiţiune esenţială pentru sta­bilizare. S I PVtS CAP ir AVAKHIEi CARE no IIA Ii A JA OÖ1UE- xiii. acord auzi CRFrnrr-T.OJl. Ca urmare a trecerii în mâ­na Statului a B.N.R. s’a putut realiza o politică a creditelor conformă intereselor generale. Creditul a fost îndreptat către sectorul productiv, barându-se drumul către cel speculaiiv. Această politică poate fi pu­să în aplicare datorită ’ LEGI­FERĂRII ŞI ORGANIZĂRII CONTROLULUI ÎNTREBUIN­ŢĂRII CREDITELOR. In Comerţul Exterior şi plă­ţile cu străinătatea se introduc (tot mai mult elementele da planificare şi reglementare de Stat­ur ufi-n prima dată s’a în­tocmit o balanţă de perspec­tivă a ini rărit or şi chel! u e­­lilor de valute străine. Crearea în perioada pre­­stabilizării a unor stocuri importante de mărfuri ale Statului, a constituit un fac­tor însemnat pentru garan­tarea reuşitei operaţiunii de reformă monetară. S’au luat mă9uri pentru evi­tarea scurgerii în străinătate în mod ilegal a va!or lor materia­le şi valutare ale ţării, înrtă­­rridu-se în acest scop controlul gran' ţelor. Ca un succes trebue conside­rat şi modul cum a fost rezol­vată problema dîfic’lă a scoa­terii nou lor semne monetare. In felul acesta, prn realiza­rea măsurilor enumerate, s’au creat condiţiun- favorabile pen­tru efectuarea reformei mone­tare. Să vedem ; fari sunt trăsătu­rile caracteristice ale acestei reforme şi prn ce se deosebeşte de reforme’o anterioare.----­­OUl-JilVCUd. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE REFORMEI MONETARE DIN 1947 România a mai făcut a /re­formă monetară după primul războiu mondial, iu anul 1829. Condiţiunile în care s’a e­­x ecu ist reforma monetară din 7 Februarie 1929 au fost însă cu totul diferite. Deascmenca modul realizării ei şi caracte­rul social şi poliţie al acestei reforme monetare au fost opu- E se celei de astăzi. ţj In timp ce reforma mone­tară din 1929 era menită să . consolideze puterea marii moşierimi şi a cercur Inr ce­lor r--' reaction ° ' lor şi rent e:\3or, ea a lovit atât în clr.sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, cât şi intelectualitatea şi mica bur­ghezie, cari au plătit prin munca şi suferinţele lor dob anzii c îm(p;larnuttuxiloir străine. ImpmtmutuTi sei cs«“ flîfîiiisi dc cămătărie csEomaüä I. Anal zând împrejurările în can s’si făcut stab Uzarea din 1929, trebue menţionat în pri­­-1 c- r-t-ji că R^mânia se Tov. GH. GKZORCHIUiDEJ §nmcmiLE i I <* e?s@1malui fl ©rfe poporului j 'mimén pentru eonso­îmi'zvea símMtixávii I 1. P©svoItarea producţiei prin realiza- j rea şi s^^păşirea gira giauusltai de produeţiş, 2, Sporirea productivităţii muncii, prin orgur^sareo raiponaiă a procesului de pro.’ dsígfőe, prin tstsi buna repartizare a forţei de imcncă şi prăsi reducerea cheltuelilor cSs regie la rt.l:rq»>ri nderiie de stat şi par­iicisiare'. . 3. Asigurarea eciiilibului bugetar prist accperi/ea ciîcEtusEi’ţOr sfatului din veni­turi!® ordssiare. Pentru aceasta ®ste necesară reorgu­­ntzarea şi prcblFsDveş rpsracului fiscal gsentru © ©cSîtfr-rîîLă efabilire şi o strictă psrsépere a împosi^cior. 4, Echilibrarea faaiaiîfei comerciale şă da cu stfăinăiTlon, prin intensifica­rea ş», vaÎEŢtficareB euporiuSui. , 5. y Menţinerea actualului raport între preţuri şâ salarii şi treptata Hui îmbună­­tăf:>e3 - prin creşterea producţiei şi mări­rea velitului maţionsâ. S, Judicioasa repar fă zare a creditelor cai*® să asigura mărirea producţiei. 7. Sncrrafsprea depunerilor, spre a creia disponibilităţi ce vor putea fi utili» za*e în producţie. (Hin cuvântarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej) ţiile modului de producţie ca­­ptalist. împletite cu rămăşiţe­­ie feudale precum şi desfăşura­­rea 'inflaţiei, au redus tot mai ip: cumpărare a masselor, contribuind sub in­­fluenţa hotărîtoare a cr zei mondiale, la • izbucnirea crizei d:n 1929-33 in Român a. Ieşirea din această situaţie a lost căutată într’o serie de îm­prumuturi externe cari. in loc eă îmbunătăţească s tua’ţia. au agravat-o-Pentru a menţine în mod artificial un curs ridicat al îeuîui >n perioada de prést a­­bilizare (1927—1928) guvernele brăt eniste ocntractaseră in străinătate îmnrumîituri de L550.aOO.C09 LEI IN CONDI­­ŢIUNI DE CĂMĂTĂRIE CO LONIALA. Cu aceste împrumuturi s’au plătit creditorii Statului (marile întreprinderi) cari la rândul lor au achitat o parte d'n datoriile î.n străinătate sau au exportat dev’ze pentru a specula la bur­sele străine. împrumutul intrat pe uşa Ministerului Finanţelor a ieşit prin porţile Băncii Na­ţionale a României şi ale Băncii Romaneşti. In 1929 guvernul Man iu 5n­ebee un împrumut de ICO mi­lioane dolari apoi un altul de 25 milioane dolar;, încasate di­rect de BNR. In schimbul a­­cestui împrumut BANCA NA­ŢIONALA A ROMÂNIEI A FOST PUSA SUB CONTRO­LUL REPREZENTANŢILOR CAPITALULUI MONOPOLIST. împrumutul extern se r d.ca Ia cca 17 miliarde lei, cu o do­bândă cămătărească’. de 70/o şl, în plus 40/o comision ceeace da în total 11% cu ipotecă asu­pra tuturor venitur.lor monopo­lurilor Statului. In 1930, pentru suma redu­să de 8 milioane dolari, luată cu împrumut cu o dobândă de 3%, se cedează telefoanele-In 1931 un al treilea împru­mut important de 8.6783300 009 ■lei, cu 7,5% dobândă a fost garantat iarăşi prin veniturile monopolurilor Ca o încununare a acestei si­tuaţii. băncile şi trusturile d n Apus trimit în August 1332, (exact acum 15 ani) 9 experţi cari Impun instalarea unor controlori permanenţi asupra veniturilor şi cheltuel lor Sta­tului, asupra Inst tufului de e­­misiune (B N R.) şi asupra Re­giilor Autonome ale S’aiului. Aceasta însemna pierderea da fapt a independentei eco­nomice a României, aservirea ei compJetă faţă de capitalul financiar, însemna trădarea de către guvernele reacţio­nare de atunci a interesr'or- ■ e-r-T ’I ‘ ' ■’i' -«* r SE DISTRIBUIE RAŢIA DE ZAHĂR PE DOUĂ LUNI CE COTE VOR PRIMI SALARIAŢII In unele ziare au apărut amă­nunte cu privire la distribuirea nou lor cote de zahăr. Aceste a­­mănunte nu corespund realităţii. Suntem îiţ măsură să ară­tăm, din informaţiile pe care le deţinem, că este vorba sâ se distribuie întregei po. pulaţii rafia cuvenită nu pe o singură lună, cum au afir­mat ziarele, ci PE DOUA LUNI. Astfel cetăţenii tieînscrlşi in ccononiato vor primi câte 0,5S9 grams nahîr de per­soană, Bftfariaţiîor, In baza nouilor cartele cs li se eli­berează, ii ss vor distribui in pU:s suplimentele prevă­zute pentru flecare categoe rie, respectiv celor ca depun o muncă uşoară, muncă graa sau coboară în mine. Distribuţia va începe în pri­mele zile ale Ionel Septembrie, centrele de desfacere urmând m fi comunicate la timp de către Primăria Municipiului Bucureşti, pentru Capitală, Mă fi alimentare în Anglia Mafia pe săptămână: 1333 grame pâine, î litru lapte, 57 grame fcrâîizl . 28 grame şi jumătate untură, 350 gr, carne LONDRA, 28 (Radio). — Mi­niştrii britanici pregătesc acum f~îa următoare planului econo­mic britanic. tn ceiaee priveşte reducţiile alimentare, raţia de carne k;;tc piidă e:te echivalentă cu cea mai mică rafie de came diit timpul războiului. Raţiile de a­­limente pentru restaurante voi fi deasemenea reduse. înce­pând ceia 1 Ccî. nu se voi mai fueo riscaţii de benrină decât penlru călătoriile strict esenţiale, ca şi în timpul răz­boiului. In ceiace priveşte călătoriile în străinătate, {probările de vaiuţă străină pentru aceste căîălorii vor îi anulate după 1 O cl embrió. Declaraţia de aseară a Gu­vernului a anunţat că raţiile pot deveni încă şi mai mici. Presa de astăzi critică vigu­ros gjvcniu*. ín Anglia eu fost raţiona!], zate i'rte cíitnenteíe, cu ox­­cepţitir.SB pţşleiui, a fructelor şi a !s£tiiEoÎ3r. Ncua raţie de carne este în va!oaie de an şiling şi constă în S50 gr. pa săpten-ână. Restu! de e'imenîe sunt rc isitillsate astfel : şun­ca/ 1/ <5î. pe săptămână; brânza, 57 gr.; untul, 85 gr. | margarina, 85 gr.; untura, 28‘/2. zahărul, 285 gr., „aptele un li­tru, cea-ul 57 gr., marmelada 115 gr., raţia de pâine 1555 gJ- pe săptămână, dar dacă se cumpără făină sau prăjituri, cantitatea este scăzută în a­­ceecţi proporţie. Oăie suoS vândute câte unul de fiecare cartelă. Acţlimea pentru stârpirea Bursei Negró MicileMiciun traficant de aur şi devize im va scăpa nedescoperit Planul da acţiune întocmit la B.N- R. e ca o enormă plasă fără eşire. —■ Se întocmesc fişe individuale. — Brigăzi speciale rapide în interior şi la frontiere- — Procedură de judecată accelerată. — Pedepse ; . neîndurătoare > V'-nâ- Henţi informatori^ cars vor S1, <’• • "a autorităţilor pe de­• ’o aur şi devize ce deta indato.' dc’a ă ta (Í.5 ani, în afară de -eonf‘sense şi amendă de r- 'e valoarea devizelor sau onfisrat.-uitării perfec. -’T. --tinători-Hcâtă vreşc steS)?Siiarea manigfe­rea de fapt & sadeiicilcifel ccinsiiicc o Posnâtiiei,, aierrirca el (omplccli Director s . • i MIRON CONSIANTINFSCU TELEFOANE s ! Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar ; 120 lei 3 pe trei Inni 350 » Abanamente pentru ţăranii ; muncitori şi învăţători 100 lei I lunar Kedacfla şl administraţia ; , I Str Dobrogeana Gberea, 6 Taxa poştală plătită în nnmerar cont aprob Dir. G-rale P.T.T, 118.578/944 If ‘p,©# ^ 6«mcttiias ®ssif e s©ss sem sen sl«sl»ilt£€iif |sasl®sm şs Irclme ses isceitr Esseea smIeşP. şa nesas teme Pe specM§ss?s sobMorl şi cămăiam? ©r©*Bsi«I® Bimimimîcm sps?i|f9*Ml 02? mmmelécave, ii v&v Iod! fmm cmmţmw® ' 'IV I UŞ. 4 Luni I Septcirsjrîa

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék