Scȃnteia, septembrie 1947 (Anul 16, nr. 909-934)

1947-09-01 / nr. 909

Cuvântarea rostită de tov. mun­. n­heorgh­iu-Dej (TJrmar* din pag. ti — agricultura in suferinţă prin devastarea a zeci şi sute de mii de gospodării în teri­toriile cari au fost câmp de luptă. — transporturile ruinate prin bombardarea principale­lor ateliere ale C. F. R., prin distrugerea liniilor ferate, a drumurilor, a vaselor pentru navigaţia fluvială şi marit­mă; — în fine, cee-ee rate mai însemnat. FACTORUL FORŢA DE MUNCA UMANA A FOST REDUS ŞI VLĂGUIT DIN CAUZA LIPSURILOR IMPU­SE DE RĂZBOI ŞI DE CON­SECINŢELE SALE. Ca urmare a unei politiei criminale, care a atras ţara într’un război ato- just contra Naţiunilor Unite, economia românească a ieşit grevată de obligaţiuni rezul­tând din tratatul de pace. Anii de secetă au contribuit la agravarea s­tuaţiei econo­mice a ţării, m­ăşorând şi mai m­ilt standardul de viaţă al manşelor. Astfel reforma monetară din 1947 a avut condiţiuni o­­biective cu mult mai puţin favorabile ca in trecut. Regim democrat, o metodă democratică de înfăptuire rapidă a reformei monetare II. Cum se explică faptul că in 1947 redresarea a putut începe destul de repede şi a permis înfăptuirea reformei monetare dela 15 August 1947, în timp ce în 1929 zece ani s’au scurs dela iscălirea păcii până la încercarea de­­stabilizare, zece ani de sufe­rinţă prelungită a poporului? Aceasta se datorreşte nouă­lui regim politic din Româ­nia, în care forţele realmente democratice au un rol hotă­râtor. Se datoreşte dease­meni modificărilor produse în economia naţională. Massele au ascultat che­marea conducătorilor lor a­­devăraţi răspunzând prin­trio muncă intensă de refacere, la C. F. R. în metalurgie, în textile, agricultură şi prin­­trio rezistenţă eroică la lip­surile grele. Acest efort se baza pe încrederea lor in r­ul regim­ stabil’­ la 6 Martie 1945 şi pe conşti­nţa­­ politică sporită. Când, la 14 Iunie 194­7, Partidul Comunist Român a propus celorlalte organizaţii politice democratice şi între­gii opinii publice programul său pentru îmbunătăţirea si­tuaţiei economice şi finan­ciare a ţării, a devenit evi­dent faptul că METODA DE ÎNFĂPTUIRE a reformei MONETARE ŞI A REDRE­SĂRII ECONOMICE A RO­MÂNIEI ESTE DEMOCRA­TICA şi menită, într’un ter­men aproximativ scurt să ri­dice economia României, şi în felul acesta să îmbunătă­ţească situaţia clasei munci­toare, a pogărimii munci­toare, a intelectualităţii, sti­mulând totodată iniţiativa particulară în producţie şi circulaţie. PROPUNERILE ACESTEA AU DEVENIT IN SCURTA VREME MASURI SI FAPTE­­Cu fiecare lege votată de Parlamentul Ţări­i, cu fiecare decizie sau hotărîre a Comi­siunii Ministerielle pentru re­dresarea economică şi stabi­lizarea monetară, creştea în massele largi încrederea în succesul reformei monetare şi redresării economice. 15 August 1947 a venit să confirme nădejdea şi încre­derea întregului popor. O PUTERE DE CUM­PĂRARE MAI MARE, VOR PUTEA ŞI VOR TREBUI SA LUCREZE CU MAI MULTA APLI­CAŢIE, DISCIPLINA ŞI RAVNA. întreprinderii i se asigură o reri^irilitate potrivită, ia­r în­­♦rcprT^lorul care va înţele­ge să facă un efort pană lu o mai raţională organizare a pro­­d­ucţiei, reducând cheltueeie de regie, îşi va putea realiza beneficiul legal. A vost lovită puterea capriciului speculativ 2. A doua trăsătură carac­teristică a reformei noastre monetare este faptul că ste­rilizarea unei mari părţi a numerarului existent pe pia­ţă înainte de 15 August 1947, prin b­ocarea lui, respectiv prin faptul că nu s’a pre­schimbat întreaga cantitate de lei existentă pe piaţă, ci numai o parte, CONTRIBUIE LA ÎNSĂNĂTOŞIREA ŞI ECHILIBRAREA VIEŢII NOASTRE ECONOMICE ŞI FINANCIARE, LOVIND — ODATA CU INFLAŢIA — PUTEREA CAPITALULUI SPECULATIV. A fost spmi­ă partea mas.se. Ier­minisitoare în venitul uisttosial 3. A treia trăsătură carac­teristică a reformei monetare este caracterul ei profund de­mocratic. Prin. reforma mone­tară de acum s’a produs o nouă distribuire a venitului naţional între clasele sociale din ţara noastră, ln timp ce stabilizarea din trecut a consolidat puterea marilor oameni de afaceri, a moşieri­mii, reforma mone­tară din 1947 ESTE FĂCUTĂ IN FOLOSUL MASSELOR LARGI MUNCITOARE, ŢĂ­RĂNEŞTI, INTELECTUA­LE. Partea din venitul naţional care va reveni muncitorimi este sporită ca şi aceea care va reveni plugari­mii munci­toare şi intelectualităţii. . 4. — A patra trăsătură ca­racteristică a reformei moneta­re este că fiind real­zată pe baza producţiei naţionale şi cu sprijinul economic al U­R­S.S­, reforma monetară n’a dus la ştirbirea independenţei noas­tre economice şi politice, ci dimpotrivă a consolidat acea­stă independenţă, condiţiuni de garantare şi de fructificare a depunerilor în bănci, precum şi a rentabili­tăţii investiţiilor în sectorul productiv, trebue să regie şi să asigure refacerea economi­că. Gapitalurile depuse sub formă de lei stabilizaţi la in­stituţiile de credit, pe lângă faptul că-i scapă pe posesorii lor de riscur­ie şi rigorile le­gii, asigură finanţarea produc­ţiei şi circulaţiei mărfurilor şi creează beneficii depunători­lor. Devalorizarea c°ntinuă a leu­lui faţă de valutele străine în timpul inflaţiei dădea posibi­litatea exportatorilor să reali­zeze beneficii mari în devize sub forma unui export de ca­pita! Şi făcea oneroasă pentru Stat îndeplinirea angajamen­telor contractate prin Conven­ţiile economice cu ţări străine. Prin stabilizare se deschid perspective pentru o mai bu­nă valorificare a produselor româneşti pe pieţele străine, precum şi pentru Intensificarea schimburilor cu străinătatea Acordurile economice de du­rată pe cari le vom Încheia în viitor, în condiţiunile încre­derii străinătăţii faţă de leul stabilizat, vor trebui să asi­gure importul de materii pri­me şi de instalaţiuni necesare măririi producţiei industriale şi agricole. Prin mărirea dis­ponibilităţilor de export va trebui să ducem o muncă per­­severen­tă pentru echi­ibrarea balanţei de plăţi cu străinăta­tea, ceea ce reprezintă dease­menea una din condiţiunile menţinerii stabilizării. Stabilizarea prin mărirea producţiei nu prin împrumuturi profim­ cî III* După cum am arătat, sta­­t­ilizarea din 1929 a fost făcută cu „sprijinul” cercurilor impe­rialiste, care au căutat să se folosească de aceasta pentru a acapara bogăţiile României. Controlul trusturilor şi bănci­lor s-a instaurat la Banca Na­ţională a României, la Ministe­rul de Finanţe, la Regiile Au­tonome şi la întreg sectorul in­dustrial şi agricol. Trimişii ca­pitalului monopolist, au organi­zat şi condus direct acest con­trol. Veniturile ţării mergeau în buzunarele creditorilor străini pentru a plăti dobânzile îm­prumuturilor oneroase. Cu totul alt caracter îl are reforma monetară d­i­n 1947. Este esenţial faptul că la baza stabilizării din 1947 a stat mărirea producţiei na­ţionale şi nu împrumutri prădalnice de felul celor din 1929. Stabilizarea­­aceasta se poate caracteriza, ca o stabilizare pe baza producţiei naţionale, a independenţei na­ţionale. In afară de aceasta stabili­zarea din 1947 se bazează pa încă un fapt esenţial: IMPOR­TAREA­­DIN U. R. S. S. A MATERIALELOR NECESARE PENTRU RIDICAREA PRO­DUCŢIEI în sectoare hotărî­­toare ale economiei la în­cin­tul lunii August, şi A­CRA­NELOR MENITE SA ASIGU­RE HRANA POPULAŢIEI până la noua recoltă. Este pentru prima oară în istoria relaţiilor economice şi politice ale României­­.E o mare pute­re învingătoare în războj ftraniă înţelegere şi comicitu­dine pietenească faţă de un stat mic şi învins. Este evident că numai un stat socialist cum este U. R. S. S. poate adopta o astfel de poziţie. Câteva elemente esen­ţiale ! Etatizarea B. N. R., Oficiile industriale, controlul economic IV- Trebue să subliniem de a­­semenea câteva elemente e­­senţiale care au permis luarea măsurilor prevăzute în propu­nerile Partidului Comunist Ro­mân, îndeosebi trecerea în mâinile Statului a Băncii Na­ţionale a României făcută de Parlament în Decembrie 1946, a fost un factor important pen­tru reforma monetară, punând la dispoziţia conducerii de stat această pârghie atât de im­portantă.Aceasta a permis însănătoşi­rea politicei de credit şi a finanţării. Apoi crearea oficiilor indus­triale, alcătuirea programelor de producţie de către Ministe­rul Industriei şi Comerţului, au permis organizarea produc­ţiei într’un mod nou şi a adus succese în îndeplinirea planu­rilor industriale menţionate. Deasemenea înfiinţarea şi activitatea controlului econo­mic cu un aparat nou şi în­tr’un spirit nou, a contribuit la însănătoşirea vieţii econo­mice. Oare sunt aşadar principale­le trăsături caracteristice ale reformei monetare: î -ro+r» --«stor m­er STABILIZAT, SE VA PUTEA PRODUCE MAI MULT ŞI MAI BINE. Forţa de muncă umană va putea să se exercite mai ra­ţional, iar mijloacele de pro­ducţie vor putea fi mai larg folosite, îmbunătăţite şi ami­­nonte. (7.1S1 MUNCITOA­RE ŞI SALARIAŢII AVAN­) O SITUATIE MAI BUNA, UN SALA­RIU REAL SPORIT SI Importanţa reforma! Consta­t Lipsurile isuorite d­e nivelul scăzut al venitului naţional în comparaţie cu cel dinainte de răsboi, încă nu au dispărut. RIDICAREA NIVE­LULUI DE TRAI NU SE POATE REALIZA DECÂT PRIN­ MĂRI­REA CONSIDERA­BILA A PRODUC­­T­I­E­I. Reforma monetară a sta­bi­lit un raport nou între pre­ţuri şi salarii. Acest raport asigură creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor. Din punct de vedere eco­nomic aceasta înseamnă că FACTORUL PRINCIPAL IN MARTREA PRODUCTIEI, FACTORUL MUNCA, ISI VA PUTEA MARI CONTRIBU­TIA IN OPERA DE REFA­CERE ECONOMICA A TA­RII. Preţuri jjasdi3i©s caCcstlîife, bersafîcsâ normale Pr . noua politică de preţuri s’a stabilit un raport just între diferitele produse raport cores­punzător situaţiei economice a ţării care ţine socoteală de schmbărle surven­te în econo­mia românească în ultimii ani. Factorul con­ju­e utal, care in perioada inflaţiei a jucat, un rol hotărîtor în raporturile d ntre preţurile diferitelor produse a fost eliminat. S’a ţinut, sea­mă de S­tuaţia reală a f­eca­rei ramuri de producţie, calcu­­lând în preţ eromuri ete de cost precum şi de nevoile de inves­­tiţiuni pentru refacere în sec­torul refnectiv. La stabilirea nou­lor preţur s-a calculat un beneficiu nor­mal pentru toate categoriile de producători. Stab­li­tatea leului­u­i pe­s­­­te realizarea acestui beneficiu ceea ce nu era cazul în perioa­da inflaţiei, când bani real­izaţi de pe urma vânzării măr­furilor de către producători re­prezentau o valoare mai mică decât sumele invest­­e pentru producerea lor-Economie şi gestiune sănătoasă in bugetul Statului, la î­ntrejîri li­der­ile de Stat şi parti­culare Inflaţia îngreuia echilibrarea bugetului, deoarece prevede­rile bugetare la capitolul chel­tuiril­or erau depăşite de ur­ca­"­ preţurilor şi salariilor șila restrângerea cheltieli­­lor Statuia la circ strict ne­cesare, precum şi prin plata impozitelor la termen1, va tre­bui să asigurăm echilibrul bugetar, care este una din pietrele fundamentale pentru menţinerea stabilizării­ întreprinderi­i particulare, cât şi ce­le ale Statului, vor trebui să aibă o gestiune să­­nătoasă. ELE VOR TREBUI SA EXCLUDĂ RISIPA, SA FACA SEVERE ECONOMII, SA EVITE SURPLUSUL DE MANA DE LUCRU, PENTRU A PUTEA OBŢINE O SUB­STANŢIALA COBORIRE A COSTULUI PRODUCŢIEI. Statul nu va mai putea a­­coperi sub nici o formă even­tualele deficite ce s’ar putea ivi din cauza unei producţii nerationale sau nerentabile a întreprinderilor. In timpul inflaţiei o parte însemi Pta dpi creditele recs- CO­.1­0 fe I- 15 N. R, în Ioc să fie înd­umfle în sectorul pro­­dur'iv. au to51 deturnate de cei ogri bohr ff etan de ele, spre gCotarul specul­ativ. unde posi­bilitatea de câştig era mai ma­re si mai r--ri',ă. In forrt Statui finanţa di­resi sau i direct întreaga pro­ducţie. în t'rro ce tendinţa cspstplHui parHcTar era de a icŞi din sectorul productiv. O nouă politică de credit Este clar­ că pentru menţi­nerea stabilizării trebue intro­dusă O NOUA POLITICA DE CREDIT. ACESTE CREDITE VOR TREBUI SA FIE ACOR­DATE NUMAI DUPĂ O PRE­ALABILA CERCETARE A SITUAȚIEI ÎNTREPRINDERI­­LOR SOLICITATOARE, pen­tru ca efectele acestei politici, să se poată manifesta în sen­sul măririi producţiei. Izvorul principal al acestor credite va trebui să fie dis­­hilul acumulat sub formă d»ti la ’ - ta TRE STAT, LI SE ASIGURA CONDIŢIUNI DE SECURITA­TE ŞI FRUCTIFICARE. ELE VOR ASIGURA FINANŢA­REA PROCESULUI DE PRO­DUCŢIE ŞI DE CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR. Tocmai pentru mobilizarea tuturor capitalurilor stocate sub formă de aur şi devize s’a dat un termen pentru pre­schimbarea lor în lei stabili­zaţi. Deţinătorii de aur r? devize to11 * ' SCÂNTEI). Vigilenţă cetăţenească pentru res­pectarea preţurilor maximale şi a măsurilor luate In timpul inflaţiei era greu de stabilit unde sfârşeşte co­merţul licit şi unde începe specula. Acest lucru se poate stabili acum cu uşurinţă datorită nouilor preţuri maxmale şi vigilenţei cetăţeneşti de care dau dovadă massele populare pentru apărarea puterii de cumpărare a leului stabilizat. Menţinerea şi consolidarea stabilizării înseamnă lupta pentru aplicarea şi respectarea măsurilor luate. Muncitorii, tehnicie­nii, funcţionar­ii, pen­sionarii şi, în general, cei cu venituri fixe, sunt cei cărora, stabi­lizarea le asigură o putere de cumpărare DE VREO 20,1 ORI MAI MARE DECÂT ACEEA DIN TIMPUL INFLAŢIEI. Ridicarea nivelului de trai este un îndemn petrivit ÎNTĂ­RIREA DISCIPLINEI IN MUNCA ŞI DEPUNEREA U­­NOR EFORTURI DIN CE­ IN CE MAI MARI în vederea con­solidării poziţiilor câştigate prin luptă hotărită pe­nru re­facerea economică şi depăşi­rea nivelului producţiei de de­­pa­nte de războiu. Ţărănimea menci­­toare, intelsctu­atii, ti­nerete­ şi armale tre­bue să sprijine stabi­lizarea ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE stabilizarea îi asigură VALO­RIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE printr’un leu cu care îşi poate cumpăra produ­sele industriale necesare gos­podăriei. PUTEREA DE CUM­PĂRARE A ŢĂRĂNIMII VA CREŞTE CU MARIREA PRO­DUCŢIEI INDUSTRIALE. De­­aceea trebue intensificat schim­bul între sat şi oraş, îmbună­tăţind astfel aprovizionarea populaţiei-Ţărănimea va trebui să de­pună eforturi pentru întărirea şi îmbunătăţirea producţiei a­­gricole, prin executarea inte­grală a planului de însămân­­ţări, sporirea producţiei la hec­tar şi dezvoltarea unei agricul­turi intensive INTELECTUALILOR stabili­zarea le arează UN ÎNCEPUT de condiţiuni demne PENTRU DESFAŞURAREA ACTIVITĂŢII LOR CREA­TOARE micşorându-le grijile şi preocupările izvorî­te din de­precierea continuă a mijloace­lor băneşti. De aceea intelectua­lii trebue să-şi pună toate cu­noştinţele şi experienţa lor în serviciul operei de redresare economică. TINERETUL, cu avântul care îi este propriu, este che­mat, prin muncă voluntară, să aducă un aport însemnat la acţiunea de refacere-ARMATA căreia prin refor­ma monetară i stau creiat mai bune condiţiuni materiale va trebui să dea exemplu de dis­ciplină şi muncă, precum şi de devotament, faţă de popor Industriaşii şi comer­cianţii îşi vor putea asigura beneficiile in cadrul legal INDUSTRIAŞII vor trebui să revină la principiile­­­ de gospodărire sănătoasă a între­prinderilor, de degrevarea tu­turor sarcinilor inutile şi de raţionali­zare a procesului de producţie. Noul nivel al preţurilor şi salariilor imm­oduze in viaţa economică principiul­­gospo­dăririi chibzuite, a responsa­bilităţii personale a producă­torilor şi stimulează desvol­­tar­ea iniţiativelor în vederea sraţionalizării şi îmbun­ătăţi­­rii producţiei şi circulaţiei mărfurilor. Beneficiul legal stabilit prin nouile preţuri le asigură un câştig al cărui volum depinde de raţionalizarea şi de mărirea producţiei­ Comercianţii şi meseriaşii IŞI VOR PUTEA ASIGURA BENE­FICIILE IN CADRUL LEGAL, mărindu-şi clientela prin dez­voltarea iniţiativei pentru pro­curarea mărfurilor in condi­­ţiuni mai avantajoase şi depu­­nând toate eforturile pentru o aprovizionare cât mai largă şi în condiţiuni optime a consu­matorilor. Stabilizarea deschide perspec­tive largi de valorificare a efor­­tul­ui fiecăruia­ al muncitorilor, funcţionarilor, tehnicienilor şi al intelectualilor, industriaşilor, meseriaşilor şi negustorilor ce se încadrează în lupta pentru apărarea intereselor generale ale ţării. Aceste interese generale re­clamă O VIGILENŢA CRES­CÂNDA din partea tuturor, pentru identificarea tuturor speculanţilor şi sabotorilor ca­re, nerespectând măsurile menite să asigure stabilizarea, caută să ne readucă la perioada greută­ţilor, lipsurilor şi nedreptăţilor pe cari le-am cunoscut In tim­pul inflaţiei. Pe aceşti speculanţi, sabotori şi cămătari, organele Statului cu sprijinul masselor muncitoa­re II VOR LOVI FARA CRU­ŢARE, căci Guvernul si mase­le muncitoare sunt. bn'âr't' PA DEZRĂDĂCINEZE SI S­A RUTSt. VF.ASCA OR.TCE TNCFPr/\RE DE A ANTHTLA EFORh"*îRD E DEPUSE DE CEI CE MUNCESC pentru ridicarea și dezvoltarea economică a țării și poporului. Pentru a asigiura deplina reuşită a stabilizării: Din analizarea caracterului re­formei monetare şi a consecin­ţelor ei se desprind clar sar­cinile principale a căror înde­plinire va asigura deplina reuşită a operei de stabilizare ACESTE SAIU1XI SCXT : 1) Dezvoltarea producţiei prin realizarea şi depăşirea programului de producţie ; '1) S­porirea productivităţii muncii, prin organizarea ra­ţională a procesului de pro­ducţie, prin mai buna, repart­izare a forţei de muncă şi prin reducerea cheltuelilor de regie la întreprinderile de stat şi particulare ; 3) Asigurarea echilibrului bu­getar prin acoperirea cheltue­lilor Statului din veniturile or­­dinare. Pentru aceasta este necesară reorganizarea şi mobilizarea a­­paratului fiscal pentru o echi­tabilă stabilire şi o strictă per­cepere a impozitelor ; 4) Echilibrarea balanţei co­merciale şi de plăţi cu străi­nătatea, prin intensificarea şi valorificarea exportului ; 5) Menţinerea actualului ra­port între preţuri­­şi salarii şi treptata lui îmbunătăţire, prin creşterea producţiei şi mărirea venitului naţional; 6) Judicioasa repartizare a creditelor care să asigure mă­rirea producţiei ; ”­ încurajarea depunerilor, popor pentru refacerea Româ­niei. Am efectivat reforma mo­netară INTR’O PERIOADA CÂND O MARE INSTABI­LITATE ECONOMICA ŞI POLITICA CARACTERI­ZEAZĂ SITUAŢIA MUL­TOR ŢARI EUROPENE ŞI AMERICANE, cari alunecă pe panta crizei, inflaiei­ şi şomajului. Noi considerăm realizările obţinute de ţara noastră pe drumul redresării economice drept O DEMON­STRAŢIE A SUPERIORI­TĂŢII REGIMULUI NOS­TRU DEMOCRATIC, A PO­LITICII SALE ECONOMICE, CÂT ŞI A POLITICEI SALE EXTERNE. Intemeindu-ne pe sprijinul,, încrederea şi avântul poporu­lui, mobilizând inepuizabi­lele sale forţe creatoare, ne exprimăm convingerea ne­zdruncinată că acţiunea de redresare economică a Româ­niei ar­ fi încoronată de un succes deplin, transformând România într-o ţară a bunei­­stări şi a înfloririi economice şi culturale. La sfârşitul lunei Septembr*’ „SCÂNTEIA” ! Organ central al Prtidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil- Sorin Tom­a Comitatul de Direcţie: • Lucreţiu Patrasianu. • Miron Constantinescu. • Gh. Vasilichi. • I. Chişinevschi. • L. Răutu. • Al. Buican. • N. Popesc-Doreanu. • Ucigaşii lui Balasz Pali trebue condamnaţi pentru asasinat poliţ­e! Un proces de rivare semnificaţie politici vin® spre rejude­­care ab­­pra­faţa Secţiei a Vll-a a Curţii de Apel din Capitală. E vorba de procesul asasinări luptătorului democrat Balasz Pali, ucis mişeteşte de către o bandă de fascisto-sa asz­ati în Iunie 1946 ,'3 Leute-Odorhei. . Vechi militant şi fruntaş antifascist la rândurile Mactosz-ului, Ba'asz Pali a fos iubit şi apreciat de oamenii muncii din Ardea, pentru dârzenia şi spiritul de sacrificiu cu care a luptat face din cele mai întunecate timpuri ale regimurilor de împilare „is­torice" împotriva şovinismului şi a fascismului. Aceasta nu i-au putut-o forţa nici fasciştii români nici cai maghiari. Asasinându-i, banda de hortişti-salaszişti în frunte cu­ Ben­­cze Rezső şi Lazăr Ioan a urmărit să înlăture un aprig mi­­tant al înfrăţirii naţ­ionalităţi­lor din Ardeal, al luptei pentru libertate, pace şi democraţie. Oamenii muncii au­ aflat cu indignare de faptul că, juudecaţi în prima instanţă de Secţia a Il-a a Trib. Ilfov în completul for­mat de r­agistraţi Gh. Petrescu, Paul Iliescu şi Aurel Ispir, asa­sinii lui Bal­asz Pali au primit pedepse n­ecorespunzătoare gravi­tăţii faptelor lor şi care constituie prin ele înşine o încura­jare făţişe. Ochii oamenilor muncii din ţara noastră sunt aţin­tiţi asupra magistraţilor în faţa cărora vine azi spre rejudecare procesul odioşilor asasini ai lui Ba'asz PaW. Opinia publică cere pe drept cuvânt Curţii de Apel schimbarea calificativului ne­drept de „lovituri cauzatoare de moarte" atribuit de Comit­etul Secţiei a Il-a a Tribun­alului I­fov în cel real de ASASINAT POLI­TIC PREMEDITAT,­­aşa cum rezultă din decla­raţii­le asasinilor şi din probele aflate la dosar. Oamen­ii muncii nu pot ierta pe asasinii lui Ba'asz Pa­l, lup­tătorul pentru democraţie şi înfrăţi-­ nsţipr­ală, du-i cum nu pot tolera nicio vinovată îngăduinţă arătată acestora. Ei cer răspicat­ să se facă dreptate ! Sesizată de denunţurile făcute de cetăţenii din corn. Lipăneşti-Pra­­hova, organele de control econo­mic împreună cu sindicaliştii din sindicatul petrolist Boldeşti, au executat o serie de descinderi la brutarii Ion Ungureanu, Iancu Pa­­naitescu şi Gogu Marinescu, de unde au ridicat 600 kgr. grâu Şi 763 kgr. făină nedeclarată. La Speculantul Nichita Gheorghe din Tg. Ocna, organele de control au găsit şi confiscat 900 kgr. grâu Şi orz, sustrase din cota de sămân­ţă trimisă plugarilor. Cu actele dresate speculantul a fost Înaintat Parchetului. La Bacău în chiar centrul oraşu­lui organele de control au desco­perit un camion plin cu stofe care urmau să ia drumul bursei negre, însoţitorii transportului, oamenii fabricantului Fildarman au prezen­­tat facturi false şi un bilet de li­beră circulaţie emis de agentul fiscal Sichitiu. Cercetările conti­nuă, in­ com. Siliștea Crucii, jud. Dolj, organele de control au desco­­perit la colonelul Traian ChifU o cantitate de 600 kgr. grâu sus­tras dela colectare. Grâul a fost confiscat iar sabotorului i s’au dresat acte de dare In judecată. Controlorul economic Spirea Du­­mitresecu din Piteşti a surprins pe preotul Constantin Ionescu din corn. Dăreşti, jud Argeş pe când plasa mari sume de lei vechi. Ca să scape de urmări, preotul a ofe­rit controlorului economic mită, care a fost însă refuzată. La per­ Chiziţia corporală făcută, s’au gă­sit asupra sa 5.500 lei stabilizaţi pe care nu l-a putut justifica. Pentru a susţine stabilizarea 144 MINERI ŞI TEHNICIENI IDE LA MINA AURIFERA FERDI­NAND DIN SACARAMB-HUNE­­DOARA AU FORMAT ECHIPE VOLUNTARE PENTRU MARI­REA PRODUCŢIEI DEVA, 28 (prin telefon).­ Pen­tru a susţine stabilizarea mo»«, iară, la apelul organizaţiei P­C.R. Certej-Hunedoara, minerii şî teh­nicienii de la mina auriferă Fer­dinand din Săbarâmb au format echipe de muzică voluntară pen­tru mărirea producţiei. In noaptea de 22 spre 23 August, 144 mineri au lucrat timp de 8 ore extrăgând peste 45 tone mi­nereu aurifer. In toate colţurile ţării Speculanţii şi sabotorii stabilizării cnnt­ul saiU*t!ÎIH2lti ? Control ri ewmomici pe teren 1 Hii ifii li tfflâ­­i sloi? , confiscate de la speculanţi Toate magazinele trebue să-şi reia de îndată activitatea . Direcţiunea Generală a Co­­merţului Interior din Cini­­eterul Industriei şi Comerţu­lui atrage atenţiunea tuturor negustorilor cari au avut magazine închise, să execute imediat ordinul de reluare a activităţii comerciale suspen­date, pentru t a nu fi puşi în situaţia de a suferi sancţiu­nile legale» Organele Direcţiei Generale a Controlului Economic au dispoziţiuni precise de con­­statare a oricărei abaterii care va fi aspru sancţionată. După 1 Octombrie Nicio întreprindere nu va putea funcţiona fără certificat fie firmă Ministerul Industriei şi Co­­­­merţului, Direcţiunea Generală a Comerţului Interior, atrage atenţiunea tuturor firmelor şi întreprinderilor de orice cate­gorie din ţară că trebue să­­se grăbească a obţine neapartat certificatul de existenţă a firmei în condiţiunile legii Nr. 250 din 15 iulie 1947, întrucât lac dăta de 1 Octombrie a c. vint anu­late toate certificatele de firmă şi deci nici o întreprindere nu va mai avea, altfel, un instrument legal de dovedire a infristafiţei sale şi de servire în operaţiu­nile comerciale respective, §saMri@i§f®ittl!Sili condamnaţi la 8 şi 5 ani redusoare de Instanţa de sabotaj din Roian Apărătorul sabotorilor moşierul reacţionar Mârza a fost plimbat cu o piscardă Alte condamnări, de speculanţi ROMAN, 28 (prin telefon). — In ziua de 27 August, instanţa de sabotaj de pe lângă tribunalul Roman a judecat cel de al doi­lea lot de traficanţi cu lei vechi pronunţând următoarele sentin­ţe : slt. Etanelu Gheorghe, Paul Bolu­şineanu, Max Leibovici la câte 8 ani închisoare, Ion Klin­­ger, Alexandru Ghiţescu şi Weiss Bernard la câte 5 ani închisoare şi câte 1­000 lei a­­mendă-Baroul Roman a luat hota­­rfrea ca niciun avocat din localitate sA mi la apărarea sabotorilor stabilizării. Av. Mârza Grigore din Bacău, ’■noşier reacţionar, la care s’au «*h. -• -if. de kilograme de .500 lei despăgubiri civile pen­­tru că a vândut brânză la preţ de speculă- A InTÂT a I EDITURA PARTIJULUI CO­­I­MUNIST ROK3AN poaga PC cftitcrîi lucrării: Ka^l Msfi Ogîtspraxece Brumar al F"vsi Ludovic Bonaparte, să ci­tească nc£a 1, atitalsfcul 4, dela pas» 93# in felul .ur­mător : „Manifestul ComunilsV* face un bilanţ general al is­­toric it bilanţ ce ne obligă să vedem fu stat, un organ al dominaţiei de clasă, dând naştere următoarei conclu­zii necesare : proletariatul nu poate doborî burghezia, fără a fi cucerit mai întâi puterea, politică, fără a­­ fi căpătat în mâini dominaţia politică, fără­ a fi prefăcut statul în „proletariat orga­nizat ca clasă dominantă?’ care stat proletar îşi va în­cepe îndată după izbândă procesul pieirii sale, căci în societatea lipsită de con­tradicţii de clasă staful e de prisos şi cu ne­puf inf. ft* a fost însă pusă chestiunea în ce trebue să CC'nr.tc din punctul fie vedere al des~­voltării istorice, această în­locuire a statului burghez prin cel proletar.*p Rugăm ca această rectifi­care să fie atașată la carte. Reînoirea relaţiilor financiare franco-poloneze PARIS. 28 (Rador)­ — Aduna­rea Naţională franceză a adoptat joi după amiază proectul de lege pentru aprobarea acordului de plăţi franco-polatice. Acest proect ratifică acordul de­ja încheiat la 1 Aprilie 19911 între Franţa şi Polonia şi are drept obiect reînoirea relaţiilor financiare. v La Timişoara se va în­fiinţa un lagăr pentru speculanţi TIMIŞOARA.­­ Pentru apăra­­rea şi consolidarea stabilizării, precum şi pentru înlesnirea a­­protovizionării popula­ţiei cu ali­mente şi articole de­­primă nece­sitate, s-a constituit la Timişoara sub preşedinţia Iov, prefect dr. Titus Ionescu, Un Comandament unic economic al judeţului Timiş- Torontal­ Pentru a înlătura intermediarii speculanţi, Comandamentul a ho­tărât că numai Federsk­ „Bana­tul“ este îndreptăţită să cumpe­re produsele de la producători, pe ca­re le va aduce pe pieţele Timi­şoarei. Deasemeni, economatele se vor aproviziona şi ele prin Fe­derale. Toţi cei care vor contraveni a­­cestor dispoziţiuni vor fi arestaţi şi Internaţi în lagărul care va lua fiinţă chiar în cursul acestei săp­tămâni.

Next