Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)
1947-10-03 / nr. 936
DETERD1NG, aveau nevoie Nu există la noi ramură mai importantă de activitate economică, în care uriaşele organizaţiuni monopoliste internaţionale să nu fi avut posibilitatea de a-şi spune cuvântul prin reprezentanţii lor Dar alături de aceşti reprezentanţi direcţi ai marilor trusturi, s au găsit totdeauna unelte de ale lor ,,fruntaşi manişti, foşti prim miniştri, miniştri, senatori sau deputaţi care işi închirau numele spre a da o aparenţă ,,naţională” societăţilor la care participa capitalul străin. Stăpânii trusturilor şi lacheii lor Henry W. Desterding, regele net nearonat al petrolului, conducătorul uriaşului trust anglo - olandez Royal Dutch- Shell — şi mai târziu J. B. Aug. Kessler, urmaşul lui — era vicepreşedinte la societatea de petrol „Astra Română”, care controla, ea singură, aproape o treime din producţia de ţiţei a României. Iar alături de Deterding sau Kessler G. G- Mironescu, fost prim-ministru naţional-ţărănist, servea interesele străine. Edsel B. Ford, conducătorul puternicului trust american , acelaş nume, era vicepreşecnte la „Ford Româna”. Iar aturi de el, trădătorul Grigor Gafencu, omul lui Maniu peste hotare. Vickers, Solvay, Schicht, Léon Wenger, — iată num® vestite de stăpâni ai trusturilor, internaţionale, pe care le-am găsit, adesea în consiliile de administraţie ale marilor societăţi din ţară. Iar în spatele lor, lacheii manişti care le serveau ţara pe tavă. Nepoţii Cine cercetează cu atenţie anuarele societăţilor anonime din ţară sau dosarele întreprinderilor înscrise la Camera de Commneţ va fi surprins să nu găsească în niciun consiliu de administraţie numele lui IULIU MANIU, proprietarul minelor de aur din Hunedoara, slujitorul credincios al marilor trusturi internaţionale de armament şi al marilor bănci budapestane. Dar va găsi, vârâţi până ’n coate in afacerile trusturilor şi băncilor străine. Pe nepoţii lui Maniu, pe oamenii lui de încredere, care-i ţineau locul IONEL POP, unul din numeroşii nepoţi ai lui Maniu, servea interesele marilor bănci străine ca administrator la ,,Banca Marmirosch, Blank & Co.”, care sub guvernarea manistă s’a bucurat de privilegii excepţionale. El făcea parte din consiliul de administraţie al societăţii ,,Discom”» afacere manistă care a adus pagube uriaşe ţării şi profituri considerabile clicii lui Maniu Acelaşi nepot lucra cot la cot c®grafii revizionişti maghiari la „Banca Generală, de Credit” din Braşov şi la fabrica de zahăr „Indumin” Ilin Bod. ROMULUS BOILA, alt nepot al lui Maniu, fusese plasat în consiliul de administraţie al societăţii .Nitrogen”, — pe vremea când aceasta aparţinea capitalului maghiar, — drept răsplată pentru salvarea intereselor aces-, tui capital. ION MIHALACHE de asemenea nu fura direct in consilii de administraţie Dar nepotul lui, NESTOR BADEA, slujea interesele lui Vickers la ,,Reşiţa” şi interesele altor trusturi internaţionale era „Astra Vagoane”. Alte slugi ale trusturilor MIHAI POPOVICI, vicepre-, şedinte al Partidului Naţional- Ţărănesc, în repetate pre mi-, nistru, lucra la soc. „Petro-Işani” alături de grofii revizion mişti maghiari de la ,,Urikany Zsilvolgyi” şi „Salgo Tarian” din Budapesta; el lucra la ,,Banca Ardeleană” alături de un Béla Bethlen, Bertalan Hargitay, grof Gabriel Kendeffy, Toan de Vásárhely şi alţii. Dar avea legături şi cu marile trusturi engleze, fiind administrator la soc. „Titan, Nadrag, Cailan”, alături de Angus Vickers, de sir William J. Firth şi alţii. N. PENESCU, secretarul general al Partidului Naţional- Ţărănisc, sluga trusturilor suedeze, era avocat al societăţii ■.Chibriturile’’ care obţinuse scandaloasa concesiune a chibriturilor sub guvernarea manistă. El mai era administrator al societăţii »,Ericsson”, filiala din România a marelui trust suedez cu acelaş numa ILIE LAZAR, fruntaş manist, apărătorul lui Seletzki era avocat al trustului „Skoda”. GHIŢA POP apăra interesele unor trusturi belgiene la fabrea de produse chimice .Mărăşeşti” şi deţinea, prin soc. „Wallenborg Româna”, o serie de reprezentanţe ale trusturilor germane şi suedeze. Aşa au trădat ei ţara S’ar mai putea da numeroase alte exemple de fruntaşi manişti care lucrau în consiliile de administraţie ale marilor întreprinderi cu capital străin, servind drept câini de pază ai marilor trusturi internaţionale. Căci nu asista şef manist care să nu se fi înfruptat din tantiemele, jetoanele, dividendele sau coini, sioanele şi şperţurile împărţite cu dărnicie de aceste trusturi, din câştigurile uriaşe stoarse pe spinarea vlăguită a poporului român Politica reacţionară, politica lor în folosul moşierimii şi marelui capital financiar din România se împletea cu interesele personale şi cu poziţia lor de agenţi ai trusturilor internaţionale. Aşa au isbutit marile trust!’"! internaţionale să pună mâna pe bogăţiile ţării, să controleze întreaga viaţă economică a României, să dicteze guvernelor „istorice” şi să imprime politicii romăneşti atitudinea voită de ele, împotriva intereselor poporului. Prin glasul lui Maniu, care voia să facă din România o „spadă ascuţită” îndreptată împotrivaUniunii Sovietice, vorbeau trusturile internaţionale Prin faptele lui Mihalache, voluntarul în războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice se manifestau marile trusturi internaţionale. Iar fugarii de la Tămădău se duceau să se arunce in braţele imperialismului războinic care încearcă să tulbure pacea lumii. Pentru toate acestea banda I trădătorilor manişti trebue să răspundă la judecata, în faţa poporului. Tudor Savin ! Oamenii trusturilor la lucru FORD, VICKERS et. Câmp de agenţi în România Unde i-au găsit şi cine sunt ? Am făcut o socoteală aproximativă. »Şi am ajuns la concluzia că în 1939, în ajunul isbucnirii războiului, aproape 50 la sută din capitalul întreprinderilor industriale existente în ţară sub formă de societăţi anonime era controlat de trusturile şi întreprinderile de peste graniţă. In sectorul bancar, peste 30 la sută din capital era controlat de marile grupuri financiare străine, iar în sectorul asigurărilor, 70 la sută din capitalul întreprinderilor din țară se afla sub controlul concernelor de asigurări internaţionale. Doi copii minori s -au ucis tatăl cu lovituri de ocare — Cric a fost făptuită în comuna Budeşti-Arggeş — O crimă care ese cu totul din comun s’a petrecut în comuna Budeşti, jud. Argeş. Victima este săteanul chiabur ILIE P. CIUCICI, iar ucigaşii sunt fiii săi NICULAE în vârstă de 15 ani şi ILIE în vârstă de 11 ani. întrebarea ce şi-au pus-o anchetatorii de la început a fost: ce i-a făcut pe aceşti copii să-şi ucidă tatăl? TIN TATA CARE-ŞI BRUTALIZA NEVASTA ŞI COPIII Din dovezile aflate până în prezent la organele anchetatoare, rezultă că raporturile dintre Iile P. Clucici şi soţia sa, precum şi cele dintre el şi copiii săi, erau cât T poate de rele El îşi brutaliza . ».evas'.a ameninţând!!» câ_î izgoneşte din casă, bătându-i şi în ultima vreme se hotărîse să- şi vândă maşina de treer şi pământul. Nevasta lui nemaiputând îndura traiul la care o supunea Ciucici, plecase în satul Lunca Bârleşti. La primul interogatoriu asasinii lui Ilie P. Ciucici au declarat: „L-am omorît pentru că ne bătea mereu, fără nici un motiv. Ca să ne trezească din leşin ne stropea cu apă şi ne bătea iar. Voia să vândă pământul şi naşina de treer; dar aceasta nu am îl putut răbda. Dacă vindea tot, ajungeam ca ai lui SpiCer care Şi-a vândut averea”. Cu mintea lor de copii, Niculae şi Iiie s’au sfătuit să-l împiedice pe Ilie P Ciuchi de al mai bate, şi nu vândă avutul şi să fie din nou împreună cu mama lor. Ei au crezut că singura cale, este aceia de a-şi omorî tatăl. Şi într’o seară, pe când acesta dormea, înarmaţi cu câte o secure, ei au tibărît asupra lui Ciucici, aplicându-l pe rând zeci de lovituri în cap, până l-au omorît. Au pus cadavrul lui Ciucici într’o căruţă, l-au dus pe malul Oltului şi l-au culcat într’un boschet, au aşezat apoi lângă cadavru două ciomege îmbibate în sânce, ca să lase impresia că Cindei a fost jefuit şi ucis. După această punere în practică a,, planului, au început să ţipe prin sat că tatăl lor a fost omorît. Nu cu aceiaşi uşurinţă Insă, au procedat jandarmii. Ei au întreprins imediat cercetări, care au condus la descoperirea adevăraților asasini L. Mar. SCÂNTEIA Pentru ajutorarea poporului grec muncitorii dela uzina Concordia-Ploeşti au subscris 1 la sută din salariul lor pe timp de două luni importante cantităţi de medicamente colectate la Bârlad PLOEŞTI, 27 (prin telefon). — Muncitorii dela uzina Concordia, adunaţi în ziua de 27 Septembrie întriun mare meeting de protest împotriva teroarei din Grecia, au donat In unanimitate lo/o din salariul lor pe timp de 2 luni. f Cu această ocazie s’a trimis și o telegramă generalului Markos, comandantul armatei populare grecești. BARLAE^ 27 (prin telefon). — In cadrul săptămânii ajutorării eroilor greci, s-au adunat însemnate cantităţi de medicamente şi materiale sanitare. Acţiunea a fost dusă de către medicii şi farmaciştii din localitate. Instanţa de sabotaj din Ploeşti a pronunţat într’o sunplă ? Condamnări însumând 18 ani schisoare şi 47.000 lei amendă mpotriva speculanţilor cari au pretins suprapreţuri PLOEŞTI, 27 (prin telefon). Instanţa de sabotaj de pe lângă tribunalul Prahova a condamnat la închisoare pe următorii sabotori : Drăghicioiu comerciant de cereale la 5 ani închisoare, Boscu Stan, la 5 luni închisoare şi 3.000 lei amendă, Stelian Toma, la 2 ani închisoare şi 4.000 amendă, Ion Iliescu la 3 ani închisoare şi 10.000 lei amendă, Cristache Oprescu, la 6 luni închisoare, Dragomir C. la 6 luni închisoare, Muşan Ştefan la 6 luni închisoare, Enescu Marian la 3 luni închisoare, C. Nicolae la 3 ani închisoare şi 10 000 lei amendă, I. Bach, din comuna Gorgota, Craiova, la 3 ani închisoare şi 20.000 amendă. Toţi cei de mai sus au vândut mărfuri cu suprapreţ, încercând astfel să saboteze stabilizarea In fiecare zi un kilometru, fa ircare blamdinai „mnamnic“ Fapte şi întâmplări de pe şantierul internaţionsl Şamal-Sarajevo. - O adevărată şcoală de cadre. — folre tinerii greci şi englezi. - De vorbă cu 3 „ntaici“ din brigad** „Horia, Cloşca şi Crişan“. ... Ora 4 în zori. ■. La sunetul trompetei s’a trezit şi soarele. Razele lui se scaldă în apele Bornei, odată cu primii brigadieri. Se împrăştie liniştea adâncă a munţilor. O muzică nouă, a glasurilor tinere şi a uneltelor pregătite pentru muncă, se aude. Câteva minute exerciţii, apoi masa, coloana se pierde în lungul drumului. — Gata tovarăşi! începem. Târnicoapele lovesc cu sete, vagonele lui scârțâe mâinile se încleştează pe unelte Mai tare tot mai tare, până la 9, până la 1. Sudoarea curge râuri, muşchii tremură ■. Norma a fost depăşită cu 75 la sută. ... Şi 1 una nouă creşte cu fiecare zi, cu fiecare ceas — şarpe strălucitor — printre brazi, printre stânci ... Aşa lucrează brigăzile tineretului pe şantierul internaţional Samat-Sarajevo .. . Şi printre ele brigada ,Horia, Cloşca şi Crişan“, — brigada celor 420 tineri români. In fiecare zi un kilometru, la fiecare kilometru un udarnic 47 de zile a lucrat brigada românească pe şantierul Samat-Sarajevo. 47 kilometri de cale ferată s’au înşiruit pe Valea Boznei 47 dejUdarnici" a dat brigada noastră în această aprigă încleştare de forţe. Trei dintre ei ne-au vizitat la redacţie... Trei tineri bronzaţi de soare, cu palmele bătătorite, cu pieptul plin de insigne. Fiecare vrea să ne spună câte ceva- Entuziasmul şi bucuria li se citeşte în ochi. — „Primul nostru gând când am sosit în ţară, — începe tov. Caranfil Vasile — miner în Valea Jiului şi comandant de ceaţă — s’a îndreptat către „Scânteia”, mai ales că eram în preajma sărbătoririi ei. Am venit s’o felicităm şi să-i aducem mulţumiri în numele brigăzii pentru lupta pa care o duce“. Iar tovarăşa Olga Juriev, adarnică şi secretară a brigăzii, adaogă : „ Scânteia“ este legată de un mare eveniment din viaţa brigăzii noastre. Tocmai ne întorceam de la muncă, obosiţi, când am zărit-o afişată pe panourile din faţa taberei. Anunţa stabilizarea. Bucuria noastră n’a cunoscut margini. Aclamaţiile la adresa partidului comunist şi a tovarăşului Gheorghitu-Dej nu mai conteneau“— „Până şi celelalte brigăzi — se amestecă în vorbă tov. Sarbovan Vladimir — au luat parte la bucuria noastră. Iugoslavii, grecii, albanezii, au intrat în hora noastră căznindu-se să strige lozincele noastre”. Fapte eftin viaţa brigăzii „Suntem prima brigadă care numai după 10 zile de muncă a fost evidenţiată. Muncă grea tovarăşi. Trebuia să mărim cu câţiva metri terasamentul, săpând în stâncă. Când brigada a fost declarată udarnă — la 10 Septembrie — ajunsesem să depăşim norma cu aproape 100 la sută. De altfel, după greci, brigada noastră are cei mai mulţi adarnici dintre brigăzile internaţionale. De 47 de ori a trebuit să aruncăm în apă pe tovarăşii declaraţi adarnici. (Românii au introdus şi printre celelalte brigăzi acest fel de sărbătorire Cel declarat udarnic era purtat pe braţe şi., auncat în apă). O adevărată şcoală de cadre Printre cei 420 tineri care formau brigada au fost la început câţiva care au privit cu uşurinţă munca celorlalţi tovarăşi, înclinau mai mult spre distracţii şi„, s’o spunem drept...spre chiul. Dar când au auzit de primele evidenţieri parcă au tresărit. Iureşul, munca şi entuziasmul celorlalţi i-au însănătoşit. Astfel Niculescu Gheorghe şi Ion Gheorghe sunt printre cei 80 de evidenţiaţi, iar Barcău Aneta, care la început stătea retrasă şi privea cu invidie celelalte tovarăşe, a devenit una din cele mai bune muncitoare şi încoronată cu „merite excepţionale“ pe şantierul din Craiova. Unitatea şi frăţia s-au făcut viu simţite în tabără, care devenise o adevărată şcoală de cadre. Adamicii erau propuşi de fiecare „ceată“ în urma discuţiilor colective, în urma criticilor sincere şi sănătoase. Erau şi elevi în brigadă. Tineri plăpânzi, dar pe care i-a călit munca Velicu Arsenie îşi simte astăzi muşchii ca piatra, iar Vasilescu Ana, elevă de 17 ani, la liceul comercial, este una dintre puţinele fete evidenţiate în brigadă Brigada se mândreşte deasemeni cu singurul secretar tehnic adarnic de pe întreg şantierul, în persoana tovarăşei Olga Juriev. Intre greci şi englezi „Lângă brigada românească lucrau grecii şi ceva mai departe o brigadă de tineri englezi. Intro zi, am asistat la o scenă impresionantă. Laolaltă tinerii greci şi englezi se încolonaseră dea- a lungul terasamentului „Afară cu imperialiştii din , Grecia !“ strigau tinerii greci. „Afară cu imperialiştii din Grecia!“ răspundeau — ecou — cei din brigada engleză. „Afară cu imperialiştii din Grecia!“ ne-am unt glasurile noi, şi strigătul solidarităţii noastre de luptă s’a ridicat dealungul liniei dela Şamat până la Sarajevo“. Consthiriţă Const. Mitea „Toţi deodată, izbutim mai Mor Patru, tineri iugoslavi bat stâlpii unui pod Sarajevo, de pe Una Şamat Alţi 12 contrabandişti arestaţi la frontieră Asupra Icp s‘au găsit mari cantităţi de valute străine ORADEA, 29 (prin telefon). Agenţii inspectoratului de poliţie au observat un camion care voia să treacă frontiera în dreptul satului Borş. Şoferul , refuzând să oprească camionul la somaţiile legale, agenţii au fost nevoiţi să folosească arma, distrugând cauciucurile. In camion erau 12 persoane culcate cari căutau să rupă bancnotele pe cari le aveau. S’au găsit cu acest prilej asupra lor 34 dolari, 580 florini maghiari, şilingi, ruble şi 70.800 lei. Toţi au fost arestaţi şi predaţi parchetului. SfNZAflONAIf sic declarări! (Urmare din pag. 1) Puţul de Piatră 8 are şi el vreo 590 metri sârmă de telefon, 195 piese telefonice diferite şi... o centrală telefonică. Cu articole tehnice şi electrice se ocupau şi Haimovic, Hary, ftin str. Romană 83, Bălăşescu Miron, str Gr. Alexendrescu 88 A, Schönblum Siegfried, Bd Brătianu 3, Gărdescu Constantin Av. Popa Marin 9 şi Fausto Spagnoli, Sf. Treime 39, care declară : 590 pânză de oţel pentru tăiat fierul, 700 kg. tuburi, rulmenţi, electromotoare, ţeavă de cauciuc de înaltă presiune, pompe aer auto, etc. 380 m. mătase pentru uz personal de metale, fierărie şi chimicate, erau amatori necomerciaanţii : Schonin Boris, str. Lahovary 36, care are sârmă de alamă şi benzi de alamă 175 kg. ; Ştefan Tătărescu din str. Precupeţii Vechi 2, care deţine 300 kg. alaun, 300 kg. clorură de calciu, 300 kg. sulfat de aluminiu, Greceanu Ion din Bd. Carei 49, cu 1.200 kg. fier beton ; Haber Avram din str. Paris 33, ZIngweiss 500 kg. și gri de zinc 100 kg.; Morukian Mihran din str. Roma 29, vopsea de anilină 47 kg.; Teodorescu Dumitru din Ștefan cel Mare 220 cositor 289 kg., crom alaun 56 kg., bitartrat fie calciu 57 kg., etc. Textile posedă, după propriile afirmaţii: Corneliu Niculescu din str. Popa Rusu 11, (1.872 metri americă, imprimeuri, zefir) ; Schechter Adolf din srtr. Spătarului 8 (116 metri stofă una fa una) ; Irimescu Grigore din Parcul SMC str- N. 4 (pulovere 150 bucăţi) ; M Spacov. Bul. Brătianu 3 (pături 103 bucăţi) si Stefan TSutu dîn str. Sandu Aldea 74, de profesiune declarată auriculor şi ...gospodar, care deţine , pentru uz personal”, după cum spune, 380 metri trîafu voi] (mătase de prima calitate), dorind si.să facă ...perdele «i... ce o mai fi nevoie prin casă Dora Vasile din str. Av. Dorian 34 are 500 kg hârtie ; Nice Constantin, tot din str- Av. Dorian 2, 360 kg. hârtie poligrafică... dar câţi nu mai sunt. . şi tot an. Cele de mai sus, sunt doar o mică parte din mărfurile deţinute şi declarate de particulari. Celelalte zeci de mii de declaraţii necercetate încă, mai cuprind mulţi foarte mulţi asemenea „negustori” cu importante Stocuri de mărfuri.’ S. Sufaru din str. Brezoianu 27, care are ca obiecte de comerţ editură, colportaj, librărie, dar care deţine ...800 sticle de sifon. Aşa, ca să fie la casa omului !... Măsurile luate vor scoate la iveală contîrâţi apreciabile de mărfuri declarate. Cât despre cele nedeclarate, controlul Economic are cuvântul. R. Florin RIZHITATE stocărilor Pinta impozitului excepţional la restaurante Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa generală că localurile de consum (restaurante, baruri, bodegi, cofetării, etc), sunt obli- gate ca pentru toate vânzările şi consumaţiunile ce se fac în aces ]te localuri să emită note de plată din carnete vizate, la cari se cal-culează şi reţine impozitul excep-ţional datorat, cu cota de 10 la sută pentru localurile de lux şi categoria I-a şi cu cota de 6 la sută pentru localurile de categoria ll-a şi m-a. Impozitul reţinut astfel de la clienţi se varsă în primele 10 zile ale lunii următoare de către localurile de consum administraţiilor financiare sau percepţiilor res- pective. I SIBIU, 29 (prin telefon). — Sâmbătă 26 Septembrie a. c. în urma unei perchizaţii, care a durat două zile, la domiciliul lui Meint Hans, din Sibiu, strada Râului 22 şi la proprietatea acestuia din strada Rosenfeld Nr. 19, poliţia aurului a descoperit ascunse în grădina casei 6 bucăţi a 20 dolari aur, 5 bucăţi a 10 dolari aur, 30 bucăţi a 5 dolari aur, 45 bucăţi a 20 franci francezi aur, 7 bucăţi a una liră sterlină aur, 13 bucăţi a jumătate liră sterlină aur, 17 bucăţi a 10 coroane ungare aur şi 12 bucăţi a 10 coroane austro-ungare aur Meint Hans, brutar de meserie, fost preşedinte al Uniunii brutarilor din Sibiu, a fost înaintat sub stare de arest tribunalului Sibiu. * TIMIŞOARA, 29 (p. telefon). — Organele de control au descoperit la traficanţii de valută Ludovic Deitel, 100 dolari, la comerciantul Ion Salinitchi 143 dolari, iar la comerciantul Ion Schnur, 62 dolari. Ei au fost trimişi în judecată. DUPĂ DOUA ZILE DE PERCHIZIŢII POLITIA AURULUI DIN SIBIU a descoperit 45 cocoşei, 320 dolari aur, 14 lire sterline aur şi 22 coroane aur la brutarul Hans Meint Alţi 306 dolari au fost descoperiţi la trei traficanţi de valute din Timişoara Mărfurile deţinute de particulari vor fi readuse pe piaţă Autorităţile de resort, in scopul de a reda circulaţiei pe piaţa comercială aceste mărfuri, vor veni cu o decizie, prin care toţi necomercianţii vor fi obligaţi să-şi vândă „depozitele” INCOOP-ului, industriilor sau comercianţilor de specialitate. Deasemeni, chiar comercianţii care deţin mărfuri ce nu intră In obiectul comerţului lor, vor fi obligaţi să le vândă in aceleaş condiţiuni. Este, intre altele, cazul firmei ! 3 Duminică, la orele 10,30, pe platoul ,,Taberei Ghencea", a avut loc depunerea jurământului recruţilor contingentului 1947 din Regimentul Jandarmi Bucureşti şi Inspectoratul Jandarmi nvo Tov. TEOHARI GEORGESCU Solemnitatea a fost onorată cu prezenţa d-lui prim-ministru dr. Petru Groza şi a tovarăşului Primit cu aplauze şi strigăte de ..Trăiască ministrul poporului, Teohari Georgescu“, creatorul jandarmeriei democrate, tov. Teohari Georgescu a rostit următoarele : „Aţi depus jurământul de credinţă. Incepân de astăzi v’aţi luat legă:intui ca să apăraţi cu preţul vieţii interesele poporului şi al patriei. A apăra patria înseamnă a apăra libertăţile poporului câştigate cu multe jertfe, a apăra pământul plugarilor acum stăpâni pe el, a apăra drepturile muncitorilor cu braţul şi mintea la o viaţă mai bună; înseamnă a întări, a consolida prietenia dintre patria noastră şi ţările vecine, în frunte cu U.R S.S. A apăra Patria înseamnă a duce o luptă necruţătoare împotriva duşmanilor din interior şi din afară, ce uneltesc contra Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne. Au mai luat parte general de armată Atanasiu, insp .de Armată, general Petrescu insp. g-ral al Armatei pentru Educaţie generalii Ionaşcu, şeful M- St. M., Stănculescu subşeful M. St .M., Comişel, şeful St. Major Grăniceri, Alistar Ion, inspector general al Jandarmeriei, Ionescu T., pdt. secund pentru Educaţie al I .G- J._ Stoicescu N. ajutor cdt. I .G .J., g-ral Niculescu şi Nicolau Gr. colonel Popescu Oituz com. Reg. Jand Buc, col. Teodorescu Sachelarie, insp. land, C.F.R., etc După slujba religioasă şi depunerea jurământului au luat cuvântul: preot Lt. col. Stărescu, g-ral Alistar, inspector general al Jandarmeriei, general Ionescu Tudor comand■ secund, pentru Educaţie al I. G. J. care au arătat sarcinile ce revin nouilor ostaşi pentru a-şi îndeplini datoriile faţă de popor, a-i apăra interesele, a fi neînduplecaţi cu duşmanii săi, cu duşmanii regimului democrat, regimului democrat. A apăra Patria înseamnă a-ţi da viaţa pentru binele poporului, pentru binele patrie. Acesta este sensul jurământului depus de voi. Poporul muncitor de la oraşe şi sate priveşte cu încredere batalioanele ostaşilor, apărători ai patriei şi regimului democrat. Trăiască jandarmii democraţi ai poporului ! Trăiască Armata noastră democrată! Trăiască prietenia veşnică între ţara noastră şi marea vecină Uniunea Sovietică! Trăiască Patria noastră democrată. România ! îndemnul d-lui primministru Petru Groza _Am luat apoi cuvântul de prim ministru drPetru Groza care a arătat deosebirea fundamentală ce există între jandarmeria de acum care apără cu adevărat interesele poporului şi între jandiarmeria regimului feudal maghiar a regimurilor „istorice“ din ţara noastră puse in slujba marilor moşieri, fabricanţi, bancheri, care n’au cruţat sângele poporului când acesta s’a ridicat să-şi ceară drepturile. D-sa a îndemat pe recruţi să-şi facă datoria şi când se vor întoarce în sate, să vegheze la apărarea şi întărirea regimului democratic, să fie pavăza bunei înţelegeri şi frăţietăţi între toţi cetăţenii şi toate popoarele conlocuitoare, pentru că strigoii trecu, titlu, să nu mai tulbure pacea şi libertatea ţării. A urmat apoi împărţirea premiilor ofiţerilor, subofiţerilor şi recruţilor care s’au evidenţiat la instrucţie şi gospodărie. Solemnitatea s’a încheiat cu defilarea jandarmilor recruţi. Dosarele celor vinovaţi de masacrele de la Iaşi, Stânca-Roznovani, Sculeni şi Câineni, în cercetarea unui Cabinet de Instrucţie a Trib. Mov D. JEAN NICOLAU, procurorul general al Tribunalului Ilfov, a repartizat Cabinetului 5 de Instrucţie al cărui titular este dl. consilier GH. V. TRISSONIMO, delegat cu cercetarea dosarelor celor vinovaţi de masacrele de la Iaşi, Sculeni, Stânca-Roznovanu şi Câineni, 33 volume privind pe inculpaţii: general Gh. Stavrescu, colonel Mateiaş Emil, colonel Lupu Constantin, Aniţulesei Mihai, Mitică Samson Smândniuc, Haralambie Petru şi Blânduţ Constantin. Cuvântul iov. Teohsmc Georgescu Jandarmii recruţi au depus jurământul „A apur şi patria înseamnă a apara libertăţile poporuiu, a duce lupta necruţătoare împotriva duşmanilor regimului democrat" a spus tov. TEOHARI GEORGESCU, ministrul Afacerilor Interne * In numele trupei jandarmul Munteanu Vasile si-a luat angamwme#-: jamentul că va sluji cu credinţi ţara şi poporul. „Ce-am văzut in Polonia” Conferinţa rostită de tov. LIUBA CHISINEVSCKÎ la Sectorul de Artă şi Cultură al Partidului Comunist Român Ieri după amiază la orele 16 a avut loc la Sectorul de artă şi cultură al Partidului Comunist Român o reuniune a scriitorilor şi artiştilor comunişti la care a luat cuvântul tov. Liuba Chişinevschi, înfăţişând impresiile din călătoria pe care a făcut-o la Varşovia şi Auschwitz, in calitate de conducătoare a delegaţiei române la congresul „Uniunii internaţionale a deţinuţilor şi deportaţilor politici”. După ce a expus rostul acestei organizaţii şi problemele dl»nputate la congres, tov. Liuba Chişinevschi a arătat ororile săvârşite de nazişti în Polonia, a1® căror urme le-a văzut cu prilejul călătoriei la Auschwitz. Reamintind celor de faţă ce a însemnat războiul deslănţuit de fascişti, tov. Liuba Chişinevschi a spus : „pericolul persistă...” Fascismul n’a dispărut încă ei continuă să arboreze steagul uei şi al războiului, iar măştile sub care se ascunde şi mijloacele pe care le foloseşte sunt multe şi felurite. încercările de a pregăti un nou măcel se isbesc însă, şi vor trebui să se isbească necontenit de vigilenţa oamenilor conştienţi, luptători pentru pacea şi pentru progresul întregei lumi. Un exemplu strălucit in această privinţă l-a dat şi continuă să-i dea ţara care a zdrobit maşina de război hitlerista, Uniunea Sovietică. După ce a mulţumit tov. Linba Chişinevschi, tov. I. Puţuri a închis şedinţa arătând însemnătatea rolului pe care î l au de jucat creatorii de cultură, în momentul de faţă, nn lupta împotriva uneltirilor reacţionare care ţine să reînvie fascismul. Gh. F.