Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)

1947-10-03 / nr. 936

DETERD1NG, aveau nevoie Nu există la noi ramură mai importantă de activita­te economică, în care uria­şele organizaţiuni monopo­liste internaţionale să nu fi avut posibilitatea de a-şi spune cuvântul prin repre­zentanţii lor Dar alături de aceşti reprezentanţi direcţi ai marilor trusturi, s au gă­sit totdeauna unelte de­ ale lor ,,fruntaşi manişti, foşti prim­ miniştri, miniştri, se­natori sau deputaţi care işi închir­au numele spre a da o aparenţă ,,naţională” so­cietăţilor la care participa capitalul străin. Stăpânii trusturilor şi lacheii lor Henry W. D­ester­ding, regele net near­ona­t al petrolului, con­ducătorul uriaşului trust an­glo - olandez Royal Dutch- Shell — şi mai târziu J. B. Aug. Kessler, urmaşul lui — era vicepreşedinte la societatea de petrol „Astra Română”, care controla, ea singură, aproape o treime d­in producţia de ţiţei a României. Iar alături de De­­terding sau Kessler G. G- Mi­­ronescu, fost prim-ministru naţional-ţărănist, servea inte­resele străine. Edsel B. Ford, conducătorul puternicului trust american , acelaş nume, era vicepreşecn­te la „Ford Româna”. Iar a­turi de el, trădătorul Gri­go­r Gafencu, omul lui Maniu peste hotare. Vickers, Solvay, Schicht, Léon Wenger, — iată num® vestite de stăpâni ai trustu­rilor,­ internaţionale, pe care le-am găsit, adesea în consilii­le de administraţie ale marilor societăţi din ţară. Iar în spa­tele lor, lacheii manişti care le serveau ţara pe tavă. Nepoţii Cine cercetează cu atenţie a­­nuarele societăţilor anonime din ţară sau dosarele întreprinderi­lor înscrise la Camera de Com­mne­ţ va fi surprins să n­u gă­sească în niciun consiliu de ad­ministraţie numele lui IULIU MANIU, proprietarul minelor de aur din Hunedoara, slujitorul credincios al marilor trusturi in­ternaţionale de armament şi al marilor bănci budapestane. Dar va­­ găsi, vârâţi până ’n coate in afacerile trusturilor şi băncilor străine. Pe nepoţii lui Maniu, pe­­ oamenii lui de încredere, care-i ţineau locul­ IONEL POP, unul din nume­­roşii nepoţi ai lui Maniu, servea interesele marilor bănci străine ca administrator la ,,Banca Mar­­mirosch, Blank & Co.”, care sub guvernarea manistă s’a bucurat de privilegii excepţionale. El fă­cea parte din consiliul de admi­nistraţie al societăţii ,,Discom”» afacere manistă care a adus pa­gube uriaşe ţării şi profituri considerabile clicii lui Maniu Acelaşi nepot lucra cot la cot c®­grafii revizionişti maghiari la „Banca Generală, de Credit” din Braşov şi la fabrica de zahăr „Indumin” Ilin Bod. ROMULUS BOILA, alt nepot al lui Maniu, fusese plasat în consiliul de administraţie al so­cietăţii .Nitrogen”, — pe vremea când aceasta aparţinea capitalu­lui maghiar, — drept răsplată pentru salvarea intereselor aces-, tui capital. ION MIHALACHE de asemenea nu f­­ura direct in consilii de administraţie Dar nepotul lui, NESTOR BADEA, slujea inte­resele lui Vickers la ,,Reşiţa” şi interesele altor trusturi interna­­ţionale era „Astra Vagoane”.­­ Alte slugi ale trustu­rilor MI­HAI POPOVICI, vicepre-, şedinte al Partidului Naţional- Ţărănesc, în repetate pre mi-, nistru, lucra la soc. „Petro-I­şani” alături de grofii revizion­­ mişti maghiari de la ,,Urikany Zsilvolgyi” şi „Salgo Tari­an” din Budapesta; el lucra la ,,Banca Ardeleană” alături de un Béla Bethlen, Bertalan Har­­gi­tay, grof Gabriel Kendeffy, Toan de Vásárhely şi alţii. Dar avea legături şi cu marile trusturi engleze, fiind adminis­trator la soc. „Titan, Nadrag, Cailan”, alături de Angus Vic­kers, de sir William J. Firth şi alţii. N. PENESCU, secretarul ge­neral al Partidului Naţional- Ţărăni­sc, sluga trusturilor sue­deze, era avocat al societăţii ■.Chibriturile’’ care obţinuse scandaloasa concesiune a chi­briturilor sub guvernarea ma­­nistă. El mai era administra­tor al societăţii »,Ericsson”, fi­liala din România a marelui trust suedez cu acelaş numa ILIE LAZAR, fruntaş ma­­nist, apărătorul lui Seletzki era avocat al trustului „Sko­da”. GHIŢA POP apăra interese­le unor trusturi belgiene la fabrea de produse chimice .Mărăşeşti” şi deţinea, prin soc. „Wallenborg Româna”, o serie de reprezentanţe ale trus­turilor germane şi suedeze. Aşa au trădat ei ţara S’ar mai putea da numeroase alte exemple de fruntaşi manişti care lucrau în consiliile de ad­ministraţie ale marilor întreprin­deri cu capital străin, servind drept câini de pază ai marilor trusturi internaţionale. Căci nu asista şef manist care să nu se fi înfruptat din tantiemele, je­­toanele, dividendele sau coini­, sioanele şi şperţurile împărţite cu dărnicie de aceste trusturi, din câştigurile uriaşe stoarse pe spi­narea vlăguită a poporului ro­mân Politica reacţionară, politica lor în folosul moşierimii şi ma­relui capital financiar din Ro­mânia se împletea cu interesele personale şi cu poziţia lor de a­­genţi ai trusturilor internaţio­nale. Aşa au isbutit marile trust!’"! internaţionale să pună mâna pe bogăţiile ţării, să controleze î­n­treaga viaţă economică a Româ­niei, să dicteze guvernelor „is­torice” şi să imprime politicii romăneşti atitudinea voită de ele, împotriva intereselor poporului. Prin glasul lui Maniu, care voia să facă din România o „spadă ascuţită” îndreptată împotriva­­U­­niunii Sovietice, vorbeau trustu­rile int­ernaţionale­ Prin faptele lui Mihalache, voluntarul în răz­boiul criminal împotriva Uniunii Sovietice se manifestau marile trusturi internaţionale. Iar fu­garii de la Tămădău se duceau să se arunce in braţele imperialis­mului războinic care încearcă să tulbure pacea lumii. Pentru toate acestea banda I trădătorilor manişti trebue să răspundă la judecata, în faţa po­porului. Tudor Savin ! Oamenii trusturilor la lucru FORD, VICKERS et. Câmp de agenţi în România Unde i-au găsit şi cine sunt ? Am făcut o socoteală aproximativă. »Şi am ajuns la concluzia că în 1939, în ajunul is­­bucnirii războiului, aproape 50 la sută din capitalul întreprinderilor industriale existente în ţară sub formă de societăţi anonime era controlat de trusturile şi întreprinderile de peste graniţă. In sectorul bancar, peste 30 la sută din capital era controlat de marile grupuri finan­­ciare străine, iar în sectorul asigurărilor, 70 la sută din capitalul întreprinderilor din țară se afla sub controlul concernelor de asigurări internaţionale. Doi copii minori s -au ucis tatăl cu lovituri de ocare — Cr­ic a fost făptuită în comuna Budeşti-Ar­ggeş — O crimă care ese cu totul din comun s’a petrecut în comuna Bu­­deşti, jud. Argeş. Victima este să­teanul chiabur ILIE P. CIUCICI, iar ucigaşii sunt fiii săi NICU­­LAE în vârstă de 15 ani şi ILIE în vârstă de 11 ani. întrebarea ce şi-au pus-o anchetatorii de la început a fost: ce i-a făcut pe aceşti copii să-şi ucidă tatăl? TIN TATA CARE-ŞI BRUTALIZA NEVASTA ŞI COPIII Din dovezile aflate până în pre­zent la organele anchetatoare, re­zultă că raporturile dintre Iile P. C­luci­ci şi soţia sa, precum şi cele dintre el şi copiii săi, erau cât T poate de rele El îşi brutaliza . ».evas'.a ameninţând!!­» c­â_î izgoneşte din casă, bătându-i şi în ultima vreme se hotărîse să- şi vândă maşina de treer şi pă­mântul. Nevasta lui nemai­putând îndura traiul la care o supunea Ciucici, plecase în satul Lunca Bârleşti. La primul interogatoriu asasinii lui Ilie P. Ciucici au de­clarat: „L-am omorît pentru că ne bătea mereu, fără nici un motiv. Ca să ne trezească din leşin ne stropea cu apă şi ne bătea iar. Voia să vândă pământul şi na­­şina de treer; dar aceasta nu am îl putut răbda. Dacă vindea tot, ajungeam ca ai lui SpiCer care Şi-a vândut averea”. Cu mintea lor de copii, Niculae şi Iiie s’au sfătuit să-l împiedice pe Ilie P Ciuch­i de al mai bate, şi nu vândă avutul şi să fie din nou împreună cu mama lor. Ei au crezut că singura cale, este aceia de a-şi omorî tatăl. Şi într’o sea­ră, pe când acesta dormea, înar­maţi cu câte o secure, ei au ti­­bărît asupra lui Ciucici, aplicân­­du-l pe rând zeci de lovituri în cap, până l-au omorît. Au pus cadavrul lui Ciucici în­tr’o căruţă, l-au dus pe malul Ol­­tului şi l-au culcat într’un bos­­chet, au aşezat apoi lângă cada­vru două ciomege îmbibate în sân­­ce, ca să lase impresia că Cin­d­ei a fost jefuit şi ucis. După a­­ceastă punere în practică a,, planu­­lui, au început să ţipe prin sat că tatăl lor a fost omorît. Nu cu aceiaşi uşurinţă Insă, au procedat jandarmii. Ei au între­prins imediat cercetări, care au condus la descoperirea adevărați­lor asasini L. Mar. SCÂNTEI­A Pentru ajutorarea poporului grec muncitorii dela uzina Con­cordia-Ploeşti au subscris 1 la sută din sal­ariul lor pe timp de două luni importante cantităţi de medicamente colectate la Bârlad PLOEŞTI, 27 (prin telefon). — Muncitorii dela uzina Concordia, adunaţi în ziua de 27 Septem­brie întriun mare meeting de protest împotriva teroarei din Grecia, au donat In unanimitate lo/o din salariul lor pe timp de 2 luni. f Cu această ocazie s’a trimis și o telegramă generalului Markos, comandantul armatei populare grecești. BARLAE^ 27 (prin telefon). — In cadrul săptămânii ajutorării eroilor greci, s-au adunat în­­­semnate cantităţi de medica­­­mente şi materiale sanitare. Ac­­ţiunea a fost dusă de către me­dicii şi farmaciştii din locali­­tate. Instanţa de sabotaj din Ploeşti a pronunţat într’o sunplă ?­ Co­ndamnări însumând 18 ani schisoare şi 47.000 lei amendă­ mpotriva speculanţilor cari au pretins supra­­preţuri PLOEŞTI, 27 (prin telefon).­­ Instanţa de sabotaj de pe lângă tribunalul Prahova a condamnat la închisoare pe următorii sabo­tori : Drăghicioiu comerciant de cereale la 5 ani închisoare, Boscu Stan, la 5 luni închisoare şi 3.000 lei amendă, Stelian Tom­a, la 2 ani închisoare şi 4.000 amen­dă, Ion Iliescu la 3 ani închi­­­soare şi 10.000 lei amendă, Cris­­tache Oprescu, la 6 luni închi­soare, Dragomir C. la 6 luni închisoare, Muşan Ştefan la 6 luni închisoare, Enescu Marian la 3 luni închisoare, C. Nicolae la 3 ani închisoare şi 10­ 000 lei amendă, I. Bach, din comuna Gorgota, Craiova, la 3 ani în­chisoare şi 20.000 amendă. Toţi cei de mai sus au vândut măr­furi cu suprapreţ, încercând ast­fel să saboteze stabilizarea In fiecare zi un kilometru, fa ircare b­lamdin­ai „mnamnic“ Fapte şi întâmplări de pe şantierul internaţio­nsl Şamal-Sarajevo. - O adevărată şcoală de cadre. — folre tinerii greci şi englezi. - De vorbă cu 3 „ntaici“ din brigad** „Horia, Cloşca şi Crişan“. ... Or­a 4 în zori. ■. La sunetul trompetei s’a trezit şi soarele. Razele lui se scaldă în apele Bornei, odată cu primii brigadieri. Se împrăştie liniştea adâncă a munţilor. O muzică nouă, a glasurilor tinere şi a unel­telor pregătite pentru muncă, se aude. Câteva minute exerciţii, apoi masa, coloana se pierde în lungul drumului. — Gata tovarăşi! începem. Târnicoapele lovesc cu sete, vagonele lui scârțâe mâinile se în­cleştează pe unelte Mai tare tot mai tare, până la 9, până la 1. Sudoarea curge râuri, muşchii tremură ■. Norma a fost depă­şită cu 75 la sută. ... Şi 1 una nouă creşte cu fie­care zi, cu fiecare ceas — şarpe strălucitor — printre brazi, prin­tre stânci ... Aşa lucrează bri­găzile tineretului pe şantierul internaţional Samat-Sarajevo .. . Şi printre ele brigada ,Horia,­­ Cloşca şi Crişan“, — brigada ce­lor 420 tineri români. In fiecare zi un kilo­metru, la fiecare kilo­me­tru un udarnic 47 de zile a lucrat brigada ro­­mânească pe şantierul Samat-Sa­­rajevo. 47 kilometri de cale ferată s’au înşiruit pe Valea Boznei 47 de­­jUdarnici" a dat brigada noastră în această aprigă încleş­tare de forţe. Trei dintre ei ne-au vizitat la redacţie... Trei tineri bronzaţi de soare, cu palmele bătătorite, cu pieptul plin de insigne. Fiecare vrea să ne spună câte ceva- En­tuziasmul şi bucuria li se citeşte în ochi. — „Primul nostru gând când am sosit în ţară, — începe tov. Ca­­ranfil Vasile — miner în Valea Jiului şi comandant de ceaţă — s’a îndreptat către „Scânteia”, mai ales că eram în preajma săr­bătoririi ei. Am venit s’o felici­tăm şi să-i aducem mulţumiri în numele brigăzii pentru lupta pa care o duce“. Iar tovarăşa Olga Juriev, adar­­nică şi secretară a brigăzii, a­­daogă : „ Scânteia“ este legată de un mare eveniment din viaţa brigă­zii noastre. Tocmai ne întorceam de la muncă, obosiţi, când am ză­rit-o afişată pe panourile din faţa taberei. Anunţa stabilizarea. Bucuria noastră n’a cunoscut margini. Aclamaţiile la adresa partidului comunist şi a tovară­şului Gheorghitu-Dej nu mai con­­teneau“­— „Până şi celelalte brigăzi — se amestecă în vorbă tov. Sar­­bovan Vladimir — au luat parte la bucuria noastră. Iugoslavii, grecii, albanezii, au intrat în ho­ra noastră căznindu-se să strige lozincele noastre”. Fapte eftin viaţa brigăzii „Suntem prima brigadă care numai după 10 zile de muncă a fost evidenţiată. Muncă grea to­varăşi. Trebuia să mărim cu câ­ţiva metri terasamentul, săpând în stâncă. Când brigada a fost declarată udarnă — la 10 Sep­tembrie — ajunsesem să depăşim norma cu aproape 100 la sută. De altfel, după greci, brigada noastră are cei mai mulţi adar­nici dintre brigăzile internaţio­nale. De 47 de ori a trebuit să arun­căm în a­pă pe tovarăşii decla­raţi adarnici. (Românii au intro­dus şi printre celelalte brigăzi acest fel de sărbătorire Cel de­clarat udarnic era purtat pe bra­­ţe şi., auncat în apă). O adevărată şcoală de cadre Printre cei 420 tineri care for­mau brigada au fost la început câţiva care au privit cu uşurin­ţă munca celorlalţi tovarăşi, în­clinau mai mult spre distracţii şi„, s’o spunem drept...spre chiul. Dar când au auzit de primele evidenţieri parcă au tresărit. Iu­reşul, munca şi entuziasmul ce­lorlalţi i-au însănătoşit. Astfel Niculescu Gheorghe şi Ion Gheor­­ghe sunt printre cei 80 de evi­denţiaţi, iar Barcău Aneta, care la început stătea retrasă şi pri­vea cu invidie celelalte tovară­şe, a devenit una din cele mai bune muncitoare şi încoronată cu „merite excepţionale“ pe şantie­­rul din Craiova. Unitatea şi frăţia s-au făcut viu simţite în tabără, care deve­nise o adevărată şcoală de cadre. Adamicii erau propuşi de fieca­re „ceată“ în urma discuţiilor colective, în urma criticilor sin­cere şi sănătoase. Erau şi elevi în brigadă. Ti­neri plăpânzi, dar pe care i-a călit munca­ Velicu Arsenie îşi simte astăzi muşchii ca piatra, iar Vasilescu Ana, elevă de 17 ani, la liceul comercial, este una dintre puţinele fete evidenţiate în brigadă Brigada se mândreşte deasemeni cu singurul secretar tehnic adarnic d­e pe întreg şan­tierul, în persoana tovarăşei Olga Juriev. Intre greci şi englezi „Lângă brigada românească lu­crau grecii şi ceva mai departe o brigadă de tineri englezi. In­­tr­o zi, am asistat la o scenă im­presionantă. Laolaltă tinerii greci şi englezi se încolonaseră dea- a lungul terasamentului „Afară cu imperialiştii din , Grecia !“ strigau tinerii greci. „Afară cu imperialiştii din Grecia!“ răspundeau — ecou — cei din brigada engleză. „Afară cu imperialiştii din Grecia!“ ne-am un­t glasurile noi, şi strigătul solidarităţii noas­tre de luptă s’a ridicat dealun­­gul liniei dela Şamat până la Sarajevo“. Const­­hiriţă Const. Mitea „Toţi de­odată, izbutim mai Mor Patru, tineri iugoslavi bat stâlpii unui pod Sarajevo, de pe Un­a Şamat­ Alţi 12 contrabandişti arestaţi la frontieră Asupra Icp s‘au găsit mari cantităţi de va­lute străine ORADEA, 29 (prin telefon).­­ Agenţii inspectoratului de po­liţie au observat un camion care voia să treacă frontiera­ în dreptul satului Borş. Şoferul , refuzând să oprească camionul­­ la somaţiile legale, agenţii au­­ fost nevoiţi să folosească arma,­­ distrugând cauciucurile. In ca­mion erau 12 persoane culcate cari căutau să rupă bancnotele pe cari le aveau. S’au găsit cu acest prilej asu­pra lor 34 dolari, 580 florini ma­ghiari, şilingi, ruble şi 70.800 lei. Toţi au fost arestaţi şi predaţi parchetului. SfNZAflONAIf sic declarări! (Urmare din pag. 1) Puţul de Piatră 8 are şi el vreo 590 metri sârmă de telefon, 195 piese telefonice diferite şi... o centrală telefonică. Cu articole tehnice şi electrice se ocupau şi Haimovic, Hary, ftin str. Romană 83, Bălăşescu Miron, str Gr. Alexen­drescu 88 A, Schönblum Siegfried, Bd­ Brătianu 3, Gărdescu Constantin Av. Popa Marin 9 şi Fausto Spagnoli, Sf. Treime 39, care de­­clară : 590 pânză de oţel pentru tăiat fierul, 700 kg. tuburi, rul­menţi, electromotoare, ţeavă de cauciuc de înaltă presiune, pom­­pe aer auto, etc. 380 m. mătase pen­tru­­ uz personal de metale, fierărie şi chimi­­cate, erau amatori necomerciaan­­ţii : Schonin Boris, str. Laho­­vary 36, care are sârmă de ala­mă şi benzi de alamă 175 kg. ; Ştefan Tătărescu din str. Precu­peţii Vechi 2, care deţine 300 kg. alaun, 300 kg. clorură de calciu, 300 kg. sulfat de alumi­niu, Greceanu Ion din Bd. Ca­rei 49,­ cu 1.200 kg. fier beton ; Haber Avram din str. Paris 33, ZIngweiss 500 kg. și gri de zinc 100 kg.; Morukian Mihran din str. Roma 29, vopsea de anilină 47 kg.; Teodorescu Dumitru din Ștefan cel Mare 220 cositor 289 kg., crom alaun 56 kg., bitartrat fie calciu 57 kg., etc. Textile posedă, după propriile afirmaţii: Corneliu Niculescu din str. Popa Rusu 11, (1.872 metri americă, imprimeuri, ze­fir) ; Schechter Adolf din srtr. Spătarului 8 (116 metri stofă una f­a­ una) ; Irimescu Grigore din Parcul SM­C str- N. 4 (pulove­­re 150 bucăţi) ; M Spacov. Bul. Brătianu 3 (pături 103 bucăţi) si Stefan TSutu dîn str. Sandu Al­­dea 74, de profesiune declarată auriculor şi ...gospodar, care deţine , pentru uz personal”, după cum spune, 380 metri trî­­afu voi] (mătase de prima cali­tate), dorind si.să facă ...perdele «i... ce o mai fi nevoie prin casă Dora Vasile din str. Av. Do­rian 34 are 500 kg­ hârtie ; Nice Constantin, tot din str- Av. Do­rian 2, 360 kg. hârtie poligra­­­­fică... dar câţi nu mai sunt. . şi tot an. Cele de mai sus, sunt doar o mică parte din mărfurile deţinu­­te şi declarate de particulari. Celelalte zeci de mii de de­claraţii necercetate încă, mai cuprind mulţi foarte mulţi ase­menea „negustori” cu impor­tante Stocuri de mărfuri.’ S. Sufaru din str. Brezoianu 27, care are ca obiecte de comerţ editură, colportaj, librărie, dar care deţine ...800 sticle de sifon. Aşa, ca să fie la casa omului !... Măsurile luate vor scoate la iveală contîrâţi apreciabile de mărfuri declarate. Cât despre cele nedeclarate,­ controlul Economic ar­e cuvântul. R. Florin RIZHITATE stocărilor Pinta impozitului ex­cepţional la restaurante Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa generală că localurile de consum (restaurante, baruri, bodegi, cofetării, etc), sunt obli-­ gate ca pentru toate vânzările şi consumaţiunile ce se fac în aces­ ]­te localuri să emită note de plată din carnete vizate, la cari se cal-­­­culează şi reţine impozitul excep-­­ţional datorat, cu cota de 10 la sută pentru localurile de lux şi categoria I-a şi cu cota de 6 la sută pentru localurile de categoria ll-a şi m-a. Impozitul reţinut astfel de la clienţi se varsă în primele 10 zile­ ale lunii următoare de către lo­calurile de consum administraţiilor­­ financiare sau percepţiilor res-­ pective. I SIBIU, 29 (prin telefon). — Sâmbătă 26 Septembrie a. c. în urma unei perchizaţii, care a durat două zile, la domiciliul lui Meint Hans, din Sibiu, stra­da Râului 22 şi la proprietatea acestuia din strada Rosenfeld Nr. 19, poliţia aurului a descope­rit ascunse în grădina casei 6 bucăţi a 20 dolari aur, 5 bucăţi a 10 dolari aur, 30 bucăţi a 5 dolari aur, 45 bucăţi a 20 franci francezi aur, 7 bucăţi a una liră­ sterlină aur, 13 bucăţi a jumătate liră sterlină aur, 17 bucăţi a 10 coroane ungare aur şi 12 bucăţi a 10 coroane aus­­tro-ungare aur Meint Hans, brutar de meserie, fost preşe­dinte al Uniunii brutarilor din Sibiu, a fost înaintat sub stare de arest tribunalului Sibiu. * TIMIŞOARA, 29 (p. telefon). — Organele de control au des­coperit la traficanţii de­ valută Ludovic Deitel, 100 dolari, la comerciantul Ion Salinitchi 143 dolari, iar la comerciantul Ion Schnur, 62 dolari. Ei au­ fost trimişi în judecată. DUPĂ DOUA ZILE DE PERCHIZIŢII POLITIA AURULUI DIN SIBIU a descoperit 45 cocoşei, 320 dolari aur, 14 lire sterline aur şi 22 coroane aur la brutarul Hans Meint Alţi 306 dolari au fost descoperiţi la trei traficanţi de valute din Timişoara Mărfurile deţinute de particulari vor fi re­aduse pe piaţă Autorităţile de resort, in sco­pul de a reda circulaţiei pe piaţa comercială aceste mărfuri, vor veni cu o decizie, prin care toţi necomercianţii vor fi obli­gaţi să-şi vândă „depozitele” INCOOP-ului, industriilor sau comercianţilor de specialitate. Deasemeni, chiar comercianţii care deţin mărfuri ce nu intră In obiectul comerţului lor, vor fi obligaţi să le vândă in aceleaş condiţiuni. Este, intre altele, cazul firmei ! 3 Duminică, la orele 10,30, pe platoul ,,Taberei Ghencea", a avut loc depunerea jurământului recruţilor contingentului 1947 din Regimentul Jandarmi Bucureşti şi Inspectoratul Jandarmi n­v­o Tov. TEOHARI GEORGESCU Solemnitatea a fost onorată cu prezenţa d-lui prim-ministru dr. Petru Groza şi a tovarăşului Primit cu aplauze şi strigăte de ..Trăiască ministrul poporului, Teohari Georgescu“, creatorul jandarmeriei democrate, tov. Teo­­hari Georgescu a rostit următoa­rele : „Aţi depus jurământul de credinţă. Incepân­ de astăzi v’aţi luat legă:­­intui ca să apăraţi cu preţul vieţii interesele poporului şi al patriei. A apăra patria înseamnă a apăra libertăţile poporului câştigate cu multe jertfe, a apăra pă­mântul plugarilor acum stăpâni pe el, a apăra drepturile mun­citorilor cu braţul şi mintea la o viaţă mai bună; înseamnă a întări, a consolida prietenia­­ dintre patria noastră şi ţările­­ vecine, în frunte cu U.R S.S. A apăra Patria înseamnă a duce o luptă necruţătoare îm­potriva duşmanilor din interior şi din afară, ce uneltesc contra Teohari Georgescu, ministrul A­­facerilor Interne. Au mai luat parte general de armată Atanasiu, insp .de Ar­mată, general Petrescu insp. g-ral al Armatei pentru Educaţie ge­neralii Ionaşcu, şeful M- St. M., Stănculescu subşeful M. St .M., Comişel, şeful St. Major Grăni­ceri, Alistar Ion, inspector gene­ral al Jandarmeriei, Ionescu T., pdt. secund pentru Educaţie al I .G- J._ Stoicescu N. ajutor cdt. I .G .J., g-ral Niculescu şi Nicolau Gr. colonel Popescu Oituz com. Reg. Jand Buc­, col. Teodorescu Sachelarie, insp. land, C.F.R., etc­ După slujba religioasă şi depu­nerea jurământului au luat cu­vântul: preot Lt. col. Stăr­escu, g-ral Alistar, inspector general al Jandarmeriei, general Ionescu Tudor comand■ secund, pentru Educaţie al I. G. J. care au ară­tat sarcinile ce revin nouilor os­taşi pentru a-şi îndeplini dato­riile faţă de popor, a-i apăra in­teresele, a fi neînduplecaţi cu duşmanii săi, cu duşmanii regi­mului democrat, regimului democrat. A apă­ra Patria înseamnă a-ţi da viaţa pentru binele poporului, pen­tru binele patrie. Acesta este sensul jurământului depus de voi. Poporul muncitor de la o­­raşe şi sate priveşte cu încre­dere batalioanele ostaşilor, apă­­rători ai patriei şi regimului democrat. Trăiască jandarmii democraţi ai poporului ! Trăiască Armata noastră democrată! Trăiască prietenia veşnică între ţara noastră şi marea vecină Uniu­nea Sovietică! Trăiască Patria noastră democrată. România ! îndemnul d-lui prim­­ministru Petru Groza _Am luat apoi cuvântul de prim ministru dr­­Petru Groza care a arătat deosebirea fundamentală ce există între jandarmeria de acum care apără cu adevărat interesele poporului şi între jan­­diarmeria regimului feudal ma­ghiar a regimurilor „istorice“ din ţara noastră puse in slujba marilor moşieri, fabricanţi, ban­cheri, care n’au cruţat sângele poporului când acesta s’a ridicat să-şi ceară drepturile. D-sa a îndemat pe recruţi să-şi facă datoria şi când se vor în­toarce în sate, să vegheze la a­­pă­rarea şi întărirea regimului de­­mocratic, să fie pavăza bunei în­ţelegeri şi frăţietăţi între toţi ce­tăţenii şi toate popoarele conlo­cuitoare, pentru că strigoii trecu, titlu, să nu mai tulbure pacea şi libertatea ţării. A urmat apoi împărţirea pre­miilor ofiţerilor, subofiţerilor şi recruţilor care s’au evidenţiat la instrucţie şi gospodărie. Solemni­­tatea s’a încheiat cu defilarea jandarmilor recruţi. Dosarele celor vinovaţi de masacrele de la Iaşi, Stânca-Roznovani, Sculeni şi Câineni, în cercetarea unui Cabinet de Instrucţie a Trib. Mov D. JEAN NICOLAU, procurorul general al Tribunalului Ilfov, a repartizat Cabinetului 5 de In­strucţie al cărui titular este dl. consilier GH. V. TRISSONIMO, de­legat cu cercetarea dosarelor ce­lor vinovaţi de masacrele de la Iaşi, Sculeni, Stânca-Roznovanu şi Câineni, 33 volume privind pe in­­culpaţii: general Gh. Stavrescu, colonel Mateiaş Emil, colonel Lupu Constantin, Aniţulesei Mihai, Mitică Samson Smând­niuc, Haralambie Petru şi Blânduţ Con­stantin. Cuvântul iov. Teohsmc Georgescu Jandarmii recruţi au depus jurământul „A apur şi patria înseamnă a apara libertăţile poporuiu­, a duce lupta necruţătoare împotriva duşmanilor regimului democrat" a spus tov. TEOHARI GEORGESCU, ministrul Afacerilor Interne * In numele trupe­i jandarmul Munteanu Vasile si-a luat anga­mwme#-:­ jamentul că va sluji cu credinţi ţara şi poporul. „Ce-am văzut in Polonia” Conferinţa rostită de to­v. LIUBA CHISINEVSCKÎ la Sectorul de Artă şi Cultură al Partidului Comunist Român Ieri după amiază la orele 16 a avut loc la Sectorul de artă şi cultură al Partidului Comu­nist Român o reuniune a scrii­torilor şi artiştilor comunişti la care a luat cuvântul tov. Liuba Chişinevschi, înfăţişând impresii­le din călătoria pe care a fă­cut-o la Varşovia şi Auschwitz, in calitate de conducătoare a delegaţiei române la congresul „Uniunii internaţionale a deţi­nuţilor şi deportaţilor politici”. După ce a expus rostul aces­tei organizaţii şi problemele dl»n­putate la congres, tov. Liuba Chişinevschi a arătat ororile să­vârşite de nazişti în Polonia, a1® căror urme le-a văzut cu prile­jul călătoriei la Auschwitz. Reamintind celor de faţă ce a însemnat războiul deslănţuit de fascişti, tov. Liuba Chişinevschi a spus : „pericolul persistă...” Fascismul n’a dispărut încă ei continuă să arboreze steagul u­­­ei şi al războiului, iar măştile sub care se ascunde şi mijloa­cele pe care le foloseşte sunt multe şi felurite. încercările de a pregăti un nou măcel se is­­besc însă, şi vor trebui să se isbească necontenit de vigilenţa oamenilor conştienţi, luptători pentru pacea şi pentru progresul întregei lumi. Un exemplu stră­lucit in această privinţă l-a dat şi continuă să-i dea ţara care a zdrobit maşina de război hitle­rista, Uniunea Sovietică. După ce a mulţumit tov. Lin­­ba Chişinevschi, tov. I. Puţuri a închis şedinţa arătând însemnă­tatea rolului pe care î l au de jucat creatorii de cultură, în momentul de faţă, nn lupta îm­potriva uneltirilor reacţionare care ţine să reînvie fascismul. Gh. F.

Next