Scȃnteia, noiembrie 1947 (Anul 16, nr. 961-986)
1947-11-01 / nr. 961
.A , 2 X JiARTîM* Livrămi Șublere de precise 'j %t ;•* vi-**;' ..•■ . ' - , typ MAUSER 170 m m lung nonius 1/15 typ LAROCHE 250 m m lung nonius 1/50 cu PRETURI REDUSE. PLATIBILE IN RATE Inscrieti VR pe liste tu întreprinderi cari vor traismitej comenzile. Informat*'1«!: FABRICA ,,AMEPA“— Brașov str. Lungă 243 Telef. 31 66 București Ing. ANTONIER. — Telef. 4.09.77 — 4.73.29 ! 1001 I mm |rr8anc^orlet.Bu 3 I De preferință I Membru P.C.R. § informații la 13.26.20 in era K 221 mmmmmmemsimmsam wSmSSSSSSSSSmSm I BUCURI A* *S£ I cumpără și repară 5 „DECOGEN“ Str. Academiei 4 Etaj n »03 H . w ■ ■ « w * w w raili i i » LOTERIA DE STAT Tragerea el. I an 30 și 31 Octombrie 1947 £i a Toruri norocoase " CÎSLECTURA OFICIALA « Pierdut peruci. Rog călduros. £ restituirea Teatrului C.F.R.a f». Giulesfci. 1 Telefon 5.93.74. I REPARA, confecţionează artistic, sub directa conducere, * adevăratul BALOG MAISTRU eram || tier BREVETAT reţineţi adre. U sa: BREZOIANU 24, eta I. 1004 &| I Ultima săptămânal înaintea puşcării ink TURNEU ffl I RADU BELIGAN |1 g in pe; mai frump* roi drama cariera »a fCLASA 8AI a celebra comedie pariziană Sj wj care se joacă de 4 an; IaH I Theatre des Bouffes Pari- B: siennes S ZILNIC, ORA 8 SEARA I Mâine, Joi, matineu ,ora 4.30 H I REŢINEŢI BILETE DIN H VREME ii tel. 5.20.83. TEATRUL ATENEULUI t»AL£*îH©" „PALERMO“ I 9. A. R Fabrica de Incălţiminte din Bucureşti Str. Vaselor 20 W Anunţă că în baza Ordinului ORAP No. 123M din 1947, 1 , s’a repartizat spre distribuire din producţia proprie prin megazinul său • din Bucureşti, Calea • Moşilor 334. 1j Următoare,1 , 90 perechi bocanci negri & 2d perechi bocanci maron 3 , ,1j perechi pantofi bărbăteşti , 13 perechi pantofi bărbăteşti;1r, 80 perechi pantofi damă 10 perechi pantofi damă 100* f^alartNaJLul CINEMA ||||| hl n»noiTiWnMg ROMANIA ; CURTEA DE APEL BRAȘOV. SECȚIA n * Dosar No. C. II. 146 din 1944 ÎNȘTIINȚAREA No. 9012 din 14 Octombrie 1947 * In cauza de expropriere de utilitate publică înreg. la a® ceastă Curte de Apel No C. IE 146 din 1944, privitoare pe expropriaţii de mai jos cu Expropriatul Minitorul Jn® zestrării Armatei şi al Producţiei de Război cu termen de TM Judecată la 6 Noembrie 1947, orele 8 a.m., se invită proprie, S taţii de mai jos ori tastatarilor, să se prezinte la acest termen în faţa Curţii de Apel Braşov secţia II-a, pentru jumdecarea cauzei, în caz contrar, procesul se va judeca in lipsă. I’ I J H , * B. 1) Romul Taflan, strada Parcului No 5 Făgăraş. 1 Sa 2). Văd. Frederica Kenczel născ. Walter din Făgăraş, Str. 1 Luterană No. 10. GAr°l Walter din Făgăraş I K . 4...Glatz August din Făgăraş Str. Luterană No. 21. S. " '»).' Oergelt Ioan din Făgăraş, Str. Brâncoveanu .N«, 27. M *). Elena Froiecher din Făgăraş, Str. Mihai Viteazu No. B 31. B 7). Văd Luiza Barza din Făgăraş, moştenitoarea deceda alului Carol Barza. I 8). Carii Barza de 26 »ol din Făgăraş. J ^ 91. Ioana Barza născ Pre’ss din Făgăraş, gg 10) Iosefina Barza din Făgăraş. P 11). Toana Banta din Făgăraş de 31 ani. ] 21 12). Iuliu Barza de 29 ani dn Făgăraş. g 13) Victor Barza de 25 ani din Făgăraş, str Dră gv»c .nl No ] H 19, ma«fen:*o-ul decedatului expropriat Schmidt Caro*. ( 14) r.uiza Parira născ Nándor din Făgăraş, j gg 15). Schmidt Carol junior din Făgăraş. | a PRESEDINTE, ' | 9 Indescifrabil. | Bl PRIM GREFIER. I ■ Tndeeeifiabil 1 ” C I | ÎBucureşti, Calea iPtevnei 46, anunţă pe Domnh Profesori, I Studenţi şi Elevi ei are sub tipar II MECANICA F de ERNEST ABASON. fote Subdirector de Studii al Şcoa- S lei Foli’ecln ce din Bucureşti. ei Comenzile *» vor adreaa direct «d’turtt, I ' "ZLJ 1 PRIMA FABRICĂ DE TIBLE Şl CĂRĂMIZI „BOHV* s. a. Imbolia anunţi onorat» clientei! din MUNTENIA DOBROGEA j; MOLDOVA Şl BUCOVINA DE SUD că se primesc commenzi si se dau referințe la BIROUL REPREZENTANTEI GENERALE REGIONALE DIN BUCURESTI. STRADA DOAMNEI Nr 12 ETAJ V APART 38- în orice *1 de I* cm tntre orele 8—14 «m?i 16-20 p.m Telefon 305 C i mmmmrnrnamimimmaaűHaMiimmmmmeífmNmmfmmm „Scânteia“ a fost un bun sfătuitor nentru primii piloţi ai avatei democrate in cursul zilei de cri n s-a vizitat la redacţie, o delegaţie a comitetului elevilor piloţi ai centrului sindical aeronautic, in frun. ■ te cu polisportivul Walter Agaika p. MIE EMU IWSN. ţin licitaţie publică urmată de concurenţă orală In ziua de 5 Noembrie a. c., ora 12. Pentru: 13.000 m, tub de fontă dif. dimensiuni. - 312 bise. Bairi d'f dim, 300 buc U uri dit dim. 4!to buc E iul dif dim. , ‘ ■ | 130 buc F urî d’f dim Captul de sarcini şi informaţiuni tn fiecare z i de lucru intre orele 11—13 la Dir Comercială, serv. Cumpărări Garanția de 5 la sută din valoarea ofertei se vadepune , în numerar sau recipisa Casei de Depuneri. C. 3 I Vreți sări vedeți pe ^ ^ MUZICA UE : ELLY R03LAN ' a __________.............................................................................. Ei reprezintă prima serie de piloţi ai aviaţiei democrate. Sunt primii muncitori care după războiul de eliberare au cucerit văzduhul şi după o muncă grea au reuşit să obţină brevetul de pilot. Au urmat cursuri teoretice toată iarna, iar în primăvară au început aplicaţiile practice Ajutaţi de tovarăşii instructori, au înfrânt toate greutăţile. v Am stat de vorbă cu piloţii indicatişti. Ne spune teu hanid pauk „In tot acest timp sfătuitorul nostru a fost ziarul Sportivii întâmpină şi «1 cu bucurie .ySdptämâna Prieteniei Româno-Sovietice*’. In cinstea acestei sărbătoriri se vor organiza o serie de competiţiuni sportive. Pinileuma se ştie că nu vor lipsi din programul de Duminică, un cross-country pe 4 km, organizat pe F.K.A., o probă ciclistă denumită. ..Marele Circuit Ciclist de Toamnă” care se va alarga pe străzile Capitalei, o cursă motociclistă şi, desigur, • »ezie de manifestaţiuni sportive organizate ie U.T.M. Ultimele ştiri La 23 Noembrie se dispută la Budapesta material internaţional de box amator Ungaria — Btendula. Echipe română piese4 * w *ya&s?. Scânteia. In el găseam pildă via de munca pe care trebui« i’o depunem, in el citram că datezi« noastră este si ajutogem piloţi cât mai buni". Sau tovistodor Marin, care ne spune: „Noi suntem pregătiţi pentru pace şi vom lupte cu toate putearie pentru menţinerea ei pentru libertate şi pentru victoria democraţiei populare”. Piloţii aceştia ne fac cinate. Brevetarea lor este o chezăşie că ţara are oameni care-»i vor face datori« cu conttneiozitate. A I* cadrul etapei de Joi a» dispută le Bucureşti mtecherile: Juventus — A. S. Armata «1 C.F.R.B. — Unirea Tripelor. 41 Campionatele Balcanice de 5ah se inaugurează le 1 Neam, brne, la Sofia. Echipa Românie! părăseşte ţara mâinei Brn a placa* «pre »oda. pesta echipa naţională de tir, care va participa la campionatele Ungariei. gs Sâmbătă începe fii «ala Giuleşti, turneul internaţional universitar de basket şi volley, ball Bucureşti — Sofia — Budapesta. Studenţii unguri şi bulgari aosesc tn Capital! mâuj*. MMcUv poimima, *-»-% „ -o—v*-~—.^r. - 4tW Sportivii sărbătoresc şi ei „Săptămâna Prieteniei Româno» Sovietice“ Conducerea Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste din Bucureşti Printr’o decizie ■ Ministerului Educaţiei Naţionale, următoarele persoane au fost delegate In conducerea Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste din Bucureşti: Prof Ştefan Dumitreacu, prorector al Academiei, prof Gh. Kofronie, decan al Facultăţii de Ştiinţe Comerciale, prof. Gh. Mihoc, decan al Facultăţii de Ştiinţe Cooperatiste, prof. Al. Galan, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Cooperatiste şi prof D. Haşeganu, prodecan al Fac de Ştiinţe Comerciale. Conferinţele de la Sindicatul Ziariştilor Sindicatul Ziariştilor Profesionişti, reia seria de conferinţe și iesea cinematografului Corsn Prima conferinţă are loc la ? Noembrie 1947, ora 10 a. m. când va vorbi Mihai Novicov despre , Forţele democratice şi forţele imperialismului". Conferinţa i va fi urmată de un film Intrarea liberi. (Agerpres). CONFERINŢE Asociaţia română pentru rgerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia — ARCES )— anunţă pentru Duminică 2 Noembrie a. c, ore 10 şi jumătate, in sa'a „Teatrul Nostru“ din pasajul Comedia, conferinţe tov. N. Moraru despre ..Partidele politice din Cehoslovace". •ARLUS-ul aduncă un ciclu de conferinţe privitoare la literatura rusă din sec. XIX şi XX. Prima conferinţă va fi ţinută de scriitorul Gaia Galaction. Joi S0 Oct. orele 17 în sala Dalles, despre ..Umaanitarismul literature, ruse“. • Conferinţa tov. I. Popescu- Puţur, care urma ea elba loc în sala ,,Dalles“ Miercuri 29 Octombrie, sub auspiciile Secţiei Culturale Centrele a Apărării Patriotice, a fost amânată pentru o dată ce se va anunţa ulterior. Studenţeşti Uniunea Naţională a Studenţilor din România (Secţia Culturală) anunţă că Joi 30 Octombrie ora 17 vor avea loc la sediul Uniunii din Calea Prevnei 61 audiţiile pentru constituirea corului U. N. S. R. iar la ora 18 pentru formarea orchestrei de muzică ritmică. Uniunea Naţională a Studenţilor din România (Secţia Profesională) convoacă pentru Joi 30 Octombrie ora 17 la S. S. M. R. pe toţi candidaţii la concursurile de externat şi in- ternat pentru discutarea datei şi problemelor legate de concursuri. Duminică în sala teatru ui „Comedia” a avut loc uufiTHfi eiucini revstei ..COMENPORANKoi cititorii O numeroasă asistentă compusă din intelectuali şi muncitori a desbătut problemele actuale ale vieţii noastre politice şi culturale, luând poziţie activă în lupta împotriva ideologiei imperialiste ! Duminică dimineaţa revista ,,Contemporanul” şi-a convocat cititorii în sala teatrului ,,Co,media” pentru a discuta asupra poziţiei „Contemporanului” în problemele actuale pe plen politic, social şi cultural. Reuniunea la care a participat o numeroasă asistenţă compusă din intelectuali şi muncitori, a dovedit că publicul este cel puţin tot atât de doritor să colaboreze cu redactorii pe cât sunt ■ aceştia de dornici să înveţe de a cititori Desbaterea a fost deosebit de animată. Au luat cuvântul muncitori de la ’ Malaxa’’, STB, funcţionari de la Societatea de Telefoane de la PTT, intelectuali, studenţi, elevi, militari, etcDupă ce din primele întrebări şi răspunsuri s’a tras concluzia că poziţia ,, Contemporanului” este cea a luptei ideologice hotărîte împotriva imperialismului unii cetitori şi-au manifestat nedumerirea faţă de faptul că în ciuda acestei poziţii ideologice ferme, au apărut în revistă unele poezii şi desene care poartă încă puternice urme ale concepţiei burgheze decadente în artă şi literatură. In discuţia amplă ce a urmat, tov. L. Răutu a combătut teza celor ce a reţineau că acea. «ta ar fi just şi caracteristic perioadei de tranziţie pe care o străbatem, arătând că a fost concesii rămăşiţelor ariei burgheze. rob orice motiv şi a crede că ,,greşelile” sunt inevitabile, înseamnă a ne face expresia unor pături sociale nelămurite, care bâjbâie încă în întuneric, , Contemporanul” trebue să se ocupe cu frământările actuale, dar să nu fie o expresie a .,frământaţilor”. Contemporanul să evite fi să combată greşelile , să nu publice desene şi texte care tind o expresie a artei şi ideologiei decadente, nu pot ajuta la ridicarea nivelului cultural al poporului să fie o revistă de atitudine care să arate clar drumul spre progresul economic, politic şi cultural. Majoritatea covârşitoare a oe. ,ior prezenţi, a aprobat prin puternice aplauze punctul de vedere exprimat de tov L. Răutu, Tov N. Moraru la rândul său este de părere că revista ,,Contemporanul” trebue să lupte împotriva tuturor curentelor decadente. Împotriva conţinutului duşmănos omenirii în artă, împotriva ermetismului, împotriva ideologiei imperialiste — In consecinţă, să fie expresia ideologiei clasei celei mai progresiste, a eraeei muncitoare. In acela? sens au vorbit colaboratorii revistei, Gr. Preoteasa, G. Macovescu și G. Ivașcu, explicând că revista „Contemporanul” nu poate fi o simplă ,,oglindă’’ oarhivă” sau „un registru” Tov. B. Zaharescu. In calitate de colaborator al revistei cere cititorilor să-şi spună părerea şi asupra altor probleme în legătură cu revista, cu diferitele ei rubrici şi să vină cu propuneri concrete. Să dictară mumiile „istorice“ de la Academia Română! O deosebită impresie a făcut intervenţia tov. Trentea Constantin, delegatul sindicatului Academiei Române. D-ea a mulţumit „Contemporanului” pentru faptul că a avut curajii să atace figurile istorice” ascunse în dosul zidului chinezesc doi» Academia Română- Desene puternicul ecou pe care l-a avut articolul din „Contemporanul” in rândul conducerii reacţionare a Academiei. Promite că va pune la dispoziţia revistei un material bogat, real şi mai cu seamă senzaţional pentru a continua lupta împotriva colaboraţioniştilor şi fasciştilor până la scoaterea lor din conducerea acestei Înalte instituţii de cultură al cărui rol bine definit trebue să corespundă noului spirit de care este animal poporul nostru, Tov. Zaharia Stancu promite că revista va continua această campanie până la izbândia deplină, sau, după expresia tov. Gr. Preoteasa până la trecerea în repaos a acestor „nemuritoare cadavre”. „Realfarcetizarea“ intelectualilor Este demn de amintit cuvântul tânărului cititor Gheorghişor, care se declară mulţumit de revistă şi tocmai de aceea propune celorlalţi cititori să contribue la o mai bună răspândire a ei. Crede că Contemporanul nu se ocupă îndeajuns cu probleme de tineret şi propune găsirea unor mijloace pentru atragerea şi educarea mai intensivă a tineretului În cadrul revistei, in sfârşit arată rolul Contemporanului în ,,realfabetizarea intelectualilor”, care au ieşit nepregătiţi şi nelă- 1 muriţi din şcoli datorită sistemului vechi de Învăţământ. In acest sens mai vorbeşte poetul Petru Vintilă şi alţii. Unii cititori critică lipsa unei legături mai strânse a Contemporanului cu provincia şi subliniază necesitatea organizării unor asemenea reuniuni în martie centre culturale din ţară. , La sfârşit tov. Preoteasa conex stată în concluzie că discuţiile vii au arătat că linia pe care a ur mat o „Contemporanul” a fost cea justă. Subliniază necesitatea ţi şi rolul criticei constructive care va ajuta pe redactorii revistei să înlăture lipsurile care mai există şi să stabilească o legătură rodnică cu toţi cei care sunt interesaţi sincer în progresul culturii româneşti. . .Contemporanul” nu trebue să fie o gazetă, o simplă revistă- „Noi vrem să facem dinCon- temporanul” şi in jurul Iul, • » intreagă mişcare culturală romă .* Cea sea progresistă” — închee tov. ( Preoteasa. Reuniunea a fost prezidată de tov. Al. Buican. Z. Stencu Gr. * Preoteasa şi d. Camil Petrescu. , Z. Brumaru Stânga: tov. Gr. Preoteasa vorbind. Alături tot Al. Buican şi Zaharia Stanca. Dreapta : asistenţa legleiMlirii siMti v leeritordifl şcolile de ofiţeri şi subofiţeri Printr’um. recent decret regat, »’a modificat ţi complectat regulamentul şcollor militare, in sensul că nu se admit corijenţe in şcolile militare pregătitoare de ofiţeri ţi subofiţeri şi nici in şcolile speciale ale armelor. Nu se admite repetarea unui an şcolar, in şcolile militare de ofiţeri şi subofiţeri elevi, de toate categoriile decât pentru acei elevi sau ofiţeri elevi cari au o absenţă de peste 60 zile (cOn-foi diu sou întrerupt), pentru cauzi de boală, la şcolile de cavalerie ,ttor repeta anul şicei care lipsesc peste 60 zile dein şedinţei de călărie. Situaţia elevilor care nu promovează anul respectiv (cu excepţia motivului de boală) te regularizează in modul următor: Elevii din anul 1, ai şcolilor de ofiţeri ţi subofiţeri, te elmină din şcoală ţi se pun la dispozitia C T., cărora aparţin, pentru a fi repartizaţi corpurilor de trupă cu gradul obţinut în şcoală, în scopul continuării serviciului militar. Elevii din anul II, ai şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri se elimină din şcoală, punăndu-se la dispoziţia C. T., cărora aparţin, cu gradul de prutonier de rezervă, elevii şcolilor de ofiţeri şi sergent de rezervă elevii şcolilor de subofiţeri. Ofiţerii elevi se înapoiază corpul lor de trupă sau serviciilor î care contează. UU, respectiv 1* Nownbrie, încep emslaui școlare de box și de basket-ball. ^ La 5 Noembrie se dispută prima etapă a campionatelor regionale de ping-pong pe echipe. (r mi din irmrudență Alexandru Petrecea, un etete de 10 ani, domiciliat în calea Vâcărești Nr. l»41 găsind în curtea casei un pistol, a arătat fratelui său Mihai, in vârstă de 13 ani, cum funcţionează această armă. După ce l-a scos încărcătorul, Alexandru a apăsat pe trăgaci, un cronţ rămas pe ţeavă La nimerit la cap pe Mihai, omorându-l pe loc. Cadavrul a fost transportat la morgă, iar criminalul, sa află arestat la etre. 13. RECENZII Editura Cartea Rusă: „POLITICA EXTERNA A UNIUNII SOVIETICE“- de Mihail Magheru In Editura Cartea Rusă a apă. Autorul scoate apoi în relief rut recent, studiul secretarului rolul hotăritor pa care U.R.S.S.general al ARLUS-ului. Mihailul l-a avut în zdrobirea ţărilor Magheru, despre ,,POLITICA EX_ agresoare la cel de al doilea TERNA A UNIUNII SOVIETI- războiu mondial şi în eliberarea popoarelor căzute vremelnic sub robia hitleristă, rol defnit în declaraţia de la 3 iulie 1941 de Generalisaimul Stalin : „Războiul nostru pentru libertatea Patriei noastre, se va contopi cu lupta popoarelor din Europa şi America pentru Independenţa lor, pentru libertăţi democratice- Acesta va fi un front unic al popoarelor, care se ridică pentru libertate împotriva sclaviei şi ameninţării de sclavie din partea armatei fasciste al lui Hitler”. După înfrângerea nazismului, U.R.S.S.-ul a devenit factorul principal în organizarea unei păci durabile in lume. Astăzi când imperialismul american caută să-şi impute dominaţia asupra intregei lumi, când, în locul cooperării internaţionale pe baze CE“Această carte apar» în momentul în care reprezentanţii Uniunii Sovietice la O. N. U. susţin cu tărie cauza păcii, dezmascând pe aţâţătorii la război, pe de altă parte în preajma săptămânii prieteniei româno-sovietice. Autorul, un atent cercetător al problemelor sovietice, a sistematizat în zece capitole evoluţia politicii externe a Uniunii Sovietice, dând o viziune de ansamblu acestei politici ce se bazează pe concepţia marx şi că, „nu poate fi liber un popor cere asupreşte alte popoare“. Martie acte ale politicii Internaţionale sovietice încep cu decretul pentru pace dat în noaptea de 26 Octombrie (7 Noembrie 1917), primul act al nouii de egalitate, diplomaţii imperial puteri sovietice prin care selişti pregătesc Împărţirea lumii propunea popotelor beligerante nn două blocuri, încercând să deatonei, încheierea unei păci Înfricoşeze popoarele cu spectrul drepte şi democratice. Consolida unui nou război, politica Uniunea păcii recunoaşterea deplinii Sovietice este ca un far l unei independenţe şi libertăţi pen mines ce luminează drumul fortiu toate popoarele, mari şi celor progresiste din întreaga miei, indiferent de rassa şi de nivelul lor de desvoltare, lupta împotriva politicei de culise, înpotriva diplomaţiei secrete, au caracterizat atitudinea reprezentanţilor Uniunii Sovietice în activitatea lor diplomatică şia conferinţele internaţionale între cele două războaie mondiale. lume In lupta pentru apărarea democraţiei şi clădirea unei păci trainice. Ultimul capitol al cărţii „Politica externă a Uniunii Sovietice’’ este consacrat politicii pe care Uniunea Sovietică a dus-o faţă de poporul nostru. Reluarea relaţiilor diplomatice cu România după semnarea convenţiei de Armistiţiu, recăpătarea Ardealului de Nord, ajutoarele date pentru a învinge urmările secetei, apărarea intereselor României la Conferinţa de Pac« de la Psuls, ratificarea tratatului de pac». Încheierea acordului economic româno-sovietic, factor hotăritor în opera de redresare a ţării şi de realizare a stabilizării, constitue tot atâtea jaloane ale unei atitudini prieteneşti faţă de poporul român, ce ne ajută să ne refacem ţara şi să ne apărăm Independenţa şi libertatea. Bogat documentată şi scrisă hrtr’un stil convingător, cart«* d-lul Mihail Magheru secretând general *1 ARLUS-ului merită să fie citită şi studiată de toţi acei ce vor să aprofundeze politica externă a vecinului dela Răsărit, politică de pace şi de respect al drepturilor tuturor popoarelor. ] I. Manei \ INFORMAŢII • Adunarea Generali a sindicatului avocaţilor publici convocată pe Sâmbătă 1 Noemvrie a.c. în amfiteatrul Ministerului de Justiţie se amână pentru o dată care se va anunţa ulterior. • Cu prilejul aniversării * 29 ani dela întemeiere» Comsomolului tov. Gh. Fiorescu, •tertem general »l U.T.M.ului, va vorbi aatăseară la pastorile noastre da radio (preter 1,25) despre : „Dramul glorios al Comsomolului”. • Ministerul Justiţiei aduce la cunoştiinţa funcţionarilor tuturor Ministerelor care prin «indicatele respective «’au înscris la cursul de stenografie că deschiderea acestui curs^ care este gratuit se va face in ziua de Luni 3 Noemvrie a.c. oreie 16, inamfiteatrul Ministerului Justiţiei din Bul. Elisabeta 63. • Asociaţia română pentru strângere« legăturilor de prieteni» cu Cehoslovacia — ARCES — invită membrii asociaţiei să-şi ridice carnetele de identitate da la sediul secretariatului din strada Caragiale Nr. 1 bis etajul III, telefon 2.94.44 inter 64 in zile de lucru intre orele 8—13. • Se aduce le cunoştinţă domnilor medici că numai astăzi 29 Octombrie 1947, între orele 8—13 se mai pot face înscrieri la sediul Cooperativei, pentru cantităţile de fasole albă, necesară membrilor şi familiilor lor, depunănd şi suma corespunzătoare cantităţii. • Se aduce la cunoştinţa tuturor medicilor şcolari de toate categoriile că sunt convocaţi Joi 30 Oct. a c. orele 12 a. m în hal-ul școalei de Arhitectură, în '■’'teres de serviciu, având a sa face comunicări.