Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)
1947-12-01 / nr. 987
Mărfuri raţionate ce ne-au mai fost repartizate de Ministerul industriei şi Comerţuluit 60.000 m. Americă 4.000 m. Barehtt 5.000 m. Stambă 20.000 m. mătasă Bembarg 3.000 m. Espagnol Imprimat 20.000 m. mătasă serge bărbătesc 2.000 m. mătasă mâncai 2.000 m. stofă rochii Aceste mărfuri vor fi puse In vânzare pe basa de cartelă cu puncte QnpCP & GALERIES LAFAYETTE Î^UUleW Co- C A L E A VICTORIEI, 13 s ELECTRICIENI ] a *? a cu practică imbelitngară în întreprinderi ■ înlifstHale, nccoinprmatî, angajează Fi. ; 2 lihr'a Româneaacă de Bumba*,, Șos. Mo- : m rarilor 2 (prin Șos, Pantelimon). 1063 v. Ba-»a»p»aaaBB@aiaHeaaB3ieaabaiitaBashiMa^; t ♦'*4444444444444444444444444444444444444444444e I AJUTOR EXPERIMENTAT | 1 pentru turbină cu aburi caută Filatura 4 ♦ Românească de Bumbac, Ștos. Morarilor ♦ 2 Mr. 2 (prin Șos. Pantelimon). : 1062 f I nmmiiimmi I Sala MODERN Este cunoscut, că Uniunea Sovietică, este prima şi deocamdată unica ţara in lume in care idealul soci® li et a fost pe deplin realizat. In UR. S. S. exploatarea omului de către om_ a fost desfiinţată pentru totdeauna. Clasele exploatatoare au fost lichida, Pe. Şi odată cu înfăptuirea, acestei năzuinţi de veacuri « celor mai luminaţi oameni, a foii des fiin'.ţată şi asuprirea unei naţiuni de către altă naţiune. Tn *a”a sovietelor s’a construit soeietatea socialistă. Ponorul sovietic condus de partidul comunist bolşevic al lui Leter* şi Stalin a pornit ferm spre faza a doua a comunismului, întreaga omenire progresistă vede in Uniunea Sovietică, forţa sa conducătoare, pe tărâmul luptei pentru o pace justă şi a transformărilor il mocratice, pe tărâmul asigurării independenţeişi suveranităţii popoarelor, ,« dobândirii şi asigurării libertăţii Ic» şi a desvoltării Culturii. Spre Uniunea Sovietică se redteapă privirile omenirii progresiste şi prntru faptul că acolo ,în ţara socialismului s’a desvoltat şi se desvoltă fapre culmile cele mai înalta însăşi personalitatea omului. .. Astăzi când avem de vorbit despre unele trăsături ale ideologiei sovietice, ne gândim că este necesarăstudierea continuă a acestei ideologi; — ideologia care e steaua căţăugulare a poporului sovietic în istoricele sale victorii în toate direcţiile. Deoarece, aceasta este unica ideologie cu adevărat progresistă — ideologia bazată pe ştiinţa marxistă leninistă. NI C;i 30 ani în urmă, lumea s'a împărţit indouă sisteme distincte, in urma Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie si a victoriei socialismului în U.R.S S.. capitalism)" a încetat de a mai fi un sistem unic,, atotcuprinzător^ ,SV născut, s’a desvoltat şi. a devenit invincibil sistemul socialist. Societatea capitalistă a epocii imperialiste, roasă de contradicţii de clasă, a ajuns la decădere. Două lumi, douăsisteme steau tn faţă F1 iată, lagărul imperialist d tn frunte cu imperialismul nordamerican care urmăreşte păstrarea şi întărirea vechei societăţi capitaliste ce trage să moară, neoprindu se în faţa încercărilor de a reînvia fascismul şi folosind pe falşii socialişti occidentali în scopuri expansioniste, de cotropire a altor popoare şi de aţâţare a unui al treilea război imperialist mondial;— lagărul democraţiei şi al socialismului in frunte cu Uniunea Sovietică, care a salvat omenirea de cădere în barbarie, nimicind aproape singură, uriaşa maşină de război germano-fascistă, iar azi luptă cu tăria specifică poporului sovietic, împotriva aţâţătorilor imperialişti * unui al treilea război mondial, pentru pace trainică, pentru democraţie adevărată, pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea popoarelor. In aceeaşi măsură în care s’a dovedit superioritatea netăgăduită a orânduirii socialiste asupra celei capitaliste, s’a dovedit şi superioritatea de necontestat a ideologiei sovietice asupra ideologiei burgheze. Pentru a putea înţelege mai uşor superioritatea ideologiei sovietice, e bine să vedem împreună ce înseamnă ideologie unei orânduiri sociale. Ideologia unei societăţi, unei orânduiri sociale, înseamnă ansamblul, totalitatea de idei şi vederi, exprimate în concepţiiştiinţifice, filosofice, politice, morale, artistice, religioase ş. a. m. d. Toate părţile componente ale ideologiei sunt determinate şi reflectează condiţiunile vieţii materiale ale orânduirii sociale Ideologia este determinată de modul de producţie, al societăţii respective. Ideologia,apare şi se desvoltă, pe baza relaţiiloreconomice, a relaţiilor dintre clase, ea izvorăşte ■ din viaţa materială a’oamenilor, a societăţii. După cum este felul de viaţă, aşa este ideologia însăşi. Cea ce ia în societatea bazată pe existenţa claselor antagoniste, p* existenţa claselor exploata toare ,şi exploatate există două ideologii distincte. Clasei capitaliştilor, ■ care e posesoarea mijloacelor de producţie şi care trăeşte pe socoteala exploatării celor ce muncesc, poate oare să-i fie propriu, sau poate ea să îmbrăţişeze ideologia socialistă? Evident, aşa ceva e imposibil, deoarece ideologia socialistă e ideologia corespunzătoare intereselor celor ce muncesc, e ideologia luptei împotriva orânduirii capitaliste. Clasa capitaliştilor nu poate fi adepta unei alte ideologii decât a ideologiei burgheze. Ea nu poate fi adepta ideologiei socialiste, deoarece aceasta nu corespunde situaţiei ei concrete, vieţii ei materiale, intereselor clasei capitaliste care trăeşte din exploatarea braţelor de muncă a celor ce muncesc. Dimpotrivă, clasei muncitoare, care în societatea capitalistă e supusă unei crunte exploatări, îi este proprie ideologia socialistă, eaîmbrăţişează , această ideologie, care este ideologia ei, ideologia revoluţionară de luptă pentru eliberarea tuturor celor ce muncesc de sub jugul exploatării capitaliste, de sub jugul oricărei exploatări şi pentru făurirea unei noi orânduiri sociale care desfiinţează exploatarea omului de către om- desfiinţează asuprirea unei naţiuni de către altă naţiune, societatea care pune capăt existenţei claselor antagoniste. , Lenini spune: ,,nu societatea burgheză, problema stă aşa: ideologia burgheză sau ideologia socialistă. Ceva mijlociu nu există ari, deoarece omenirea n’a elaborat încă o a treia ideologie”. Aşadar avem două ideologii distincte. Tov. Stalin, încă in tinereţea sa, intr'o serie de lucrări cuprinse în primul volum al operelor sale, ne învaţă că în societatea despărţită în două clase fundamentale, burghezia ?i clasa muncitoare, pot exista numai două ideologii, burgheză şi socialistă. III Omenirea a trăit în ultimii ani mari evenimente politice şi economice. Am avut intro serie de ţări fascismul — dictatura hitlerista, dictatura mussoliviană, dictatura legionara antonesciană dela noi, etc. S’ar putea spune că există o ideologie aparte rasestă, șovinistă, rasistă. Sau s’ar putea spune că există o ideologie chiaburească, împotriva căreia noi luptăm și mai avem de luptat. In realitate însă aceste ideologii nu sunt decât variante ale unei ideologii generale, ale ideologiei burgheze imperialiste. E drept, plină de contradicţii ca şi clasa capitaliştilor înşişi. Fascismul însuşi, nu a fost un fenomen izolat. Fascismul a fost dictatura vârfurilor celor mai reacţionare, şovine, războinice, ale capitalului monopolist. De aceiafascismul a fost o. altă formă a dictaturii burgheze. Ştim că fascismul. a fost propovăduitorul teoriei rasiste. a .superiorităţii rasei germane” asupra celorlalte — asupra ..raselor inferioare ■ Noi găsim o asemănare, o înrudire cu ideologia ..o bază a burgheziei .traperla’ 'sic în' deosebi in tarile capitaliste mperialiste — America. Anglia. Franţa. Fasciştii .propovăduîau superiori tatea *'asei germane, cultivau şi rir.acii‘ cad ura şovină a.su rnu'ea, cotropirea de ţări stră“0® ră‘ pirea lîbertăţilor muncitoare, răpirea li)ar. ț^or Cetățenest; demoFra^c(;- Dar să facem pentru,l^url. moment împreună o cA^vorie in Amerîca. așa ziri3 „t^ra a tuturor liberiat««*’*. Știți că în America ?r azi se paetică linşajul negrilor. Este sau nu aceasta o înrud'ire,' o comunitate, o afinitate cu mettoda fascistă de aplicare în practică a ideologiei burgheze? Nimeni nu poate nega că această înrudire, această afinitate, există. Mai departe, Imperialismul american, duce el o politică de cotropire de ţări Străine ? Nici măcar cei mai străluciţi cântăreţi ai aşa-ziselor „libertăţi” americane nu pot nega acest lucru, precum nu pot nega răpirea libertăţilor poporului propriu, legile antimuncitoreşti, călcarea neruşinată a oricăror drepturi ale clase! muncitoare, şovinism, antisemiism.. In America se , găsesc In diferite locuri inscripţii de felul acesta : „In blocul X... care aparţine proprietarului Y nu se închiriază camere pentru evrei”. In Ameriae trăieşte o populaţie compactă poloneză, şi in această ţară a „tuturor libertăţilor”, poloneziiti’au dreptul la şcoală. Iată un alt aspect, o altă dovadă a înrudirii, a afinităţii între o formă şi alta a ideologie! burgheze-Ideologia burghezo-i mperîalistă, este pătrunsă de dejrasîare. şovine. In această privinţă Ideologia imperialsmuîui american de exemplu, nu rămâne în urma cele fascisp-hîtler’ste. Negrii, ori nu pot învăţa de loc în şcoli, ori în căzui cel mai bun au drept de a învăţa m- şeoî! speciale, mima! ale negrilor. In şcolile pentru copii albi, este interzisă, prin lege primirea copiilor de negri. În America, în Imperiul Britanic, nemaivorbnd de regimuri pronunţat fasciste, ea cere din Spania, Grecia. Păstrate şi susţinute anume de imperialismul nordamerican şi englez, cop’ii sunt educaţi int’’vn .• spirit de ură fa!ă de cei da altă culoare. In America, Anglia şi Franţa forţele reacţionare nun astăzi accent". p» .organizarea educaţiei tinerilor generaţii într’um spirit obscuranlcteţ mistico-relugios Reacţiunea îmbrăţişează şi difuzează fără jenă ,ideile” inchizitorului medieval Ignatius Loola ; în America se înscenează procese împotriva profesorilor care predau teoria lui Darwin. „Teoria”, lui Churchill cu privire, la superioritatea rasei anglo-saxone, propovăduirea subjugării continui, a întăririi subjugării coloniale, aţâţarea împotriva Ţării Socialismului împotriva ţărilor democratice, de ta nou din Balcani, din Sud-Estul european, nu sunt deosebite de manifestările ideologice şi practice ale fascismului. Acestea sunt fapte peste care nu se poate trece şi oricât ar ascunde ideologii burghezi această înrudire, ea trebue totuşi să apară. Şi la noi în ţară ideologia burgheză îmbracă forme variate, de la cele agresive şi făţişe până la altele, ma voaate. Toate au insă acelaş obiectiv final — menţinerea şijustificarea exploatării omuluii de către om. Opinia noastră publică ştie, de exemplu, că tocmai aceasta este fiul căluzitor al întregii politici a grupului tătărescian Aşadar, ideologia burgheză în întregime şi fiecare din variantele el are ca scop fundamental menţinerea exploatării muncitorilor de către capitalişti, menţinerea Capîtalismu'ui. ea Încearcă, să-l salveze de la pieire inevîtăbilă, să-l înstărească sau măcar să-i prelungească existenţa. Burghezia -V sbate pentru a-şi menţine dominaţia, pentru a menţine ceea ce trebue să moară, pentrucă acest lucru, a determinat de însuşi mersu’ Istorie . Deaceea şi pr’.i ideologia sa face totul Pentru a înnoi,- recunoaşterea adevărului ştiinţific de către massete popule. V'a rămas desigur şi Dv. ini tipărit în Inimă şi minte, strălucita demascare a împerialiştilor făcută de către tov. Va, şinsichi la O N. U. Vă aminteţi ce eşire isterică a avut - cu acest prilej un anumit experient al imperialiştilor amerîcani. Aceasta a fost numai un episod al fricei şi isteriei imperialismului în faţa adevărului. Teama de dispariţii a capitalismului imperialist. goana după profit, după expansiune şi cotropirea altor ţări şi popoare determină pe capitaliştii imperialişti, să-şi intensifice cea mai absurdă propagandă ideologică împotriva marxismului-leninismului, împotriva U. R. S. S şi a ţărilor nouri) democraţii. Dar întregul arsenal de propagandă ideologică a fascismului preluat de către imperialismul nordamerican, întru completarea propriului rasism, nu ajunge imperialiştilor pentru a frâna lupta masselor pentru eliberare. Ei desgroapă astăzi pe toţi „zeii şi sfinţii” uitaţi de veacuil„reînoesc” „teoriile”, cauzează misticismul şi obscurantismul şi cele mai desgustătoare idei putrede şi descompuse, sperând că vor reuşi astfel să-şi menţină puterea. Minciuna fi falsul in, lumea capitalista de astăzi, in epoca captalismului Imperialist muribund şiia atins culmea. Ideologia burghezo-împerialistă exprimă Interesele unui mănunchi de exploatatori şi urmăreşte ţinerea în neştiinţă a muncitorilor şi ţăranilor, să-i facă ascultători şi supuşi penitru a-i putea exploata mai uşor, pentru a-i putea folosi în războaie de jaf. Pentru a-şi amâna inevîtabilasa petre, capitalismul are nevoe de în■ şetătorie de mistificări şi această funcţiune o irtipliineşte ideologia burgheză cu multe plele e forme de otrăvire a sufletului şi a minţii oamenilor. Ideologia burgheză nu poate reflecta decât caracterul anarhic al producţiei capitaliste şi aliritregei vieţi economice a societăţii, în epoca captalsmului imperialist. Ea însăşi este o anarhică, absiudă. ‘ In ţările capitalismului imperialist şi în cele satelite,imperialismului este călcată în picioare în modul cel maii crunt însăşi personalitatea omului- Muncitorul e considerat adaos la maşină fără Interes şi posibilităţi de creaţie. Intelectuală oamenii ştiinţei, ai culturii şi arte! nu pot creta după cum se dictează conştiinţa propre ci în interesul trusturilor monopoliste exploatatoare. IV împotriva capitalismului, a Imperialsmul, luptă clasa muncitoare din lumea întreagă, aceea clasă , al cărei rol de gropar al caiptalismului a, fost desemnat de, istoria însaşi.împotrivaideologiei, burgheze acţionează pe baza marilor adevăruri ştiinţifice — ideologia de clasă a proletariatului — bazată pe marxism -leninism. Ce! Ce muncesc în lumea întreagă şi toate forţele progresiste, sunt strânse în jurul U. R. S. S. unde ideologia clasei muncitoare bazată pe ştiinţa, marxistă-leninistă a învins def nitîv, devenind ideologîa întregului popor. Ideologia sovietică a devenit farul ce luminează drumul tuturor forţelor .anVimperîaiîste, tuturor ''or'elor mo*r»sâste ale lumi , de atunci de Când proletariatul înalianţa cu ţărănimea săracă, sub conducerea marelui partid (bolşevic) al lui Lenin Stalin, a cucerit puterea prin Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie 1917. Cu 20 de ani în mină, la cea de a zecea aniversare a Marei Revoluţii Socialiste din..Octombrie, tovarăşul Stalin a arătat că: „victoria Revoluţiei din Octombre înseamnă o coitură rădicăl“ in istoria omeniri, o cotitură radicală în soarta Istorica a capital s)))ului mondial, o cotitură radicală in mişcarea de eliberare a proletariatului mondial, o cotitură radicală în mijloacele de luptă și formele de organi rare, în felul de trai și traditii'. in cultura ?i ideologia masselor exp’oalate din toată lumea’’. (Aplauze). (I. V. Stalin — Problemele Leninismului, pag. 221 222- ed. românească). (Continuare în m. miatori. „D£Oi.0GIA SOVIETICfl cea mai progresistă din lume’ Conferinţa n imită de tov. I. Crcistaevschi membru al C. C. al P. C. R. şi secretar al Secţiei Centrale de Educaţie PoUtică al P. C. R., la Casa Prieteniei Ronâno-Sovietice g CASA CENTRALA A «I I ASIGURĂRILOR SOCIALE || £ Dirtrția AdmirfisWativa m Jiu m. 19944/947 gt PUBLICAȚIE la shm de 9 Decembrie || 1947, orele 17, ce va ține 1* §1 sediul Casei Centrale a Asi- S| «urărilor Sociale, Dir crția g Administrativi — parler — 1 camera 25, 0 licitație publ - j| că pentru procurarea ma c- £î i HaJe'er de curăţenie nece- $ I sare Casei Centrale. I Licitaţia se va ţine in jî gi conformitate cu dispoziţmni-0 le Regulamentului de modul jj îj îi măsura în care se aplică i Jî L* C. P. în Asigurările So- Sciale şi a pactului de sarcini § 1 ce stă la baaa lic taţiei. Odată cu oferă sigilată cu.S ceară, se va depune ti «a- § ranția IcpE'ă de 5#/« din va- Soare a ofertei in numerar, S efecte, sau reci,pisa Casei de Depuneri ț,j Consem aţiunt 3 ' Pentru orice informaţii se || , va adresa in f eepire *î de « ’ lucru intre orele 12-131/, 1» f»g - Drecţia Atravn:V rativă "par-d 'er, paancre, 25. hl DIRECTOR GENERAL 1 I UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI ! ANUNŢ Sp aduce 1» cunoştîinţa publicului că Întrucât ireparaţiile ce stabit de făcut la apeducte mi sunt încă term ;, mutate, »pa va fi distribuită în oraş cu presiune redu- \ să va T» »Ude de 27, 28 şi 29 Noembri©, îatne orele 10. 1 12 «i 15-17. i C K «B»a»aa»aBaaaaBasaii3ad»aaaaBeBKttawas S „SORA” S. A. R. i Reg. Com. No. 38/1937 MAGAZINE DE DESFACERE Calea Victoriei Mo. 11 Calea Ori viţei No 142 P arr'tită că te-'-Mi fost repari sate în cont rtuare pe hun Nogmt brn? 1947 u mătoarse mărfuri rationizate pentru vâriza re? pe puncte și amim: I 1.550 per partofi bar ■ 920 per, pantofi darab. H 60 000 mir. Americă I 4.500 mir Barettet B Deasemenea facem uunoscut că bl ambele maswine de B desfacere se târesc spre vânzare următoarele articele raţio- B na'rate : B Stofe, mătăsuri, pânze turi, articole de tricoîaje afă B eier*Mări, ineâlțămiirte, koSanc I B-die! Elfisaboto S FIA Blfi S DECEMBRIE I PREMIERA ! DOMNISOARA % COMEDIE IN 3 ACTE - de JACQUES DEV AU Biete'e S’au pus în vânzare la caasa teatrului. vi.......: • I ♦♦♦♦♦♦♦»»»♦♦♦♦♦♦♦»♦♦te PU'bMfe Se cwwhără u«« mi- | sâ;-« de gumat pevtuu j guma tul t mbreW faff- j maee-ut ve. ] Ofertel'.e în Bulevardul Carol rr. 33 Serv terii | Atelierele'. C I -------------------------------------------------. laRSSRMIMRBHRgfj^ * ■ ' ** 4 I COI RtSl’t. NATtRALIS R o I TIBOR anunță că ădump. ® I Generală pentru alegerea Con- P T R stliului va avea loc Dumini- 4 R că 30 Noembri, 1947 orele 9 * ♦ R dim., tn Amfilcatml . Spiro ' ^ 9 Haret" (paner) al facultit'i 41 de Știința din Huernești, tir. ♦ R mineare 14. 1, A H 1951 V X X Sala Comedia l Tel. 4.71.71 CHESTIUNEA I RUSA «te Om st« ruin !Hmwov ou 4 Al Critico, Mihai Popesc«. ♦ S. Holbau, H. Pol'zu. N, 1 ] Brancom*r VaaMe Lăzărescu, ] 4 Mirc.e.a Cmstantinescu, Agr nia Bogosdaya fi Elena Ara- 4 mă. ^ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ TEATRUL NAŢIONAL reprecină et. Vineri 26 Nov. Sala Sfânt»] Sala Tel. 3.94.36 GAIŢELE Comedie de Alexandru Bir’teacu cu Sonia C’uceru Sala St dio Tel. 5.15.53 INSPECTORUL DE POLIŢIE de la Priestley cu Maria Voluntar«. Iri na Ră- ChMeeuj. Cezar Rovhiţescu. Chiri! Economu Al. Demctrafl şi Al. Cionaru. c S GANTEIA Speculant din Buzău condamnat la 20 ani muncă silnici 100.000 lei amendă şi confiscarea mărfii dosite Alte condamnări pronunţate de instanţele de sabotaj din ţară BUZAUl 27 (prin telefon). Instanţa de sabotaj, de sub prezidenţia dlui consilier Postelnicii a condamnat ari pe speculantul Nicolae nuţulescu, care a dosit o mare cantitate de încălţăminte şi pielărie, la 20 ani muncă silnică şi 100.000 lei amendă şi la confiscarea mărfi. ★ SLATINA — Instanţa specială de sabotaj de pe lângă Tribunalul nu a pronunţat următoarele condamnări: Iosif Venzenovici mp. rar. 1 an închisoare pentru că a măcinat fără bon şi Nae Taşcu, la 3 ani închisoare pentru dosire de mărfuri. TARGOVIŞTE. — Tribunalul DSmboviţa a pronunţat urmatoarele sentinţe: Constantin Negoiţă, (în comuna Româneşti, un an Inchisoare corecţională, 1«» lei despăgubiri civile şi 1» lei cheltueli de judecată, pentru comerţ clandestin, neafişare de preţuri şi nerespectarea măsurilor luate pentru dirijarea economiei naţionale. Emil Stănescu, comerciant din Târgovişte, ani munca silnică. ’».?«• lei amendă In folosul Statului, topt lei despăgubiri civile şi 1000 Iei cheltueli de rudraţi, pentru dosire de mărfuri; Gh Vegulescu din Pietroşiţa, 3 ani închisoare corecţionali pentru dosire de mărfuri Datorită celor doi interi excepţionali Juventus a învins Ciocanuil cu 5:2 (4:0) JUVENTUS a recoltat ori 1a A.N.E.F. o frumoasă victorie invingând net pe CIOCANUL cu 5:2 (4:0). Prima repriză In special Cast Ambru-Titi Popescăi toată echipa petroliştilor « functionat, admirabil, iar acţiunile şi incursiunile lui IORDACHE şi FGAMAROPOL, au produs panica in careul advers. In partea a doua a focului, apărarea Juventistă a greşit la fel de mult ca şi cea a dudeştenilor, aşa că realul raport de forţe l-a dat diferenţa dintre înaintări. Şi, deşi atacul Ciocanului a prins o zi »uficient de bună, Juventus a fost mult suspen pr tn ac«*-«- vomUMrn lb*»-*, ■■■'cei doi creatori excepționali eri. interni. De reîevat că la «:0 învinşii nu au cedat lupta, șl.au revenit In repriza doua .au redus scorul la «:J, prin două goaluri In care viteza a avut primul cuvănt, dar apoi au căzut definitiv 1* B.J. Juventus a Înscria la capătul unor faze clasice — ceea ce reiese »i din faptul că * din cei B atacanţi au marcat goaluri. SADOVSKI are şi e! partea lui de vină la două goaluri: unul primit printre picioare!!), iar celălalt, după ce a fost... driblat ! Au marcat: TITI POPESCU (min .); NICULAE (min. 18 şi TI); FLAMAROPOL (min. 22); OAN A , (min. 38), respectiv MOISESCU,min. 57 şi 60). Au asistat 5000 pectatori înainte de începerea Jocului tov. Paul Teodorescu, din partea Sind Ziariştilor Profesionişti, a înmânat lui Flamaropol — vădit emoţionat — placheta ce i_a revenit după cuplajul de Duminică in deschidere, în cadrul Diviziei B. SOCEC LAFAYETTE a învins cu greu pe P.C A. cu 1:0 !!:#), prin goalul înscris de BENT ULTIMELE STOU • Dominică se dispută la Şosea, campionatele catonale de cross-country. • O combinată C. FRMalaxa—Telefoanet se 1.3 declasa Duminică îa Pîcești, uride vaface o demOnsiVAti« de i'jgby. 1 9 Resortul sport'v al Sindicatului Metalo-Chimic a luat inițiativa _org£unizăvfi campio■ natelor d'strictua'.e sindicale de srimnas'ică la aparate. Comret'tia 95 va dasfârara la 7 Dervembrie nr^KgSÎI î- ..ara . ginaia.1 'Ca CFR (V- Deleanu). • .Sindicatul MC«'o Chimic din Bucurest! ti-a ales noua comisie sportiv®. ■ având ca r'bspm~abf’ p® tov. S'efiea Nicolae. • Tn cwArut catntonatului regier: de ping-pong pe eeji-ps (oat. I domni) : Franck Cefca-Orpheiis 5:1. la Târgovişte, Brăila şi Cluj TÂRGOVIŞTE, 27 (prin telefon). La Târgovişte, a avut loc în sala de conferinţe a prefecturii, şedinţa de constituire a Comitetului Judeţean pentru Ocrotirea Copilului. S'a ales comitetul de condu- ^ cere, deasemen, fiind constituite 1I S secţiuni de muncă, in care au intrat reprezentanţii organizaţiilor democrate, clerului, armatei şi învăţământului Intre 6 şi 14 Decembrie se va desfăşura „ Siptămâna Copilului”, * BRAILA. — In localul Căminului de orfani ,,Kilimen sârbu" a avut ioc zile trecuta consti- tuirea filialei Comitetului National pentru Ocrotirea Copilului. in comitetul de conducere au fost alegi tov. prefect Aurel Ignat, preşedinte de onoare, col. I. Bejenaru preşedinte activ, tov. primar Alex. Weinberger şi d-na B. Militeanu, ajutor de primar Gh. Tomulescu. In comitetul larg de acţiune au fost aleşi numeroşi medici şi profesori. 4 i CLUJ, 27 (prin telefon). — In cadrul unei consfătuiri, la car?1 *u participat reprezentanţii tu- ]uror autorităţilor locale, a orga- nisaţiilor politic* şi ai Invăţă fl-AJ*«t lv ROMAN. — Duminica trecută, şase echipe ale Asociaţiei „Prietenii Scânteii’’, Ii tain Roman, au cutreerat oraşul, făcând abonamente la ziarul ,,Scânteia”. Peste tot echipele au fost primite cu multă căldură, efectuând 191 abonaiente individuale. Simultan cu efectuarea abonamentelor, s’au difuzat 500 ziar c ,,Scânteia” în celemai fn depărtate cartiere. In această acţiune, s’au evidenţiat Iov. Cârlig, Baver, Elena Suliţeanu şi Avram. Asociaţia a mărit deasemeni numărul abonam® iţelor colective la întreprinderri şi instituţii. , _ Dela data înfiinţării cercurilor „Prietenii Scânteii" la «A/i fvm ţie «rrtvTttţ«.—.—.— na”, la „Arsenal’ şi la oficiul P. T. T., numărul abonamentelor a crescut simţitor. La „Danubiana” numărul abonaţilor a crescut dela RO la 280, la „Arsenal”, dela 100 la 250, la P. T. T„ dela 50 la 100, iar îa unele instituţii cu : Administraţia Fimoniului, a fost constituit® la Cluj, filiala Comitetului Naţional pentru Ocrotirea Copilului Au fost aleşi un comitet tov. ■ Petre Bianu prefectul judeţuBUZAJJ- 27/prrt telefon). ( U.TM -işti) din comuna Padina jud. Buzău au muncit voluntrr ÎS zile la refacerea unui pod de 20 m şi au colectat o sumă importanta pentru pentru procurarea de cărţi fiil 'or de muncitori. FOCŞANI. — În iniţiativa mnerilor muncitori de la fabritta de zahăr Sascut se organizează in această întreprrndere un atelier pentru repararea*naltelor necesare ţăranilor nevoiaşi din satele vecine. Sculele necesare reparări unelte,lor sunt lucrate de tinerii UT. M.-işti din fabricăfanciară, Asigurările Sociale, Federala, B N. R., unde până acum 2 luni, ziarul„Scânteia” nu era citit, suntt azi, în urmă campaniei de lămurire duse de Asociaţie, 100 abonaţi. Ziarul „Sânteia”, stegar al luptei de mai bine a celor ce muicesc, este tot mai mult dorit de massele populare. , S. S. Sindicaliştii galăţenî au colectat 14089 lei pentru ajutorarea poporului grec In urma pro-Vas’lui într’o şedinţă a Constilului Judeţean, i’a organizat o colectă în folosul luptătorilor democraţi greci. Până în prezent s’a strâns suma de 141 060 lei, în fruntea acţiunii, de colectare stândtovarăşii dela şantierele Sovrombahsport care au donat 103.136 lei. lui, preşedinte de onoare, prof. Axente lancu, pregedinti« adtiv. Zent Király Ştefan şi dr. Roşca, vice-preşedinţi şi dr Şipere, ■ecretar. CONSTANŢA. U.TM.-iştii din comuna Cochirleni jud. Constanţa au construit un pod în 200 de ore, procurându-şi singuri materialele necesare. S-au evidenţiat următori tineri: Vasile Iordache, Ionel Dan, Gogu Dinu, Lică Alexandru şi Gheorghe Vlad. In trei luni Comunitştii clujeni a reconstruit „Fabrica de Mucava” distrusă de incendiu CLUJ 27 (pe telefon) „ Acum 3 luni un foc năprasnic a dispus o bună parte dii clădirea Fabrice, desnaiva” din Cluj. După o muncă uriaşă, salariaţii fabricei ajutaţi de 'peri“'tele comuniste din fabricele vecine au reuşit să repună'’in funcţiune fabrica. ÎNCEPÂND DE ERI 26 NOIEMBRIE „FABRICA DE MUCAVA” LUCREAZĂ DIN NOUPrelucrând bomba, cui impsicat din Uniunea Sovietică Fabricile textile din Cluj au promis 291.492 m. ieşit* turi şi 35.308 suc. basma e CLUJ.— Fabricile textile ebijene au primit' pentru prelucrare o cantitate însemnată din bumbacul, 'importat din U.R.S.S. Belga.Româvă. a primit dela- inceputul lunii Aprilie a .c. și pflnăi în’luna Noembrie. 50.95) ■ kr/r„ buumbac. din care n prelucrat. )lâng în prezent 241.000 m ţesăturii iar fabrica ..Schul“ a primit ‘ 9515 kgr. fire bumbac. din care .a, prelucrat .50.192 m. ţesături şi 36.306 bucăţi hasmale.. f n I lis is [fiit de U.T.M.nşti In jud. Bi^zăul Putna şi Constanţa ^ m mm . Madoid cenţii i m iiif de mossele populare din jud. Roman Realizările filialei Asociaţiei „Prietenii Scânteii”