Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)
1947-12-01 / nr. 987
temfcăîă m Xumtok 1H7 Instalarea tov. Aurel Vijoli ca guvernator al Băncii Naţionale (Urinam din /mng. lasibil decât In iriţi fluţiuriile care au căpătat o nouă înfăţişare şi un nou conţinut. Aşa este şi cu Banca Naţională a Românie. Până la etatizarea Băncii Nationale, ea a servit interesele înguste a unui mănunchiu de oameni îmbogăţiţi prin exploatarea şi prin asuprirea poporului, oameni care stăpâniţi şi economia şi finanţele ţării. Astăzi Banca Naţională a României a căpătat un alt rol: a fost pusă în slujba poporului şi — cum a spus tov. Aurel Vijoli nou guvernator — a încetat şi rolul de a fi un fel de pompă prin care se mai pompa câte ceva în plămânii plăpânzi ai Statului democrat, ca în timpul inflaţiei. Am ajuns acolo ca Ministerul Finanţelor nu mai apelează la Banca Naţională şi nu vor mai fi emisiuni pentru a acoperi deficitele bugetare ( aplauze). Ci# satisfac fir şi tot încredere, pot afirma aci, ca utergem categoric şi hotă rit sfH’c echilibrat b u g e t a r, deoarece aci am reuşit să răsturnăm teoriile false asupra propriilor noastre posibilităfi, întrucât mititea poporului, sati’ificiile atinse in folosul reconstrucţiei ţării, au dat şi dau rezultate. In luna aceasta, am renunţat la apelul către Harten Naţională şi aţi cătat bute că am reuşit să plătim şi salariile şi pensiile (aplauze). Şi, mergând mai departe cu acest avânt, noi vom acoperi chiirielile bugetare şi vom asigura astfel, echilibru! bugetar. De acum ina nte Banca Naţională trebue să*«' îndrepte toate eforturile sp*c .«prij nirea producţiei, pentru că unificare* la el politic, economice şi f nancare* care a fost înfătuită la Ministerul Finanţelor , la Ministerul Industrie şi Comerţului, este completată astăzi prin instalarea nouei conduceri în frusteea Băncei Naţionale. Cu acest sprijin recproc, în drum spre acest scop de reconstrucţie în folosul poporului ne vom înfăptui năzuinţele pentru care îfi demonstrat aci, pentru care luptă întregul popor. împreună toţi. vom ncunc. zi - noapte, pentru fericirea poporului (Aplauze prelungite). tament renunţă la avansurile Institut tt.lui de Emisiune. In-j ţelegerea este o do- radă evidentă cd. spre deosebire de I trecut, Banca Naţio- nală a găsit în Ni-1 nistend Finanţelor un aliat, iftr nu nul adversar. lată deci că avem îndeplinite toate condiţiunîle econo mice si fnitaiciare, favorabile întăriri. monelei noastre na. .innate Ca preocupări noul, in aară de cele legate de dirijarea si controlul cred te. ar, si de stabilizarea mone. •ară, trebue să aiintim delinml"fen colectării ilepinie. ti'nr opre fructificare. imn iucrrrl c rr iu succehuI. uccuiei pelvnni tint tihni că uccui astăzi întru, uite Uimit elemente tie 'Iiicil neutrii i urii rtijit ren liepuneritor fi n nu ine: o m intet ii , imn t mi sil fi un rn nf iu rle restituire n fie IUI li erit pr « riirilnul ile ttunen X ti tio nnlit It n inii nici. Ile punerile vor beneficia astfel uliii tie jut sl ni ren pu. Ierii ile cum pil mi re n ecu. na iniilor căi f i de o securitate ii lor neiuliiluUti piiuii în prezent in tara noastră, OohAnău mai mare deal! în trecut care se plăteşte astăzi pentru depunerile spre fructificare, reprezintă încă umn stimulent pentru deţin, năt ori încheind, tov. Aure' Vijol’ a declarat: încadraţi într'un. reg'm poU ic. nou, aşezat pe baze' s gure într’o economie însănătoşită, cu un ConsU'u de Administraţie ■ rare asigură pe vot unitatea de acţiune, cu personalul pe care-l ştiem alături de noi, noi■om strădui din toate puterile noastre să nu desminţim încrederea pe care şi-au pus-o în noi Guvernul ? oamenii muncii din această ţară. HiMIlI II, li Sautănd prezenţa în mijlocul personalului Băncii Naţionale a Românie, a reprezentanţilor guvernului in frurile cu d. prim ministru I dr. Petru Groza, tov. Aurel Vjdn, nouguvernator a B. N. R. menţionează munca excepţională a funcţionarilor Bănci cu ocaz.a operaţiunilor reformei monetare subliniind ataşamentul Iov fata de instituţia pe care, o servesc. .»Si constatau — continuă tov. Aurel Vijoli — din munca de fiecare zi sum nici un ban nu mai merge pentru satisfacerea intereselor particulare, ceea ce se întâmpla curent înainte fi numai în folosul economiei naţional. Vorbind apoi despre politica de credit, a B. N. R, în viitor, tov. Aurel Vijoli declară: Politica noaste# de credit va continua să aibă ca scop ar '«cinai susţinerea producţiei Vom avea însă «rijă si nu scoatem mai mulţi tei decât ceea ce este absolut necesar In acest scop. Pentru circulaţia mărfurilor noi vom acorda crotfte nunta, pentru a preveni o întrerupere a scurgerîi pro.1 deselor e*tre consumatori. In ce priveşte avansurile către Hirt ist evul Winantelor', profen acoperirea t/p arilor bugetare, d el a seit i m h area regimului la arest Departament. ala »a încetat. Această politică de drămuire a fiecărui leu scos din Hanca Naţională, va duce la o circulaţie monetară foarte redusă. Acoperirea îm aurul manetei noastre, întrece acoperirea tot altora din moartele altor ţări. In domeniul finanţelor publice, suntem convinsi că politica de echilibru bugetar, Inamurnlă n enaetamentul de resort odată cu venire« în fruntra lui a tovarăşului Vas'le Luca rain •strul Finanţelor, secondat de d Modo-j r® stilis"cr5's- stat la Finanţe va contribui I» E. M Vili păstrarea stabităţii monv. tar* ăaaarsoe r»ali»r*« s«bilibputuî busstar va face inutile avansurile noastre să. Veissaur In acest scop, a intervenit o înţelegere intre Ministend Finanţelor şi Banca Naţională, potrivit căreia acest Depar Discursul d-lui prim-ministru Petn? Croza In meheMe * In»,ti cuvântul d. prim ministru d . Petru Groza, care printre »Pole » spus : Am venit in această cetate a B», ’-ului în * crete riduri reci cu gândul da a tus'ala u*1 zu verrator. Aerate riduri cum adue» •cf mi se ap""**- *u maj vă■rt instalări de guvernatori dar Num V acele erau mai înMrt*. aul sălii Consiliului de Administraţie. Aici ne aflam in aula mare a Bascii Naţionale şi ceeace este nou reaace întâlnim nou in această nvsiune a noastră, formală, de a instala un RU- veritator, este această explozie de bucurie a tuturtr acelora • ari muncesc in jurul acestei inertjiîuţiuni, est- căldura cu r'Me dv*. primii prin noul guvernator nou regim al acestei tbstituţhinî Lucrările Camerei .Şedinta ele eri a Camerei s'a deschis 1* d'« 17.30 sub preşedinţia d-lui Miron Belea- pe banca ministerială erau prezenţi tov. Vasile Luca, prof. iag. lt. Profiri. Ion Pas şi d-n . Romulus Zărcm, si s-ral DD&măcelu. După «probarea sumaruuu, nefiind" comunicări, s’a 'inteat in ordinea de z’. Au fost luate îh discuţie şi adoptate umtătoarele proecte ’de lege: — pentru aducerea în activul societăţilor . comerciale şij industriale a unor bunuri sociale; — pentru trecerea asupra Mi- j nisterului Industr ’ei şi. Comer- j ţuirii a tuturor atribuţiunilor Preşedinţiei Consiliului de Mi- [ niştri nn. legătură cu Fondul Ortodox Român' ai Bucovinei Şi a S. A Domeniile Bucovinei; — pentru deschiderea unui credit extraprdinar special pe seama Ministerului Industriei ?". Comerţului. Şediţa de azi are loc la ora ÎS. Pe ordinea de zi figurează proectul de lege pentru organizarea judecătorească- probabil, ca pe lângă declaraţiile reprezentanţilor tuturor partidelor din Parlament, să ia cuvântul şi tov- -prof. Lucreţiu Parascanu ministrulJustiţiei. Raportor al proectului este tov* Seli'in Nițulescu-P.C.R. ŞTIRI POLITICE D. prim ministru dr. Petru Groza a primiteri dimineaţă pe Monseniorul Gerard Patrick O'Hara, regentul Nunţiaturii Apostolice din România. ★ Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine, a primit ori după amiază la orele 18 pe d. Jean Paul Boncour, ministrul Franţei la Bucuneşti. Consiliul de Miniştri, se întruneşte astăzi la orele 11.30, sub preşedinţia d-lui prim ministru dr. Petru Groza, în obişnuita sa şedinţă săptămânală. Vor fi examinate mai multe jurnale, precum şi câteva proecte de legi ce urmează a veni apoi în discuţia Parlamentului. Tov, Stelian, Nițulescu, deputat, a fost numit șeful Diviziunii ammiiistrative consulare din Mirate, ferul Afacerilor Străine . Tov. Mihail Maievschi- secretar general al Ministerului de Finanțe, a fost delegat în conducerea Oficiului pentru Aplicarea Tratatului de Pace de pe lângă acest minister. Monitorul, Oficial, de azi publică Jurnalele Consiliului de Miniștri prin care se confirmă în scaunele în cari au fost aleși, de Colegiul Electoral Eparhial, I. P. S. Justinian Marina, ca mitropolit al Moldovei, I. P. S. Firmilian Marin ca mitropolit al Craiovei şi preot Sebastian Rusan ca episcop de Maramureş. Zilele trecute o delegaţie a reprezentanţilor obştii lor si org® , irizaţiilor democrata evreeşti din Romârţ.'a - «’a prezentat d-lui mii - nistru al Cultelor, prof. Stanoiu Stoian, căruia i.au expus situaţia de la conducerea Uniunii Comunităţilor Evreeşti din ■ vechiul Regat «?■ a Federaţiei Uinutailor de Comunităţi din România, arătând dlui ministru că, pe baza rezoluţiei conferinţei pe ţară a delegaţilor Comunităţilor Evreeşti, ţinută în ziua de 16 Noembrie a . C., este necesarăînlăturarea vechii conduceri reacţi-onare în frunte cu dr. W. Filberman şi irystituirea unei comicii totenlinere reprezentative care să gireze conducerea acestor instituţii ?i să pregătească alegerile pentru conducerea ■ Comunităţilor Delegaţia a avut în fruntea sa pe prof. Paul Iacovici, secretar general al Comitetului Demo -arat Evreesc, av. I. F.Kereohon din partea Partidului Evreesc și d. ing. Anghel Dascălu, deputat.. Monitorul Oficial Nr. 275 din 27 Noembrie 1547 publică decizia Ministerului Afacerilor ■ Străine din 22 Noembrie 1947, prin care d-l Ion Popescu-Puţurî se rut- ■ mește Comisar al Guvernului pe lângă Societatea RADO*. „ SCÂNTEII „SCANTEIA“ Organ central al Partidului Comunist Romin Director: HURON CONSTANTINESCU Redactor responsabil SORIN TOMA Comitetul de Direcţie: • Lucreţiu Patra-Scano » Miron Constantinesc» • Gh. Vasilichi şi I. Chişinevschi • L Rânind Al Buicanut N Popescu Doreanu I ___________ ________ ATENEUL ROMANI Sâmbătă, 29 Noembrie 1947, orele 17 - ANIVERSAREA Proclamării Republicii Federative Populare Iugoslave organizată de Asociaţia pentru strângerea legăturilor de prieteni cu Republica Federativă Populară Iugoslavă-Vor lua cuvântul: Dr. FLORICA BAGDASAR, Ministul Sănătăţii. GH. GHEORGHIU- DEJ, Secretar general al P. C. H. şi Ministru Industriei şi Comerţului. RADOMIR GOLUBOVICI, Ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, după care va urma un program artistic Ajutoare masive au şi ajuns la democraţii greci Şedinţa de eri a Comitetului Natonal * reiitru ilutorarea acoolui grec FRUNTAŞUL DEMOCRAT GREC PORFIRO.GHENOS A DEMASCAT PLANURILE IMPERIALIŞTILOR AMERICANI Eri a avut loc în sala Senatului, sub preşedinţia tov. Gh. Apostol, preşedintele C. G. M. şedinţa Comitetului Naţional pentru ajutorarea poporului grec. In afara de membrii Comitetului am remarcat prezenţa lui I. Doriroghenos, fost ministru în guvernul de eliberare a Grecie î mpreună cu o delegaţie a ,im - ■ atului grec, compusă din Soţi-' Flefterialăi şi Adamantios Atzonulos. După constituirea preziduriulu format din tov. Gh.Apostol," academicianul Parhon, Profi Toghenos, Petre Constantinescu-Iaşi, G-ral Pârvulescu, Elisabeta Luc. şi D. Iulian, a luat cuvântul tov .Gh. Apostol, care într’o amplă expunere a înfăţişat acţiunea pe care o duce muncitorimea din întreaga lume pentru ajutorarea poporului grec şi solidaritatea tuturor ţărilor democratice cu lupta poporului grec. A luat apoi cuvântul secretarul Comitetului Naţional, D. Iulian, care a făcut o amplă dare de seamă asupra realizărilor de până acum. In SO de zile de' activitate s’au Hnut 80 de conferinţe docunten. .'arc, 1.500 de meetinguri şi adunări la care au part’cipat peste '! milioane cetăţeni, care au semnat moţiuni de protest împotriva teroarei din Grecia. Primele 15.000 kgr. de diverse mijutoace (îmbrăcăminte, încălţămie, medicamente, . etc.), au şi ajuns în Grecia şi sunt în curs de predare alte 30.000 kgr. De■isemcni urmează să sosească din pi'eh'incie circa 3 vagoane cu ajutoare. Sindicaliştii au hotărit să dea t ore din salariu pentru ajutorarea poporului grec, iar farmaciştii din ţară au colectat 30 de tări cu medicamente. S'au colectat dela ţărani 6vagoane de cereale, diverse cantităţi de alimente, untdelemn, zahăr, etc. Discursul lui D. Profiroghenos Luând cuvântul 1. Porfiroghenos, conducător de frunte in Mişcarea de eliberare naţională a poporului elen, începe prin a mulţumi Comitetului National, care prin acţiunea lui a demonstrat solidaritatea poporului român cu lupta eroică a poporului grec. Poporul grec va şti să traduca această recunoştinţă prin lupta sa perseverentă şi eroică pe care o duce contra primejdiei comune, imperialismul mondial, în frunte cu cel american. Prin lupta sa, pentru a elibera ultimul popor din Balcani aflat sub stăpânirea reacţiunii internaţionale, democraţia greacă luptă pentru democraţie şi pace în Balcani, întregul popor grec s'a ridicat la luptă împotriva opr**«rii';' străini Americanii furioşi de eşecurile lor de până acum, au deslanţu't un nou val de teroare. După eşectrl guvernului Sofutis ei îi pregătesc un nou succesor. Unu! din mijloacele utilizate de americani pentru a justifica intervenţia imperialistă în Grecia ; a fost acela că Greek», ar fi ameninţată de Uniunea Sovietică, insă toată lumea ştie foarte bine că Uniunea Sovietică nu numai ca nu ameninţă independenţa altor ţări, ci din contra ea este cea mai fidelă şi mai consec- ventă apărătoare a suveranităţii acestor ţări. Toate popoarele democrate spri-; iină lupta noastră. Ele sunt îm-[ ’ ninse la aceasta de un sentiment de solidaritate, căci lupta poporului grec este lupta democra-, (iei şi a păcii în lume. Nu, există nici o îndoială că dacă noi vom rămâne fideli luptei noastre va veni ziua când vom sărbători împreună victoria definitivă contra forţelor imperialismului (splanze). Plain iiii mii inii (I rmoi fi din /ntg. l-n) teie feminine împărţite a2i In diverse organizaţii şi vom putea mobiliza cu mai mult succes masele largi, aie femeilor . dela oraşe Şi sate Ui, lupta hotărîtoare pentru. făurire^ unei păci tratnf. ce, .împotriva tutuita* aţâţătorilor la rftzboc şi a slugilor lor pentru consolidarea democraţiei populare şi pentru reconstrucţia ţării. Propunem ca această organizazaţie unică de femei să se numească UNIUNEA FEMEILOR DEMOCRATE DIN ROMANIA şi să fie aliniată la Federaţia Internaţională a Femeilor. Uniunea Femeilor Democrate (în România va avea ca scop: 1 — Alobbizarea tuturor femeilor din ţară la lupta împotriva mperiatiştilor aţâţători la război pentru susţinerea activă apoliticii de pace a Uniunii Sovietice, pentru o prietenie sinceră cu democraţii!» de tip nou şi cu toate popoarele iubitoare de pace şi abertate. 2. — Sprijinirea luptei popoarelor pentru libertate şi independenţa naţională (Grecia şi Spania). 3. — Participarea activă la consolidarea regimului democraţie şi la refacerea ţării. 4. — Colaborarea frăţească între naţionalităţile conlocuitoare. 5. — Consolidarea drepturilor câştigate de femei şi vegherea la aplicarea lor. 6. — Combaterea analfabetismului şi ridicarea nivelului cultural al femeii. 7. — îmbunătăţirea condiţiile de viaţă a familiei prin: a) totducarea producţiei; b) înfiinţarea de cooperative şi vegherea la buna lor func- I ţionare. c) Combaterea speculei. * d) Apărarea şi consolidarea stabilizării. *. — Ocrotirea mamei şi a copilului prin: *) Consultaţii gratuite în timpul gravidităţii. b) Mărirea numărului de paturi în maternităţile existente Şi înfiinţarea de noui maternităţi şi case de naşteri; c) Mărirea numărului dispen- jarelor de puericultura; d) înfiinţarea de noul crpţel şi cămine de zi; el Susţinerea activă a secţiunilor Comitetului Naţional pentru Ocrotirea Copilului. 9. — Educarea copilului într'un spirit de dragoste pentru popor, de cinste, de adevăr şi de muncă. Reeducarea copiilor delicvenţi şi vagabonzi. 10. Uniunea Femeilor Democrate din România va sprijini lupta femeilor muncitoare pertru calificarea profesională prin cretarea de cursuri de specialitate şi de cursuri tehnice superioare. 11. Urmărind îmbunătăţirea vieţii femeilor de la ţară- U.F.D.R. va lupta pentru ridicarea nivelului goapodăresc al sateluii pentru dezvoltarea industriei casnice. UFDR va un in muncă şi luptă toate femeile care îşi însuşesc programul organizaţiei indiferent de religie sau naţionalitate................. Ea nu va primi în rândurile '■ile acele femei care au avut un rol de conducere intr'una din organizaţiile fascite, sau care duc in prezent o , activitate fascistă sau reacţionară. Folosind experienţa tuturor organizaţiilor, valorificând în- treaga forţă pe care o reprezintă masele de femei cu avantagiile rapidităţii de acţiune pe care le are un organism centralizat, organizaţia unică de femei va însemna unitate de voinţă, unitate de gândire, unitate de acţiune a femeilor din România în marea bătălie. PENTRU ZĂDĂRNICIREA PLANURILOR IMPERIALIS DE RATE PROVOCATOARE DE RĂZBOI PENTRU STARPIREA RĂMĂŞIŢELOR FASCISTE PENTRU O PACE TRAINICA, PENTRU CONSOLIDAREA REGIMULUI DEMOCRATIC, PENTRU REDRESAREA TARII, PENTRU O FAMILIE FERICITA INTRO ROMÂNIE LIBERA SI PROSPERA Ana Pauker (secretară a Partidului Comunist Român); Maria Rosetti, (Preşedinta F. D. F. R.); Liuba Chişinevschi (vi*ce-preşedinta C. G. M); Eugenia Rădăceanu ■‘(secretara generală a U. F. M.); Corali» Călin (vice-preşedinta F. D. F. R); Alexa'.îdra S Ido iov toi (secretara generală a U.F.A.R.); Ofelia Manole (Comitetul Centra, A. P); Gaby Bernacki (Președinte I UFAR); Betty Luca (UFAS); Livezeanu; Elena (Frontul Plugarilor); Mica Manasse (U. F..); Iihaela Catargi (U. F. A R.); Dida Mihalcea (UFAR); Veronica Togoe (Frontul Plugarilor); Elena Sea (UPM); Predoiu Malvina (UFM); Mia Marian (UFM); Traiana G-ral Teclu (ASMAR); Dida G-ral Ivaşcu (ASMAR); Margareta Suciu (Uniunea Populară Maghiară); Poler Baraş (Comitetul Democrat Evreesc); Emilia Bunscin (UFAR); Cristina Şer- Iban (UFAR); Maria Sevastru I (UFM): Maria Murărescu (U. F. M); Vaiera Mariii (UFM); Stela Moghoros (UFAR); Braga,direanu (UFM); Mariora Negreanu (UFAR); Dorina Gârjleanu (UFAR); Rita Sanielevici (UFAR); Rodica Novac (U. F. I A. RJ). : j Blocarea materialului tubular ţevi şi burlane dela 10” la 16” Ministerul Minelor şi Fetrolului a dat o decizie prin care blochează, cu începere de azi, la dispoziţia acestui departament întregul material tubular, ţevi şi burlane de diaimetre dela 10” la 16“ inclusiv aflate in posesia oricărei persoane fizice sau judifice precum şi cele ce vor, pravele, din detubări de sonde sau dementări de conducte. , Ţevile şi burlanele din această categoriie, proprietatea întreprinderilor petrolifere şi gezeifere vor putea fi întrebuinţate de către acestea fără nici o formalitate la lucrările prevăzu e în programul oficial de lucru în vigoare Se exceptează de la prevederile t .rcestrei deriziuni ţevile şi bubl -ianele contracte spre cumpărare de Societatea Naţională de Gaz- Metan. 1-----------■■ -.....----------—--------------Prezenţa judecătorilor populari înseamnă un nou sistem de a împărţi dreptatea fl runtii’e din png. l-n)ment- Cinsprezece mii de ceferişti! Hala e ticsită. Cei care n’au încăput jos s’au agăţat de tavipoanele vagoanelor în reparaţie, s’au cocoţat, pe acoperiş, doar doar s’audă şi ei Se dă cuvântul tov. Lucreţiu Patraşcanu• In cuvuinte simple, explică clar şi pe înţelesul tuturor ce trebuie să ştie judecătorul popular, ce trebuie să ştie fiecare muncitor despre justiţia nouă populară. Expunerea tov. Lucreţiu Patraşcanp Tovarăşul Lucreţiu Patraşcanu şi.» început expunere» arătând cauzele pentru «are Partidul Comunist Român a luat iniţiativa Reformei Justiţiei şi »nume pentrucjfv justiţia să servească în alevăr interesele poporului. uFăcând o critică a funcţiomârii şi a «»tomului în cadrul cărei» funcţionează .justiţia de astăzi — încă moştenire a trecutului — a arătat că numai schimbând-o structural, numai dându-i o nouă bază — şi anume o bază populară — ea îşi , poate îndeplini adevărata menire Dând pilde din felul In ca re foarte mulţi judecători au sabotat lupta împotriva speculei. * »rătat in mod concret pentru ce »tetemul de până azi al justiţiei nu mai po*te funcţiona. Ce sunt judecăto**ii popular« Dintre elementele nouţ pe care le aduce reforma — apro*»««* justiţiei de popor, »impiftesre» şi often lrre, et — » accent®*! Inj mod deosebit importanţa şi rolul principat pe care il au de'ja««4 judecătorii populari. Aceşti judlecător'i populari, aleşi din mas sa muncitorească la oraşe, din rândurile ţăcănim ii muncitoare la sate, NU INSEAM NA O AIM * i¥ I NOI I INTIl’I N SISTEM VECHI, ci înseamnă în realitate, UN NOU SISTEM DE A IMPARTI DREPTATEA. Prin prezenţa reprezentanţilor aleşi ai masset or muncitortc dela oraşe şi sate, care devin judecători cu drept hotărîtor în tribunale şi în Curţi, justiţia într'adevăr devine populat. Ocupându-se apoi de drepturile şi de sarcinile judecătorului popular, tovarăşul Lucreţiu Petraşcanu a arătat în primul rând că judecătorii populari SUNT ASIMILAŢI DIN TOATE PRINCTELE DE VEDERE, IN TIMPUL CAT FUNCŢIONEAZĂ JUDECĂTORULUI DE CARIERA. In judecata lor, judecătorii populari trebue să se conducă de sentimentul lor de dreptate de conştiinţa şi mintea lor. Judecătorul popular nu este chemat să cunoască textul legii şi să aibă cultură juridică ; el este chemat să aprecieze faptele aşa cum i se înfăţişează, să cântărească dovezile care vorbesc împotriva sau pentru un inculpat, să priveghere ca dreptatea și numai dreptatea să se facă. El trebue să fie drept și obiectiv , cine este vinovat să fie pedepsit, cine este nevinovat să fie achitat. Dar judecătorul popular nu va putea să nu se uite și la persoana inculpatului, la categoria socială din care face parte, la mediul din care vine la împrejurările care l-au împins să comită infracţiunea. Hotăriri ca cele pe care oratorul le-a semnalat, când o femeie de la țură a căpătat doi ani închisoare, pentru că a încărînat cu 30 bani preţul la un ou farm mare speculant găsit cu 3000 kgr. lână dosită a fost, de ACEIAŞI INSTANTA, condatra- nat doar la o amendă, asemenea hotărîri judecătorul popular nu va da ! Nu va puica, nu va trebui si dea. Judecătorul popular va trebui să fie exemplu de cinste Judecătorut’, p-ckpitiar va trebui apoi să fie exemplu de cinste nefăsându-se influenţat de nimeni şi de nimic. El va avea permanent conştiinţa răspunderii faţă de cei cari l-au ales, c® şi faţă de legile democratice ale ţării. Ve trebui să fie demn în viaţa ca judecător, dar demn şi şi viaţa lui privată. Va colabora cu judecătorul de profesiefără ca prin aceasta să se lase intimidat sau influențat. Judecătorul popular, dealtfel ea şi judecătorul de carieră, un noul sistem al legii, va fi un judecător, activ, adică va interveni atunci când socotește necesar pentru a cere completarea dovezilor, pentru a înlătura martorii mincinoşi, căutând ca dreptatea să apară la lumină. Judecătorul popular trebue să-şi îndeplinească cu conştiinciozitate sarcina, să fie prezent totdeauna la şedinţe, să fie punctual. El trebue să ferească ca mersu, nouii justiţii să sufere din, neglijenţa lui. In sfârşit,, judecătorul popular Va păstra secretul deliberării, c® pe un secret profesional. Această obligaţie nu-l va împiedica Joss, atunci când observă o nere autoritate, să semnaleze fie direct şi confidenţial Ministrului Justiţiei, fie inspectorului judecătoresc care va face legătura intre nouile instanţe de judecaţi şi Ministerul de Justiţie. In partea ultimă a expunerii, tovarăşul Lucreţiu Patraşcanu a anunţat ca în termen de 2 săptămâni vor avea* loc în cadrul sindicatelor, ale»geri pentru judecă*,orii populari. . Amintind luptele din trecut ale ceferiştilor pentru izbânda clasei muncitoare, lupte în fruntea cărora a stat tov. Gh. Gheorghiu., Dej, vorbitorul şi-a încheiat cuvântarea exprimându-şi credinţa că judecătorii aleşi de ceferişti vor sta cu cinste în fruntea justiţiei populare. (Aplauze puterinice). In numele ceferiştilor, rev. Marca Alexandru şi Vlădoscotu, preşedintele sindicatului C. F. R. şi-au luat angajamentul de a sprijini din toate puterile justiţia nouă, democrată, hotărând să aleagă judecători populari dintre cei mai conştienţi şi mrai cinstiţi ceferişti. Im Malaxa şi Vulgan au rari 1 foc. meetinguri asemăn 4- mare. Vorbitori au fost Gh. Stere, prim preşedinteal Curţii de Apel şi avocat St. Niţulescu, deputat. . Nu poţi discuta probleme studenţeşti fără «i pomeneşti de Conteresul din Mai de la Cluj. Ţin minte cuvintele adu dategal : —„Ştiu că ne-a apucat noaptea şi că vorbesc mult dar trebue să potrivim proectul nostru până în vcele mai mici amănunte, pentru că acest proect va'beveni, lege !” Aşa sa şi întâmplat. Pentru prima oară Parlamentul ţării votează o lege întocmită de studenţi, care are dealfel şi susţinerea Ministerului Educaţiei Naţionale. Noi vedem în asta o manifestare a regimului nostru democratic. Dar legea a fost votată şi pentru că ea este profund justă şi necesară-o adeveresc insă,i principiile ei. Peste tot unde este vorba de asistenţa studenţească studenţii vor fi reprezentaţi prin delegatul lor. Pe lângă fiecare şcoală superioară va exista un oficiu de asistenţă care va cuprind şi doi delegaţi ai 11. N. S- R din care unul va fi secretarul »■cestui comitet. Toate oficiile dintr’un oraş universitar sunt reprezentate şi condusede un Centru de asistenţă studenţească, iar toate centrele vor fi înmănunchiaite pe ţară, sub col’., ducerea Consiliului Superior a Asistentei Studenţeşti. Acest for suprem de asistenţă aici ca preşedinte de Ministrul Educaţiei Naţionale iar ca secretar un student ,delegat de U N. S. R. Iată deci că reprezentarea studenţilor nu înseamnă doar un act simbolic. Studenţii ,primii interesaţi inmbunătăţirea traiului lor au In toate comitetele un rol de conducere, câştigat In fapt prin munca depusă până acum. Oficiile centrele şi ConsiliulSuperior vor trebui să aprecieze riguros nevoile studenţilor di« facultatea^ «ui oraşul 'mpectiv ni 1* vor centraliza pe tară. Astfel, prin cunoaştere* precisă a posibilităţilor, asistenţa va putea fi planificată. Fondurile se vor distribui proporţional cu nevoile fiecărui centru studenţesc fiecărei şcoli. Nu vor mai exista studenţii botezaţi „copiii nimănui”, «care nu primea; asistenţă (lela M E. N. fiindcă depindeau de alt minister ce nu ii avei trecuţi un buget (şcolile de arte, etc) Nu vor exista la un oficiu locuri de prisos într’un cămin iar la alt oficiu studenţii să nu aibe unde să doarmă Nu vor mai exista cazuri ca acel al fostului redior al Academiei Comerciale, care a refuzat să ridice fondurile ce fuseseră repartizate Academiei (ce se sinchisea ei de tudenţi ?!). Iar dacă un funcţionar superior va mai dispare cu banii pentru hrana studenţilor, să ştie că studenţii îl vor găsi şi în gaură de şarpe ! Triaşa forţă de muncă a studenţirtili va fi ilestegită pentru conducerea de către ea însăşi a operei de asistenţă iar grupul comparile fii de muncitori şi ţărani săraci va păşi cu încredere tn Universitatea de azi ■BBMraOŞ... «/ . — I * îmbunătăţirea traiului studenţesc va permite să se ceară studentului ca să se puie **»' dios pe învăţătură. Conducerea U- N. S- R. discută încă de pe acum formele cele mai potrivite in care printr'un mare erorc, studenţimea noastră să-şi ridice nivelul profesional. In acelaş timp, din mai multe colţuri ale ţării studenţii ne înştiinţează că s'au constituit in brigăzi de reconstrucţie. Astfel pregătirea teoretică este Întrebuinţată practic pe şantiere. M’am întâlnit cu şeful secţie! de asistenţă U N. S- R., care deobicei se plângea că Ministerul Finanţelor nu dă fonduiri. că In cutare loc studenţii cară cartofi dar nu sunt primiţi în conducerea oficiului de asistenţă ș a.m.ă- D* data asta m’* irivit cu o bucurie nestăpânită și mi-a spus : _ Acum ni s’au deschis toate ușile. Singura problemă mare « (ie unde să scoatem atât de multe cadre pentru treburile uriașe» care ne-am înhămat, că tot sprijinul care se poate căpăta îl căpătăm . Acum chestia depinde de noi^Chestia’,’ asigurarea unui trai demn şi luminat pentru studenţi aşa cum nu a cunoscut niciodată ţara noastră, e in mâini bune , în mâinile studenţilor. Sergiu Fărcăşau Legea asistenţei studenţeşti COMITETUL NAŢIONAL PENTRU OCROTIREA COPILULUI şi-a început activitatea Săptămâna Copilului. Genirele de lapte La sediul său central din Carea Grioţei, C. N. C. a convocat ziariştii din Capitală la titla conferinţă de presă. D-na Gabriela Bernachi, secretara generală a CN.C. a spus între altele, Spr® deosebire de CARS, care a avut un scop şi o durată limitată. Comitetul Naţional pentru Ocrotirea Copilului are un obiectiv nelimitat în timp şi care tinde să cuprindă întreaga ţară. Problema sănătăţii copilului din ţara noastră — sănătate fizică şi morală — este pentru prima oară privită în ansamblul ei şi Gmeinul nostru este primul care, călăuzit de principii real democrate — şi-a înscris în program rezolvarea ei pornind hotărit la drum. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU OCROTIREA COPTILULUI, cu toate posibilităţile pe care le are, cu toate energiile pe care va şti să le polarizeze în jurul său, se pune în slujba realizării ocrotirii copilului din ţara noastră, tinzând să devină forul coordonator planificator şi îndrumător în activitatea tuturor organizaţiunilor şi instituţiilor cari se ocupă cu problema copilului. Munca va fi vastă şi grea. De aceea dorim să-i imprimăm del ancepet un caracter de seriozitate şi de temeinicie — am putea spune chiar ştiinţific — încercând să mobilizăm , în jurul nostru toate elemente-le capabile să contribue la neşezirea drumului, la învingerea greutăţilor şi la reuşita noa- stră. Deşi abia ne-am constituit nu suntem încă în curs de organi- zare, începem activitatea prin i. două mari acţiuni: 1) Primă acţiune de mare amploare — proprie Comitetului National pentru Ocrotirea Coplului — este .,SAPTAMANA COPILULUI”, care se va desfăşura între 6-14 Decembrie ieri. Unul din obiectivele urmărite prin această acţiune este şi acela de a aduce în atenţia maselor largi populare problema copilului in ansamblul ei, de a deştepta simţul datoriei pe care trebue să-i avem faţă de copiii noştri, faţă de generaţia de mâine, şi de a mobiliza întregul P°POr în sprijinul ocrotirii copilului, în vederea creării unei vieţi mai bune generaţiilor viitoare, in care copiii noştri să devină sănătoşi, harnici, cinstiţi şi demni cetăţeni ai ţării noastre pornită ferm pe drumul progresului, ai libertăţii şi păcii. 2. Distribuirea celor 400.000 raţii zilnice, timp de şase luni, constituind ajutorul cu care Guvernul nostru , în urma convenţiei încheiată cu O. N. U. vine în sprijinul copiilor celor mai lipsiţi, mai slabi şi mai subnutriţi. Bazându-se pe aportul de muncă al organzaţiunilor democratice şi în special al femeilor, noi organizăm această distribuire, veghind la bunul mers al acestei acţiuni. Câteva din centrele de fapte din Bucureşti au şi luat fiinţă. Sperăm că în săptămâna care vine, vom putea cuprinde toate centrele programate în Bucureşti şi apoi celelalte centre programate pe întreg cuprinsul ţării. S’au dat apoi diferite sugestii din partea ziariştilor şi îsu pus diferite întrebări la care d-na Bernachi a răspuns amănunţit. Noul trenuri puse în circulaţie Direcţiunea Generală CF.R face cunoscut că începând de la 1 Decembrie 1®47 se pune in ciculaţie una pereche trenuri de persoane 3076 şi 3068 intre Sf . Gheorghe-Breţcu cu plecarea din Sft. Gheorghe ora 0,30 sosirea Bretcu ora 11,40 şi plecarea din Bretcu ora 15,20. sosirea la Sf. Gheorghe ora 18,35-Tot cu aceia o dată trenul de persoane nr. 2004 dintre Sigh,şoara—Braşov, ce face oficial de cursă de personal. r se anulează şi se pune încirculaţie trenul cursă de personal 3404 între Sigh.şoara — Braşov, cu plecarea din Sighişoara ora 1.05 sosire» Braşov ora 5.40.