Scânteia, ianuarie 1948 (Anul 5, nr. 1010-1033)

1948-01-01 / nr. 1010

) „ADUNAREA FOMUNILO care muncesc cultural este o Partidului P A IE V­­AILOR $ ’D-A în sectorul contribuţie Unic Muncitor sc artistic şi crearea a spus Iov I. Croişmevschi la şedinţa de la Ritz pentru prelucrarea platformei P.U IM .Oamenii artei şi cu tuni vor dovedi d­orinţa tar nestrămutată de a fi alături de pop­orul muncitor in lupta pentru r­ace şi o viaţă ma bună“ a spus Iov Ion Pas­ ari, la orele 8.30 a avut tocita sala cinematografului Ritz, a­­dumirea plenară a comuniştilor şi social-democraţilor, care muncesc din sectorul artistic şi cultural.­­şedinţa a fost deschisă de tov­­opga care a subliniat necesitatea­ prelucrării Platformei partidului Optic Muncitoresc, după care a­­dat cuvântul tov. Ion Pas, mem­­erit în Biroul Politic al C. C. P. S. D. şi ministrul Artelor. ii» qta» jamsează uniiătoarele cărţi:­­ VLADIMIR MAVKOVSCHI —In gura mare. KOMAROV — Concepţii asupra speciei la plante. IN BIBLIOTECA DE BUZUNAR” MOLIERE — Tartuffe în traducerea lui A Toma LEONID LEONOV — Căderea Velk­osumskului ROMAIN ROLLAND — Călătorie în ţara m­uzicei ROGES MARTIN DU GARD — Familia Thibault Voi­n Dr BERGTHOFF _ Balul leproşilor LIA HARSU - poveşti VOR APARF ^ SWIFT — Călătoriile lui Gulliver (Opere complecte) DE KOSTER­­­TI!] Eulens piege]­IT. EXUPERT — Scrisoare către un cetatee Tov. Ion Pas începe Prin « «duce salutul Biroului Politic p. s. D. şi exprimă dorinţa de a se grăbi şi adânc; înfăptuirea P. 1r. M. menit să constitue Instrumentul de bază al desvol­­tatrii şi consolidării regimului nostru pe calea democraţiei popula­re. D-sa evidenţiază apoi colaborarea frăţească a oameni­lor antei din cele două parţi­a» la desvolterea democratică a României şi în lupta împotriva forţelor reacţionare, unitatea oamenilor muncii a avut un rol hotărâtor. In lupta dintre cele două lumi, lumea imperia­­liştilor care încearcă prin toa­te mijloacele să subjuge P°' poarele şi să provoace un nou interior şi lumea nouă care pune temeliile unei orânduiri paşni°e şi lipsite de exPl°atare. locu1­ oamenilor artei trebue să fie alături de forţele invincibile ale progresului. Vorbitorul insistă asupra fap­tului că Platforma Partidului Unic Muncitoresc prevede cre­area de nouă condiţiuni pentru desvoltarea artei şi artiştilor Un prim exemplu îl constitue faptul că unul din primele acte făcute de tov. Vasile Luca de la relatarea sa la Ministerul Fi­nanţelor, a fost acordarea su­melor necesare pentru aplicarea statutului de salarizare al per­sonalului artistic şi tehnic al teatrelor, operelor şi filarmoni­celor de stat- Arta, cultura, şi slujitorii lor joacă un rol de fi prima mână în transformarea sufletească a masselor, transfor­marea legată şi de progresul economic al ţării. TOV. MINI­STRU ION PAS A ÎNCHEIAT ARATAND CA MILITÂND IN P­­. M. OAMENII ARTEI SI CULTURII VOR DOVEDI DO­­fti­NŢA LOR NESTRĂMUTATA DE A FI ALATURI DE PO­PORUL MUNCITOR IN LUPTA PfINTRU PACE SI O VIATA II MAI BUNA. A luat apoi cuvântul Iov. I­­Chişinevsch­i, membru în C. C. P. C. R. şi secretarul Secţiei Centrale de Educaţie Politică a P. C. R. D-sa arată că această ărdunare are calitatea de a apro­pia şi mai mult pe comunişti şi social-democraţi, pregătind pre­­darea Partidului Unic Muncito­resc, într’un moment în care forţele imperialismului american ?! englez caută să lovească în ţelurile paşnice pentru care luptă lagărul democratic şi anti- imperialist în frunte cu Uniunea Sovietică­ Spre deosebire de aşa nşi* ..socialişti" din Occident, care s’au vândut imperialismului, so­­cial-democraţii din Româna, e­­liminănd elementele de dreapta duşmănoase clasei muncitoare, au înţeles necesitatea creărei Partidului Ciic Muncitoresc ca o chezăşie a desvoltăiţei demo­craţie« a României şi apărării independenţei naţionale. Subliniind că experienţa a dovedit că Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Demo­crat pot merge împreună reali­zând victorii măreţe, tov. I. Chişinevschi a arătat că, aduce­rea la putere a guvernului de­mocrat,« Petru Groza, elabora­rea leg­i reformei agrare, prin care s’a făcut un act de drep­tate ţărănimii şi s’a lichidat feudalismul, etatizarea Băncii Naţionale, crearea Oficiilor In­dustriale. Reforma monetară pe bază de resurse proprii, fără dolari amăgitori şi cotropitori, lichidarea reacţiunii organizate şi înarmate care era dirijată de la Washington şi Londra. Înlăturarea lui Tătărescu, ur­maşul lor in rolul de exponent al Inter­edor exploatatorilor şi aţâţătorilor la război au fost posibile numai datorită faptului că noi am urmat drumul indi­cat de Învăţătura marxistă le­ninistă Pe acest drum au mers cele două partide când prin numirea, în posturile de condu­cere ale statului a Iov- Ana Pau­ker, Vasile Luna, Emil Bodnă­­raş şi Teodor Iordachescu s'a ajuns la un guvern care să re­prezinte cu fidelitate şi în în­­trtegime muncitorimea, ţărăni­mea muncitoare şi intelectuali­tatea progresistă. Pe acelaş drum luminos al desvoltărei democraţiei popu­lare către socialism va merge ca detaşament de frunte Parti­dul Unic Muncitoresc. Tov. Chişinevschi a scos în evidenţă importanţa deosebită a Platfor­­mei comune pe baza căreia se înfăptueşte acest partid revolu­ţionar al clasei muncitoare Şi­rov. Chişinevschi a subliniat că pentru ca Partidul Unic Munci­toresc să poată realiza prefaceri revoluţionare în folosul celor ce muncesc este nevoe de dis­ciplină. Fără disciplină P. U. M. nu poate exista. Partidul Unic Muncitoresc trebue să fie pu­ternic ca un monolit, fără frac­ţiuni, grupuleţe, sau tendinţe ideologice străine, marxism-le­­ninismului. Pentru aceasta este necesară displina de fier liber consimţită Ea nu exclude ci presupune, critica şi lupta de păreri internă, dar odată ho­­t­ărîrea luată decizia majorităţii trebue aplicată într’o fermă u­­nitate de voinţă şi acţiune- Tov. I. Chişinevschi a explicat şi comentat apoi o serie de puncte din Platforma P. U. M. lămu­rind cine poate şi cine nu poate fi membru al partidului, vorbi­torul a subliniat că din aceasta nu pot face parte exploatatorii In încheere. tov. Chişinevschi a insistat asupra datoriei membri­lor Partidului Unic de a lichi­da rămăşiţele străine mic bur­gheze, de a păstra partidul cu­rat, de a pune interesele gene-­ rale mai presus de cele perso- [ nale, care se realizează prin cele generale, de a-şi însuşii temeinic ideologia lui Marx, Ingels, Lenin,Stalin, ideologie a Partidului Unic Muncitoresc. Luptând şi muncind în acest spirit, vom putea, să mergem uniţi mai departe pentru desvoltarea democra­ţiei populare, pentru victoria socialismului şi comunismu­lui in ţara noastră’’, şi-a terminat, expunerea tov. Chişi­­nevschi-Adunarea a luat sfârşit prin intonarea „Internaţionalei“ mâna ft m­are din pag. I-« I mocraţiei joasbe popu­lare, ce B°ui de măreţe înfăptuiri. Muncit­ori, ţărani şi in­,a Statului Român, telectuali( ostaşi, subofi­îrpătuiaiea mo­­şi of f®rl. cetăţene şi naîhisS, se deschid de­ cetafeni­­ Ifc şi culturală, să dsigu­îrpaaie-^i şi seve­ri i cr.i. rnn Dr. PETRU GROZA, preşedintele Cons'' liului de Mnşini; GSORGHE G­­EIORGHIU-DEJ, minora Se­ctar de Stat la Departamentul Indus­tr­ii şi Comerţullui; ANA PAUKER, ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Strane; VASILE LUCA, ministru Secretar de Stct la Rapar­lamentul Finanţelor; TEOIMARI GEORGESCU, ministru Secre­­tar de Stat la Departamentul Afacerilor In­­terne; ŞTEFAN VOITEC, ministru Secretar de Stat la Departamentul Educaţiei Naţionala Prof. TRAIAN PĂVULESCU, ministru Se­­cretar de Stat la Departamentul Agriculturii şi Domeniilor; EMIL BODNARAŞ, ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naţionale; LUCREŢIU PATRAŞCANU, ministru Se­cretar de Stat la Departamentul Justiţiei ; LOTAR RĂDĂCEANU, ministru Secretar de Stat la Departamentul Muncii şi Asigu­rărilor Sociale; Dr. FLORICA BAGDASAR, ministru Se­cretar de Stat la Departamentul, Sănătăţii; OCTAV LIVEREANU, ministru Secretar de Stat la Departamentul Informaţiilor; Prof. Ing. N. PROFIRI, ministru Secretar de Stat la Departamentul Cominicaţiilor; TUDOR IONESCU, ministru Secretar de Stat la Departamemtul Minelor şi Petro­lului; ROMULUS ZARON­, ministru Secretar de Stat la Departamentul Cooperaţiei; ION PAS, ministru Secretar de Stat la Departamentul Artelor; TEODOR IORDACHESCU, ministru Se­cretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice; STANCIU N­ STOIAN, ministru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor; ION GH MAURER, subsecretar de Stat la­ Ministerul Industriei şi Comerţului; GHEORGHE VASILICHI subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale; CONSTANTIN AGIU, subsecretar de Stat la Ministeru­l Agriculturii şi Domeniilor; Prof. CONSTANTIN DAICOVICIU subse­cretar de Stat la Aprovizionare; Dr. LUDOVIC TAKATS subsecretar de Stat şi Naionalităţilor; Prof. MIRON NICOLESCU, subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale; Dr. MIHAIL MACAVEESCU, subsecretar de Stat la Ministerul Cooperaţiei; VASILE MODORAN, subsecretar de Stat la M­inisterul Finanţelor; IOAN POPESCU, subsecretar de Stat la M­inisterul Afacerilor Interne; GRI­GORE GEAMANU, subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne; SIMION OERIU, președintele Comisiei Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de Pace. Sa înălţăm noua toană­­ de viaţă a Statului nos-­ tru, Republica Populară­ Română. Patria tuturor ce­lor ce muncesc cu braţe­le şi cu mintea, dela ora­şe şi dela scrie. SCÂNTEIA îndată după instalarea sa tov. Em. Bodnăraş a ordonat îmbunătăţiri­­ hotârîtoare în situaţia materiala şi morală a ostaşilor, subofiţerilor şi ofiţerilor mai mult merituoşi Aceştia vor primi mai multă hrană, echipament, tutun, etc. Subofiţeri­ şi capabili vor putea deveni ofiţer. Ofiţerii merituoşi vor fi avansaţi în grad fără a ţine seama de vechime, stagiu, etc. Ordinul de zi Nr. 50 al Ministrului Apărării Naţionale Luând conducerea Ministeru­­lui Apărării Naţionale şi pu­nând în aplicare hotărîrile Gu­­vernului de a începe o nouă etapă în conducerea, organiza­rea, administrarea, dotarea şi pregătirea armatei. ORDON: Trecerea pe întreaga armată cu începere c­e la 1 Ianuarie 1948 la următorul regim : 1. TRUPA 1. Hrana : — Se trece de la raţia ipo­tetică fictivă de până în pre­zent de 2500 calorii la raţia e­­fectivă de 3200 de calorii. — In perioadele de instrucţie intensivă şi de eforturi pre­lungite în condiţiuni grele (ma­nevre, condiţiuni speciale de instrucţie) raţia va fi mărită la 3500 calorii. 2. Echipamentul : — Se va complecta astfel ca întregul efectiv de sub arme să aibă un rând de echipament nou sau bun care să-i dea um aspect ostăşesc şi care să-i a­­pere de intemperii. — Deasemeni 2 schimburi din micul echipament complect, (cămăşi, isterie, ciorapi, batiste etc.). •­ încălţăminte de bună cali­tate 3. întreţinerea echipamentu­lui . •— Se va da efectiv tot ce este necesar pentru întreţine­rea echipamentului (aţă, ace nasturi etc.), încălţăminte (in soare, cremă, talpă). 4. Se va complecta cazarma­­mentul. 5. Raţia de săpun s-a mărit la 350 gr. pe lună. 6. Se va distribui pentru prima dată în armată gratuit ostaşilor în termen articole de regie (tutun, foiţă, sau ţi­gări, şi câte 2 cărţi poştale lunar). II. Elevilor Şcolilor Militare li se vor asigura raţia de 3500 calorii. III. SUBOFIŢERII vor primi gratuit: 1. Hrana : — Raţia ostaşului în natură, sau la cazanul trupei. 2. Echipament: — Partea anuală de echipa­ment, mic echipament şi încăl­ţăminte. 3. Combustibil : ■— Partea arvuală de lemne. 4. Soldele : — Majorate cu 10—40%­ pe categorii : necăsătoriţi, căsă­toriţi şi căsătoriţi cu copii. IV OFIŢERII Ofiţerii vor primi şi ei pen­tru prima dată în armata ro­mână în mod gratuit : 1. Hrana : ■— Raţia ostaşului în natură 2. Echipament: — Partea anuală de echipa­ment, mic echipament şi încăl­ţăminte. 3. Combustibil : ■*— Partea anuală de lemne V. Se va simplifica adminis­traţia armatei, îmăturându-se formalismul biurocratic pentru a se trece la o activă şi reală eprovizionare a trupei, Subofi­ţerilor şi Ofiţerilor. Se vor în­lătura furnizorii particulari. Sta­tul devenind unicul furnizor al Armatei pentru toate nevoile sale VI. Dotarea cu materiale şi mijloace : Unităţle vor fi dotate cu tot felul de materiale şi mijloace, la primul rând cu mijloace de tracţiune şi transport şi cu ma­teriale de instrucţie pentru a se asigura desfăşurarea pregă­tirii militare în condiţiunile cele mai bune. VII. In căzu, mutărilor în in­teres de serviciu a ofiţerilor şi subofiţerilor dintr’o garnizoană în alta se vor face toate înles­nirile materiale asigurându-li-se: — Transportul (familiei şi ba­ga­jel­or). Cazarea în noua garni­zoană în condiţiuni corespun­­zătoa­re. VIII. Subofiţerii merituoşi şi capabilii, în uma unui exa­men, vor fi avansaţi ofiţeri. IX. Ofiţerii merituoşi vor fi avansaţi în grad pentru merite excepţionale neţinându-se sea­ma de vechime, stagiu, etc.­­. Schimbările în comanda­mente şi eliminările efectuate din rândul personalului armatei încheie o etapă de acum par­cursă şi deschide noua etapă în care poziţia ofiţerilor , subofiţerilor, totul şi autorita­tea lor vor fi asigurate potrivit capacităţii meritelor şi activi­tăţii fiecăruia. Faţă de măsurile de îmbu­nătăţire a situaţiei materiale a armatei şi a condiţiunl­or ce vor fi create cu neobosită stă­ruinţă pentru a o ridica la un nivel superior, cer tuturor osta­şilor şi comandanţilor de toate tradele, cea mai desăvârşit’ disciplină executarea ne«ovă, 'oare a ordinelor şi devota­ment, fată de marea cauză a construirii democratice r­Oast”’ nopuîare şi a armatei, ea apă­rătoare a drepturilor şi cuceri­rilor por­o p»’t»î. Ministru S­ănătăr i Nations!q Em BODNARAS 0­0­ Parlamentul român a avut ert o şedinţă istoricii menită să deschidă o eră nouă în viaţa poporului român. Re­prezentanţii naţiunii sostiţi în grabă din toate colţurile ţă­rii aşteptau încă de la orele 5 după amiază pe culoarele Camerei şi în Incintă măre­ţele evenimente, asupra că­rora urmau să se pronunţe. O imensă bucurie pusese stăpânire pe toţi participan­ţii la această solemnă şedin­ţă. De la figurile luminoase ale deputaţilor şi până la vo­­cea populară din balcoanele înţesate până la refuz cu ce­tăţeni, din diferite straturi să- i claie — totul arăta adânca satisfacţie şi imensa uşurare de a fi înlăturat încă o pie­dică în drumul desvoltării fe­ricite a poporului nostru, de a fi făcut încă un pas înainte la calea democraţiei popu­la­re spre socialism. La ora 6, nerăbdarea ajun­sese la cuiime. Se ştia că gu­vernul se află în camera mi­niştrilor şi se pregăteşte să­­­­tre în incintă. Ediţia spe­­c’ailă a .,Scântei “ anunţând iverimentul abdicării rege­lui este răspăndită pe culoare şi smulsă dintr’o mână in­­tr’alta. Sosesc mem­brii guvernului Secretarul Camerei invită pe deputaţi în incintă. Membrii gu­vernului, având în frunte pe d­­­r. Petru Groz­a urmat de tova­răşii Gheorghiu-Dej, Ana Pau­ker, Vas­ile Luca, Teohari Geor­­gescu, îşi fac apariţia pe banc ministerială, în mijlocul unui ro­pot de aplauze, întreaga Adu­­mire, în picioare, aclamă put­er­nic. Tribunele, balcoanele, părăse, de astă dată rigurozitatea regu­lamentară şi entuziasmul popu­lar se deslănţue cu o forţă greu de stăpânit. Evenimentul este prea măreţ, pentru ca oamenii să se mai poată reţine. D. Mihail Sadoveanu, preşedin­­tele Adunării, dă cuvântul d-l­. dr. Petru Groza, preşedintei­ Consiliului de Miniştri. Cu un glas puternic, primul ministru dă cetire actului de abdicare şi apoi vădit emoţional citeşte Pro­clamaţia guvernului către po­por. Republica Populară ! Când în incinta Parlamen­tului răsună pentru prima dată cuv­itele „REPUBLICA POPULARA“, guvernul şi întreaga Adunare se ridică în picioare şi adramă furtu­nos. Tribunele, balcoanele, îşi unesc entuziasmul şi timp de câteva minute Parlamentul român îşi exprimă bucuria faţă de noua formă de Stat a României. Cu solemnitate, d. Mihail Sadoveanu pronunţă apoi ur­mătoarele cuvinte : „Doamnelor şi domnilor deputaţi, cred că sunt în a­­sent­mentul Dvs., a tuturor, dacă declarăm în această şedinţă solemnă că Parlamen­­t­ul îa act atât de abdicarea Regelui Mihai I cât şi de Proclamaţia guvernului că­tre ţară. (Aplauze furtunoa­se, strigăte de bravo. Aduna­rea, în o­cioare, aplaudă în­delung). Doamnelor şi domnilor de­­putaţi, se va depune un proiect de lege din Iniţiativă parlamentară. D. deputat Ne­i­chit, are cuvântul.“ Deputatul Gh. Nîchit: dă cetire proectulu de lege prin c­are Promânia devine “Repu­blică Populară Română”, proect primit cu ovaţii ne­sfârşite. La votul cu lega din 295 votanţi sunt 295 bile al­be» PROECTUL ESTE A­­DOPTAT IN UNANIMITA­TE. O eră nouă s’a deschis­­ istoria poporului­ român- Tov. Gh. Apostol (PCR) prezintă apoi proectul de lege privitor la numirea membrilor Prezidiumului Republicii Populare Române. Numele marelui savant C. I. Parhon, al ilustrului scriitor Mihail Sadoveanu, al tova­răşului Ştefan Voitec, al primului preşedinte al Curţii de Apel Gh. C. Stere şi al vechiului luptător, muncito­rul I. Niculi, sunt primite cu aplauze prelungite pe banca ministerială şi de către Adu­narea Deputaţilor. Proiectul este adoptat în unanimitate cu 295 bile albe. Impresionant este apoi momentul când fiecare din aceşti distinşi fruntaşi ai vieţii româneşti, trece 1® tribună pentru a rosti cu e­moţie formula jurământului* D- Oh. Stere, nefiind în cap*tală, urmează a depune jurământul în faţa unei şe­dinţe vitoare a Parlamen­­tului­ Se anunţă şedinţă pen­tru azi la ora 10 dimineaţa. Cu bucurie şi entuziasm s'a încheiat cea mai impor­tantă şedinţă a Pantalagiehr luî democrat »l României’. Guvernu­ll Şedinţa a Parlamentului Prof. C. I. Par­hon V. dir. PETRU GROZA ■:fă cetire Proclaimţie­ Guvernulu­­iVu­hail Sadoveanu membri în Presidium, Ştefan Voitec rostind jurământul Ion Niculi TEXTUL LEGII PRIN CAR£ ROMANIA DEVINE REPUBLCA POPULARA ART. I. — Aduna-2a Dejj­utaţilo­r’ ia aci de abdicarea Regel­ui Mîhai I pentru el urmaşii săi. ART. 2. — Constitu­ia din anul 1886, cu edificările din 28 Martie 1923 şi acelea din 1 Septembrie 1944 şi următoarele, se renogă. ART. 3. — România este Republică Popu­lară. Denumirea Sta­­tului Român este : Republica Populară Română, prescurtat W.R.R. ART. 4. — Puterea legislativă va fi exer­citată de Adunarea Deputaţilorr* până la dizolvarea ei şi până la constituirea unei Adunări Legislative Constituante, care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputaților. ART. 5. — Aduna­­rea Constituantă va hotare asupra nouei Constiuțiuni a Repu­blicei Populare Ro­mâne. ART. 6. - Până la intrarea în vigoare a nouei Constituțiuni, puterea executivă va fi exercitată de un Prezidi­um compus din 5 membri,ales cu majoritate de Aduna­rea Deputaţilor din­tre personalităţile vieţii publice, ştiinţi­fice şi culturale ale Republicei Populare Române. ART. 7. — Membrii Prezidiumului Repu­­blicei Populare Ro­mâne vor depune In faţa Adunării Depu­taţilor jurământ de credinţă poporul­u­i român după urmă­toarea formulă ■ „Ju­r a apăra drep­turile şi libertăţile democratice ale po­porului român şi in­dependenţa şi suve­ranitatea Republicei Populare Române, precum şi legile sale“. ART. 8. — In ter­men de 3 zile de la apariţia prezentei legi, armata şi func­ţionarii publici vor depune jurământ de credinţă. Formula jurămân­tului pentru funcţio­narii publici este­­ „Jur a fi credincios poporului şi d­e a a­­pătra Re­publica Populară Română împotriva duşmanilor din afară şi dinăun­tru. Jur a respecta legile R­e­public­ei Populare Române şi de a păstra secreţiei în scrtderi^1. Pentru Armată, Grăniceri şi Jan­darmi formula jură­mântului este s­i Jur de a fi credin cios poporului şi­­ a apăra Republic Populară R o m â n împotr­iva duşm­anil­or din afară şi dinăun­tru. Jur de a r­especta legile Republice­i Populare Ponta,­e şi de a păstra secretul în serviciu. Jur punere regulamentelor lave în toate nile Art. 9. — F om f garea proze*.ic ?e • se va face de către PreserfinteSe îmi* liului de Miniștri. legilor stt­m '(■ ocazia Prezidiumul Republicei Populare R­omâne — Textul legii votate aseară în Parlament — Articol unic . In co­nformitate cu art. 6 al le­gii se numesc membri ai Prezidiumului Republicei Populare Române domnii : C. I- Parhon, M. Sadolo­veanu, Stefan Voitec, Gh . C- Stere, I. Niculi. Noul guvern Petru Groza a depus jurământul După depunerea jurământului membrilor Prezidiumului, d. dr Petru Groza, Preşedintele Consi­­liului de Miniştri, a depus demi­sia Guvernului.­­ Prezidiumul Republicei Popu­lare Române a însărcinat pe d­­r. Petru Groza cu formarea nou­lui Guvern. Noul Guvern sub preşedinţie d-lui dr. Petru Groza a depit­­apoi jurământul în faţa Prez­diumulu Republicei Populare Ro­mâne. Excelenţa Sa d. Mihail Sado­veanu a felicitat apoi în numele Prez­diumului pe membrii noulu Guvern spunând: Domnule Prim Ministru, Vă felicit pentru demnitate­­nouă’ pe care o aveţi în Repu­blica Populară Română şi nadă­­­­duesc că împreună cu Doamnei, şi Domnii Miniştri, care alcătuesc Guvernul Republicei Populare Ro­mâne, veţ isbuti să duceţi Ţare şi Poporul nostru către isbânda sa definitivă. D. dr. Petru Groza a mulţumit Prezidiumului pentru încrederea acordată şi l-a asigurat de munca intregului Guvern pentru propă­şirea Republicei Populare Român-Lista noului guvern Dr. PETRU GROZA. Preşedin­­tiie Consiliului .he Miniştri : GHEORGHE GHEORGHIU T55.T. Ministru Secretar de Stat la departamentul Industriei şi Co­merţului ; ANA PAUKER, Ministru Se­ cretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine ; VASILE LUCA, Ministru Se­cretar de Stat la Departamentul Finanţelor ; TEOHARI GEORGESCU, Mi­­nistru Secretar de Stat la Depar­tamentul Afacerilor Interne ; Prof. TRAIAN SAVULESCU Ministru Secretar de Stat la departamentul Agriculturii şi domeniilor ; EMIL BODNARAŞ, Ministru Secretar de Stat la Departamen­tul Apărării Naţionale ; LUCREŢIU PATRAŞCANU­­Ministru Secretar de Stat la De­partamentul­ Justiţiei; LOTAR RADACEANU, Mini­ru Secretar de Stat la Departa­mentul Muncii şi Asigurările Lerale şi ad-interim la Depărta­mentul Educaţiei Naţionale ; Dr. FLORICA BAGDASA, Ministru Secretar de Stat la Dr irtamentul Sănătăţii ; OCTAV LIVEZEANU, Minis­tru Secretar de Stat la Departa m nentul Informaţiilor ; Prof. Ing. N. PROFIRI, Minis­tru Secretar de Stat la Departa­­mentul Comunicaţiilor ; TUDOR IONESCU, Ministr Secretar de Stat la Departamer­ul Minelor şi Petrolului ; ROMULUS ZARONI, Ministr Secretar de Stat la Departamer­tul Cooperaţiei ; ION PAS, Ministru Secretar d Stat la Departamentul Artelor; TEODOR IORDACHESCU, Mi­nistru Secretar de Stat la De­partamentul Lucrărilor Publice ; STANCIU N. STOIAN, Miis­­tru Secretar de Stat la Departa­mentul Cultelor ; ION GH. MAURER, subsecre­tar de Stat la Ministerul Indus­triei și Comerțului; GHEORGHE VASILICHI, sub­secretar de St­at la Ministerul Educaţiei Naţionale; CONSTANTIN AGIU, subse­cretar de Stat la Ministerul A­­gri­culturii şi Domeniilor; PROF. CONSTANTIN DAICO­VICIU, subsecretar de Stat la Aprovizionare; BUCUR ŞCHIOPUL, subsecre­tar de Stat la Ministerul Indus­triei şi Comerţului; DR. LUDOVIC TAKATS, sub­secretar de Stat al Naţionalită­­ilor; PROF. MIRON NICULESCU, subsecretar de Stat la Ministe­rul Educaţiei Naţionale; DR. MIHAIL MACAVESCU subsecretar de Stat la Ministe­rul Cooperaţiei; VASILE MODORAN, subsecre­­ar de Stat la Ministerul Finan­­ţelor; IOAN POPESCU, subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne; GRIGORE GEAMANU, subse­­cretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne; SIMION OERIU, Președintele Comisiei Minister­­o Ir penniS) Aplicarea Tratatului de Paca,

Next