Scȃnteia, martie 1948 (Anul 17, nr. 1067-1086)

1948-03-11 / nr. 1067

Mini­sterul Finanţelor a întoc­mit actele legale privind plata salariilor funcţionarilor publici şi a pensiilor pe luna Martie a. c., plată care va începe în toată ţara pe ziua de 20 ort. In acest scop, pe baza refera­tului Ministerului de Finanţe, Prezidiul Republicii Populare Ro­mâne a dat sub decret de cote maxime: Pentru salarii: 1.028.787.700 lei; Subvenţia casei Generale de­ Pensii: 330.000.000 lei; Subvenţia Casei I. O. V. R.:­ 155.500.000 lei. In cadrul acestor cote maxime, se vor angaja, lichida şi ordonan­ţa, atât drepturile de salarii pe luna Martie a. c., cât şi dreptu­rile de salari restante privind perioada de timp 15 August 1947—29 Februarie 1948. La 20 Martie a. c. începe Pa­trik­ Mart­ii şi a pensiilor pe luna Martie a. c. A fost semnat decretul pentru ordonanţa­ sumelor necesare nu spună masselor că nimic nu pică din cer şi că în pri­mul rând de ele depinde victoria. Mai mult decât atât, Frontul Democraţiei Popu­lare nu concepe bătălia elec­torală ca un răgaz pentru forţele productive ale ţării. Dimpotrivă, ea este socotită ca prilejul cel mai potrivit de mobilizare largă cetăţe­nească, de desfăşurare neli­mitată a întrecerilor în pro­ducţie, de elan nestăvilit în munca brigăzilor voluntare, de ridicare neîncetată a pro­ductivităţii muncii, de îmbo­găţire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor noastre. Dacă votând pentru Fron­tul Democraţiei Populare, oamenii votează pentru ei, pentru cauza lor, de ce atunci angajându-se în bătălia elec­torală să nu lupte concret pentru interesele lor vitale in producţie, la semănături,d­in domeniul creaţiei tehnice, culturale, artistice ? Nu este greu să ne în­chipuim ce figură ar putea face în asemenea împreju­­rări vechiul tip de agent Sectoral, cu tolba plină de făgăduieli demagogice, folo­sind ca „argument”, min­ciuna, şantajul, corupţia şi h­iar proverbiala lui bâtă. In locul său a apărut însă ndrumătorul, acest neobosit şi înflăcărat educator de nasse, cercetător atent al­rământărilor poporului, le­zat trup şi suflet de năzuin­­ele saie cele mai arzătoare. Rolul îndrumătorului este esenţial în această campanie electorală şi în această constatare stă una din tră­săturile ei de bază. Puneţi aţă în faţă, pe vechiul a­ Silviu Brucan nfinuar« în narr VI.a 1_o Un nou lei «ie a vota Oricâte motive de supă- luptă, n’are nici. un motiv să rare ar găsi răuvoitorii şi clevetitorii din tară şi de peste hotare ai regimului nostru în desfăşurarea ac­tualei campanii electorale, ei nu pot contesta faptul că această campanie este lip­sită cu desăvârşire de acel potop de invective, de toren­tele de înjurături şi acuzaţii reciproce — între guvern şi opoziţie — de furt, şarlata­­nie sau asasinat, care ră­mân un titlu de glorie al pseudo - democraţiei bur­gheze. Este evident că schimbă­rile de structură sociale şi economice din ţara noastră au avut ca urmare şi schim­bări radicale în moravurile politice. Recent ne-a căzut în mână o revistă americană care se ocupă de campa­nia electorală pentru alege­rile prezidenţiale. Nu mai vorbim de faptul că presa trusturilor yankee a făcut socoteala ca fără a avea un buzunar un cec de 100.000 dolari, candidaţii la depută­ţie îşi pierd timpul de po­mană. Interesant pentru mo­ravurile politice americane este însă faptul că bătălia electorală nu se reduce la un schimb de acuzaţii şi lupte violente — în care un rol important este rezervat gangsterilor — între candi­daţii „democraţi” şi „repu­blicani”. Dar chiar „demo­craţii” sau „republicanii” — ei între ei — nu se cruţă deloc când e vorba de a sco­toci în cazierul contra-can­­didatului din acelaş partid. Desigur aceasta prezintă pentru cetăţeanul american avantajul că i se oferă pri­lejul de a cunoaşte direct de la sursă lumea care con­duce treburile Statului. Vă­zând însă că leaderul repu­blican Stassen se declară­ pentru un anumit regim de fiscalitate şi predică dema­gogic pentru „împăciuirea socială” (cu gândul că va rupe câteva voturi de la mun­citorii mai puţin ridicaţi), în timp ce senatorul republican Taft este pentru alt sistem de fiscalitate şi ridică în sla­vă „legea noului sclavaj” , te întrebi: cărei împreju­rări se datoreşte faptul că­­ cei doi politicieni se află în­ acelaş partid?­in nici un caz nu poate fi vorba de o con-j vingere sau un program­ comun. Ei dau numai o palidă imagine a descompunerii po-­ litico-morale a societăţii ca-­ pitaliste, a putredelor mora­vuri electorale în „democra­ţia occidentală”. Pentru vecie au pierit a­­ceste „concepţii” electorale­ burgheze la noi în ţară, pentru că pe vecie a fost alungată burghezia de la con­ducerea Statului nostru. Să ne oprim puţin asupra­­ unor aspecte ale primei campanii electorale în Re-­­­publica Populară Română.1! In primul rând, ea a început­­ prin publicarea celor două­­ documente principale pe­­ baza cărora candidaţii F. D. P. cer votul masselor: Ma-I nifestul-Program şi proectul­ de Constituţie. Nu vom intra in analiza acestor documen­te. Fapt este că nici unul­­ din rândurile Manifestului-­­ Program nu conţine măcar cea mai vagă promisiune­­ irealizabilă. Tot ce este fixat ca sarcină de viitor se înte-­­ meiază pe analiza concretă, ştiinţifica, a realităţilor poli­tice, sociale şi economice din­ ţara noastră. Chezăşia în­făptuirii măreţelor prevederi­ ale Aranifestului-Program este capacitatea creatoare al poporului nostru, avântul­ său de luptă şi de muncă, şi mai cu seamă voinţa de fier­ a clasei muncitoare de a impinge înainte democraţia­­ noastră populară spre noul şi noui isbânzî, unirea fră­ţească între muncitori şi ţărani, adeziunea activă a intelectualităţii înaintate. Cât priveşte proectul de Constituţie, care om iubitor de libertate şi de progres social nu a luat cunoştinţă de fiecare paragraf al ei cu cea mai adâncă emoţie ? Greutăţile nu sunt ascunse masselor populare. Şi de ce ar fi ascunse când tocmai semnalarea lor a dus şi duce la o şi mai mare în­cordare forţelor ? Regimul nostru, născut şi crescut în­­* POEM DE BRIGADA de AUREL BARANGA ★ In prezenta­tor. Miron Constantinescu Două magazine de Stat au fost înauprate la Galaţi . In­s­ tinţa extraordinară a C. C. al C. G. M au fost trasate Sarcinile mişcării sin-­ dicale în campania electorală pentru Marea Adunare Naţională 6 PAGINI LEI 5 -Toi li NTarIiâ 1948 SERIA III ANUL XVII Nr. 1067 «BBgBA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA! PROLETARI DIN­ TQATE ŢĂRILE.UNIȚI-VĂ» ABONAMENTE: Luna# 120 lei. Pe trei luni 350 lei. Pentru ţărani, muncitori si învăţători lunar: 100 lei Taxa post. plătită in numerar cont, aprob- Dir Gen- PTT 118.578/941 REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea No. 1 Centrala telefonică: 3.26.20 __ Cont cex poştal Nr. 1381 ______ Reintegrarea Ardealulu HU­IHUI ■ SORE! M1111! HUI MINIE Se împlinesc astăzi trei ani de când ,abia adus la cârma trebu­rilor publice de către voinţa năvaln­că a masselor populare, guvernul democrat, prezidat, de d. dr. Petru Groza a câştigat prima sa mare izbândă: integra­rea Ardealului de Nord , în admi­nistraţia Statului Român. El­berat de sub cotropirea ar­matei hitleriste şi a agenţilor horthyşti prin luptele victor­oase ale vitezei Armate Sovietice, alături de care­­ luptau cot la cot trupele, române. Ardealul de Nord devenise după eliberare teatrul -.manevrelor ticăloase şi al actelor criminale la care s’au dedat reacţionarii manişti pen­tru a tulbura liniştita convieţuire d­n­tre poporul român­­şi naţiu­nea conlocuitoare maghiară şi a îndreptăţi astfel intervenţia imperialiştilor anglo-amer­cani în treburile noastre interne. Nu se putea concepe o acţiu­ne mai dăunătoare intereselor naţionale ale Statului Român decât aceea pe care, clica trădă-­ toare manistă, — organizatoare a criminalelor „gărzi Iuliu Ma­­niu“, — a înteprins-o atunci cu scopul precis de a înven­­a le­găturile dintre români şi ma­ghiari şi a discredita astfel în ocilii­ lumi drepturile României asupra Ardealului de Nord-Dar Forţele democrate ale ţării rroasive masseie , populare in­­trunte cu clasa muncitoare, ve­gheau ca sinistrul scop al reac­ţionarilor, manişti să nu poată fi atins. Demascând şi combătând fără de cruţare pe cei can se­mănau vrajba între poporul ro­mân şi naţiunea conlocuitoare maghiară, proclamând şi propo­văduind egalitatea de drepturi şi de îndatoriri a tutur­or natu­­rilor conlocuitoare, democraţia populară întemeiată pe alianţa­ dintre clasa muncitoare, ţărăni­mea muncitoare şi cărturărimea progresistă înfăţişa astfel toate­ garanţiile unei juste rezolvări a problemelor naţionale. Deaceea,­ îndată după schimbarea de re­gim dela 6 Martie 1945, Uniu-| nea Sovietică apreciind că în România s’au statornicit condi- i­ţiunile politice şi morale nece­sare­ unei paşnice şi armo­nioase convieţuiri a naţiona­lităţilor, Generalissimul Sta­lin a trimis guvernului ro­mân acea c­ memorabilă scrisoare prin care i se aducea la cunoş­tinţă că U. R. S. S. este de a­­cord cu integrarea Ardealului de Nord în administraţia Statu­lui Român. Acest act a fost de-­ cisiv pentru recunoaşterea drep-­ tei cauze a României la Confe­rinţa de Pace, când, cu sprijinul ■ hotărîtor al U.RS.S.-ului punc-­­tul de vedere susţinut de demo-i r­ raţia română cu privire la Continuare in pag. III-a col. 4­1 eri, în cadrul unui­ grandios meeting organizat cu prilejul zilei de 8 Martie Primil PACE $1 DEMOCRAŢIE POPULARA, pentru Republica Populară Română, pentru noua Constituţie, pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare împotriva imperialiştilor aţâţători la noi războaie In Piaţa Victoriei, coloanele de muncitoare, ţaiance, intelectuale şi gospodine au defilat — exprimându-şi hotârîrea de muncă şi de luptă — în faţa primului ministru dr. PETRU GROZA, tov. GH. GHEORGHIU-DEJ, ANA PAUKER, TEOHARI GEORGESCU şi a altor membri ai guvernului - Emoţionanta manifest­aţie făcută tovarăşei Ana Pauker de ziua internaţională a femeii -Eri, de la 3 după- amiază. Piaţa Universităţii a răsunat de cân­tece şi lozinci, de urale şi ovaţii. Un fluviu uriaş se scurgea pe bu­levardul Republicii : femei de toate vârstele, cu pancarte, por­trete, cu lozinci şi steaguri, ţă­­rănci în costume naţionale mul­ticolore, muncitoare, cu broboade roşii pe cap, studente, veneau laolaltă braţ la braţ, cântând, spre a sărbători Ziua Internaţio­nală a Femeii. In lumina soare­lui de primăvară uniformele albe ale surorilor şi infiermierelor din spitale, se îmbinau cu salopetele­ cenuşii ale muncitoarelor dela UCB, cu salopetele cafenii ale muncitoarelor dela Malaxa, cu costumele naţionale ale miilor de ţărance venite dela Gălbinaşi, Hrăneşti, Olteniţa, Fierbinţi, Ne­­goeşti, Vidra, Bolinti­n, Drago­mircşn, f­ioresm şi uacmiap, şi peste tot lozinci­­ şi versuri care cântau bucuria femeilor, bucuria că sărbătoresc ziua lor in Repu­blica Populară Română. „Jos acei ce­ vor război, „Pentru pace luptăm noi” Versul zbura din gură în gu­ră, pentru ca zeci de mii de femei să-l strige deodică puternic şi apăsat Un detaşament de femei Continuare în pag. V-a col. 6-7-8­ Două sute de mii de femei s’au îngrămădit, umăr lângă umăr, în viaţa Universităţii şi străzile dimprejur, lată-le privind spre balco­­nul de unde vorbeşte tot. Constanţa Crăciun a u V. v­un­atan­ta vi«viun » ui umu. Alături tov. Liuba Chișinevschi. In ajutorul îndrumătorului şi cetăţeanului ! Explicarea Constituţiei Titlul I. Republica Populară Români pentru a veni inii ajutorm în­drumătorilor şi al tuturor cetăţe­nilor în larga desbatere în jurul proectului de Constituţie a Re­publicii Populare Române vom explica pe rând toate articolele proectului de Constituţie. Astăzi ne vom ocupa de Titlul I, cu subtitlul „Republica Popu­lară Română”,alcătuit din 4 ar­ticole. Cu ce se ocupă acest prim capitol al proectului de Consti­tuţie ? ART. 1. — „Republica Popu­lară Română este un stat popular, unitar şi independent”. Nu vom arăta de ce R. P. R. este un stat popular, fiindcă a­­cest lucru este spus cu limpe­­zim­e mai jos, în art. 3. De ce însă R. P. R. este un stat UNI­TAR ŞI INDEPENDENT? Oare vechiul ,stat reacţionar al clase­lor exploatatoare nu era şi el unitar şi Independent? Statul claselor exploatatoare avea doar o unitate FORMALA,­­ necontenit fricţiuni între diferi­tele provincii, aţâţate de lupta pentru dominaţie dintre burghezo­­moşierhnea din Vechiul-Regat şi aceea din Ardeal, de pildă. Unitatea administrativă de as­tăzi a Statului popular este REALA şi se bazează pe de­plina unitate economică, politica şi morală a poporului muncitor, pe rezolvarea justă a problemei naţionale, pe lupta comună a oa­menilor muncii pentru o viaţă mai bună. Statul burghezo-moşieresc, dea­­ltmeni, nu era şi nu putea fi nici independent. Acest stat a fost necontenit o semi-colonie a imperialiştilor franco-anglo-ameri­­cano-germani, care dictau bur­­ghezo-moşieritor din România mm să conducă ţara, apărându-i In schimb de masele exploatate. INDEPENDENT este numai Nestor Ignat intinuare în pag. III-a col. ■ 6-7 Cetăţene! Ridică-ţi chiar azi certifica­tul de alegător, nu lăsa pentru la urm­ă. Azi Marţi 9 Martie îşi vor ridica cer­tificatul de alegător toţi acei ale căror nume de familie încep cu litera E&F. 118.578/941___) Petru Groza­tov, Gheorgh­iu-D­ejm Ana Pauker, T­e oh ari Gear» __________ gesou* Sofia Abramovna Kavtarddze î­ndreptându~se spre tribuna din .... I . ZZZZm Piața Victoriei de unde vor primi defilarea celor 200.000 de femei. DUMINICA S’A INAUGURAT CONDUCTA DE GAZ­­METAN DE ANUL MARE—CLUJ Introducerea gazului metaniaCluj gjjfl j|BB FEMEI Ali MANIFESTAT promisă de regimurile reacţionare timp de 40 ANI s’a realizat prin muncă voluntară în 28 ZILE de regimul democraţiei populare 80.000 sîujeni au manif­estat în Piaţa Libertăţii pentru victoria în alegeri a Frontului D­emocraţiei Populare, ovaţionând pe primii candidaţi ai Clujului, Dr­ Petru Groza şi tov. Vasile Luca Duminică, 7 Martie, încă din tren, după primele căsuţe dela marginea oraşului, se cunoştea, că la Cluj e o sărbătoare cum n’a mai fost până acum. Erau împodobite cu covoare, tablouri şi, aşa împodobit a fost tot drumul până la gară. Acolo o mulţime mare de cetăţeni a făcut o entuziastă primire delegaţiei guvernamentale în frunte cu d. dr. Petru Groza şi tov. Vasile Luca Era o zi senină şi­­­ după cum spuneau clujenii — soarele ieşise în propagandă electorală. Aerul era limpede şi întreaga sărbătoare cea urmat avea, ceva din căldura şi prospeţimea zilei, era sărbătoa­rea unor vechi prieteni care au trecut prin clipe grele Şi acum se bucură împreună cu viitorul fericit ru? r*nro îz •mnii/rensf tării m­ynstrp In ewpul zi arului: Intr’un singur ani Peste 1.100.000 cetă­ţeni a! Capitalei au ascultat conferinţele» au vizionat filmele şi au vizitat expoziţiile organizate de Casa Prieteniei Sovieto-Ro­­mâne 80.000 de manifestanţi La manifestaţia ce a început la orele 11 în Piaţa Libertăţii, au participat mase uriaşe de cetă­ţeni, peste 80.000, cifră pe care Clujul, socotit la cca. 130.000 lo­cuitori, nu o cunoscuse niciodată; veniseră şi 8.000 de ţărani din comunele învecinate. In primele rânduri ale manifestanţilor erau brigadierii — un şir lung al­bastru de uniforme. Oaspeţii iau loc în tribună Tnv. Augustin Alexa, membru în CC al PMR salută prezenţa d-lui prim ministru dr. Petru Groza, preşedintele Con­sil­iului­ Naţional al Frontului Democraţiei Popu­­­la­re, a tov. Vasile Luca, secre­tar al PMR şi secretar general­­ al Consiliului Naţional a­l FDP, a tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al­­ PMR, a tov. Vasile Vaida, mem-­ bru supleant in Biroul Politic al PMR, a reprezentanţilor UTM, CFR, şi CGM. Mai sunt prezenţi tov. C. Dan- ■ coviciu, ministru subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, dr. Petre Bianu, prefectul­ judeţului, general Victor Precup, primarul Muni-­ cipiului, g-ral Romulus Dim­i -­ Irin, comandamn­tul Legiunii III Militare, Vasile Pogăceanuu, se­­cretar general la Ministerul Cooperaţiei, Emil Petrovici, rec-| torul Universităţii Române, dr.­­ L. Csőgör, rectorul Universităţii­ Maghiare Ş. a. | E „GROZA-LUCA", strigă mul- |­­ ţimea, apoi numele fiecărui oaspete e salutat cu însufleţire. „SOARELE IL VOM VOTA, SA’NTARIM REPUBLICA Ap°i lozincile se transformă în urale puternice, stea­gurile se agită, ţăranii veniţi din împre­jurimi îşi flutură căciula dea-­j supra capului, brigadieri încep să cânte şi uralele durează, du­rează, e un moment care nu mai ia sfârşit. Clujenii sunt fericiţi de a a­­vea din nou in fruntea listei lor pe d. dr. Petru Groza si tov. Vasile Luca. El îşi amin­­ tesc că în trecutele alegeri fu­sese pusă în programul pentru Cluj conducta şi văd acum, după d°ar un an şi câteva luni, gata realizată această minunată lu­­­crare care va alimenta industria S. Fărcăşsau­­ontinuare în pag. III-a col. 1-5 In Piața Libertăţii, cât cuprinzi cu ochii, mulţime nesfârşită. N'a mai cunoscut Clujul astfel de sărbătoare... D. dr. Petru Groza, tov. Vasile Luca şi Miron Constantinescu, salutând mulţimea care-i aclamă frenetic Do­lores IM Jasid­iia) salută Uniunea Femeilor Democrate din România Ca răspuns la telegrama U.F. D.R.-ului trimisă marei luptătoare antifasciste spaniole, Dolores Ibaruri (Passionaria), Uniunea Feme­ilor Democrate din,România a primit următoarea telegramă: „Mulţumesc, scumpe prietene, pentru caldele voastre urări, în numele femeilor spaniole, care lu­ptă n­evoic pentru libertate. Primiţi de Ziua Internaţională a Femeii, salutul frăţesc şi feli­citări pentru unificarea forţelor democratice feminine, pas însem­nat înainte spre desvoltarea Re­publicii Populare Române”. DOLORES IBARURI TELEGRAMĂ adresată de Uniunea Femeilor Democrate din România Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice­ ­ Uniunea Femeilor Democrate din România a trimis Com­i­­tetului Antifascist al Femeilor Sovietice, următoarea ■ telegramă : »Cu prilejul zilei de 8 .Martie — Ziuta Internaţională a Fe­meii,­­ vă trimitem cel mai fierbinte salut. Femeile din România îşi îndreaptă gândul lor de admiraţie şi de adâncă re­cunoştinţă către voi,­ scumpe surori sovietice, către’­rm­inunata voastră ţară, către iubiţii voştri conducători, către marele das­căl al omenirii, genialul conducător al popoarelor sovietice. Genera­­ssimul Stalin, . . .­­ • De 1 Martie, femeile şi mamele din România, unite intr’o singură organizaţie, —.. U. F. D. R..—■ îşi manifestă voinţa lor dărză de luptă împotriva nesăţioşilor imperialişti, provocatori de noui războaie, pentru pace, pentru liniştea căminelor lor,­­ pentru viaţa şi fericirea copiilor lor,­­pentru o Românie demo­­derată, liberă, independentă­ şi fericită. I ■ De 8 Martie, femeile şi mamele din România îşi mani­­festă­­calda lor solidaritate cu femeile din întreaga lume, hotârîrea lor de a sprijini pe eroicele femei d'n Grecia şi din Spania, care duc o luptă aprigă şi grea împotriva, fascismului, pentru libertatea şi independenţa, ţărilor lor. Alături de femeile d'n întreaga lume, în frunte d­e voi, femei d'n Uniunea Sovietică —,ţara care este astăzi stâlpul cel mai putern­c al păcii şi democraţiei,­­ vom lupta cu toate ca să apărăm viaţa familiilor şi copiilor noştri, pentru o pace iran­că şi dreaptă. " Tră­ască solidaritatea de luptă­ a femeilor din întreaga lume pentru pace, democraţie­­ şi progres ! Trăiască 8 Martie, Zum. Internaţională a Femeii!

Next