Scȃnteia, martie 1948 (Anul 17, nr. 1067-1086)

1948-03-11 / nr. 1067

PROLETARI DIN^TQATE ŢĂRILE.UNIŢI.VĂ» Un nou lei «ie a vota 6 PAGINI LEI 5 -Toi li NTarIiâ I948 SERIA III ANUL XVII Nr. 1067 «BBgBÂ PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA! Oricâte motive de supă- luptă, n’are nici. un motiv să rare ar găsi răuvoitorii şi clevetitorii din tară şi de peste hotare ai regimului nostru în desfăşurarea ac­tualei campanii electorale, ei nu pot contesta faptul că această campanie este lip­sită cu desăvârşire de acel potop de invective, de toren­tele de înjurături şi acuzaţii reciproce — între guvern şi opoziţie — de furt, şarlata­­nie sau asasinat, care ră­mân un titlu de glorie al pseudo - democraţiei bur­gheze. Este evident că schimbă­rile de structură sociale şi economice din tara noastră au avut ca urmare şi schim­bări radicale în moravurile politice. Recent ne-a căzut în mână o revistă americană care se ocupă de campa­nia electorală pentru alege­rile prezidenţiale. Nu mal vorbim de faptul că presa trusturilor yankee a făcut socoteala ca fără a avea in buzunar un cec de 100.000 dolari, candidaţii la depută­ţie îşi pierd timpul de po­mană. Interesant pentru mo­ravurile politice americane este însă faptul că bătălia electorală nu se reduce la un schimb de acuzaţii şi lupte violente — în care un rol important este rezervat gangsterilor — între candi­daţii „democraţi” şi „repu­blicani”. Dar chiar „demo­craţii” sau „republicanii” — ei între ei — nu se cruţă deloc când e vorba de a sco­toci în cazierul contra-can­­didatuiui din acelaş partid. Desigur aceasta prezintă pentru cetăţeanul american avantajul că i se oferă pri­lejui de a cunoaşte direct dela sursă lumea care con­duce treburile Statului. Vă­zând însă că leaderul repu­blican Stassen se declară* pentru un anumit regim de fiscalitate şi predică dema­gogic pentru „împăciuirea socială” (cu gândul că va rupe câteva voturi dela mun­citorii mai puţin ridicaţi), în timp ce senatorul republican Taft este pentru alt sistem de fiscalitate şi ridică în sla­vă „legea noului sclavaj” ~ te întrebi: cărei împreju­rări se datoreşte faptul că ] cei doi politicieni se află înj acelaş partid? in nici un caz nu poate fi vorba de o con-j vingere sau un program' comun. Ei dau numai o palidă imagine a descompunerii po-| litico-morale a societăţii ca-1 pitaliste, a putredelor mora­vuri electorale în „democra­ţia occidentală”. Pentru vecie au pierit a­­ceste „concepţii” electorale! burgheze la noi în tară, pentru că pe vecie a fost alungată burghezia dela con­ducerea Statului nostru. Să ne oprim puţin asupra i unor aspecte ale primei campanii electorale în Re- j publica Populară Română.1! In primul rând, ea a început j prin publicarea celor două | documente principale pe ' baza cărora candidaţii F. D. P. cer votul masselor: Ma-I nifesful-Program şi proectul| de Constituţie. Nu vom intra in analiza acestor documen­te. Fapt este că nici unul I din rândurile Manifestului- i Program nu conţine măcar cea mai vagă promisiune j irealizabilă. Tot ce este fixat ca sarcină de viitor se înte- ! meiază pe analiza concretă, ştiinţifica, a realităţilor poli­tice, sociale şi economice dini ţara noastră. Chezăşia în­făptuirii măreţelor prevederi! ale Aäanjfestului-Program este capacitatea creatoare aj poporului nostru, avântul; său de luptă şi de muncă, şi mai cu seamă voinţa de fier! a clasei muncitoare de a impinge înainte democraţia | noastră populară spre noui şi noui isbânzî, unirea fră­ţească între muncitori şi ţărani, adeziunea activă a intelectualităţii înaintate. Cât priveşte proectul de Constituţie, care om iubitor ie libertate şi de progres social nu a luat cunoştinţă ie fiecare paragraf al ei cu ;ea mai adâncă emoţie ? Greutăţile nu sunt ascunse masselor populare. Şi dece ar îi ascunse când tocmai semnalarea lor a dus şi duce la o şi mai mare în­cordare forţelor ? Regimul nostru, născut şi crescut în -nu spună masselor că nimic nu pică din cer şi că în pri­mul rând de ele depinde victoria. Mai mult decât atât: Frontul Democraţiei Popu­lare nu concepe bătălia elec­torală ca un răgaz pentru forţele productive ale ţării. Dimpotrivă, ea este socotită ca prilejul cel mai potrivit de mobilizare largă cetăţe­nească, de desfăşurare neli­mitată a întrecerilor în pro­ducţie, de elan nestăvilit în munca brigăzilor voluntare, de ridicare neîncetată a pro­ductivităţii muncii, de îmbo­găţire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor noastre. Dacă votând pentru Fron­tul Democraţiei Populare, oamenii votează pentru ei, pentru cauza lor, dece atunci angajându-se în bătălia elec­torală să nu lupte concret pentru interesele lor vitale in producţie, la semănături,! in domeniul creaţiei tehnice, culturale, artistice ? Nu este greu să ne în­chipuim ce figură ar putea face în asemenea împreju­­-ări vechiul tip de agent Sectoral, cu tolba plină de făgăduieli demagogice, folo­sind ca „argument”, min­ciuna, şantajul, corupţia şi liiar proverbiala Iui bâtă. In locul său a apărut însă ndrumătorul, acest neobosit şi înflăcărat educator dc nasse, cercetător atent al rământărilor poporului, le­zat trup şi suflet de năzuin­­ele saie cele mai arzătoare. Rolul îndrumătorului este :senţial în această campanie îlectorală şi în această constatare stă una din tră­săturile ei de bază. Puneţi ată în faţă: pe vechiul a- Silviu Brucan nfinuar« în narr VI.a 1_o REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea No. I Centrala telefonică: 3.26.20 __ Cont ee« poştal Nr. 1381 ______ ABONAMENTE: Luna# 120 lei. Pe trei luni 350 lot. Pentru ţărani, muncitori şl învăţători lunar: 100 lei Taxa poşt. plătită tn nnmerar cont, aprob- Dir Gen- PTT 118.578/941 DUMINICA S’A INAUGURAT CONDUCTA DE GAZ­­METAN CE ANUL MARE—CLUJ Introducerea gazului metaniaCluj gjjfl j|ßß FEMEI Ali MAUiFESTAT promisă de regimurile reacţionare timp de 40 ÄNI s’a realizat prin muncă voluntară în 28 ZILE de regimul democraţiei populare 80.000 sîujeni au manii estat în Piaţa Libertăţii pentru victoria în alegeri a Frontului D emocraţiei Populare, ovaţionând pe primii candidaţi ai Ciulului, Dr- Petru Groza şi tov. Yasile Luca Duminică. 7 Martie. încă d'n tren, după primele căsuţe dela marginea oraşului, se cunoştea, că la Cluj e o sărbătoare cum n’a mai fost până acum. Erau împodobite cu covoare, tablouri si, uşa împodobit a fost tot drumul până la gară. Acolo o mulţime mare de cetăţeni a făcut o entuziastă primire delegaţiei guvernamentale în frunte cu d. &r. Petru Groza şl tov. Vasile Luca Era o zi senină si —• după cum spuneau clujenii — soarele ieşise în propagandă electorală. Aerul era limpede si întreaga sărbătoare cea urmat avea, ceva din căldura şl prospeţimea zilei, era sărbătoa­rea unor vechi prieteni care au trecut prin clipe grele Si acum se bucură împreună cu viitorul fericit ru? r*nro î7 •fnui/rensf tării nrynstrp 118.578/941__£) Petru Groza tov. Gheorgh iu-D-ejm Ana Pauker, T e oh ari Gear» __________ gesou* Sofia Abramovna Kavtarddze î/ndreptândv~se spre tribuna di% .... I . ZZZZm Piaţa Victoriei de unde vor primi defilarea celor 200,000 de femei, Eri, în cadrul unui-graudios meeting organizat cu prilejul zilei de 8 Martie PEimil PACE $1 DEMOCRAŢIE POPULARA. pentru Republica Populară Română, pentru noua Constituţie. pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare împotriva imperialiştilor aţâţători la noi războaie In Piaţa Victoriei, coloanele de muncitoare, ţaiance, intelectuale şi gospodine au defilat — exprimându-şi hotârîrea de muncă şi de luptă — în faţa primului ministru dr. PETRU GROZA, tov. GH. GHEORGHiU-DEJ, ANA PAUKER, TE0HARI GE0RGESCU şi a altor membii ai guvernului- Emoţionanta manifest aţie făcută tovarăşei Ana Pauker de ziua internaţională a femeii -In Piafa Libertăţii, cât cuprinzi cu °chii, mulţime nesfârşită. N'a mal cunoscut Clujul astfel de sărbătoare... In ewpul z’arului: Intr’un singur ani Peste 1.100.000 cetă­ţeni a! Capitalei au ascultat conferinţele» au vizionat filmele şi au vizitat expoziţiile organizate de Casa Prieteniei Sovieto-Ro­­mâne * POEM DE BRIGADA de AUREL BARANGA ★ In prezenta tov. Miron Constantinescu Două magazine de Stat au fost înauprate la Galaţi k In ««tinta extraordinar* a C. C. ai C. G. M au fost trasate Sarcinile mişcării sin-j dicale în campania electorală pentru Marea Adunare Naţională D. dr. Petru Groza, tov. Vasile Luca şi Miron Constantinescu, salutând mulţimea care-i aclamă frenetic Bo lores IM rasioiria) salută Uniunea Femeilor Democrate din România Ca răspuns la telegrama U.F. D.R.-ului trimisă maréi luptătoare antifasciste spaniole, Dolores Ibaruri (Passionaria), Uniunea Feme­ilor Democrate din,România a primit următoarea telegramă: „Mulţumesc, scumpe prietene, pentru caldele voastre urări, în numele femeilor spaniole, care Iu ptă • eroic pentru libertate. Primiţi de Ziua Internaţională a Femeii, salutul frăţesc şi feli­citări pentru unificarea forţelor democratice feminine, pas însem­nat înainte spre desvoltarea Re publicii Populare Române”. DOLORES IBARURI TELEGRAMĂ adresată de Uniunea Femeilor Democrate djn România Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice 1 Uniunea Femeilor Democrate d'n România a trimis Corni• teiuluj Antifascist al Femeilor Sovietice, următoarea ■ telegramă : »Cu prilejul zilei de 8 .Martie — Zizta Internaţională a Fe­meii, — vă trimitem cel mai fierbinte salut. Femeile din România îşi îndreaptă gândul Ipr Ae admiraţie şi de adâncă re­cunoştinţă către voi,1 scumpe surori sovietice, către’ rri'nunata voastră ţară, către iubiţii voştri conducători, către marele das­căl al omenirii, genialul conducător al popoarelor sovietice. Genera}'ssimul Stalin, . , . - • De S Martie, femeile şi mamele din România, unite intr’o singură organizaţie, —., U, F. D. R..—■ îşi manifestă voinţa lor dărză de luptă împotriva nesăţioşilor imperialişti, provocatori de noui războaie, pentru pace, pentru liniştea căminelor lor, I pentru viaţa şi fericirea copiilor lor, -pentru o Românie demo­­‘erată, liberă, independentă-şi fericită. I ■ De 8 Martie, femeile şi mamele din România îşi maji’-festă !calda lor solidaritate cu femeile din întreaga lume, hotârîrea lor de a sprijini pe eroicele femei d'n Grecia ?i din Spania, care duc o luptă aprigă şi grea împotriva, fascismului, pentru libertatea şi independenţa, ţărilor lor. Alături de femeile d'n întreaga lume, în frunte ciţ voi, femei d'n Uniunea Sovietică —.ţara care este astăzi stâlpul cel mai Vutem'c al păcii si democraţiei, — vom lupta cu toate ca să apărăm viaţa familiilor şi copiilor noştri, pentru o pace iran'că si dreaptă. " Tră ască solidaritatea de luptă’a femeilor din întreaga lume pentru pace, democraţie - şi progres ! Trăiască 8 Martie, Zum. Internaţională a Femeii! •ouă sute de mii de femei s’au îngrămădit, umăr lângă umăr, în >iaţa Universităţii şi străzile dimprejur, lată-le privind spre bako. nul de unde vorbeşte tor. Constanţa Crăciun Eri, dela 3 după' «miază. Piaţa Universităţii a răsunat de cân­tece şi lozinci, de urale şi ovaţji. Un fluviu uriaş se scurgea pe bu­levardul Republicii : femei de toate vârstele, cu pancarte, por­trete, cu lozinci şi steaguri, ţă­­rănci în costume naţionale mul­ticolore, muncitoare, cu broboade roşii pe cap, studente, veneau laolaltă brat la braţ, cântând, spre a sărbători Ziua Internaţio­nală a Femeii. In lumina soare­lui ăe primăvară uniformele albe ale surorilor şi infiermierelor din spitale, se îmbinau cu salopetele’ cenuşii ale muncitoarelor dela UCB, cu salopetele cafenii ale muncitoarelor dela Malaxa, cu costumele naţionale ale miilor de ţărance venite dela GăVbinaşi, Hrăneşti, Olteniţa, Fierbinţi, Ne­­gceşti. Vidra, Bolinti-n. Drago­miTcşn, r ioreşm şi uacmiap, şi peste tot lozinci - şi versuri care cântau bucuria femeilor, bucuria că sărbătoresc ziua lor in Repu­blica Populară Română. „Jos acei ce' vor război, „Pentru pace luptăm noi” Versul zbura din gură în guiră, pentru ca zeci de mii de femei să-l strige deodriă puternic şi apăsat Un detaşament de femei Continuare în pag. V-a col. 6-7-8 a u V. v-uiiataiita vi«viun » ui umu> Alături tov. Liuba Chişinevschi. 80.000 de manifestanţi La manifestaţia ce « început la orele 11 în Piaţa Libertăţii, au participat mase uriaşe de cetă­ţeni, peste 80.000, cifră pe care Clujul, socotit Ja cea. 130.000 lo­cuitori. nu o cunoscuse niciodată; veniseră Şi 8.000 de ţărani din comunele învecinate. In primele -ânduri ale manifestanţilor erau brigadierii — un şir lung al­bastru de uniforme. Oaspeţii iau loc în tribună Tnv. Augustin Alexa, membru în CC al PMR salută prezenţa d-lui prim ministru dr. Petru Groza, preşedintele Coiisil iului_ Naţicna: al Frontului Democraţiei Popu - la re. a tov. Vasile Luca, secre­tar al PMR şi secretar general i al Consiliului Naţional e.l FDP, a tov. Miron Consiantinescu, membra în Biroul Politic al j PMR. a tov. Vasile Vaida, mem-1 bru supleant in Biroul Politic al PMR, a reprezentanţilor UTM, CFR, şi CGM. Mai sunt prezenţi tov. C. Dat- ■ eoviciu, ministru subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, dr. Petre Bianu, prefectul! judeţului. general Victor Precup, primarul Muni-| cipjului, g-ral Romulus Diuni -1 trin. uomandariitul Legiunii III Militare, Vasile Pogăceamu, se. cre.ar general la Ministerul Cooperaţiei. Emil Petrovici. rec-| torul Universităţii Române, dr. | L. Csőgör, rectorul Universităţii! Maghiare Ş. o. | E „GROZA-LUCA", strigă mul- j t ţimea, apoi numele fiecărui oaspete e salutat cu însufleţire. „SOARELE IL VOM VOTA, SA’NTARIM REPUBLICA Ap°i lozincile se transformă în urale puternice, slea,gurile se agită, ţăranii veniţi din împre­jurimi îşi flutură căciula dea- j supra capului, brigadieri încep să cânte si uraleie durează, du­rează. e un moment care nu mai ia sfârşit. Clujenii sunt fericiţi de a a­­vea din nou in fruntea listei lor pe d. dr. Petru Groza si tov. Vasile Luca. Ei îşi amin - lese că în trecutele alegeri fu­sese pusă în programul pentru Cluj cbnduota şi văd acum. după d°ar un an şi câteva luni. gata realizată această minunată In - crare care va alimenta industria S. Fărcăşsati ontinuare în pag. Itt-a col. 1-5 La 20 Mariié a. c. începe Pá Ériir Mait ii şi a pensiilor pe luna Martie a. c. A fost semnat decretul pentru ordonanţam sumelor necesare Mira sterul Finanţelor a întoc­mit actele legale privind plata salariilor funcţionarilor publici şi a pensiilor pe luna Martie a. c., plată care va Începe în toată ţara pe ziua de 20 crt. In acest scop, pe baza refera­tului Ministerului de Finanţe, Prezidiul Republicii Populare Ro­mâne a dat sup decret de cote maxime: Pentru salarii: Î.C28.7S7.700 tîf; Subvenţia casei Generale dej Pensii: 330.000.000 lei; Subvenţia Casei 1. O. V. R.:; 155.500.000 lei. In cadrul acestor cote maxime, se vor angaja, lichida şi ordonan­ţa, atât drepturile de salarii pe tuna Martie a. c., cât şi dreptu­rile de safari restante privind perioada de timp 15 August 1947—29 Febtuirie îS48. Reintegrarea Ardealulu HU UHUI ■ SOKE! M1111! HUI MINIÉ Se împlinesc astăzi trei ani de când .abia adus la cârma trebu­rilor publice de către voinţa năvaln că a masselor populare, guvernul democrat. prezidat, de d. dr. Petru Groza a câştigat prima sa mare izbândă: integra­rea Ardealului de Nord ; în admi­nistraţia Statului Român. El berat de sub cotropirea ar­matei hitleriste şi z agenţilor horthyşti prin luptele victor oase ale vitezei Armate Sovietice, alături de care . luptau cot la cot trupele, române. Ardealul de Nord devenise după eliberare teatrul -.manevrelor ticăloase şi al actelor criminale la caie s’au dedat reacţionarii manişti pen­tru a tulbura liniştita convieţuire d n-tre poporul român -şi naţiu­nea conlocuitoare maghiară şi a îndreptăţi astfel intervenţia imperialiştilor anglo-amer cani în treburile noastre interne. Nu se putea concepe o acţiu­ne mai dăunătoare intereselor naţionale ale Statului Român decât aceea pe care. clica trădă-. toare manistă. — organizatoare a criminalelor „gărzi luliu Ma­­niu“, — a înteprins-o atunci cu scopul precis de a înven na le­găturile dintre români şi ma­ghiari şi a discredita astfel în »cilii' lumi drepturile României asupra Ardealului de Nerd-Dar Forţele democrate ale ţării rfoasixe masseie . populare i*. trunte cu clasa muncitoare, ve­gheau ca sinistrul scop al reac­ţionarilor, manişti să nu poată fi atins. Demascând şi combătând rără de cruţare pe cei can se­mănau vrajba între poporul ro­mân şi naţiunea conlocuitoare maghiară, proclamând şi propo­văduind egalitatea de drepturi ş( de îndatoriri a tutui or nafu­­nilor conlocuitoare, democraţia populară întemeiată pe alianţa; dintre clasa muncitoare, ţărăni­mea muncitoare şi cărturărimea progresistă înfăţişa astfel toate! garanţiile unei juste rezolvări a problemelor naţ.onale. Deaceea,I îndată după schimbarea de re­gim dela 6 Martie 1945. Uniu-| nea Sovietică apreciind că în România s’au statornicit condi- i ţiunile politice şi morale nece­sare. unei paşnice şi armo­nioase convieţuiri n naţiona­lităţilor, Generalissimul Sta­lin a trimis guvernului ro­mân acea.) memorabilă scrisoare prin care i se aducea la cunoş­tinţă că U. R. S: S. este de a­­eord cu integrarea Ardealului de Nord în administraţia Statu­lui Român. Acest act a fost de-! clsiv pentru recunoaşterea drep-1 tei cauze a României la Confe­rinţa de Pace, când, cu sprijinul ■ hotărîtor al U.RS.S.-ului punc-l tu! de vedere susţinut de demo-i r.ratja română cu privire la Continuare fn pag. III-a col. 4 1 In ajutorul îndrumătorului şi cetăţeanului J Explicarea Constituţiei Titlul I. Republica Populară Români pentru a veni inir ajuiorm în­drumătorilor şi al tuturor cetăţe­nilor în larga desbatere în jurul proectuiui de Constituţie a Re­publicii Populare Române vom explica pe rând toate articolele proectuiui de Constituţie. Astăzi ne vom ocupa de Titlul I, cu subtitlul „Republica Popu­lară Română”,alcătuit din 4 ar­ticole. Cu ce se ocupă acest prim capitol ai proectuiui de Consti­tuţie ? ART. 1. — „Republica Popu­lară Română este un stat popuiar, unitar şi independent”. Nu vom arăta de ce R. P. R. este un stat popular, fiindcă a­­cest lucru este spus cu fimpe­­zirne mai jos, în art. 3. Dece însă R. P. R. este un stat UNI­TAR ŞI INDEPENDENT? Oare vechiul ,stat reacţionar ai clase­lor exploatatoare nu era şi el unitar şi Independent? Statui claselor exploatatoare avea doar o unitate FORMALA. ( necontenit fricţiuni între diferi­tele provincii, aţâţate de lupta pentru dominaţie dintre burghezo­­moşierhnea din Vechiul-Regat şi aceea din Ardeal, de pildă. Unitatea administrativă de as­tăzi a Statutui popular este REALA şi se bazează pe de­plina unitate economică, politica fi morală a poporului muncitor, pe rezolvarea justă a problemei îaţionale, pe lupta comună a oa­menilor muncii pentru o viaţă nai bună. Statul burghczo-moşieresc, dea­­icmeni, nu era şi nu putea fi nici independent. Acest stat a !ost necontenit o semi-colonie a imperialiştilor franco-anglo-amerl­­:ano-germani, care dictau bur­­gbezo-moşieritor din România mm să conducă ţara, apărându-i In schimb de masele exploatate. INDEPENDENT este numai Nestor Ignat intinuare în pag. III-a col. ■ 6-7 Cetăţene! Ridică-fi chiar azi certifica­tul de alegător, nu lăsa pentru la urină. Azi Marţi 9 Martie îşi vor ridica cer­tificatul de alegător toţi acei ale căror nume de familie încep cu litera E—F.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék