Scȃnteia, martie 1948 (Anul 17, nr. 1067-1086)
1948-03-11 / nr. 1067
Sâmbătă 6 crt., în prezenţa tov. Miron Constantinescu, membru in Biroul politic al Comitetului Central PMR şi secretar general al Comisiunii Ministeriale de Redresare Economică, Emanoil Vinea secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului, Andrei Pătraşcu, Sandu Constantin secretarul judeţenei P M. R Covurlui prefect Nicolae Ignat Şi Ilie Rainici primarul muncipiului Galaţi a avut loc inaugurarea magazinelor de Stat: „Dunărea“ şi „30 Decembrie". Cu acest prilej a avut loc o mare adunare la care aţi participat 6.000 de cetăţeni din cartiere muncitorii lucrând în acest timp mai departe la producţie. Au luat cuvântul tov Sandu Constantin Ilie Rainicişi Căruţaşu. Tov. Emanoil Vinea, secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului a transmis adunării salutul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al P.M.R. şi ministru al Industriei şi Comerţului. Primit cu vii şi îndelungi aplauze, tov. Miron Constantinescu candidat în fruntea listei Frontului Democraţiei Populare din Covurlui în alegerile pentru Marea Adunar Naţională a făcut o largă expunere asupra situaţiei interne şi internaţionale. Tov. Miron Constantinescu, a arăat că Frontul Democraţiei Populare vine cu fapte în faţa cetăţenilor şi a citat câteva din realizările făurite intr’un an şi câteva luni de la alegerile trecute. Noua gară Galaţi restaurarea uzinei de apă şi electricitate, dana bazinului nou asigurarea mar■riiior prime şi combustibilului pentru industria Galaţi, crearea R. E. A. Z. I. M. şi multe altele sfârşind cu cele două magazine de stat, „Dunărea“ cu îmbrăcăminte şi ,,30 Decembrie“ cu alimente şi fierărie. In jud. Covurlui au luat naştere în acest scurt timp 4 şcoli, 2 spitale, 3 dispensare, 2 băi 56 poduri şi podeţe noi, 50 case ţărăneşi la Oancea, 490 de fântâni, 2 drumuri (Galaţi - Ferteşti şi Siviţa - Prut) Primul candidat de Covurlui pe listele F. D P. a amintit că Galaţi a fost declarat şantier naţional de reconstrucţie, iar judeţul Covurlui va deveni alt şanter naţional, pornindu-se la mari lucrări de îndiguire în Lunca Pruului care vor reda agriculturii peste 12.000 ha. Tov. Miron Constantinescu a anunţat că se vor lua de comisia de Redresare ecotomică şi stabilizare monetari o serie de măsuri care vor mări puterea de cumpărare a maselor muncitoare de la oraşe şi sate. Adunarea a ascultat cu agenţie cuvântarea tov. Miron Constantinescu şi a manifestat îndelung pentru victoria Frontului Democraţiei Populare în alegeri pentru conducătorii ei şi pentru candidaţii F. D. P la Covurlui. Inovaţii nesfârşite s’atrimis o telegramă tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al P M. R. şi ministrul Industriei şi Comerţului. In cursul după amiezei, tov. Miron Constantinescu a vizitat comunele Tuluceşti, Folteşti, Frumuşiţa şi Siviţa stând de vorbă cu ţăranii şi inspectând stadiul lucrărilor de pregătire a şantierului Prutul de Jos. In prezenţa tov. Miron Constantinescu Doua magazine de Stat au fost inaugurate la Galaţi Evenimentul a prilejuit o entuziastă manifestaţie pentru Frontul Democraţiei Populare TOV. MIRON CONSTANTINESCU vorbind MULTIMEA IN FAŢA NOULUI MAGAZIN INAUGURAT „30 DECEMBRIE“ SCÂNTEIA tom mm de generg n M (Urmcte din pag. 1-a) Clujului. Ei au satisfacţia de a fi participat prin muncă voluntară la această realizare. Avramescu Constantin, comandantul brigăzilor „Vasile Luca'-U.T.M. de pe şantierul naţional „Dr. Petre Groza''Ceanul Mare-Cluj, se suie la tribună şi dă raportul : 563 brigadieri... 28 zile, 34,5 km. de conductă gata, în stare de funcţionare... cu 2 luni înainte de termen. Concluzia raportului a trage vocea detunătoare a celor 563 de brigadieri, care strigă şi nu mai vor să se oprească : „Vrem noui şantiere ! Vrem noui şantiere! Vrem nouă şantiere!" Dealtfel, în aşteptarea şantierelor naţionale, 225 din ei s'au şi apucat să lucreze peste orele din producţie, la reconstruirea uzinei electrice C.F.R. din CM. O clipă aşteptată 40 de ani După darea raportului, se anunţă aprinderea gazului metan. Un freamăt mare: toate capetele se întorc spre două socluri roşii, de vreo 2 metri înălţime. Pe fiecare soclu, sunt instalate nişte tuburi, formând un soare, sub care sunt puse iniţiatele: „Tr. R.P.R.", făcute tot din tuburi. D. dr. Petru Groza şi tov. Vasile Luca îşi croiesc drum prin mulţime, de la tribună până la cele două roduri, şi fiecare, cu o făclie în mâini, se suie pe scările sprijinite de socluri. Tov. Luca e grăbit, nerăbdător; d. dr. Petru Groza râde fericit celor din jur. Apoi făcliile se inalţă spre tuburi.» Mulţimea aşteaptă; toţi au răsuflarea tăiată. Se vor aprinde ? Flăcările ţâşnesc, şi odată cu oaie, uratele. Un soare, pe urmă fie celălalt soare, ard din plin, şi iniţialele Republicii Populare au devenit litere de foc, în marea piaţă a Libertăţii. Numai în astfel de vremuri, în care poporul îşi conduce singur destinele, poate un SIMBOL, — soarele, simbolul luminii, libertăţii, — să se lege atât de strâns cu cuceririle masselor populare, în drumul lor spre o viaţă mai bună, spre cultură şi lumină ! Şi, după 43 de ani de , promisiuni deşarte, gazul me ,tan arde acum la Cluj sub pil , virile tuturor, căci guvern şi popor sunt uniţi in munca şi , lupta comună. , Meetingul continuă Tov. Pavel Lala, secretar al U. T. M., arată că pe acest şan- ‘ tier s'au înfrăţit tinerii muncitori, ţărani şi studenţi, români şi maghiari, şi cheamă tineretul la luptă neobosită pentru victoria Frontu- lui Democraţiei Populare. 1 Tov. V. Luca citeşte numele trun- ■ taşilor muncii de pe şantierul 1 Cleanul Mare-Cluj: Andaci Sigis- 1 munci, Căpuşan Rozalia, Tuhac 1 Vasile, Ceneanu Augustin, Doja 1 Elisabeta, Mitrofan Costache, Cl J cescu Constantin, Omeagă Nicolae, Onaca Marin, Pintec Andrei, Ungvári Francisc. Băeţi şi fete, muncitori, ţărani, studenţi, maghiari şi români. Sunt decoraţi la tribună, în aplauzele pline de dragoste ale mulţimii. Tov. ing. Vlădescu, din partea C. F. R., se ocupă de munca celor 78 de tehnicieni ai C. F. R. Lucrarea s-a realizat cu 34° n mai ieftin decât în devizul iniţial. Tov. Dumitru Săracu, secretar al C. G ., subliniază aspectul nou pe care l a luat munca, devenind o chestiune de cinste, onoare şi vitejie. Vorbeşte apoi tov. Augustin Alexa: „Acum un an şi câteva luni, un bărbat de stat spunea: „Cetăţeni ai Clujului, vom intro- duce gazul metan, îl veţi avea!“ Oamenii înţeleg prea bine despre cine e vorba, şi încep să strige : „LUCA-LUCA-LUCA !“ Şi tov. Vasile Luca trece la cuvânt. In faţa mulţimii se desfăşoară trecutul, apar figurile hâde ’ ale „istoricilor“, înlăturaţi necruţător de mersul istoriei, istoria unei Românii noui, pentru care poporul a luptat zeci de ani. Pas cu pas, spune tov. Luca, aşa cum am mers şi am învins până acum, să mergem înainte. Şi pumnii se ri- dică, voioşia se leagă de dârzenie şi siguranţă. Ia cuvântul de prim ministru dr. Petru Groza . Flacăra s’a aprins din gazul care face drum lung sub pământ. Tot astfel, lung drum de suferinţe , a avut poporul, până când a ajuns dreptatea să ardă în piaţa Libertăţii , începe defilarea ! Oaspeţii dela tribună coboară în stradă şi pornesc pe jos , spre piaţa Teatrului Naţional. ^ Merg cot la cot d. dr. Petru Groza, tov■ Vasile Luca, Miron . Constantinescu, Vasile Vaida, Aug Alexa, C Daicoviciu, ceialalţi membrii ai delegaţiei şi r reprez ntanţii autorităţilor, în- tr’un rând larg, pe toată por-ţiunea străzii Molotov. g In piaţa Teatrului Naţional T e instalată altă tribună. E orar 13,30 începe defilarea Fanfarai C. F. R., apoi brigadierii în frunte cu comandantul lor. Se remarcă brigada IÎI-a, care poartă larg desfăşurat „Drapelul Muncii” a cărui câştigă- * toare este. După corpul technic I C. F. R al conductei, vin ute- r miştii. Masse uriaşe de tineret din fabrici şi cartiere. Urmează p coloanele masive ale Uniunii * Naţionale a Studenţilor. Ute- r miştii şi studenţii strigă : „Groza-Luca ! Cu Soarele vom vota!”. Vin liceele, în cadrul Uniunii Asociaţiilor de elevi, lată o pancartă uriaşe: „Trăiască alianţa dintre muncitori, ţărani şi intelectuali!”. Semnat: Hasa Vla. Fetele au câte o toare în mână, sau steguleţe: X. P. R., F. D. P Trece armata trimită cu entuziasm. Prin vale răzbate de departe striatul brigadierilor: „Vrem noui matere”. Le vor avea ! liDefilează Derma la 100 de Uncitoare ţin fiecare în mânăft? un soare. Urmează proiorii universitari P. T. T, ia. Sindicatele Metalo-Chi- Textile, Lemnar, etc. Sunt rane nesfârşite, a trecut de 01 o oră. Sindicatul muzicanţilor se prezintă cu o fanfară urmată de o orchestră cu o sută de viori. Trec sindicatul Petrol, controlul economic (primit de muncitori cu entuziasm), meseriaşii, în număr impresionant : dulgheri, mecanici, frizeri, cofetari, cizmari, croitori, etc. Vin ţăranii Câte 100—200 de comună. Am numărat peste 80 de comune. Aveau vreo 15 fanfare numai ei, se schimbau pe rând. Unii ţărani au venit şi 15 km. pe jos — cei din Gilău, de pildă — şi manifestează de la 82 dimineaţă.Plasa Huedin se opreşte din defilare. Primit cu vii aclamaţii, d. Dr Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a luat cuvântul spunând printre altele următoarele : ,JRealizările de câmpul technic pe care le vedem astăzi aci arată că năzuinţele poporului se concentrează înspre progres sub toate aspectele lu'. Pentru a se ajunge la cele de astăzi şi Clujul şi întreg poporul s’au desvoltat în timp. Dela iobăgie până la vremurile de Ubertate de astăzi este o dstanţă mare. In acest timp s’au petrecut multe. Omenirea s’a prefăcut mereu. Dreptatea pentru cei ce muncesc, chiar dacă poate fi vremelnic restrânsă, tot iese odată şi odată la iveală. Aşa s’a întâmplat şi cu poporul nostru. Populaţa română şi maghiară din acest oraş au cunoscut deopotrivă multe nedreptăţi. Multe pagini triste din istoria celor două popoare, aici au fost comandate de cei ce stăpâneau. ASTAZI INSA CLUJUL SIMBOLIZEAZĂ PENTRU NOI LOCUL DE ÎNTĂRIRE A PRIETENIEI CELOR DOUA POPOARE CONLOCUITOARE PE DRUMUL NOU IN SLUJBA PROGRESULUI. Noi, a spus mai departe de băeţi şi fete în costume minunate joacă în faţa tribunei. A venit toată ţărănimea din judeţ şi cei din comuna „Jurul de Jos” şi din „Jurul de Sus” şi din „Jurul die Mijloc”. Minerii din Sorocani au străbătut 7 km. pe jos ca să vie şi ei. Vor cu toţii să vadă gazul metan şi pe cei ce l-au înfăptuit: brigadierii cetăţenii, voluntari şi cei din tribună, candidaţii listei. Defilarea e încheiată de 60 de motociclete ale Sportului Popular. Defilarea a durat mai mult de două ore. Au manifestat peste 80 de mii de oameni, care au dovedit un entuziasm ce a luat forme neobişnuite pentru calmul clujenilor. Niciodată, în istoria lui. Clujul nu prim-ministru — trebue să tragem concluziile din experenţele trecute şi să deschidem ochii spre viitor. Cearta dintre cele două popoare nu le-a folosit lor, c acelora care le-au divizat, pentru ca divizându-le, să le exploateze apoi sângeros. Când s’a impus Dictatul dela Viena, nici unul din conducătorii dela Budapesta sau București, n’au făcut măcar vreun semn de desaprobare, de protest. Ei s’au dovedit a fi mame vitrege în slujba unor fioroşi criminali ai omenirii. Astăzi insă — a adăogat d. Dr. Petru Groza — după trei ani de guvernare vedem laolaltă înfrăţire poporul român şi cel maghiar, datorită spiritului lor comun de democraţie şi năzuiţei spre pace”. Vorbind apoi de realizările celor trei ani de guvernare, d. prim ministru a adăugat: „Am înlăturat prin munca şi lupta poporului un sistem de exploatare, am înlăturat pentru totdeauna moşierimea. Am doborît şi citadela marei finanţe, am păşit la consolidarea valutei noastre, fără a ne atinge independenţa pre vreun împrumut din afară, aşa cum preconizau acei care azi nu mai sunt în guvern. Această reformă fără precedent, s’a făcut prin noi înşine. Noi am dat libertate masselor ţărăneşti. Nu mai sunt moşieri, ci voinţa unui popor ce munceşte pentru el însuşi. Tot prin munca noastră — a spus în încheere de prim ministru — am putut clădi pacea cu toate popoarele cu care ne învecinăm. SUNTEM ACUM ÎNCONJURAŢI DE PRIETENI. SUNTEM MEMBRII UNEI FAMILII DE POPOARE HOTARITE DE A CLĂDI PACEA ŞI DE A-ŞI CONCENTRA TOATE FORŢELE, ÎNTÂMPINÂND ORICE TURBURARE DE ORI UNDE AR VENI EA NOI MERGEM MEREU ÎNAINTE STRÂNS UNIȚI, PENTRU CONSOLIDAREA REPUBLICII POPULARE ROMANE’’, a cunoscut așa ceva. pentru că niciodată până acum nu am avut un regim cu adevărat popular. Marea sărbătoare pentru Inaugurarea conductei a luat aspectul unei sărbătoriri a Frontului Democraţiei Populare Dar dintre cei care manifestează, mulţi au lucrat la conductă, să aducă gaz metan industriei Clujului. Te întrebi: e oare o sărbătoare a campaniei electorale sau una a acţiunii de reconstrucţie ? Răspunsul se degajă din mase: e vorba de unul şi acelaş lucru, noua Constituţie va duce mai departe poporul nostru spre noi realizări măreţe. Campania electorală mobilizează massele în muncă şi luptă iar realizările obţinute sunt argumentele hotărîtoare ale campaniei. La ora 4 delegaţia guvernamentală şi autorităţile, reprezentanţii organizaţiilor democratice, au luat masa la Cercul Militar împreună cu brigadierii, fruntaşi ai muncii şi evidenţiaţi. La ora 6 a avut loc la Teatrul Naţional în prezenţa oaspeţilor şi a brigadierilor un spectacol la care şi-au dat concursul echipe artistice ale U. T. M„ U N. S. R„ ale Armatei, precum şi cele săteşti de jocuri româneşti şi maghiare. S. Fărcăşan Discursul d-lui dr. Petru Groza D- Dr. PETRU GROZA aprinzând flacăra la noua conductă de gaz metan Discursul tov. Vasile Luca îndelung aclamat tov. Vasile Luca, secretar al P. M. R. şi Ministru de Finanţe, a spus, între altele : „De 40 ani populaţia Clujului s’a luptat să obţină introducerea gazului metan în acest oraş. 40 de ani a fost amânată de promisiuni sonore ale deputaţilor trecutului. 40 de ani a fost mereu înşelată de toţi acei ce veneau la cârma ţării şi tot atâţia ani nu s’a realizat nimic în această direcţie, fiindcă oamenii trecutului nu serveau interesele ţării ci ale unui mănunchi de exploatatori vânduţi capitalismului străin. Societăţile capitaliste străine aveau tot interesul ca industria naţională să nu se desvolte. Aveau tot interesul ca poporul român să fie exploatat de ele şi de lacheii lor, bancherii din România. Ceea ce nu s’a realizat în 40 de ani, iată s’a realizat în aceşti trei ani, datorită avântului creator al masselor. „Noi — a continuat tov. Vasile Luca — împreună cu dv„ luptăm din greu pentru a înlătura rănile războiului, pentru a reclădi ţara din ruinile lăsate de război şi apoi de cei doi ani de secetă, la CAPATUL UNEI ETAPE PUTEM SPUNE CĂ AM ÎNVINS ŞI AM ÎNVINS FIINDCĂ IN ACEASTĂ LUPTA S A CREAT ŞI ÎNTĂRIT ALIANŢA STRÂNSĂ INTRE MUNCITORIMEA, ŢĂRĂNIMEA MUNCITOARE ŞI INTELECTUALII PROGRESIŞTI. Vom înlătura pentru totdeauna sărăcia şi mizeria . Dacă noi am putut realiza o asemenea lucrare, aceasta dovedeşte că unitatea se întăreşte şi se desvoltă mereu, pentru a da ţării o viaţă bogată şi înfloritoare şi poporului bunăstare. MERGÂND ÎNAINTE PE ACEASTA CALE VOM ÎNVINGE ŞI VOM RESPINGE ORICE PIEDICA VENITA ATAT DIN AFARA CÂT ŞI DINĂUNTRU, FACAND DIN ŢARA NOASTRĂ UNA DINTRE CELE MAI AVANSATE ŢARI DEMOCRATE, ÎNLĂTURÂND PENTRU TOTDEAUNA SARACIA ŞI MIZERIA“. Vorbind apoi de realizările ultimilor trei ani, tov. Vasile Luca a spus: „Am avut de luptat cu un duşman încă puternic şi am fost nevoiţi să avem tovarăşi de drum neloiali şi care au pus piedici în calea reformelor noastre. In aceşti trei ani am înlăturat însă şi duşmanii principali şi pe acei cari stăteau deacurmezişul nouilor realizări. Am ajuns azi la realizarea Republicii Populare Române, în care întreaga putere politică a trecut în mâinile poporului. Cu ocazia aceasta este bine să amintim şi despre ce se petrece şi în alte ţări, ca Anglia, Franţa, Italia şi altele, din sfera monopolismului american şi a dolarului, unde poporul cunoaşte situaţii din ce în ce mai grele. In timp ce tineretul nostru munceşte în libertate la ridicarea ţării, în alte ţări el sângerează luptând pentru a cuceri libertatea. In timp ce în ţările de sub dominaţia imperialismului dolarului, apar simptome de criză, la noi, datorită relaţiilor cu ţările vecine, prin ajutorul Uniunii Sovietice, industria noastră lucrează în plin, având suficiente materii prime pentru sporirea producţiei şi ieftenirea produselor, întărind în acelaş timp independenţa noastră politică şi economică faţă de imperialişti“. Noua Constituţie asigură libertăţile celor ce iubesc Patria şi poporul şi distruge baza de acţiune a duşmanilor poporului Vorbind apoi de noua Constituţie a ţării, tov. Vasile Luca a adăugat: „Suntem în faţa unei cotituri istorice. In curând veţi alege pe deputaţii ce vor da ţării o nouă Constituţie. Aşa cum am mers împreună din victorie în victorie, în lupta împotriva duşmanilor noştri, realizând ridicarea economică a ţării, şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a celor ce muncesc, tot aşa trebue să mergem şi mai departe pentru realizarea Constituţiei care să asigure cuceririle noastre de până azi şi să consolideze regimul nostru de democraţie populară. Prin noua Constituţie se demască totodată şi minciunile reacţiunii, ale celor ce şoptesc la urechile micului meseriaş, ale micului comerciant, că regimul nostru va nimiţi proprietatea particulară sau iniţiativa oricui. Din contră, noua Constituţiei care prevede trei forme de proprietate: de Stat, cooperatistă, particulară, asigură desvoltarea micului comerţ şi ocroteşte propprietatea câştigată prin muncă. Pe de altă parte, noua Constituţie prevede că toate puterile Statului emană de la popor, aparţin poporului şi se exercită de popor. Constituţia asigură libertatea individuală, libertatea de asociere, pentru cei ce iubesc Patria şi poporul şi distruge baza de acţiune a duşmanilor poporului. Constituţia va trebui să fie discutată, aprobată şi votată de popor pentru a nu mai fi un petec de hârtie, aşa cum a fost un trecut, când Constituţia consfinţea libertatea de asuprire, libertatea de arestare şi împuş- t care a muncitorului, care cerea o viaţă mai bună. In încheere, tov. Vasile Luca s’a ocupat de problema preţurilor, arătând câ pentru a se ajunge la o scădere a lor este necesară o luptă comună a guvernului şi poporului pentru a se ajunge la o producţie cât mai mare atât în domeniul industriei, cât şi în cel agricol. Intelectualii noştri — a spus d-sa — vor trebui de asemenea sâ se încadreze în opera de reconstrucţie, să ne dea noui technicieni şi noui specialişti, noui medici şi noui elemente în toate domeniile, fiindcă în drumul nostru avem nevoe de cât mai mulţi. Numai aşa vom clădi puternică Şi bogată, Republica Populară Română, TOV. VASILE LUCA aprinzând flacăra la noua conductă de gaz metan Aniversarea unui mare succes al poliţei noastre naţionale (Urmare din pag. 1 a) drepturile noastre asupra Ardealului de Nord a izbutit cu desăvârşire. Iată că acum, în Proectul de Constituţie a R.P.R. îşi găseşte constiţire, egalitatea de drepturi şi de îndatoriri a naţiunilor conlocuitoare, egalitate pe care regimul instaurat la 6 Martie a realizat-o în fapt dintru început aducându-ne acel rod plin de nădejdi care a fost evenimentul de la îndeplinirea căruia sărbătorim astăzi trei ani. Muncind pentru întărirea şi desvoltarea democraţiei populare care este însăşi chezăşia independenţii şi propăşirii ţării noastre, massele populare vor asgura astfel cea mai deplină tărie principiilor pe temeiul cărora Ardealul a devenit dintr'un măr al dscordiei un pământ al muncii creatoare şi al înţelegerii dintre popoarele conlocuitoare român și maghiar. Schimbări în mersul trenurilor Cu începere de la 8 A martie a. c., trenurile de persoane Nr. 6051 şi 6052 Iaşi—Hârlău îşi modifică mersul după cum urmează: Trenul de persoane Nr. 6051 pleacă din Iaşi la, orele 19,25 şi soseşte la Hârlău la orele 22,16. Trenul de persoane Nr. 6052 pleacă din Hârlău la orele 4,00 şi soseşte la Iaşi la orele 6,53. Peste 800.000 oameni au vizionat filmele sovietice Capo d’operele cinematografiei sovietice au fost vizionate de peste 800.000 oameni numai la Casa Prieteniei. Despre ecoul adânc pe care fiecare din marile filme sovietice l-a trezit în sufletul spectatorilor, vorbește deasemenea elocvent Cartea de Impresii. „Filmul „Neînfrânţii“, — a scris ori un spectator înainte de a pleca — arată lumii întregi de ce popoarele sovietice au câştigat războiul şi mai ales de ce vor câştiga şi pacea atât de mult 3 In cartea în care vizitatorii „Casei Prieteniei Sovieto-Române“ îşi scriu impresiile, muncitorul Ion Cuşerescu a notat: „Sunt extrem de entuziasmat. Cât este de mare, puternică şi bogată Ţara Sovietelor! Numai în prietenia cu această minunată ţară, prin susţinerea ei generoasă , stă chezăşia viitorului fericit al poporului român“. Iar ceva mai încolo, cu litere mari de o şchioapă — mitul V. Rona — a scris numai atât: „Trăiască U.R.S.S.!“ Este deajuns să răsfoieşti această carte, în care se află peste 2000 de însemnări de-ale vizitatorilor, ca să-ţi dai seama ce roade bogate a dat Casa Prieteniei Sovieto-Române în numai un an de activitate. O activitate multiplă şi variată Casa Prieteniei Sovieto-Române, a luat asupră-şi sarcina de onoare de a înfăţişa poporului român viaţa popoarelor sovietice, de a populariza marile cuceriri ale Statului Socialist în toate domeniile şi de a contribui astfel la strângerea prieteniei dintre poporul român şi glorioasele popoare sovietice. Pentru aceasta, Casa Prieteniei Sovieto-Române a desfăşurat într’un an de zile o activitate multiplă şi variată prin: conferinţe, filme, expoziţii, concerte, etc. Marele număr de vizitatori arată interesul cu care cetăţenii Capitalei — dornici de a şti cât mai multe despre realitatea sovietică — au urmărit activitatea Casei Prieteniei Sovieto-Rotâiâne. Intr’un an de zile, peste 1.100.000 oameni au vizionat filmele, au ascultat conferinţele şi au admirat expoziţiile organizate de Casa Prieteniei Sovieto-Române. Şi popularitatea Casei Prieteniei e în plină creştere. Peste 200 conferinţe şi referate S-au ţinut aici peste 200 conferinţe şi referate, cu subiecte din cele mai interesante şi diferite, cu privire la viaţa şi preocupările popoarelor sovietice. Personalităţi fruntaşe din viaţa noastră culturală şi politică au desbătut probleme ideologice şi culturale în spiritul gândirii marxiste-leniniste, a gândirii celei mai înaintate, care a găsit o largă şi strălucită aplicaţie în Statul Socialist. De un deosebit răsunet s’au bucurat solemnităţile organizate de Casa Prieteniei pentru sărbătorirea marilor aniversări ale poporului sovietic, a glorioasei sale armate şi a genialilor săi conducători Lenin şi Stalin. Oameni de ştiinţă, savanţi români, şi sovietici au conferenţiat de la tribuna Casei Prieteniei, dorită de popoarele sătule de măcel“. Un succes asemănător l-au avut şi cele peste 20 de expoziţii organizate în decursul acestui an de Casa Prieteniei Sovieto-Române. Intre acestea, amintim admirabilele expoziţii cu temele: „Colhozurile şi sovhozurile în U.R.S.S.“, „Industria Sovietică“, „30 de ani de existenţă a Armatei Sovietice“, „800 de ani de existenţă a Moscovei“, etc. De asemenea, s-au bucurat de un răsunător succes, concertele şi spectacolele artistice organizate pe scena Casei Prieteniei. iar bogata bibliotecă a fost cercetată de peste 25.000 cetitori. O activitate pusă în slujba prieteniei dintre popoare Fără îndoială că una din cele mai populare realizări a Casei Prieteniei Sovieto-Române esti Parcul de Cultură şi Odihnă unia în felul său în Capitală. Pentru sute de mii de bucureşteni parcul acesta a devenit vara — cel mai plăcut loc de destindere şi recreare. Expoziţiile, filmele, conferinţele în aer liber au atras cetăţenii Capitalei contribuind la cunoaşterea Uniunii Sovietice. Acestea sunt, în câteva cuvinte numai o parte din bogatele realizări ale Casei Prieteniei Sovieto-Române, după un an de activitate. Lucrând pe tărâmul apropierii şi cunoaştem popoarelor român şi sovietic, Casa Prieteniei desfăşoară o activitate plină de patriotism, pentru care este urmărită cu interes şi dragoste de întregul popor român care vede în prietenia cât mai strânsă cu Uniunea Sovietică garanţia sigură a independenţei şi propăşirii sale-Victor Russu Intruit singur an Peste 1.100.000 celeni ai capitalei au ascultat conferinţele, au vizionat filmele şi au vizitat expoziţiile organizate de Casa Prieteniei Sovieto-Române , activitate multiplă şi variată pe tărîmul cunoaşterii şi întăririi prieteniei dintre poporul român şi popoarele sovietice MARELE MEETING AL POPULAŢIEI GRECEŞTI DIN CAPITALA O manifestare de solidaritate cu lupta pentru libertate a poporului grec „Uniunea democratică elenă din România“ a organizat Duminecă 7 Martie a. c. în sala Camerei de Comerţ un mare meeting al populaţiei greceşti din Capitală. Bucurându-se de prezenţa delegaţilor sosiţi din partea comunităţilor greceşti din Constanţa, Galaţi, Brăila, etc., precum şi a unui numeros public român, meetingul s’a desfăşurat. Într’o atmosferă de mare entuziasm, transformai. du-se tratr’o caldă manifestaţie de solidaritate cu eroica luptă a poporului, grec pentru, libertate şi independenţă, împotriva sângerosului regim monarho-fascist şi a sprijinitorilor lui — imperialiştii americani şi englezi. In prezidiul de onoare al meetingului asistenţa a ales în mijlocul ovaţiilor pe Generalissimul Stalin, generalul Markos, înaltul Prezidiu al R. P. Rd. dr. Petru Groza, tov. Gh. Gheorghiu- Dej, M. Porfiroghenis şi ostaşul anonim din armata democrată greacă Cuvântările rostite N. Plomarius, preşedintele E A. M-ului din Bucureşti, a deschis şedinţa omagiind înfăptuirile democratice ale poporului român şi ale guvernului său popular. Lupta pentru libertate şi independenţă a poporului grec, cu care grecii din Româna se declară pe deplin scliteri, a spus oratorul, se încadrează în marea luptă a tuturor popoarelor iubitoare de pace, împotriva imperialismului anglo-american inrorbitor Vorbitorul a încheiat mulţumind poporului român pentru ajutorul pe care-l dă luptătorilor greci pentru democraţie şi pentru ocrotirea ce o acordă supuşilor eleni din România. Au mai luat cuvântul tov. M. Moraru, vice-preşedintele C. G. M. aducând salutul clasei muncitoare din România şi tov. Mihai Fârşirotu, în numele Societăţii de cultură macedo-română. Dr. Demetrios Fotopoulos, membru în Comitetul Central al Federaţiei Asociaţiilor Democrate din Grecia, a zugrăvit dezastruoasa situaţie în care se află astăzi Grecia, zvârlită în ghiarele războiului civil de uneltirii imperialiştilor anglo-anterosni. Expunerea lui Oephterios Apostolii Elephterios Apostolii, primul secretar general al E. A. M.-ului, a ţinut apoi o documentată cuvântare în carei, sprijinindu-se pe documente provenind chiar de la duşmanii democraţiei elene, a dovedit că singurii răspunzători pentru războiul civil care însângerează astăzi poporul grec sunt imperialiştii anglo-americani şi uneltele lor monarho-fasciste, foişti în prealabil colaboratori şi agenţi ai cotropitorilor hitlerişti. Trupele britanice au intervenit în Grecia în Decembrie 1944, după ce teritoriul ţării fusese eliberat prin forţe proprii, pentru a înlocui ocupaţia hitleristă cu cea engleză şi pentru a transforma Grecia într’un cap de pod în vederea unor noui aventuri războinice. Singura preocupare a guvernelor de fascişti, de teapa lui Tsaldaris şi Sophulis, instaurate la putere de imperialişti, a fost de a distruge mişcarea populară care luptă pentru instaurarea unui regim cu adevărat democraţie în Grecia. Intervenţia imperialiştilor americani nu a făcut decât să agraveze situaţia şi să mobilizeze în sprijinul armatei democratice greceşti, mase din ce în ce mai largi. Poporul întreg se ridică azi în lupta împotriva monarho-fasciştilor de la Atena şi a sprijinitorilor lor imperialişti. In încheiere, vorbitorul a descris caracteristicile regimului democratic pa care armata democrată greacă, sub conducerea generalului Markos, l-a şi înfăptuit pe teritoriul eliberat. Meetingul a luat sfârşit prin aclamarea unei moţiuni in care grecii din România își afirmă solidaritatea cu lupta poporului grec. Explicarea Constituţiei (Urmare din pag. 1-a) statul popular, care s’a smuls din lanţurile imperialiştilor, în care poporul îşi reconstrueşte ţara şi se conduce singur, în care se construeşte o economie puternică, care întreţine relaţii cu alte state numai pe baza egalităţii şi a respectului reciproc al independenţii şi suveranităţii naţionale. Un asemenea stat este şi Republica Populară Română. ART. 2. — „Republica Populară Română a luat fiinţă prin lupta dusă de poporul român în frunte cu clasa muncitoare împotriva fascismului, a reacţiunii şi imperialismului”. Articolul acesta reaminteşte tuturor că Statul cel nou, Republica Populară Română, nu a picat de-a gata de undeva din cer, ci este rodul bogat al LUPTEI poporului român în frunte cu clasa muncitoare. Fără lupta şi presiunea masselor şi numai prin tocmeli de culise nu ar fi putut fi doborît fascismul, nici uneltirile reacţiunii şi imperialiştilor nu ar fi fost zdrobite, nici monarhia înlăturată, nici clasele exploatatoare izgonite de la putere, pentru totdeauna. Numai prin lupta unită a poporului în frunte cu clasa muncitoare aceste cuceriri pot fi păstrate şi desvoltate mai departe spre binele poporului. ART. 3. — „In Republica Populari Română întreaga putere de Stat emană dela popor şi aparţine poporului. Poporul îşi exercită puterea prin organe reprezentative alese prin vot universal, egal, direct şi secret”. Ce fel de stat este R. P R. ? Răspunsul la această întrebare trebue să precizeze CUI aparţine puterea de Stat, ceea ce o face art. 3 al proectului de Constituţie: puterea de Stat aparţine exclusiv poporului, spre deosebire de statele burgheze, fie ele şi aşa zise „Republici democratice”, în care puterea este toată în mâinile capitaliştilor. ART. 4.. — „Reprezentanţi poporului în toate organele puterii de Stat sunt răspunzători în faţa poporului şi pot fi revocaţi prin voinţa alegătorilor înainte de termen, în condiţiunile stabilite de lege”. Desigur poporul trebue să-şi exercite puterea prin organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret. Oricât ar fi însă de chibzuit votul, oricât de buni ar părea aleşii lui, ce chezăşie are alegătorul că reprezentanţii săi îi vor sluji cu râvnă şi necontenit interesele ? Desigur constituţiile burgheze nu se preocupă şi nu se pot preocupa de o asemenea problemă, care ar strica toate socotelile exploatatorilor. Poporul nostru ştie prea bine din experienţa tristă de pe vremea regimurilor reacţionare, că deputatul istoric odată ales prin tot felul de făgădueli mincinoase şi înşelăciuni, slujea interesele exploatatorilor din ţară şi ale imperialiştilor de peste hotare, tăia şi spânzura fără să dea socoteală nimănui, sau dormea în bună pace, cu diurna asigurată. Dimpotrivă în Statul popular alegătorii vor avea nu numai dreptul să controleze activitatea aleşilor lor, dar vor putea — în cazul că aceştia nu-şi îndeplinesc sarcinile - să-i ÎNLĂTURE din calitatea lor de reprezentanţi ai poporului înainte de termenul legal. Aceasta este cea mai bună garanţie că votul poporului nu e dat în zadar, că voinţa lui va fî îndeplinită întocmai, că deputaţii aleşi de nopor vor fi într’a-a devăr repr''--nta"ti ai popor"'ui Nestor ignat Depunerea jurământului militarilor combatanţi asesori de la Tribunalele Militare Eri dimineaţă a avut loc la Tribunalul Mlilitar al Regiunii Militare, solemnitatea depunerii jurământului de către militarii combatanţi traşi la sorţi, asesori conform nouii legi de organizare judecătorească. Ofiţerii combatanţi care vor îndeplini funcţia de judecători asesori sunt următorii: Lt. col. lonescu Radu Mihai, Lt. col. Popescu Poghon, maior Trăistaru Vasile, maior Manolescu Vasile, cpt. Grigorescu Chiriac şi cpt. Chirilă N. Ion- Închiderea primei etape a campaniei antiexanteroatice în Capitală Insula Facultăţii de Drept a avut loc Sâmbătă după amiază, în prezenţa d-nei dr. Florica Bagdasar, Ministrul Sănătăţii, şedinţa de închidere a primei etape a campaniei împotriva tifosului exantematic. Au luat cuvântul, evidenţiind contribuţia organizaţiilor de masse şi larga participare a populaţiei însăşi la desfăşurarea acestei mari bătălii sanitare, d-nii Dumitraşcu, Gh. Gheorghiu, Daia, dna Neoreanu, Bârzu ,- dr. Victor Predescu I. Grosu, d rector în Ministerul Sănătăţii, dr Octav Costăchel, secretar general al Ministerului Sănătăţii, tov. Constantin Doncea, în numele Primăriei Municipiului Bucureşti, si d-na dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii.