Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)

1948-04-02 / nr. 1087

Şl ACUM, CU PUTERI SPORITE LA MUNCA! Din uzine, din centrele industriale şi dela sate ne vin veşti din cele mai îm­bucurătoare. Pretutindeni poporul muncitor sărbăto­reşte victoria în alegeri prin noui angajamente de muncă, prin organizarea de noui întreceri în producţie, prin stabilirea de noui ţeluri care trebuesc atinse. Muncitorii din zeci de întreprinderi metalurgice în frunte cu !. M. S.-Hune­­doara, Malaxa, Astra-Bra­­şov, Titan-Nadrag-Calan, Voina, Wolff, Franco-Ro­­mâna şi altele primesc cu entuziasm chemarea la în­trecere a metalurgiştilor iugoslavi şi îşi iau angaja­mentul de a munci zi şi noapte fără ostenire, de a realiza şi depăşi programele de producţie, pentru a se prezenta cu cinste în acea­stă întrecere. Muncitorii dela atelierele Griviţa îşi iau angajamente noui de ridicare a produc­ţiei, pentru a aduce contri­buţia lor la reducerea iari­­fel°r..pe calea ferată. Mun­citorii dela Mociorniţa îşi pun ca sarcină îmbunătăţi­rea calităţii încălţămintei pe care o scot, iar muncitorii dela Vulcan vor să reducă pe cât posibil preţul de cost, după ce în vederea alegeri­lor ei au izbutit să termine un cazan în 9.000 de ore de lucru, de unde primul cazan din aceeaşi comandă ceruse 15.000 de ore de muncă. Da, în alegeri oamenii mu!?c,Í alături de ei majoritatea sdrobitoare a poporului — şi-au spus cu­vântul. Un cuvânt răspicat, hotărît, care nu Iasă loc în­­doelilor. Poporul s’a pronunţat pentru Republica Populară şi împotriva reacţiunii şî imperialismului. El s’a pro­nunţat pentru o structură nouă a Statului în care — cum glăsueşte proectul de Constituţie — „întreaga putere de Stat emană dela popor şl aparţine poporului”. El s’a pronunţat pentru pace, bunăstare şî progres. Pentru toate acestea, ma­joritatea covârşitoare a poporului în frunte cu clasa muncitoare şi ţărănimea s’a pronunţat însă nu numai în ziua alegerilor, nu numai în cabinele de vot, ci şi în fie­care zi, pe câmpul de munca, în uzine, fabrici şi pe ogoare, prin eforturi ne­întrerupte de ridicare a producţiei, prin întreceri în producţie. Lupta pentru victoria In alegeri s’a împletit strâns cu lupta pentru cuceriri cât mai mari în câmpul muncii. A fost o întrecere între muncitori şi întreprinderi, fiecare străduindu-se să se prezinte în alegeri cu reali­zări concrete. Aşa au ajuns muncitorii dela I.M.S.-Hune­­doara să împlinească progra­mul de producţie cu 12 zile înainte de termen, cei dela Reşiţa cu 9 zile şi tot astfel In numeroase întreprinderi muncitorii şi tehnicienii au făcut eforturi deosebite, pen­tru ca 28 Martie să însemne şf o victorie în muncă. Oamenii muncii ştiau că flecare tonă de fier în plus, fiecare baiot de ţesătură, fie­care brazdă trasă, înseamnă un vot în plus pentru Frontul Democraţiei Populare, o cărămidă în plus la temelia Republicii noastre Populare. Fiindcă întărirea Republicii Populare este strâns legată de întărirea economică a ţării, de ridicarea nivelului de via­ţa materială şi culturală a poporului. Acum, când alegerile s’au încheiat prin victoria depli­nă a forţelor democratice, continuă cu şl maî mare a­­vânt lupta pentru întărirea economică a ţării, pentru ri­dicarea nivelului de trai. Fiindcă oamenii muncii ştiu că prin întărirea economică a ţării se consolidează vic­toria în alegeri, se consoli­dează democraţia noastră populară. Sarcini măreţe stau acum In faţa poporului. Iar sarci­na principală, sarcina de baza, este sporirea mai de­parte a producţiei, atinge­rea şi depăşirea nivelului producţiei din 1938, pentru a se putea trece apoi — aşa cum a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — la „lichidarea înapoierii noastre economice, transformarea României într’o ţară Indus­­trial-agrară înaintată şi asi­gurarea unul nivel de trai ridicat maselor munci­toare”­Guvernul va lua o serie de măsuri — pe care tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej le-a anunţat In cuvântarea rosti­tă Ia Giuleşti înaintea ale­gerilor şl care au fost ex­puse în Manifestul-Program al F.D.P. Aceste măsuri — din care unele au şi fost aplicate iar altele sunt in curs de elaborare— duc la o ridicare a nivelului de trai Tudor Savin (Continuare în na. VI col. 1-2) Repartiţia mandatelor în Marea Adunare Naţională Frontul Democraţiei Populare a obţinut 405 mandate din 414 — Judeţele în oare au luat câte un loc partidele din opoziţie — A început distribuirea nouilor cartele pe puncte CARTELELE VECHI RĂMÂN VALABILE PÂNĂ LA 1 IULIE A.C. In provincie, cartelele vechi pe puncte simt va labile şi pentru ţesături de bumbac Societatea comercială de Stat pentru distribuirea produselor raţionate pe puncte, aduce la cunoştinţă următoarele : Pe data de 30 Martie a c. s’a început distribuirea cartele­lor pe puncte de către Societa­tea Comercială Municipală pen­tru Aprovizionarea Capitalei Odată eu intrarea in ei­­goare a nouilor cartele pen­tru Aprilie 1948 — Aprilie 1949, vechile cartele nee. MUNCĂ EX<| A CARTELĂ DE ÎMBRĂCĂMINTE! Iája «y<w* v N-rul buletinufi^ MINISÜKÜL INIw KJi COMERŢULUI • Mw« tntr.priafcrlt &ir«c|iun»aâ^f^^y Consumului \ V ' p / Ui HI 1 m. stofă lăt/itg» i \ C0crf»e8«iwf-ăHa WA« div«fs» 1 jo :: 1 m. stofă! MntsS . . . • 24 .. UM*Ştrtis «arWte» 72-1 m. mătigfa* 1 m. lat 4 .. " 1 Ut• . 8 „ 1 combinezon mitts* .»'•».**," 1 costum copil i • ■ '• 24 .. 1 chilot damă . *................6 .. X palton topii- . .... , 30 „ 1 cămăşi milanezi................12 .. 1 pardesiu copil....... 20". „ Confcctiuftl din t*s8turl'd. bumbo. V pui täte pdnă la ăata SO Martie 1948 rătnăn <n vi­goare pe încă O luni de tile, adică până la data da 1 Iulie 1948. Posesorii cartelelor vechi vor putea *ă-şl procure până la dalta de 1 Iulie 1948: stofe, mătă­suri, încălţăminte (bocanci, pantofi, talpă pentru reparaţii) tricotaje (ciorapi, aţă, etcj şi pe baza vechilor cartele. (Continuare în paf. V col. 4-5) Pe baza rezultatelor provizorii sosite la Ministerul de Justiţie din întreaga fără, cele 414 mandate pentru Marea Adunare Naţiona­lă urmează a fi repartizate astfel: FRONTUL DEMOCRAŢIEI POPULARE 405 mandate P. N. L. (Bejan) 7 mandate P. Ţ. D. (Lupii) 2 mandate Listele Frontului Democraţiei Populare au fost alese în întregime, cu excepţia a 7 judeţe (Constanta, Argeş, Tecuci, Dolj, Vâlcea, Bra­şov şi Arad) unde opoziţia a luat câte un mandat şi a Capitalei, unde opoziţia a luat două mandate. P. N. L. fBejan) a obţinut câte un loc în iudetele Constanta, Argeş, Tecuci, Dolj, Vâl­cea, Arad şi în oraşul bucureşti, iar P. Ţ. D. (Lupu) a obţinut două locuri, unul în jud. Braşov şi al doilea în Bucureşti. Mişcări populare de mare amploare în India Ţărănimea din 2000 sate, a împărţit pământul marilor proprietari- 1.000.000 de muncitori au declarat grevă la Bombay Lista deputaţilor F.D.P. aleşi în Capitală Gheorghe Gheorghiu-Dej Teclu Iacob—General Chişlnevschi Iosif Borilă Petre Dr. Dimitriu Constantin Florescu Gh. Vijoti Aurel Doncea Constantin Braeşter Aron Teodorescu Emanai! Dutnitrescu Gheorghe Sldorovici Alexandra Tănase M. Adam-Sergent Sârbu Ion Giurgea Elena Stanescu Virgi Rădan Isache Tocuţ Dumitru Citiţi în pag. Ill LISTA INTEGRALA A DEPUTAŢILOR ALEŞI IN MAREA ADUNARE NAŢIONALA Constantin Ion Popper MaximHian-Prof. Dobţe Maria. Grama lordache Coman Stoia Niculescu Petre Paraschivescu Ion Nichy Athanaslu Georgescu Gheorghe Lerbovid Şerban H. Preda Nicuiina Aşa arată nouile cartele de îmbrăcăminte şi încălţăminte Barsuri separate pentru ţesăturile de bumbac. — Cu nouile cartele te pot cumpăra mai multe mărfuri. Reportajul in pai. V-a Comisiunea Ministerială pentru Re­dresarea Economică a aprobat NOUL BUGET GENERAL AL STATULUI Alcătuit pe baze democratice, el însumează milinvrfz. dS") milinana Ic! Pe feţele acestor femei indiene care asistă la un meeting din Bombay, se poate citi ura împotriva cotropitorilor brita­nici şi hotărîrea de a lupta im potriva imperialismului pentru eliberarea Indiei. BOMBAY, 30 (Rador). - Gu. vernui din Bengalul Occiden­tal a luat o hotărlre prin oare Interzică activitatea Partidului Comunist din a­­ceastă regiune So află că guvernul din Bengal a adop­tat aceeto ultime măsuri In urma ordinului magnaţilor Intre bancherii din Apus financiari ai întreprinderilor do otel şi iută-Aceste măsuri ca şi altele luate fn scopul de a inăbuşi Partidul Comunist sunt simp, tomele grelei situaţii in care se găsesc sofii partidului Congresului Indian in fata rezistentei crescânde a mun­citorilor. ţăranilor si clasei mijlocii fată de politica lor antidemocrată si colabora­ţionistă. Astăzi întreaga tară se gă­seşte in fata unei crize agri­cole acute. Za 21 Martie, 25.000 de ţărani au manifestat la Patna cerând stabilirea ade­văratei democraţii a munci, torilor şi ţăranilor. In prin­­eipatul Haiderabad, ţăranii au scuturat jugul Wixamului din Talengen. In peste 2.000 de sate cu (Continuare în pag. IV col. 7-8) Citiţi în pag, VI Cronica externă GREVA MUNCITORILOR MINP’ AMERICANI de Mircea Bălănescu In ziua de 30 Martie 1948, a avuţ loc şedinţa Comisiunei Ministeriale pentru Redresa­rea Economică şj Stabilizare Monetară, sub preşedinţia to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Au participat: Vasile Luca, ministru de Finanţe; Tra­­ian Săvulescu, ministrul Agri. culturii Şi Domeniilor; Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului; Ion Gheorghe Mau­rer. subsecretar de Stat la Mi­nisterul Industriei $i Comer­ţului ; Miron Constamtinescu, secretarul general al Comisiu­nei ; Vasile Modoran, subse­cretar de Stat la Ministerul Finanţelor, Aurel Vijoli, gu­vernatorul Băncii Naţionale a României; Bucur Schiopu, subsecretar de Stat la Minis­terul Industriei şi Comerţului; Simion Zeigher. secretar ge^ neral la Ministerul Industriei şi Comerţului; Mihai Maiev­­schi şi Ion Craiu secretari generali la Ministerul Finanţe, lor şi Marin Gasten, consilier superior. Comisiunea a ascultat ex­punerea făcută de tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţelor, privitor la întocmirea bugetu­lui generai al Statului, pe exerciţiul 1948—1949 Tov. Vasiie Luca a arătat că bugetele In trecut, pre­vedeau impozite care con­stituiau e grea apăsat*« a. supra maselor muncitoare. Aceste bugete nefiind ba­zate pe realităţi, nu se e­­chiiibrau niciodată. Primul buget, nu numai e­­chilibrat, dar si substantial excedentar este cel pe e­­xercifiul 1947/1948. Aceasta datorită reformei monetare, măsurilor luate de Comisiu­nea Ministerială si de Mini­sterul de Finanfe, începând cu luna Noembrie 1947. Noul buget, pe exerciţiul 1948/1949, înainte, pentru deren untului ie test. pentru ieftinirea traiului — Muncitorii dela Griviţa C. F. R. contribuie prin munca lor la posibilitatea scăderii preţului transporturilor — Vrem să facem ca şi filatura noastră să stea în rând cu celelalte filaturi, este cuvântul de ordine almuacitoareloidela „DACIA“. începe mmm zahărului — Se vor distribui roţiile pe trei luni — In afară de raţii, consumatorii vor putea cumpăra zahăr şi fără cartelă Peste câteva zile va Începe distribuirea zahărului. Se vor distribui raţiile pe 3 luni, adică pe Aprilie-Iunie a. c. Zahărul se va distribui pe nouile cartele de alimente, la vechiul preţ. După cum suntem informaţi, dată fiind producţia mulţumitoare de za­hăr şl mai ales dat fiind faptul că programul de producţie a fost depăşit, s'a hotărît ca, in afară de zahărul ce se va distribui pe cartele, să se lase liberă o anumită cantitate, care va 0 pusă in vânzare la preţul de 200 lei kgr. Consumatorii vot putea cumpăra zahăr din cota liberă fără cartelă. In reportajul de ma-, jos arătăm elanul cu care muncitorii dela .Griviţa“ şt ..Dacia" por­nesc cu hotărire la muncă pentru noui şi noui realizări. Insuflefiti de acela? elan şi de strălucita victorie în alegeri a F D. P., muncitorii dela Le­­maitre. ca şi tovarăşii lor din celelalte fabrici şi uzine pornesc cu avânt sporit spre noui înfăp­tuiri în muncă: Clişeele reprezintă: 1) Muncitori dela „Lemaitre" lucrând de zor la una din cele 6 locomotive, pe care vor să le livreze până la 1 Mai, împreună cu 4 cazane de presiune. 4 pompe „Duplex" 120 de piese pentru semănătorile LA. R. 2) Nouă benzi de urzeală in S ore de muncă, aceasta e norm a tovarăşei Apostol Leocardia dela Safim. In cinstea alegerilor, ea a reuşit să pregătească 17 benzi pe zi, — Şi acum? — Acum trebue să fac şi mai multe, ne spune ea. Pânza noastră se vinde pe puncte şi trebue să tesem cât mai multă ca să putem obţine pânză mai multă pe puncte cât mai puţine. Cutremurul Din nou vueşte unviţa ne tor. fota muncii. Din nou zvâcnesc strungurile, bat ciocanele, frea­mătă halele. Dimineaţa până la începerea lucrului, oamenii au tot vorbit despre sărbătoarea din ajun. Fiecare a adunat atâtea impresii, atâta bucurie. încât ar tot sta să povestească. Dar sire­­n» vesteşte începerea lucrului Si repede muncitorii «e împrăştie la treabă. Acum, după marea victorie po- j litică, muncitorii sunt hotărîţi să i obţină o tot atât de însemnată victorie şi în sectorul producţiei. Până la sfârşitul lunii Mar­tie ei s’au vorbit să dea gata 36 locomotive, cu 3 mai mult decât în luna precedentă şi cu 4 peste plan. Noi, griviţe«iii putem contribui la eftinirea traiului — Tovarăşul Chivu Stoica a' indicat ca sarcină ceferiştilor — ne spune tov. Bratu Alexandru dela secţia IV montaj — reduce­rea în cel mai .scurt timp a ta­­rifelor de transport. Acest luyu este posibil şi va avea rezultate binefăcătoare asupra eftinirii traiului, Trebue numai ca toţi ceferiştii să-şi facă cu dragoste datoria, să muncească din plin. In ceeace ne priveşte pe noi, cei dela atelierele Griviţa, putem contribui într’o mare măsură la i aceasta, redând circulaţiei în fie­care lună mal multe locomotive, lucrând cu economie la materiale şi gri Je de scule, pentru a nu Victor Russu (continuare în pag. IV col. 4-5-8) De câte ori o întâlnesc în drumul meu, mă feresc de madame Angelescu ca de foc. Nu de alta, dar mă ţine de vorbă câte-un ceas întreg. Ba că Gabriela a spus, că Bea­trice e de părere, că distinsa d-nă Bibescu a auzit... şi-mi deşartă o haraba întreagă de svonuri adunate pe la parti­dele de bridge sau la jour. Dar în seara din ajunul a­­legerilor, n‘am mai putut scăpa! Mi-a aţitnut c alea, mi-a confiscat doi nasturi dela palton, ca să nu mă pot mişca şi cu sufletul la gură: — „Ai auzit? — ,,Ce să aud, coană? în­treb eu resemnat. — „Cutremurul, dom’le! La noapte e cutremur mare. De gradul 23, cel puţin. Nu din alea ca la Carlton. Ala a fost un fleac. O floare la ureche O jucărie. Cu ăsta s’a ispră­vit, Ne dă gata pe toţi. S’a dus planeta. Nici prafu’ nu mai rămâne. Şi nu ştiu unde s'a dus Lucica (fata dumisale să-i.,. spun şi ei. Of! — „Lasă coană îi zic eu, aşa eşti mata nevricoasă.. Dintr’un fleac, nu ştiu cum, ţi se năzare şi te pierzi cu fireg... De unde ai mai scos-o Si eu cutremurul? Aşa mi-a» spus. că au venit 13 transa. ceanice ta podul Elefterie şi că bombardează fix la ora. 3 după amiază Capitala şi când colo erau nişte pârlite de raţe cari numai la bombardament nu se gândeau. — ,,Ce vorbeşti, dom’le, o ştiu dela Filipeasca care o ştie dela Yvonne, nevasta lui Robert ăla de l-a dat afară dela Finanţe, care a aflat de la Alice când s’a dus la jour fix la sora lui Raluca, ştii, aia cu părul platinat şt cu blană din 10 nowrci... zice că a fost pregătit de ameri. câni prin televiziune special pentru ziua de 23 Martie. Şi ca să mă dea gata cu un argument suprem: — >,s>i dacă nu crezi, ulte, îţi spun numai dumitale. d. Topor care ştie dinainte toi ce se întâmplă, a declarat el cu gura lui că la noapte e A- pocalipsa,... In seara aceea, madam An­gelescu şi-a îmbrăcat 10 ca­­poate să nu-i fie frig în e­­ternitate, şi-a iuat 5 cutii de chibrituri că nu vota să dea ortu’ popii pe întuneric şi oftând din rărunchi după ce a aruncat o privire de adio la acareturile d-sale. a luat-o din loc in pribegie spre mai­danul cel mai apropiat. A co. Io, o nopticică întreagă, dâr­dâind mai mult de spaimă decât de frig, a aşteptat cu ochii pironiţi în bagdadié ce­rului, să se despice pământul, să iasă limbi mari de flă. cari, să înceapă valsul cel de pe urmă... aşa cum a spus Alice. A doua zi dimineaţă, ma­dame Angelescu violetă la faţă a făcut calea întoarsă şi s’a pus în patul său cu tă­blii, sgâltăită de o febră pu­ternică. Şi, culmea, când a deschis ziarul de dimineaţăi a dat de articolul d-lui Topor oare seria că cutremurele nu pot fi prevăzute V. Sebastian j. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea Na 8 Centrala telefonică: 3.26.20 ___________Cont cec poştal Nr. 1381__________ ABONAMENTE: Lunas 120 lel Pe tre) luni 350 le) Pentru ţărani, muncitori şl învăţători lunar: 100 lei Taxa pOşt, plătită In numerar conf, »prob. Pir, Gen, l’TT H8.578/944 însumează 108 mi­liarde 682 milioane lei. Veniturile aces­tui buget, vor pro­veni in întregime din resursele ordinare definitive, bazate |ie impozite, producţie şi excedentele regii­lor. Veniturile din impozite sunt strâns legate de condiţiile o­­biective financiare ale ţării şi bazate pe impozabilitatea pro­gresivă proporţională cu veni­tul. Veniturile din impozitele in­directe reprezintă în nou; bu­get o descreştere faţă de 1938. Această descreştere este pro­venită din noua aşezare a im­pozitelor directe, degrevarea taxelor vamale, a cifrei de afaceri, a impozitului excepţio­nal prin contopirea acestuia cu impozitul de timbru, etc. Principiul conducă, tor, al noului buget, este realizarea de e­­conomii cât mai mari, în scopul măririi fon­dului de investiţii prevăzut cu suma de 16.000.000.000 lei. La discutarea proectului de buget au participat : Ion Gh. Maurer, Miron Constantinescu, Bucur Şchiopu, S. Zeigher. Marin Gaston. In încheere, preşedintele Co­misiei Ministeriale pentru Re­dresarea Economică şi Stabi­lizare Monetară, tov. Gh. Gheorghiu Dej constată că proectul de buget prezentat de tov. Vasile Luca, ministrul Finanţelor a fost alcătuit pe baze democratice şi reale. Comisiunea a aprobat proec­tul de buget- Cu românii ne-am an. , acum gă no concentrăm asupra Italiei,,.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék