Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)

1948-06-11 / nr. 1143

#6 PAGINI 4 IEI Vineri " 1948 SERIA III ANUL XVII No.* 1143 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică : 3.211.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE: Individuale lunar Cel 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) Taxa post. plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. lunar Lei 80 PTT 118.578/944 Marele ajutor acordat de U.R.S.S. a fost primit cu entuziasm în întreaga ţară român salută cu bucurie şi recunoştinţă rea guvernului sovietic de a reduce la jumătate despăgubirile pe care le datorăm U. R. S. S. In meetinguri pline de avânt ţinute in Capitala şi pe tot cuprinsul ţarii, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii s’au angajat să-şi sporească eforturile pentru a întări şi mai mult puterea economică a R.P.R., pentru a consolida şi în acest fel prietenia româno-sovietică Ştirea că guvernul sovietic a hotărît să reducă cu 50*/« reparaţiile de război, datorate de ţara noastră, a produs în întreaga ţară o profundă bucurie, fiind primită de massele largi populare cu un puternic sentiment de recunoştinţă faţă de U.R S.S. Până în cele mai îndepărtate oraşe ale ţării, muncitorii, tehnicienii, funcţionarii s-au adunat în meetinguri pline de avânt, salutând acest nou ajutor de o importanţă deosebită pentru economia românească — pe care-1 acordă poporului român Uniunea Sovietică și guvernul ei, prin scrisoarea Generalissimului Stalin. Dimineaţa, moncitorii au deschis — ca deobicei — „Scănteia". „GUVERNUL SOVIETIC A REDUS CU 50*. SUMA PE CARE STATUL ROMAN O MAI DATOREAZA...". Ochii tuturor au sburat peste literele mari, înșirate larg în fruntea ziarului. Prima pagină a „Scânteii“, prefăcută în afiș, a fost repede lipită pe ziduri, în sălile filaturilor, unde ringurile trag bumbacul sovietic, în strungăriile care lucrează fier importat din Uniunea Sovietică, in fabricile de laminat, unde taglele sovietice au readus viaţa.. Şi aşa peste tot. Grupuri, grupuri, muncitorii s’au adunat în jurul fiecărui afiş. Cuvintele scrisorii lui Iosif Visarionovici Stalin citite de muncitori au fost ascultate cu dragoste. Fiecare căuta să treacă apoi mai în faţă, să vadă, să soarbă cu ochii literile I mari şi calde. . La Uzinale Vulcan de pildă, vreo, opt sute de muncitori s’au adunat pe la 2 şi jumătate în hala maşinilor. Urcaţi pe maşini, pe bănci, în picioare au ascultat expunerea tov. Munteanu, dela Consiliului Sindical Judeţean. . Gând s’a rostit cuvântul de mulţumire pentru actul mărinimos al U.R.S.S., adunarea a izbucnit în aplauze puternice şi în strigăte de: „Trăiască Stalin, prietenul poporului român”. Vulcaniştii, ca şi ceilalţi metalurgişti, au simţit din plin şi în alte rânduri sprijinul Uniunii Sovietice din U.R.S.S.”, vorbesc cu priso- sinţă despre acest lucru. »Să ne de î ncrederea ce ne-o arată marea Uniune Sovietică, a spus sudorul Dumitru Nîţoiu tovarăşilor săi dela Vulcan cu prilejul acestui meeting, muncitorii şi tehnicienii de la Vulcan şi-au luat angajamentul de a munci tot mai dârz pentru mărirea producţiei. „Să ne arătăm demni de încrederea pe care ne-o acordă marea şi puternica Uniune Sovietică şi să ne încordăm puterile pentru ca uzina noastră să contribue cât mai mult la desvoltarea industrială a ţării noastre”. Aşa s'a adresat tovarăşilor săi sudorul Dumitru Niţoiu. înainte de a intra, în secţie, Petre Ştefan, lăcătuş, a mai avut timp să spună unui tovarăş: „Vezi, măi frate. Ni s’au redus o mulţime de datorii. Asta e într’adevăr ajutor, nu-i ca ăla de-i trâmbiţează americanii cu Marshall al lor !“. La F. R. B. uralele păreau că nu vor mai conteni... La FRB, vestea a sosit de dimineaţă, odată cu sosirea Scânteii”. Când, după prânz, oamenii s-au adunat în sala de festivităţi ca să-şi exprime bucuria, lozincile fluturau ca o flamură a victoriei. „Stalin, Statin să trăiască El ne-ajută 'n lupta noastră!’ Bucuria dragostea fierbinte faţă de marele popor sovietic şi de genialul său conducă. Continuare în pag. III col. 7-8 In clişee : (sus) meetingul de la atelierele Grivita C.F.R.; (jos) meetingul muncitoarelor, de la Filatura Română de Bumbac RĂSPUNSUL Vestea s’a răspândit cu iuţeala fulgerului în întreaga ţară. In toate oraşele şi satele, în toate întreprinderile, oamenii muncii au salutat cu un entuziasm de nedescris hotărîrea guvernului sovietic privitoare la reducerea sumei pe care statul român o mai datorează Uniunii Sovietice în contul reparaţiilor de război. Cu emoţie, cu recunoştinţă şi cu nestăpânită bucurie a fost cetită şi răscotită scrisoarea Generalissimului Stalin adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române : „Dorind să uşureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naţionale a României şi ţinând seama de relaţiile de prietenie ce s’au stabilit între ţările noastre, guvernul sovietic a luat hotărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparaţiuni cu începere dela 1 Iulie a. c. cu 50%.“ Cu alte cuvinte, dela 1 Iulie a. c. o mare parte din suma pe care poporul^ român avea s’o plătească Uniunii Sovietice ca reparațiuni pentru războiul mișelesc purtat de regimul burghezo-moșieresc — o mare parte din bugetul Statului deci — va putea fi folosită pentru o mai rapidă refacere a economiei noastre, ceea ce ne va permite îmbunătăţirea traiului celor ce muncesc, lichidarea cu un ceas mai devreme a înapoierii economice, grăbindu-ne paşii pe calea desvoltării Republicii Populare Române atât în domeniul politic-economic-social, cât şi în cel cultural. Pentru a înţelege bine acest eveniment cu urmări considerabile în ceea ce priveşte mersul înainte al ţării noastre, şi a cărui însemnătate nu trebue să scape niciunui om al muncii din Republica Populară Română, trebue să răspundem din capul jocului la următoarea întrebare: ce a determinat guvernul Uniunii Sovietice să facă acest gest. Pe care nîcîo altă putere din lume nu l-a făcut şi nici nu-l putea face ? Iată, peste câteva zile se vor împlini şapte ani de la începutul agresiunii hitleriste asupra popoarelor paşnice din U.R.S.S. E bine să ne amintim de timpul acela când şi poporul român a fost târît să lupte contra tării socialismului. Da, contra tării socialismului Căci acesta era principalul obiectiv al agresiunii. Oameni ai muncii robi ai marelui capital au fost trimişi sub conducerea fasciştilor să distrugă statul în care oamenii muncii se eliberaseră de exploatare şi construiau — liber şi paşnic — socialismul Nemaipomenit de grele au fost loviturile date Uniunii Sovietice. Nemaiauzit a fost jaful, — zguduitoare pierderile în oameni şi materiale. Şi totuşi victoria a fost a ţării socialismului. Şi totuşi, după această victorie, deşi nu toate rănile Uniunii Sovietice sunt încă vindecate, ea şterge cu buretele jumătate din reparaţiile datorate de trei ţări care au contribuit la provocarea acestor răni. România ataca în 1941. României i se iartă jumătate din despăgubiri în 1948. Şi atunci şi acum era vorba despre România. Dar despre care Românie ? Căci este o deosebire fundamentală — şi guvernul sovietic face această deosebire — între statul român duşman, reacţionar, agresor din 1941, stat al moşierilor şi bancherilor exploatatori, şi Republica Populară Română, care este O ALTA ROMÂNIE, stat al tuturor celor ce muncesc cu braţul şi cu mintea de la oraşe şi sate, stat în care forţa conducătoare nu mai sunt bancherii şi moşierii, ci este clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei. Dintr’o ţară con-Traian Şelmaru Continuarea în pag. VI col. 1-4 In pag. 3-a O senzaţională captură a Controlului Economic In timp ce populaţia Capitalei ducea lipsă de pâine, vagoane întregi de făina albă dosită cu anii de patronii morii „Herdan” erau mâncate de gărgăriţe! Fraţii Max şi Sever Herdan au fost arestaţi In prezenţa a numeroşi muncitori şi a unei masse compacte de ţărani a avut loc eri Marele meeting dela Islaz pentru sărbătorirea centenarului proclamaţiei din 1848 tonul^pe^care’* vezi" scris^impoft I Cuvântările rostite de prof. P. CONSTANTINESCU-IAŞI, prim vicepreşe dinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi tov. EMIL BODNARAŞ, arătăm domni membri al Biroului Politic al C. C. al P. M. R. şi ministr al Apărării Naţionale Forţele progresiste ale ţării noastre, conduse de P. M. R., păşesc hotărîte pe drumul desăvârşirii democraţiei populare pentru a pune astfel temeliile clădirii în ţara noastră a socialismului — a spus tov. Em. Bodnăraş In cadrul serbării centenarului revoluţiei dela 1848, care s’a desfăşurat ieri în Comuna Islaz. tov. Emil Bodnăraş ministrul Apărării Naţionale a ţinut următorul discurs: Discursul tov. EM. BODNARAŞ Primit cu puternice şi îndelungate aplauze, cu lozinca „Trăiască Partidul Muncitoresc Român“, tov. Emil Bodnăraş ia cuvântul în numele C. C. al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului. După ce aminteşte împrejurările în care s’a produs mişcarea revoluţionară din 1848 şi citirea proclamaţiei din 9 iunie 1848, pe acelaş loc unde se ţine acum impozantul meeting, tov. Bodnăraş arată cum moşierimea a cerut ajutor străin împotriva mişcării populare, pentru a trece apoi la analiza modului cum s’a înfăptuit coaliţia burghezo-moşierească împotriva poporului. Trădarea burgheziei Vorbitorul continuă apoi spunând: întreaga politică a burgheziei din guvernul provizoriu îndepărtează din ce în ce mai mult masele de revoluţie. Trădarea burgheziei este încununată prin refuzul de a organiza rezistenţa împotriva armatelor turceşti, venite la chemarea moşierimii să înăbuşe revoluţia, să împiedice eliberarea socială şi naţională a poporului român. Lupta poporului nostru pentru libertate, democraţie şi neatârnare a fost cu neruşinare înşelată de burghezia română care trece deschis şi definitiv în tabăra reacţiunii. Intr’adevăr, înăbuşirea revoluţiei este urmată de o perioadă în care se stabileşte mişeleasca înţelegere între burghezie şi moşierimea feudală, înţelegere al cărui rod este o nouă formă de stat, statul burghezo-moşieresc, in care exploatarea capitalistă şi moşierească se împletesc in inrâutăţirra «cartei tuturor celor ce muncesc in ţara noastră. I Această înţelegere trădătoare înfăptuită în dauna poporului este Continuare în pag. III col. 1-4., Plină de entuziasm o mass» imensa de ţărani şi muncitori a participa la meetingul de la Islaz cu ocazia serbării pentru aniversarea a 100 de ani de la Proclamația din 1848. OORA GRECIEI Tovarăşi şi tovarăşe. Regimul de teroare monarhofascist din Grecia, menţinut la putere împotriva voinţei întregului popor grec de cercurile războinice imperialiste americane, a trecut la o acţiune sângeroasă de exterminare în massă a celor ce luptă pentru libertatea şi drepturile poporului grec pentru independenţa naţională Reînviind fascismul, regimul de teroare monarho-fascist din Grecia îndreptat împotriva ţărilor de democraţie populară şi în primul rând împotriva UR.S.S., apărătoarea libertăţii popoarelor şi a păcii mondiale constitue o permanentă ameninţare a păcii în lume şi a colaborării între popoare împotriva acestor crime monstruoase se ridică valul de indignare a tuturor popoarelor iubitoare de libertate, pace şi progres din întreaga lume. Protestele adresate Organizaţiei Naţiunilor Unite dovedesc dorinţa unanimă a popoarelor de a lichida cât mai curând cu acest focar de războiu, care ameninţă pacea şi securitatea lumii. Mişcarea sindicală din Republica Populară Română şi întregul popor român în frunte cu forţa lui conducătoare, Partidul Muncitoresc Român, s’a alăturat cu toată hotărîrea luptei pe care o duc oamenii păcii şi a progresului, din lumea întreagă în frunte cu popoarele Uniunii Sovietice împotriva trusturilor imperialiste americane şi engleze care subjugă azi poporul grec. Prin acţiunea dusă de mişcările sindicale ale ţărilor cu democraţie populară. 10.000 de copii greci au fost salvaţi de ororile războiului civil La ordinul stăpânilor lor din Statele Unite, criminalii monarho-fascişti încearcă acum să împiedice această operă de salvare. Tovarăşi şi Tovarăşe. Noi muncitorii metalurgişti de la Uzinele ,,23 August-Malaxa’’ conştienţi că lupta poporului grec este propria noastră luptă pentru întărirea democraţiei populare din Republica noastră, pentru bunăstarea oamenilor muncii, pentru progres şi pentru pace între popoare înţelegem să răspundem acestor nouă măsuri a asasinilor de copii şi a călăilor poporului grec. CHEMÂND întreaga muncitorime din industria metalurgică să muncească o oră suplimentară în continuarea programului de lucru, Sâmbătă 12 sau Sâmbătă 19 Iunie a.c o oră a cărei valoare să exprime contribuţia noastră pentru ajutorarea eroicilor copii greoi a căror sacrificii contribue la asigurarea viitorului fericit al copiilor noştri. , Totodată adresăm acriaş chemare tuturor categoriilor de muncitori de la celelalte industrii de bază ale ţării noastre, chemându-i să urmeze exemplul nostru. Trăiască lupta eroică a poporului grec pentru libertate si independentă! Cauza poporului grec e cauza păcii mondiale Lupta pentru sprijinirea poporului grec e lupta noastră pentru pace! PENTRU COPIII DEMOCRATE Muncitorii de la uzinele „23 August-Malaxa” cheamă muncitorii din toată ţara să lucreze Sâmbătă 12 iunie, o oră peste program pentru ajutorarea copiilor Greciei democrate Un veac după revoluţia din 1848 Clasa muncitoare in frunte cu Partidul ei a înfăptuit şi depăşit cu mult revoluţia burghezo-democrată Problema hotărîtoare a revoluţiei din 1848 a fost aceea a desfiinţării iobăgiei şi împropietăririi ţăranilor. Această reformă trebuia să surpe forţa economică a boerimii şi să dea totodată o bază de mase revoluţiei. Luptătorul cel mai hotărît pentru eliberarea şi împroprietărirea ţărănimii, Nicolae Bălcescu conducătorul aripei stângi a burgheziei, spunea că în această chestiune constă întreaga revoluţie din 1848. Proclamaţia dela Islaz avea — printre celelalte revendicări democratice — şi acest punct de bază al eliberării şi împroprietăririi ţărănimii, a cărei înscriere în programul revoluţiei reprezenta un Ceea ce nu s’a înfăptuit la 1848 succes al luptei lui Bălcescu împotriva aripei drepte a burgheziei, în frunte cu Eliade. Proclamaţia de la Islaz nu a devenit însă o realitate vie. Doritori să-şi atragă sprijinul ţărănimii şi al masselor orăşeneşti, Eliade şi alţi conducători ai burgheziei au făcut la început concesii lui Bălcescu în chestiunea ţărănească. Mişcarea revoluţionară a masselor populare nu a întârziat însă să-i înspăimânte pe conducătorii aripei drepte a burgheziei. Această aripă era compusă în bună parte din boernaşi şi burghezi la rândul lor stăpânitori de moşii, care înţelegeau să ducă revoluţia atât cât nu erau atinse interesele lor exploatatoare. Iar aceste interese erau în bună măsură comune cu ale boerimii. Iată de ce burghezia în revoluţia de la 48 din Ţara Românească a început cu poporul împotriva boerimii şi a sfârşit, în chip trădător, cu boerimea împotriva luptei poporului pentru o viaţă liberă şi mai bună. Nici nu se stinsese bine ecoul mişcării populare de la Islaz şi de pe străzile Bucureştiului, că burghezia a şi început să ascundă şi să şteargă tot ceea ce îi reamintea de revoluţia din 1884. Nicolae Bălcescu, mort în exil, Nestor Ignat Continuare în pag. III col. 5-6^ împlinirea celor o sută de ani de la revoluţia din 1848 găseşte poporul român în împrejurări care-i îngădue să vadă limpede trecutul şi să tragă învăţăminte din frământata sa desvoltare istorică. Cerinţele democratice înscrise în proclamaţia de la Islaz, care treziseră în popor nădejdea unei vieţi noi, mai bune, au fost degrabă date uitării de către burghezie. Peste amintirea figurilor luminoase din 48, un N. Bălcescu, un Radu Şapcă, o Ana Ipătescu şi alţii, peste amintirea luptei populare revoluţionare s’a aşternut aproape un veac trădarea, făţărnicia şi minciuna regimurilor reacţionare burghezo-moşiereşti, şi nici în suta de ani următoare, a devenit însă o realitate şi încă o realitate cu mult depăşită, în trei ani de regim democratic. De ce ultimii trei ani au adus în istoria ţării noastre acel pas uriaş înainte care nu s’a putut face, cu toate jertfele şi luptele poporului, în 97 de ani? Iată o întrebare pe care şi-o poate pune astăzi orice cetăţean al Republicii Populare Române. Răspunsul la această întrebare îl dă cu limpezime tov. Gh. Gheorghiu-Dej în Raportul Politic General la Congresul P. M. R.: „...Cele mai multe din aceste cerinţi (burghezo-democratice n. n.), cu tot caracterul lor limitat, nu au putut fi traduse în viaţă, deoarece revoluţia din 1848 s’a săvârşit sub hegemonia burgheziei. Aripa stângă a burgheziei, în frunte dl Bălcescu, a fost nevoită, după revoluţie, să ia drumul exilului. Desăvârşirea revoluţiei burghezo-democrate în România a devenit posibilă numai sub hegemonia proletariatului, atunci când clasa muncitoare a României, punându-se în fruntea celorlalte forţe populare, a cucerit un rol hotărîtor în viaţa de stat“. In condiţiile economice foarte înapoiate din 1848, clasa muncitoare, care avea să desăvârşească şi să depăşească revoluţia burghezo-democratică, era în principatele dunărene încă la primele ei începuturi. Aliatul principal al muncitorimii de astăzi, ţărănimea muncitoare, era şi acum un veac masa cea mare a poporului. Cu tot elanul ei revoluţionar însă, ţărănimea doritoare să scuture jugul iobăgiei şi să capete pământ, se afla în 1848 — ca şi muncitorii de la oraşe — la remorca burgheziei. Burghezia din principate în cea mai mare parte fie că făcea parte ea însăşi din rândurile moşierimii, fie că era legată de interesele economice ale moşierimii adică de interesele acelei clase reacţionare împotriva căreia se îndrepta şi pe care ar fi trebuit s’o doboare revoluţia. De aceea revoluţia dela 1848, în Ţara Românească în deosebi, se caracterizează printr’o luptă continuă în sânul conducerii revoluţionare între aripa stângă şi aripa dreaptă a burgheziei. începând revoluţia sub steagul luptei pentru neatârnarea naţională şi pentru democraţie, burghezia a sfârşit-o degrabă prin înţelegerea cu boerimea şi supunerea faţă de Turci, împrejurările istorice din principate au făcut să iasă la iveală caracterul limitat al revoluţiei burgheze şi trădarea burgheziei încă din anii revoluţiei. In pag. V-a UZINELE ŞI COMUNA FERDINAND (SEVERIN) AU PRIMIT DENUMIREA „OŢELUL ROŞU” UZINA A DEPĂŞIT CU 1 SC/6 PROGRAMUL DE PRODUCTIE PC LUNA MAI. UN CUPTOR SIEMENS-MARTIN RECONSTRUIT IN 1993 ORE IN LOC DE 3900 -ECONOMIA DE TIMP REALIZATA DE MUNCITORI INSEMNEAZĂ 376 TONE OTEL MAI MULT Astăzi începe în întreaga ţară „CUPA UNITĂŢII TINERETULUI” CONVOCAREA iman DEPUTAŢII F. D. P. SE VOR ÎNTRUNI JOI SEARA Prezidiul Marii Adunări Naţionale convoacă Marea Adunare Naţională pentru Vineri 11 Iunie ora 10 dimineaţa la sediul Adunării. ★ Deputaţii Frontului Democraţiei Populare sunt convocaţi pentru Joi 10 Iunie ora 9 seara, la sediile centrale ale organizațiilor din care fac parte.