Scȃnteia, august 1948 (Anul 17, nr. 1185-1210)

1948-08-01 / nr. 1185

Răspunderea personală trebue să stea la baza organizării muncii Sub con­ducerea Par­tidului. clasa muncitoare din tara noa­stră a pornit cu avânt la clădirea mo­dului de pro­ducţie socialist, mod de pro­ducţie superior bazat pe o nouă şi mai înaintată pro­ductivitate a muncii, pe o nouă şi superioară organi­zare a muncii, chezăşie a u­­nei vieţi îmbelşugate şi în­floritoare pentru întregul popor muncitor. In întreprinderile naţiona­lizate pulsează un ritm nou. Piedicile puse desvoltării pro­ducţiei de patronii sabotori au fost înlăturate, producţia creşte, întrecerile socialiste care iau avânt creiază con­­diüunile unei organizări^ su­perioare a muncii, bazată pe simţul de răspundere al mun­citorilor şi inginerilor fată de muncă şi de mijloacele de producţie. Acest simt al răspunderii care se făureşte zi cu zi în întreprinderile naţionalizate trebue stimulat şi întărit prin organizarea lui pe bază de răspundere directă şi perso­nală. „Acolo unde nu există răs­pundere personală — ne în­vaţă tovarăşul Stalin — nu poate fi vorba de o ridicare cât de cât a productivităţii muncii, de o îmbunătăţire a calităţii producţiei, de o pur­tare cu grijă fată de maşini, de maşini unelte, de instru­mente“. Bazată pe principiul răs­punderii personale, Legea de organizare şi funcţionare a întreprinderilor Statului pre­vede răspunderea personală a directorului, conducătorul unic al întreprinderii, pentru bunul mers al acesteia. Le­gea fixează şi răspunderile fiecărui membru al condu­cerii întreprinderii. Dar legea nu putea fixa sarcinile şi răspunderile ce revin pe baza acestor sarcini dela caz la caz .dela între­prindere la întreprindere, dela epocă la epocă, tu­turor inginerilor, tehnicie­nilor, maiştrilor, funcţionari­lor si fiecărui muncitor în parte, sarcini şi răspunderi atât de diferite unele de^ al­tele. împărţirea judicioasă şi stabilirea Drecisă a acestor sarcini şi răspunderi este un element esenţial al bunei or­ganizări a unei întreprinderi şi în munca de organizare a întreprinderii, o sarcină im­portantă a directorului^ şi^ a tuturor celor ce deţin în în­treprindere funcţii de condu? cere mai mari sau mai mici. O bună organizare este con­diţionată de aplicarea ^ rigu­roasă a principiului răspun­derii personale, principiu or­ganizatoric socialist de cea mai mare însemnătate. Or­ganizaţia de partid, organi­zaţia sindicală şi întregul co­lectiv al întreprinderii tre­bue să aibă drept preocupare permanentă aplicarea neşo­văitoare a acestui principiu şi lupta pentru desvoltarea simţului de răspundere a fie­cărui membru al colectivu­lui. Câteva exemple ne vor a­­răta mai concret dece este necesară răspunderea perso­nală, în ce constă ea, şi cum poate fi realizată. La fabrica Standard-Te­­lefoane, curăţirea maşinilor a fost (ţaţă la început în grija u­­cenlcilor din întreprindere, a TUTUROR ucenicilor pentru TOATE maşinile. Evident că atunci când o maşină sau mai multe, rămâneau ne­­curăţite (şi cazul se repeta destul de des), nimeni nu putea fi tras personal la răspundere. Fiecare^ se es­chiva, pretinzând că maşi­na murdară nu cădea în sarcina lui. Dar când curăţirea maşi­nii a fost dată în răspun­derea personală a fiecărui muncitor, lucrurile s’au în­dreptat, iar azi e o plăcere să priveşti maşinile dela Standard-Telefoane. N’au reuşit însă până în prezent tovarăşii dela Stan­dard să înlăture o lipsă se­rioasă în întreţinerea motoa­relor electrice, de a căror bună funcţionare depinde întreaga producţie. In întreprindere sunt elec­tricieni destoinici. Ei întreţin TOATA insta­laţia electrică. Dar când un motor electric se defectea­ză şi opreşte în loc maşinile, nu poate fi nimeni tras la răspundere, fiindcă nu s’a dat sarcină directă şi perso­nală unuia care să poarte răspunderea bunei lor func­ţionări. Şi în alte părţi sunt ca­zuri asemănătoare. La întreprinderile meta­lurgice foste Voina, de e­­xemplu, nu există o maga­zie centrală pentru piesele fabricate, cu un responsabil care să Ie ia în primire, să le sorteze, etc. Cine răspun­de pentru eventualele lip­suri? Nimeni. La unele întreprinderi me­talurgice, fierul vechi stă a­­runcat clae peste grămadă în vreun colţ al fabricii. Nu există nicio răspundere la sortarea lui- la încărcarea lui în cuptoare. Din cauza materialelor neferoase ce se găsesc amestecate, calitatea oţelului suferă, şi se pot în­tâmpla accidente care peri­clitează viaţa oamenilor şi instalaţiile. Cine răspunde? Inginerul-şef al turnătoriei? Maistrul turnător? Turnăto­rii? Acolo unde pentru ace­eaşi sarcină există mai mulţi „responsabili“, când în jurul răspunderii se iscă dis­cuţii, acolo nu există răs­pundere. Se întâmplă ca în zicătoarea cu copilul cu moaşe multe. Sunt doar câteva exemple cari dovedesc că în organi­zarea unei întreprinderi ni­mic nu trebue lăsat te voia întâmplării sau 1a bunăvoin­ţa unuia sau altuia. Dimpo­trivă: fiecare lucru care trebue făcut, trebue încre­dinţat (chiar atunci când cade în sarcina unui grup întreg) răspunderii persona­le a cuiva, iar cel ce a prb mit o răspundere trebue să fie controlat, să ştie că are de dat socoteală pentru mo­dul cum şi-a îndeplinit sar­cina. Lipsa de răspundere per­sonală face cu neputinţă până şi cel mai elementar control. Atunci când, cerce­­tându-se cauzele unor opriri ale producţiei, unor pagube, unor accidente, se nasc dis­cuţii interminabile în care unul dă vina pe celălalt, în­seamnă că nu s’a aplicat principiul organizatoric so­cialist al răspunderii per­sonale. In asemenea situa­ţii, duşmanul de clasă îşi poate face nestingherit men­drele, fără a putea să fie împiedicat şi demascat. Principiul răspunderii per­sonale trebue aplicat de sus şiA până jos, dela director şi până 1a ultimul ucenic. El trebue aplicat în toate do­meniile: în administraţie, în mânuirea banilor şi a mate­rialelor, în producţie, in păstrarea şi îngrijirea maşi­nilor şi unelte1on>'«tc. Ne putem însă considera împăcaţi împărţind şi stabi­lind răspunderile „odată pentru totdeauna“? Nu. căci asa ceva nu este cu putin­ţă. O întreprindere socialistă este un organism viu. în care voinţa de progres a Partidului şi a clasei munci­toare creiază zilnic situaţii noui. care dau naştere Ia sarcini noui. Dar nu totdea­una aceste sarcini noui sunt date Ia timp în răspunderea personală a cuiva. De multe ori ele rămân „fără stăpân“, se nasc goluri în sistemul răspunderilor şi aceste go­luri creiază de cele mai multe ori elemente de desor­­gamzare, duc 1a pagube şi 1a accidente. In decursul timpului, asu­pra unora se îngrămădesc sarcini şi răspunderi din cale afară de multe, cărora nu reuşesc să le mai facă faţă, în timp ce alţii, cu sau fără voie, sunt lipsiţi de răspun­deri. Deaceea împărţirea răs­punderilor trebue să fie per­manent revăzută şi totdeau­na raţională şi precisă. Există 1a unii tovarăşi cu funcţii de conducere în în­treprinderi, tendinţe de a monopoliza^ răspunderile. A- ceşti tovarăşi care n’au „în­credere“ să dea răspunderi colaboratorilor lor, vor să facă^ singuri^ totul. E o ten­dinţă greşită care desvaţă pe oameni de simţul răspun­derii, care toceşte acest simţ. Cât despre tovarăşii care practică această metodă, — ei înşişi neputând cuprinde întreaga muncă, provoacă a­­ceîe goluri în sistemul răs­punderilor, de care am vor­bit mai sus. Când un condu1, cător monopolizează răs­punderile, aceasta însemnea­ză tocmaj că încă nu se pricepe să organizeze. Rolul conducătorului este ce! de a organiza munca, de a împărţi răspunderile între colaboratorii săi, de a-i con­trola sistematic, de a-i învăţa şi pe aceştia să împartă răspunderile între colabora­torii lor şi 1a rândul lor să controleze pe subalterni, să-i educe în spiritul răspun­derii. întărind astfel răspunderea personală, se obţine o cre­ştere rapidă a cadrelor, şi totdeodată se întăreşte şi spiritul de răspundere colec­tiv pentru activitatea şi bu­nurile întreprinderii şi se în­­făptueşte o condiţie de bază ca întregul colectiv al între­prinderii să participe cu toată iniţiativa şi puterea de muncă 1a desvoltarea şi în­florirea ei. .1 6 PAGINI 4 LEI Düftinig I August T$48 SERIA III ANUL XVII No. H85 REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonica: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE * Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani ş! intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 = CITIŢI---------------------------— IN CORPUL ZIARULUI: • VIAŢA DE PARTID. — Lupta pentru ridi­carea nivelului politic şi ideologic, o luptă a tu­turor membrilor de Partid. (Pag. 3-a). •; INDUSTRIA PETROLIFERA SE REORGA­NIZEAZĂ. (Pag. 3-a). S, CUM SE VA FACE REVIZUIREA PENSIO. NARILOR C. F. R. (Pag. 3-a) • DIN ŢARA SOCIALISMULUI: — Rolul sindicatelor în regimul socialist. (Pag. 4-a) • IN UZINELE ŞI FABRICILE DIN BRAŞOV CREŞTE PRODUCTIVITATEA MUNCII. (Pag. 3-a)' •: REORGANIZAREA SINDICATELOR DE SALARIAŢI AGRICOLI. (Pag. 5-a). • CAUZELE CATASTROFEI DELA LUDWIGS­HAFFEN. (Pag. 6-a) Erf, în gara Ii tin ea sa Peste 800 copii de muncitori s’au întors din coloniile de vară dela Codlea, Bran, Cristian, Vulcan şi Timiş Pe peroanele gării Băneasa, muncitori si muncitoare din întreprinderile Bucureş - ţiului cercetau eri dimineaţă zarea, din care trebuia să se desprindă trenul. Veneau co­pii ce petrecuseră 30 de zile d’e plăcută vacsnţă în colo­niile de vară dela Codlea, Timiş, Bran, Cristian şi Vul­can. Alături de părinţii dor - nici să-şi revadă copiii, cele 60 de activiste ale UFDR care împreună ou delegaţii Ministerului Sănătăţii, organi­zaseră această acţiune au pregătit copiilor o frumoasă primire. Nici fanfara militară nu lipsea d'e pe perenul gării. (Ciliit reportajul în pag. 4-a) Ce reprezintă pentru R.P R. reducerea de 73,2 milioane dolari acordatâ de U. R. S. S. în contul reparaţiilor • Anularea livrărilor de cai şi animale de reproducţie • Reducerea simţitoare a livrărilor de produse petrolifere* material lemnos, vite şi porci de tăiat, utilaje industriale Aceste scutiri şi reduceri ne vor da posibilitatea unor substanţiale importuri de maşini şi materii prime pentru industria naţionalizata şi vor contribui la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Joi seara a avut loc la M ini-sterul Finanţelor, solemnitat ea semnării Convenţiei de redu­cere cu 73,2 milioane dolari a livrărilor în conim reparaţiilor fi Convenţiei de livrări pe anul V intervenite între U-R.S.S. şi Republica Poputară Română. Cu acest prilej au luat cuvântul N. V. Vasiliev, şeful Direcţiei pentru Livrările din România şi tov. Al Jacob, ministru adjunct al Finanţelor Publicăm mai jos cuvântările rostite: Domnilor M niştri, Domnilor! Acum au fost semnate Con­venţia de reducere cu 73,2 mili­oane dolari a livrărilor, în contul reparaţiilor şi Convenţia de li­vrări pe anul V. Această reducere este un nou Copiii au coborvt voioşi din vagoane şi pornesc spre ai lor. Impozitele sepotachita şi prin CEC La sate, perceptorii şi agenţii fiscali pot incasa impozitele, dând chitanţă Cu privire la plata impozi­telor, Ministerul Finanţelor a dat un comunicat prin care se precizează că, in afară de caeieriile administraţiilor fi­nanciare si percepţiilor im­pozitele datorate Statului se mai pot achita si prin C E C. Plata impozitelor nu se poate face direct in mâinile agenţilor fiscali, decât in co­munele rurale, unde percep­torii de agenţie si agenţii fis­cali pot Incasa impozite con­tra chitanţă oficială eliberată din chitanţier. Ne scrie un funcţionar dela U. C. B. $l io muncile ne birou trebuesc aduse inovaţii Inovaţiile pe care oamenii muncii le introduc în pro­ducţie, — n‘au rămas fără e­­cou nici la noi in instituţie, între funcţionari. La Contabilitatea Materia­lelor, din cauza unor opera­ţiuni speciale de reevaluare, lucrările rămăseseră în urmă cu 4 luni şi eram ameninţaţi să nu ajungem la z\ cu ele. Preocupându-ne serios de această problemă, am reuşit datorită iniţiativei tovarăşu­lui Miorţescu Gheorghe, ca printr'o serie de inovaţii în ceeace priveşte organizarea tehnică a lucrărilor, să adu­cem o serioasă contribuţie la lichidarea lucrărilor restan­te asigurând în acelaş timp o mai rapidă desfăşurare a lucrărilor şi o mai precisă evidenţă a materialelor şi va­lorilor contabilizate. Desfiin­ţând cu totul bonurile mici de defalaare, care întârziem mult lucrările şi înregistrând şi taxând direct pe bonurile mari. originale, am reuşit să scurtăm la jumătate timpul 1 înregistrărilor. Prin aceasta am eliberat de aceste lu-1 crări un număr de 4—5 funcţionari, care pot face | acum alte munci. In acelaş j timp se realizează şi o eco­nomie anuală de aproxima­tiv 1500 de carnete de bo­nuri mici a câte 200 file, care se consumau inutil. T o tódat ă s‘a organizat la noi un nou sistem de control al contabilizării valorilor, sistem menit să ţină în perfectă concordanţă contabilitatea, ge­nerală ou toate operaţiunile de debit şi credit. însufleţiţi de aceste inova­ţii care ne uşurează mult lu­crul cu toţii am trecut la muncă, reuşind să aducem într'un timp scurt, toate lu­crările — rămase cu patru luni in urmă — la zi. Marcel Teodorescu coresp. vokenfer act care arată marea prietenie « Uniunii Sovietice faţă de Republi­ca Populară Română, Marea mea Patrie şi-a demon­strat sentimentele sale de prie­tenie faţă de România printr’o se­rie de alte acte mărinimoase. care vă sunt cunoscute. In hotărîrea Guvernului Sovie­tic, de reducere a plăţilor în con­tul reparaţiilor datorate de Ro­mânia, se menţionează : „In dorinţa de a asigura o cât îmi grabnică refacere a econo­miei naţionale a României şi având In vedere relaţiunile de prietenie stabilite între ţările noastre, Gu­vernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce cu 50 la sută suma ră­masă de plată în contul repara­ţiilor, începând dela 1 Iulie a. c. Această hotărîre are o mare însemnătate, prin faptul că în eco­nomia naţională a României devin disponibile de îndată valori reale. Această reducere desinteresată a livrărilor, este un ajutor real şi nu poate fi comparat cu ajutorul prevăzut în aşa numitul „plan Marshall“, pe care îl aplică capi­taliştii şj la baza căruia clica im­perialistă din U.S.A. pune înrobi­rea politică şi economică a ţări­lor. Trebue să remarc că, această hotărîre a tost luată de Guver­nul Uniunii Sovietice în perioada intensei refaceri a economiei sale naţionale îin urma distrugerilor făcute de fascişti. Această hotărîre este expresia reală a prieteniei ce o poartă Uni­unea Sovietică, Partidul nostru Co­munist (bolşevic) şi personal to­varăşul STALIN faţă de poporul român. Având în vedere atitudinea se­rioasă şi sineeră a Guvernului Re­publicii Populare Române faţă de obligaţiunile ce şi le-a asumat în (Continuare în pag. 3-a col. 5-6-7) reclamaţiei şi lucrurile înapoiate păgubaşului. Creşte nivelul politic al aparatului de Stat Deasemeni merită să fie re­levat următorul caz care eviden­ţiază, un nou tel de a privi lu­crurile din partea aparatului po­liţienesc : Câţiva lucrători au tost prinşi că şi-au însuşit nişte petece de cauciuc dela atelierul la care lu­crau. Aduşi la circumscripţie, anchetatorii au constatat că aceş­tia erau la prima infracţiune, ca lipsiţi de conştiinţa de clasă, erau o pradă uşoară pentru patronul hrăpăreţ careu exploata până la sânge. Deaceea, în loc să-i tri­mită în judecată, birocratic, anchetatorii au luat contact cu Sindicatul Metalo-Chimic, urmând ca vinovaţii să fie judecaţi de o comisie de disciplină a acestuia. Comisarii le-au explicat că nu se poartă cu dânşii cum s’ar purta cu nişte infractori recidivişti dându-le posib litatea să-jşi des­chidă mintea asupra greşelii lor şi să se îndrepte pe linia Juptel împotriva exploatării, nu să îm­partă jaful cu patronul. Această atitudine de necon­ceput la poliţia veche pune In iumină conştiinţa politică ce pă­trunde tot mai mult în noul aparat de Stat odată cu Intra­rea a tot mai mulţi oameni ai muncii în rândurile sale, dar în a­­celaş timp ne atrage atenţia asu­pra unor primejdii care nu tre­bue nesocotite. Se ştie că Partidul clasei mun­citoare a chemat din totdeauna pe oamenii muncii să se organizeze şi să lupte împotriva exploatării.­(Continuare în pag. 4-a col. 1-2-3) Circumscripţiilor de poliţie le revin importante sarcini î„ ca­drul aparatului nostru de Stat. Lor V. se prezintă spre cercetare şi uneori spre rezolvare in primă instanţă o mulţime de chestiuni administrative şi judiciare din cartier: furturi, crime, abuzuri de încredere, ameninţări. con­flicte intre proprietari şi chiriaşi care intră in cadrul legii sabo­tajului, cereri pentru certificate de paupertate, fişe de imobil, eliberări de birouri de populaţie, etc. E o muncă grea, complÂC:CStă, care cere multe eforturi din partea aparatului poliţienesc. La un comisariat Am vizitat de curând un co­misariat din cartierul Şerban Vodă, o circumscripţie în raza căruia domiciliază o populaţie al­cătuită din diferite straturi so­ciale. La ora 7 dimineaţa toţi funcţionarii sunt prezenţi şi până la ora 8, când începe serviciul, se face prelucrarea articolului de fond din „Scânteia“, se trec în revistă problemele generale la ordinea zilei, apoi urmează ra­portul în cursul căruia se anali­zează operativ problemele ivite pe teren. La ora 8 începe primirea pu­blicului la serviciile respective. In materie judiciară, reclamaţiile sunt cercetate de comisarul de serviciu, care hotărîşte cine să facă investigaţiile pe teren In general cercetările nu se tărăgă­nează. Ca exemplu de prompti­tudine cităm cazul spargerii fă­cute la locuinţa inginerului R. Rusu. din Bd. Mărăşeşti 123, când în urma acţiunii expeditive a organelor anchetatoare, care s’au deplasat imediat pe teren, hoaţa a fost prinsă chiar in ziua Minerii dela Ghelar au îndeplinit programul pe luna Iulie cu 3 zile înainte de termen (Prin telefon). — In luna Iulie minerii dela Ghelar, deşi au avut de luptat eu greutăţi, au învins aceste greutăţi dând tot mai mult minereu metalurgiştilor dela uzmele IMS-Hunedoara. Prin naţionalizarea mai bună a muncii şi prin întrebuinţarea unor noui metode de muncă, ei au re­uşit să îndeplinească programul de producţie pe luna Iulie cu trei zile înainte de termen. Programul odată îndeplinit, minerii dela Ghe­lar continuă munca, cu şi mai mare avânt pentru a depăşi pro­gramul şi a scoate cât mai mutt minereu. Poporul francez nu vrea un guvern de ciocli Noul cabinet Marie este alcătuit din oamenii care au pregătit înfrângerea Franţei de către Hitler. — Galeria trădătorilor: Reynaud, Blum, Delbos, Schuman, Jules Mach, René Mayer, şi André Marie protectorul colaboraţioniştilor „Un guvern care se bucură de sprijinul bursei, nu se poate bucura de încrederea clasei muncitoare franceze“ La 24 Iulţe. valorile dela bursa din Paris, au înregistrai impprtante urcări. Era ziua când marea finanţă de peste Ocean impunea Franţei> un nou guvern al prădării naţionale — gu­vernul prezidat de André Marie... MAURICE THOREZ, secreta­rul general al Partidului Comu­nist Francez, a caracterizat ast­fel acest guvern : „Nouii miniştri GUVERNUL ÎNFRÂNGERII DIN 1940 EVAZIUNI FISCALE in valoare de aproape 400 milioane lei săvârşite de foştii patroni ai întreprinderilor naţionalizate din Timişoara Timişoara. — In urma con­trolului fiscal la întreprinderile din Timişoara, control care pri­vea activitatea lor până ia naţio­nalizare, s’au descoperit evaz'uni fiscale în valoare de peste > 00 milioane lei, săvârşite de capita­­■işti. La „Industria Lânei“, totalul ’mpoz’telor sustrase — inclusiv amenda — se ridică la 187 mi-7 Iunie 1940 — Cabinetul Paul Reynaud - Pétain-Schuman-de Gaulle care a predat Franţă naziştilor, este constituit şi 3 dintre membrii acestui guvern Paul Reynaud, Robert Schuman şi iron Delbos fac parte din ac tualul guvern impus Franţei de imperialiştii americani. In clişeu U O Froissard. Chichery, Paul Reymaud Ivon Delbos, de Gaulle şi Per not. sunt oameni vinovaţi de înfrân­gerea Franţei, oameni cari şi-au câştigat faima de gropari ai Re­publicii, oameni cari au fost con­damnaţi de 1000 de ori, cari ar fi trebuit să dispară din viaţa politică“. „Groparii Republicei“ sunt a­­cei politicieni francezi reacţio­nari cari au pregătit în mod conştient înfrângerea Franţei de către hitlerişti, lozinca lor fiind „mai bine Hitler decât o Fralnţă cu adevărat democraţi-, că". Ziarul „L’Humanité“ publica în ziua alcătuirii actualului gu­vern Mari«, fotografii din tim­pul tragicului exod din Iunie 1940 al populaţiei din Nordul Franţei, fugărită şi masacrată de avioanele „Luftwaffe-ului“. Pe aceste fotografii se poate citi : (Continuare in pag. 5-a col. 6-7-8) Discursul lui N. V. Vasiliev Din problemele construirii noului aparat de Stat Oamenii muncii păşesc cu încredere intr’o circumscripţie de politie — Altă viaja, alte probleme la un comisariat din cartierul Şerban Vodă — lioarje léi, la fabrica „Standard" la 130 milioane, la „Botin“-Jimbo­­lia la 27 milioane, la „Romitex” 9 milioane, la „Union“-Jimbotia 1.242.000 lei; la „Economia“ la 4.740.000 lei, etc. Cercetările cont'nuă, pentru a da de urma tuturor fraudelor şi evaziunilor fiscale săvârşite de capitalişti în dauna poporului muncitori ■ r PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÁ! * *

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék