Scȃnteia, august 1948 (Anul 17, nr. 1185-1210)

1948-08-01 / nr. 1185

2 Au fost inaugurate primele 4 cabane de adăpostire pentru muncitorii U.C.B.-ului Eri, în Piaţa 28 Martie şi în Str. Meteor No. 65, au fost inaugurate primele 4 cabane de adăpostire pentru muncitorii U. C. 1­.-ului. Ridicate, în principalele puncte ale Capitalei, aceste cabane vin să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale muncitorilor manuali de la Uzinele Comunale Bucureşti cari, altădată, aşteptându-şi schim­­bul, erau nevoiţi să stea în ploaie sau în frig. Cabanele acestea sunt rodul a câteva mii de ore de muncă vo­luntară prestate de muncitorii dia U.C-B. Ele au fost construite fără a se cheltui fonduri speciale, materialul necesar construcției fiind recuperat din dărâmăturile clădirilor de pe șantierul Arsenal. Până la toamnă vor fi construi­te încă trei cabane. BANCA NAŢIONALĂ a româniei direcţia bunurilor CAUTĂ DE ÎNCHIRIAT ana sau două magazii Uherdl imediat, în suprafaţă totală de 1.000—1.500 rnm p.­ zidite, eventual planşeu de betou­'­hnie inehiss, uşor op* cesibile, curte închisă, even­tual cu linie de narat. C­ | MEGAFOANE - AMPLIFICATORI , COMENZI PENTRU CONSTRUCŢII , i PRIMESTE I I „RADIO PROGRES" ! Bd. 6 Martie No. 3, — Telefon *.80.31 l 3017 fi CENTRALA INDUSTRIALA A MATERIALELOR DE CONSTRUCȚIE CAUTA SPRE CUMPĂRARE: 1 compresor de aer 6—7 atm. 9 m., 6 ciocane pneumatice 1600 m. f. linie Decauvu­le tip O ecartament 740 cu celisele si butoanele respective. 1500 buc. traverse de fier pentru linie ecart. 760 20 buc. saibe turnante 50 buc. vag. a I m. c. 1 rezervor de comustibil capacit. 1000 1. 50 m. furtun de cauciuc de 1 ţol 6 frânghii de 30—50 m. pentru binale 12 centuri pompieri Oferte, chiar parţiale, se primesc zilnic la sediul Cen­tralei din Bucureşti, B-dul Republicii No. 38. ^ oexJOOCXXJCM3CXXJOCX»OC3aaOCXXXXXXXXXX»C&OOCXX3r f ANUNŢ I Administraţia Comercială MAT din Calea Vic­­toriei 114, cumpără următoarele maşini de tâmplă­rie k­ompiecte: — 1 obrect universal cu burghiu; — 1 maşină de grosime; — 1 circular automat, eventual cu 2 pânze; — 1 fierăstrău cu pânză panglică (Bordstige). Ofertele se primesc la Serviciul Technic In Calea Victoriei 114. Etaj I I. C. PRIMĂRIA COMUNEI OCNA SIBIULUI JUDEŢUL SIBIU PUBLICAŢI­U­NE Nr. 1369 din 1948 Se comunică Interesaţilor că Primăria Ocna­ Sibiului, lu­crează la refacerea cadastrului şi punerea de acord cu reali­tatea. Cine are imobile de orice fel pe teritoriul acestei comune, este invitat a-şi clarifica situaţia, prezentându-se la Primărie în orice zi de lucru, până cel mai târziu la 15 August 1948, când va începe retranscrierea lucrărilor verifi­cate. Primăria îşi declină răspunderea pentru greşelile cauzate de lipsa de Interes a celor ce nu-și aranjează situația in termenul de mai iua. Ocna­ Sibiului, la 22 Iulie 1948. Primar, ILIE RUDEANU Notar: IOAN SALOMIU ___________________________,____ C. Şi totuşi omul acesta era tatăl său. Ale lui erau şi şuba şi că­ciula mică demodată de­­straligi şi sprâncenele cărunte şi stufoase. Şi faţa aceasta — teribil de schim­bată, uscăţivă, pământie era tot a lui. — Tată! — strigă Volodia, cu o voce răsunătoare. Tată, dragul meu! Bătrânul tresări şi scăpă băţul din mână. Se desprinse de înso­ţitor şi porni spre cel care-l stri­gase, cu mâinile întinse înainte, ca un orb. Pipăi hainele lui Volo­dia, faţa, umerii, apoi îl îmbrăţişa, rezemându-şi fruntea de şapca lui şi Volodia simţi cum i se cutre­mura trupul de plâns. — Tata, ce-i cu tine, opreşte-tei şi apucă mâna rece a părintelui. Era aspră şi osoasă şi Volodia o strângea şi o mângâia, simţind sub degetele sale fiecare oscior.Cei din jur stăteau tăcuţi. Fata lăsă felinarul în jos şi se întoarse cu spatele. Iastrebov privea ţintă la ei, iar însoţitorul directorului. Fitin, ridică torţa, luminând pe cei doi Stojarovi. Deodată, bătrânul­ îşi deslipi obrazul de Volodia, îşi îndreptă trupul — era mai înalt aproape cu un cap — şi cu mâna tremu­rând­, îl bătu pe Volodia pe umăr. — Şi gata, fiule, ajunge.­. Să te văd cum arăţi? Bravo! Mare bucu­rie pentru mine şi pentru mama ta ! Cu un gest larg, din alte vre­muri, îşi potrivi căciula şi pe fu­riş îşi şterse ochii. Cineva ridică băţul d­e jos şi i-l întinse. Bătrânul îl privi a­­proape furios, dar pe urmă îşi trecu băţul sub braţ, se dădu îna­poi cu un pas, îşi luă un aer im­punător­ şi rezemându-şi , spatele de una din maşinile atelierului spuse cu vocea lui gravă de bas, de odinioară: — Ai adus tancurile? Nu tac nici două parale! Am şi examinat câteva, Iţi vine să le propteşti în cârje, ca pe Invalizi. La fiare ve­­chi cu astfel de maşini, iar tu le-ai adus să fie reparate. Va tre­bui să le selecționăm, iar apoi să facem­ din trei, unul. — Nu se poate să faceți din trei unul — spuse tânărul Stoja­­rov, zâmbind fericit. Cu câte am­ venit, cri tot atâtea trebue să mă și întorc. Iar, ţie tată, văd că-ţi place, ca și altă dată, să iei mă­suri categorice. — Dar tu cum credeam, că la bătrâneţe o să-mi schimb carac­terul? Nu, tinere, doar profesia mi-am schimbat-o, eram construc­tor de maşini şi am devenit di­rectorul atelierului de reparat orice vechitură. Dar asemenea ve­chituri, cum ai adus tu, mulţu­mesc frumos! Să le fi dus la mor­gă, la cimitirul din Ohta, dar nu la reparat, i­ar greşit­ adresa, tinerel Bătrânul era fericit. Toţi vedeau aceasta. Se prefăcea că-şi încrun­tă sprâncenele, dar ochii îi stră­luceau în lumina torţei, umeziţi de lacrimi. Stătea la un pas de fiul său, dar fiecare îşi dădea sea­ma că ar fi vrut să-l îmbrăţişeze, să-l strângă la piept pe băiatul acesta care pentru el, parcă în­viase. — Volodia, Volodenca! se auzi din fundul atelierului o voce de femeie. Băieţelul meu! Toţi întoarseră capul. La celălalt capăt al atelierului se zărea o fe­­meie scundă, într’o şubă de blană Se ţinea cu greu pe pleioara Alături de ea venea, ţinând-o de braţ, o femeie înaltă, cu umeri înguști, îmbrăcată intr’o bainl vătuită, unclila? la culoare și purtând o căciulă bărbătească ne cap. — Intâmpină-ți mama — spuse încet și cu seriozitate Stojarov. — Cu băgare de seamă însă, căci ea te considera mort. Dar cum puteai s'o faci cu bă­gare de seamă ? Volodia se repezi in întâmpi­narea mamei sale şi aproape o ri­dică In braţe. Işi lipi buzele de faţa el mică scăldată în lacrimi. II sărută ochii, înfundaţi tn or­bite şl obrajii traşi, cu pomeţii ieşiţi tn afara. — Nu plânge, mămico, nu plan­era..­ repeta el. — Doar sunt eu, sănătos, viu, întreg, fără nicio sgârietură... Uită-te la mine... El hai, uită-te! Iată că ne-am întâl­nit şi totul e bine. Şi eu eram îngrijorat, nici eu nu ştiam nimic despre voi. Dar femeia nu se liniştea. Con­tinua să plângă şi să-l ţină strâns. Nu-i venea sa creadă el e tn­­tr'adevăr el şi îi era teamă ei va dispare, dacă-l va lăsa din braţe -• . Plângea şi repeta mereu cu­vinte fără şir, fără să vadă pe nimeni, fără să observe nimic, tn jurul el. Deodată un gănd­it stră­bătu mintea şi întrebă tn grabă: — Ai venit pentru mult timp? Pentru totdeauna ? — Nu, nu pentru totdeauna. Cum aș fi putut veni pentru tot­deauna ? — Dar pentru cât timp? — Asta va depinde de fabrică. Cum va fi gata ultimul tanc, voi pleca. •— Ai adus multe tancuri? în­trebă Elena Constantinovna, cu îngrijorare și se uită prin atelier, căutând să le vadă prin întuneric. — Multe, răspunse Volodia și zâmbi.­­- Au nevoie de multe repa­rații ? continua să-l descoase bă­trâna. — Multe. Tancurile noastre sunt atât de avariate, că tata nici nu vrea să le repare. Spune că tre­bui pur și Simplu aruncat?. —­ Tata, ea întotdeauna, giu­mește — spuse supărată’ Elena Constantinovna. Cum se poate să arunci tancurile ? Și cine o să-l lase să facă aşa ceva ? Ele tre­buesc reparate, reparate bine, fără grabă. Se uită la bărbatul ei, la oamenii care stăteau în jur şi îşi îmbră­ţişa din nou fiul. — Nu te mai las să pleci ni­căeri — îi șopti la ureche. Mult, mult timp n’o să te las... Continuă să-și mângâie și să-ți sărute fiul, iar Stojarov bătrânul, tulburat, începu să discute tare, cu Petrov, străduindu-se să-i de­monstreze că repararea unor ast­fel de tancuri este o întrebuințare neraţională a muncii, care ar pu­tea folosi pentru altceva mult mai util . Fabricile din vecinătate pro­duc materiale noui, iar aici trebui să reparăm vechituri. — Cu­m suntem noi mai proşti ? O jumă­tate din aceste maşini ar trebui trimise la presă. Petrov îl contrazise şi amândoi începură să discute tot mai a­­prins. Apoi bătrânul se îndreptă spre tancuri şi toţi porniri după el. Flacăra torţei se legăna în întunericul rece al atelierului; fata cu felinarul plecă şi ea după cei­lalţi. Pe loc rămaseră doar Vo­lodia şi mama lui. Oamenii se opriră lângă un tanc şi Volodia îl văzu pe tatăl său aplecându-se și lovind cu măna senilele avariate. Câțiva oa­meni se ghemuiră în jurul lui, iar tânărul în manta coborî torţa, a cărei flacără aproape că le a­­tingea capetele. — Trebue să mă duc şi eu mamă, spuse Volodia, retrăgân­du-şi încet mâna din mâna ei. Unde locuiţi ? Voi veni după ce mă eliberez’. — Locuim aici la fabrică, în biroul tatălui tău. Vei locui cu noi ? — Sigur că da. Se apleci şi îşi sărută mama. Apoi dânsa făcu câţiva paşi şi dispăru în întuneric. Rămase sin­gur şi nevăzut de nimeni, privea acum către oamenii care înconju­raseră­ tancul. Se uita la meşterul Zadorojnâi, pe care-l aduseseră aici cu scaun cu tot, patru lucră­tori, le femeile îmbrăcate în haine şi pantaloni vătuiţi, la cei tineri... Oamenii veneau din întunericul atelierului se apropiau de tancul luminat de torţa şi se opreau aici, în tăcere. Erau din ce în ce mai mulţi iar cei care soseau la urmi, ră­mâneau tn afara cercului luminat, şi astfel mulţimea părea nesfâr­şită. O emoţie puternică, puse stă­­pânire pe Volodla. II trecură fi­orii, iar ochii i se umplură de lacrimi In cap îl năvăli un vâr­tej de gânduri noul şi simţi ne­voia să-şi strângă tâmplele în mâini. I se părea că păşise astăzi în­­tr-o realitate cu totul deosebită iar impresiile cu care îl hrănea a­­ceastă nouă realitate erau atât de numeroase şi de puternice în­cât izgoniseră din conştiinţă orice altceva. Uluitoare nu era propriu zis imaginea oraşului schimbat până într’atâta încât nu mai putea fi recunoscut, ci faptul că oamenii aceştia care pierduseră tot ceea ce constitue baza materială a exis­tenţei, continuau totuşi să trăiască, să muncească şi să lupte. Aceasta o uluia pe Volodia , şi­­ se părea de necrezut atunci când venise după acte la direcţia uni­tăţii de tancuri, înainte de a des­chide uşa, avusese câteva minute de ezitare. I se părea că în dosul acestei uşi îi va fi dat să vadă cele ce văzuse pe străzi. Dar in­trând, în biroul statului major băgă îndată de seamă că acolo domnea o atmosferă de activitate intensă şi de disciplină militară. Şi Volodia îşi aduse deodată a­­minte că era de mult nebirbie­­rit. In faţa uşii, uitase să-şi scu­ture pâslarii de zăpadă. Sa treci prin coridorul curat în astffel de pâslari ,era cu neputinţă şi se re­­trase într’un colţişor unde îşî scu­tură pâslarii cu mânuşa. ■— Nu am faţa murdară ? — întrebă el pe Nesgovorov. Ne-am năpustit ca doi sălbatici şi uite tn ce ţinută sunt­ oamenii de atei. In adevăr, doar frigul tăios din odăi şi lămpile de camuflaj­uri­ pe birouri iţi aminteau de situaţia specială în care se găsea stgţiu major dirn Leningrad. Volodia se aştepta să audă că doar o lipsă a cunoaşterii situaţiei locale, putea să explice ideea­­de a repara ..tan­curile la Leningrad. Se simţea stingherit dinainte şi căuta să hai se uite la colonelul care-i cerceta actele fiindcă aştepta un refuz, ca pe ceva de neinlăturat şi de la sine înţeles. Colonelul tnsă, îşi ridică ochii roşii de oboseală şi­ spuse domol: — Fabrica a fost anunţată. Pof­tim adresa şi puteţi merge acolo, sunteţi aşteptaţi. Căutaţi ca toate tancurile să fie repuse în func­ţiune şi să terminaţi lucrul cat­ mai repede. — Vom executa ordinul. — spuse Volodia — apoi, salută și ieși din birou. Preocupat de misiunea sa,, nu-și dăduse seama între timp de tot ceea ce se petrecea între zidurile acestei direcții. Dintr’odată însă, totul i se păru ca un vis, ca ceva văzut la cinematograf, ca ceva care nu se prea potriveşte cu dis­cuţia obişnuită, relativă la aprovi­­zionarea şi încartiruirea tanchişti­­lor. O­raţiile lor... (KB­m­na) XXVIII La începutul lui Februarie 1942, Stojarov, directorul unei uzine din Leningradul blocat de inamic—şi Petrov, Secretarul Or­­ganizaţiei de Partid a acestei uzine au fost chemaţi pe neaşteptate la Smolnîi. Aici Ii se comunici prin telefon, de la Mosco­va, şi pună din nou in funcţiune atelierul mecanic al întreprinderii deoarece urmau să soseasc® tancuri pentru reparaţii. Deşi uzina suferise mult de pe urma bombardamentelor şi părea imposibil să fie repusă in funcţiune atât de repede, toţi se apucară cu însufleţire de lucru. A doua zi au sosit tancurile, conduse de locotenentul Volodia, Stojarov, care aştepta cu nerăbdare să-şi revadă părinţii. la Uzinele „mura“ Braşov s-a deschis o farmacie pentru muncitori De câte ori aveau de execu­tat o reţetă, salariat» Uzinei«* Astra Braşov trebuiau să bată drum lung până la farmacia Ca­­sei Asigurărilor Sortate, situată în oraş. Din cauză că majorita­tea celor 4500 muncitori şi teh­nicieni locuiau in comunele din preajma uzinii, executarea aces­tor reţete­­ era legată de multe greutăţi. Pentru a veni în ajutorul muncitorilor, organizaţia de Par­tid a luat iniţiativa înfiinţării unei farmacii în chiar incinta întreprin­derii. Farmacia a început să funcţioneze din ziua de 15 iulie şi efectuează zilnic un număr de circa 250 reţete ale muncitori­lor, procurând în acelaş timp şi medicamentele necesare dispensa­rului uzinei. Ea contribuie dease­­m­eni la descongestionarea Casei Asigurărilor Sociale care nu pu­tea face faţă numărului mare de reţete prezentate. Stocul de centru p­­omove talentelor tinere medicamente destinate muncitori­lor, este zilnic împrospătat, adu­­cându-se şi produse farmaceutice din cele mai rare, care se găsesc cu greutate pe piaţă. Farmaciştii dau dovadă de mul­tă înţelegere faţă de muncitorii suferinzi, dându-ie explicaţii a­­mănunţite asupra modului cum trebuiesc întrebuinţate medica­mentele. Prin înfiinţarea acestei farma­­cii, muncitorii vor avea posibil­i­tatea să-şi îngrijească sănătatea In cele mai bune condiţiuni. ORGANIZEAZĂ UN MARE CONCURS LITERAR Premiul I 15.000 lei Premiul II 10.000 lei Premiul III 5.000 lei 10 menţiuni a 2.000 lei JURIUL: ZAHARIA STANCU scriitor, EUGEN JEBELEANU poet, MARIA BANU poet, PE­TRE DUMITRU critic literar, FLORICA MEZINCESCU secre­tară U. F. D. R. ELISABETA LUCA jurnalistă, STELA MO­­GHIOROȘ, redactoare revista „FEMEIA”, MARIA BRAN mun­citoare. Manuscrisele se vor trimite pâ­nă in ziua de 1 Septembrie 1948 pe adresa Revista „FEMEIA“ București Str. Gr. Berthelot Nr. 29. Rezultatele se vor da la 1 Oc­tombrie 1948. AMĂNUNTE IN REVISTA „FEMEIA“, 3.024 REVISTA „FEMEIA” MUNICIPIUL BUCUREȘTI 1 PRIMĂRIA ORAȘULUI ♦ „16 FEBRUARIE 1933“ # Nr. 1576 2 1948 Iulie 28 5 publicaţie! Se aduce la cunoştinţa celor x interesaţi că in ziua de 6 Au-J gust 1048, orele 10 dimineaţa,# se va ţine in localul Primăriei î din Str. Arţarului Nr. 20 Ilei-J taţie publică cu oferte închise* pentru darea în antrepriză al lucrărilor parţiale de pavare al Str. Tudor Vladimirescu din­ Cartierul Giuleşti Sârbi după 2 cum urmează: 5 1. Manopera pavării cu bolo-T vani de rau în suprafaţă de 2 circa 1­4.700 m. p. şi aşezării­ bordurilor pe lungime de 700­0 m, I, a 2, Transportul a 1600 m, c. # pământ săpătură şi 800 m, c. # nisip pe distanţă de 3 km, 2 3. Transportul a 128 vagoa-e de piatră pe o distanţă de circa # 8 km. 2 Caetul de sarcini poate fi • consultat zilnic la Secretariatul # Primăriei între orele 8—13. 2 Pentru a fi admişi la licitaţie# ofertanţii vor îndeplini condi-f­ţiunile cerute de art. 88—MO 2 din L. C. P. şi normele cerute# de O. C. L., depunând odată­­ cu oferta, garanția în numerar# de 5°/o din valoarea ofertei, # Primar, Gh. Eşanu , Secretar, # Al. B. Constantinescu # 3025 | SCÂNTEIA Nr. 1185 Un nou solariu pentru copiii din Galaţi GALAŢI, 30.­­ Sectorul U. I. D. R. din cartierul Galaţii Noul a izbutit să amenajeze un nou so­lariu în faţa spitalului de copii, întregul teren a fost îngrădit, cu­răţat, acoperit cu nisip. Lângă so­lariu s-au construit adăposturi pentru caz de ploaie. Colonii de vară pentru copii în jud. R. Sărat R. SARAT. 30.­­ La R. Sărat s’a deschis cu concursul filialei Crucii Roşii şi a organizaţiei U. F. D. R., o colonie de vară Vi Coteşti pentru 100 copii de mun­citori. La Dumitreşti a’a înfiinţat o colonie pentru 70 copii şi la Poeniţa o colonie pentru 50 de elevi. Coloniile vor funcționa în trei perci. Condamnarea foştilor patroni ai Şantierului Naval „Viitorul" din Brăila ' Bt şi-au însuşit fondurile primite de la Stat pentru construirea unor vase BRAILA, 30 (Prin telefon).­­ După aproape o săptămână de dezbateri, Instanţa Specială de Sabotaj de pe lângă Tribunalul local, a pronunţat ori după amiază sentinţa în procesul foştilor pa­troni al Şantierului Naval „Vii­torul“, Constantin Teofil şi Ion Teofil , fiu, acuzaţi de a fi detur­nat fondurile primite de la Stat pentru construirea mai multor vase, Constantin Teofil, principa­lul vinovat a fost condamnat la 5 ani închisoare şi 40.000 lei a­­mendă, iar Ion Teofil la 2 ani închisoare. Constantin Teofil, a mai fost obligat să plătească şan­tierului naţionalizat „Viitorul”, In cererea Departamentului Livrărilor, suma de 0.017.976 lei. In Judeţul Cine s’a făcut plata pensiilor la domiciliu In zilele de 22 şi 23 Iulie s’au ţinut cursuri de îndrumare şi iniţiere a agenţilor P. T. T. din jud. Ciuc însărcinaţi cu plata pensiilor la domiciliu, iar în Ziua de 24 Iulie, sub suprave­gherea unei comisiuni, s’a efec­tuat plata pensiilor. Pensionarii din oraş şi judeţ au primit cu multă bucurie a­­ceastă măsură luată de guvern, CANDEA TEODOR corest. voluntar Poşta Redacţiei M. NEGREANU - Bârlad.­­ Despre problema alimentării cu apă a Bârladului am scris in ne­numărate rânduri in coloanele ziarului nostru. Când vor începe efectiv lucrările, aşteptăm să re­veniţi cu un reportaj la care ** arătaţi cum se desfăşoară lucră­rile şi ce­ se realizează prin munca voluntară a cetăţenilor, IOAN N. STOICESCU­ - Si­biu şi ST. SASSU - Tg. Ocna.­­ Am dat spr® publicare corespon­denţa trimisă în legături cu CAPS. Aşteptăm să ne trimiteţi şi alte fapte demne de relevat, C. OLTEANU - Ploeşti.­­ Nu putem publica Informaţia trimisă asupra întrecerii dintre cele două rafinării deoarece e cu desăvâr­şire lipsită de date concrete. Pe cititorii noştri îl interesează să ştie în ce condiţiuni se desfăşoară întrecerea, cum a fost organizată, ce obiective şi-au propus munci­torii. p­entru a seri® un bun re­portaj asupra întrecerii, trebue să scrieţi despre toate acestea. ZISSU SCHWARTZ — Tulcea.­­ Mare parte din ştiri su­nt re­dactate prea telegrafic, fără să in­­tre în analizarea felului în care se desfăşoară munca. Scrieţi-ne amănunţit despre modul cum lu­crează cetăţenii pentru ridicarea oraşului Babadag. Deasemenea, scrieţi-ne amănunţit CUM se duce munca de îndrumare. AUGUSTIN ENE­A Someş.­­ Vă rugăm să reveniţi, arătându-ne in ce măsură s'a îndreptat situa­ţia in urma măsurilor luate de Controlul Economie şi cum se face acum aprovizionarea popu­laţ­iei-ELIZA ACHIMESCU - Tur­­nu Severin. — Reportajul dvs. de la Fabrica de placaje Insistă prea mult asupra aspectelor teh­nice ale procesului de fabricaţie. Nu vorbiţi nimic, în schimb, des­pre problemele numeroase ridi­cate în întreprindere după naţio­nalizare,­­ despre noua atitudine a muncitorilor faţă de fabrica lor, despre greutăţile întâmpinate de ei, despre efortul pentru reduce­rea cheltuielilor de regie, despre lupta împotriva duşmanului de clasă, etc., etc. Reveniţi cu un reportaj în care să fie adâncite şi analizate temeinic problemele ivite în întreprinderea pe care aţi vizitat-o. Scrieţi-ne despre fe­lul cum munceşte organizaţia U. F. D. R. din Tr. Severin şi despre acţiunile duse pentru ridicarea sa­telor. De la Tsaldarit la Wembley ...sau povestea „flăcării olimpice" Joi după amiază la Wembley, a avut loc deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice. Defilarea celor 58 de naţi­uni — din 62 înscrise la J. O. — a fost deschisă de reprezen­­tanţii Greciei fasciste, care se siroţeau desigur mult mai f­ine aici decât pe drumul de intoar­­cere dela muntele Grammos... După discursurile de rigoare, au fost Urneaţi 7000 porumbei, în numele unei „pici” pe care mai mult o isgonesc decât o caută organizatorii. S'au tras apoi 21 lovituri de tun, poate singurul accent sincer al ace­stei ceremonii... Intre timp a sosit „flacăra ol­impică", transportată din Gre­cia fascistă, cu Un vas de răs­­boi, ca să ocolească ţările, de democraţie populară! Initial, fu­sese stabilit că ea va fi pur­tată pe stadion de cunoscutul atlet Sidney Wooderson. Orga­nizatorii au preferat insă pe un tânăr adat englez de la Cam­bridge, de 17 ani, blond, cu statură de Apollo și figură de Adonis, care să reprezinte ...puritatea ,,rasei“ engleze. Cât de mult seamănă asta cu siste­mele rasiste întrebuinţate de Goebbels la J. O. de la Berlin in 1936... Pe piedestalul special amena­­jat, torţa „sfântă" a lui Tsalda- Hs a aprins uleiul pur, adus la Londra din Palestina însânge­rată... Apoi s’a rostit jurământul o­limpic al sportivilor amatori. Cum trebuie să fi zâmbit de sub mustaţă, profesionista ca­muflaţi din Statele Unite, Sue­dia, Austria, şi alţii... Mascarada aceasta de la Lon­dra, pe care nu o pot ascunde nici cuvântările perfide ale lor­dului Burghley, nici cea de dis­combnare religioasă a arhiepis­copului de York — care au vor­bit la solemnitatea inaugurării — circul acesta sinistru al spor­tului capitalist, deschide si mai bine ochii lumii asupra năra­vurilor si moravurilor nefaste pe care ideologia imperialistă le introduce in toate domeniile de activitate. Oricum, afacerile vor merge... Hotelierii si comercianţii lon­donezi, isi freacă mâinile. „Re­clama mărfurilor... „olimpice” — de la cravată la pastă de dinţi — te pândeşte la fiecare colţ de stradă’’, scrie un ziarist francez. Spiritul sportiv pur, amator, este întinat la aceste Jocuri Olimpice afaceriste. Şi dacă vor fi şi sportivi cinstiţi prin­tre participanţi, ei trebuie să-şi dea seama că talentul lor nu este folosit decât ca o marfă de exploatat, spre profitul „ono­rabililor" conţi, baroni şi cri­minali de răsboi din­ Comite­­tul Olimpic Internaţional, şi a semenilor lor întru huzul capi­talist pe spinarea oamenilor muncii. Marinarul: — Ce faci dumneata aiţi? „Alergătorul“­, — Nu vezi? A|«-g cu flacăra olimpic* !* Londra! (După ..Lucia» Matyi”) INFORMAŢII Tov. Ba. Vestea­nu din judeţul Arad este rugat a se pre­­z­­enta Luni diminea­ţa la orele 8,30 la Comitetul Central al P. M. R, str. Ştefan Gheorghiu No. 16 (Şoseaua Jianit). ★ Miniterul Muncii şi Prevederi­lor Socale a fost din nou sesizat că anumite persoane, se prezintă drept controlori şi inspectori ai a­cestui departament, la domiciliile patronilor, încasând taxe pentru personalul aflat în serviciile cas­nice. Se atrage din nou atenţiunea că în afară de costul timbrelor apli­cate de controlorii şi agenţii asi­gurărilor sociale, drept cotizaţie pe cărţile de muncă ale salariaţilor casnici, nici o altă taxă nu se în­casează la domiciliu. Taxa prevă­zută de legea 337/1047, se depune la Adminstraţia financiară in con­tul Fondului Munca, recipisa pre­zentându-se biroului casnic res­pectiv, iar impozitele fiscale şi comunale se depun la percepţiile respective. Patronii şi salariaţii casnici că­rora li se vor mai prezenta ase­menea persoane pentru încasarea de taxe legale, vor anunţa ime­diat poliţia care a fost sesizată de asemenea cazuri. ★ .înscrieri pentru tabăra elevi­lor de ce cu care funcţionează, In cursul lunilor Iulie şi August crt., la Mamaia, se primesc In fiecare zi la liceul teoretic de băieţi Nr. 4 „Mihai Viteazul’’, din Bu­cureşti, B-dul Pache Protopopescu 72, telefon 3.14.81 ★ Vineri 23 iulie a. c. au plecat din Bucureşti studenţi pentru ta­băra de odihnă de la Cisnădie. In tabăra dela Cisnădie U.N.S.R. are 200 focuri, in cele dela Păltiniş şi Măn. Neamţ U.N.S.R, obţinând ,­ câte 100 locuri pentru studenţii evidenţiaţi în muncă profesională şi activitate studenţească. J La 5 August se deschide la Bacău 0 Hi sui . Iii «IM In corn. Comăneşti din Jud. Bacău se va deschide In ziua de 5 August o nouă şcoală de mai­ştri mineri pentru muncitorii mi­neri­­din regiune. Cursurile vor fi predate de un corp profesoral al­cătuit­ din inginerii şi technicienii Întreprinderilor din judeţ. Programa analitică — faţă de cea a şcolilor existente — a fost îmbunătăţită. Condiţiile de cazare a elevior sunt din cele mai bune, aceştia având la dispoziţie dormitoare, săli de curs şi cantină, bine ame­najate. Această nouă şcoală — înfiin­ţată din iniţiativa şi cu sprijinul Ministerului Minelor și Petrolului —vine să întregească un program vast, care are drept scop ridica­rea de cadre tehnice calificate, necesare desvoltării economiei Republicii noastre Populare. Note sportive Mâine dim. k orele 5.30 apecac atletil din cantoname.-i.iul dela Eforie, urmând să plece imediat în celălalt , castonet&aa* d la Cluj. In afară de Toiul care a fost la Eforie, au mai f­­ăt che­­maţi In cantonamentul dela Cluj următorii: Filipi şi Fwa’Aus (Bra­şov), Stan Aurelia (Bucureşti), şi Moldovan (Timişoara), precum şi Firea, Balba, Dinu Oiştea,­­ (Bu­cureşti), Iri­za (Oradea),, Báró Gh. (Beleşti), Partea, RHeft II, Mihftilovici­ (Throlswa), Hein­­­rich (Arad). Toţi aceştia se vor prezenta la Cluj cel mai­­târziu Lunii 2 August. Un mare talent descoperit de CUT e Bânaru Ion data Astfala Ro­mână Moroni. Are optsprezece ani. e de meserie tâmplar se­zumtă a fi un viitor campion de deroifond. Pen­tru calităţile sale, FN­­A i'a invitat, un,, can”*»­­ n amor­tul dela Cluj. După un concediu de 10 zile petarecut la Budapesta anironi.irul federal Farka* Mathis» se refn­­ta” zilele acestea la Cluj. „ In conformitate cu dispozi­­ţiunile prevă*ttte de legea pentru Organizaţia Sportului popular, toate cercurile de şah sunt obli­gate a se afilia la FRS, neputând activa sub nici o formă fără a­­ceastă încadrare. In consecinţă, toate cercurile de şah din tară sunt rugate că îndeplinească in cel mai scurt timp formele legale de afiliere.­­ Etapa 2-a a probator regio­nale de box din CUT se desfă­şoară în zilele de 31 Iulie şi 1 August 1948. v’­­ În prima etapă a probelor re­gionale, din 24 şi 25 Iulie 1948, s’au calificat perat­ru probele pro­vinciale 54 boxeuri. A. FR Box întreprinde o­­ac­­ţiune pentru punerea la porest a centrelor populare de antrena­­­ment din cartierele Capitalei.­ Se vor face reparaţiuni radicale şi se vor utila cu instalaţii şi material sportiv pentru satisfacerea ne­­­voilor technice şi igienice. Aceste centre populare de antrenament sunt puse la dispoziţia tineretu­­­lui in mod gratuit pentru pre­­­gătirea în sportul boxului, cursu­rile fiind predate de listruittori diplomaţi al şcoalelor federate. FR Box invită tineretul manoitereso »r şcolar să se înscrie un nu­m­ăr cât mai mare la cursurile de box ale centrelor sale. • Máin® după amiază la­­ca­bana BNR de pe lacul Floreasca, începe turneul fulger de pale pe apă, organizat de A.S. Godeanu şi de tet cu o cupă.­­ Mâine dimineaţă, la km. 8 de pe şoseaua Ploeşti-Buzău, inaugurează ștrandul construit­ de întreprinderile Municipiului Plo­ești. Escroc arestat Organele Direcţiunii Poliţiei Ju­­diciare din Prefectura Poliţiei Ca­pitalei, au arestat în­ cursul zilei de eri pe individul Nicolae Smeu­­reanu, în etate de 25 ani, născut în comuna Câineni, jud. Argeş. Numitul, fost Inspector al teatre­lor din Craiova şi Iaşi­, dându-se drept ziarist, director de presă al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale şi drept redactor la ziarul „Scânteia“, se prezenta la dife­rite instituţii şi persoane săvârştind astfel numeroase escrocherii. Cei păgubiţi de acest escroc ,se pot prezenta la Prefectura Poliţiei Capitalei, Brigada IIi Judiciară, pentru a depune reclamațiuni. "

Next