Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)

1948-09-01 / nr. 1211

Urmărind presa sovie. tică, remar­căm că deşi suntem abia la sfârşitul lui August, ea se ocupă, între alte probleme şi de aceea a pregătirii în­treprinderilor pentru pro­ducţia în condiţiuni de iarnă. Oamenii muncii d i n U.JR.S.S. iau de pe acum măsuri pentru o bună func­ţionare a uzinelor, fabrici­lor şi minelor, în aşa fel ca îndeplinirea^ planurilor de producţie să nu fie stânje­nită de gerurile, zăpezile şi viscolele iernii. Grija aceasta a oameni­lor sovietici pentru asigu­rarea unui ritm continuu al producţiei este caracteristi­că sistemului de producţie socialist şi metodelor bol­şevice de conducere bazate pe organizare şi prevedere şi constitue pentru noi un exemplu viu, ce trebue ur­mat. Să învăţăm din plin din exemplul de prevedere pe care ni-1 dau oamenii so­vietici. Partidul a pus în faţa oa­menilor muncii din ţara noastră o sarcină măreaţă, aceea A RIDICĂRII ECO­NOMIEI NAŢIONALE. A- ceastă sarcină de onoare, menită să îmbunătăţească condiţiunile de viaţă ale ce­lor ce muncesc cu braţele şi cu mintea Ia noi în ţară, poate fi îndeplinită numai dacă asigurăm întreprinde, rilor o funcţionare fără în trerupere şi din ce în ce mai buriră. In acest scop, pregătirea Ia timp pentru iarnă a în­treprinderilor, este un lucru de mare importanţă. Naţionalizarea principale­lor întreprinderi industriale a crciat în ţara noastră un puternic sector socialist; clasa muncitoare, sub con­ducerea Partidului ei. a în lăturat din întreprinderi, în cea mai mare parte, haosul şi munca Ia întâmplare mo ştenită dela capitalişti, in­troducând ordinea si munca planificată. In ultimii ani patronii in­teresaţi să împiedice cât mai mult producţia pentru a putea cât mai bine specu­la, nu îşi puneau nicidecum problema asigurării unei bune funcţionări a între­prinderilor în timpul Iernii. H Nu e de mirare deci că la A.C.TA. iarna doar IO1/!! din strunguri erau în funcţie, la Malaxa oamenii îşi în­­trerupeau lucrul pentru a.şi desmorţi mâinile din lipsa căldurii în ateliere, că la Zimmer ca şi la Lemaître şi in alte părţi vântul.sufla în atelierele fără geamuri, iar ploaia şi ninsoarea stră­­băteau — ca la filatura „Da­cia“ — în voe în fabrica cu acoperişurile pline de găuri. De câte ori în decursul ultimilor ani, n’au intervenit muncitorii direct, peste ca­pul patronilor, pentru a pro­cura din timp materia pri­ma şi combustibilul? Colecţia de ziare din ul­timele ierni e plină de rela­tarea unor acţiuni de »de­mascare a sabotajului pa­tronilor, care ascunşi în do­sul „actelor doveditoare“ nu ridicau cota de bumbac, nu procurau materiale ori corn. bustibil, speculând creditele acordate sau aruncând vina pe transport, când erau strânşi cu uşa şi traşi la răspundere din cauza stag­nării producţiei. Clasei muncitoare îi rej vine acum sarcina să depună tot efortul pentru a evita în­treruperile de producţie, or­ganizând DIN TIMP toate mijloacele necesare asigu­rării unei bune desfă­şurări a muncii în fabrici în timpul iernii. Să nu ne încântăm cu gân­dul că nu am intrat nici mă­car în toamnă, aşa că am mai avea timp destul să ne gândim la pregătirile de iarnă. funcţionarea continuă şi progresivă în timpul iernii a întreprinderilor depinde în mare măsură de strângerea la timp a rezervelor de com­bustibil şi materii prime, de revizuirea utilajului şi a mij­loacelor de transport, de pu­nerea la punct a încăperilor de producţie şi a celor de locuit. Este inadmisibil ca frigul iernii să influenţeze activita­tea industriei sau să pericli­teze îndeplinirea programe­lor de producţie. Multe întreprinderi şi cen­trale industriale au luat u­­nele măsuri, altele le pregă­tesc acum. Astfel, fabricile de ulei şi zahăr aşteaptă noua recoltă cu utilajul re vizűit şi cu transporturile de combustibil şi materiale ne­cesare aproape terminate Centrala bumbacului a tri­mis pe teren inspectori cu misiunea de a cerceta ne voile de combustibil şi mate rie primă a întreprinderilor, pentru a li se asigura func­ţionarea tară întrerupere. D' recţia generală a C. F. R. şi-a asigurat o rezervă de cărbune pentru iarnă şi pre­găteşte o conferinţă comună a direcţiilor atelierelor, miş carii, întreţinerii, telecomu­nicaţiilor pentru a trece la măsuri concrete. Sunt însă unele centrale şi întreprinderi care încă n’au întreprins nimic în acest scop, deşi experienţa anilor trecuţi ar fi trebuit să le fie de învăţătură. Pregătirile pentru iarnă tre­­buesc făcute din timp şi cu chibzuială, potrivit condiţii­lor climaterice din ţara noas­tră, pentru a nu fi surprinşi nepregătiţi, de gerul şi vis­colele iernii. Este necesar să se proce deze la întocmirea de pia nuri şi grafice concrete peft tru înfăptuirea muncilor pre gătitoare, în care să fie In dlcat TERMENUL şi PER­SOANELE RESPONSABJLF pentru îndeplinirea sarcini­lor. Planurile nu trebue să fie produsul unei activităţi de birou. Ele trebue discutate cu muncitorii iar la şedinţele din întreprindere trebue cen­tralizate toate propunerile demne de atenţie, iar grafi cele să fie bine cunoscute de cei care sunt responsabili cu executarea lor. Crearea rezervelor de ma­terii prime şi combustibil constitue o sarcină serioasă, deosebit de importantă pen­tru întreprinderile care pre lucrează cantităţi mari de materie primă şi consumă mari cantităţi de combusti bil. Din această ramură in­dustrială fac parte îndeosebi industriile siderurgice si me talurgice care au nevoe de cantităţi mari de minereu, fontă, cărbune, calcar, ete al căror transport durează timp îndelungat. Asigurarea tuturor acestor materiale din timp este o problemă vitală pentru aceste industrii. Sarcini mari apar în legă­tură cu pregătirea pentru iarnă a căilor ferate ,carp trebue să ia măsuri neîntâr ziate pentru asigurarea transporturilor, izolarea con­ductelor locomotivelor, feri­rea de îngheţ a acelor, pre­gătirea parazăpezilor. revi­zuirea telecomunicaţiilor, etc. Deasemeni staţiunile elec­trice trebue să ia măsuri de pe acum pentru asigurarea combustibilului necesar unui consum sporit în timpul iernii şi să procedeze la reparaţia utilajului. Nu există ramură de pro­ducţie sau întreprindere că­reia iarna să nu-i pună pro­bleme de rezolvat. Sunt întreprinderi ale căror pro­duse au stat toată vara şi mai stau încă în curtea în­treprinderii, ca la S. E. T. de exemplu. La altele mate­ria primă nu e înmagazina­tă în condiţiuni de siguran­ţă satisfăcătoare. In sfârşit, probleme mărunte, în apa­renţă, cum ar fi asigurarea conductelor de apă sau păcură împotriva îngheţului, aprovizionarea cu lemne de foc,^ un drum desfundat etc. dacă nu se iau măsuri din timp pot provoca întrerupe­rea producţiei. Acum doi anî Capitala a stat înzăpezită din cauză că plugurile de zăpadă n’au fost din timp preparate şi aşeza­te Ia îndemână. Locatarii blocurilor cu încălzire cen­trală au stat în frig, pentru* că administratorii şi proprie­tarii nu s’au gândit la timp să procure păcură, lăsând totul pentru ultimul moment. Aceste lucruri nu trebue să se mai întâmple. De aceea este necesar să fie luate măsuri din timp pentru a nu provoca perturbaţiuni în ultimul moment. Aceeaş grijă trebue depu­să pentru a asigura munci­torilor condiţii de muncă favorabile. Grija pentru crearea de condiţiuni bune de muncă în iarnă, este o sarcină im­portantă pentru nouil direc­tori ai întreprinderilor şi pentru resorturile de higie­­nă şi asigurări sociale din întreprinderi. Acolo unde, ca la Malaxa, Lemaître, Dacia, etc. patro­natul nu s’a îngrijit de în­călzirea halelor şl atelierelor, să introducem sisteme de încălzire, să punem sobe, să fie reparate geamurile, aco­perişurile, etc. pentru a feri pe muncitori de frig şi In­temperii. Directorii întreprinderilor, organele lor ajutătoare, cât şi organizaţiile de partid şi sindicale trebue să asigure îndeplinirea pregătirilor din timp pentru producţia în iarnă căci rezolvarea la timp a acestei sarcini asigură poporului muncitor nour vic­torii în câmpul muncii. în folosul celor ce muncesc. REDACŢIA Şl ADMIN IS TRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar lei 80 Taxa poşt. plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 Manifestul congresului mondial al intelectualilor Popoarele sunt destul de puternice pentru a apăra pacea şi cu'tura împotriva atacurilor unui nou fascism Noi ne ridicăm glasul pentru pace, pentru liberul progres cultura al popoarelor, pentru independenţa lor naţională şi pentru o colaborare strânsă între ele CONGRESUL DELA WROCLAW FACE APEL CĂTRE MUNCITORII INTELECTUALI SA COST1TUIE IN FIECARE ŢARA COMITETE NAŢIONALE PENTRU APARAREA PĂCII WROCLAW, 29 (Rador). — TASS transmite : Congresul mondial al inte­lectualilor pentru apărarea păcii a lansat următorul ma­nifest ; „Noi oamenii muncit activând pe tărâmul culturii, ştiinţei şi ar­tei, întruniţi în oraşul polonez Wroclaw, venind din 45 ţări, ne adresăm intelectualilor din În­treaga lume : Noi vă reamintim primejdia de moarte care a ameninţat nu de mult cultura omenirii. Am fost martorii barbariei fasciste, distru­­, gerii valorilor istorice şi cultu­rale, persecutării şi uciderii celor ce muncesc cu mintea, călcării complete în picioare a tuturor valorilor spirituale, călcare ce a­­meninţă însăşi noţiunile de con­ştiinţă, raţiune şl progres. Cultura umană a fost salvată prin efortul suprem depus de toate forţe'e democratice — U- niiinea Sov’etică, ca şi popoarele din Anglia şi Statele Unite — şi prin ero’ca rezistenţă populară din ţările cucerite de fascism, cu preţul unor sacrificii şi privaţiuni fără de pereche. Şi totuşi, împotriva voinţei şi aspiraţiilor popoarelor din toate ţările, o mână de oameni egoişti din America şi Europa, care au moştenit dela fascism ideile sale de discriminare rasială şi de ne­gare a progresului, care şi-au însuşit tendinţa acestuia de a rezolva toate problemele prin forţa armelor, încearcă din nou să atace patrimoniul spiritual af naţiunilor de pe glob. Cultura ţărilor europene, care au adus o enormă contribuţie la tezaurul omenirii, este în primej­die de a-şi pierde caracteristicile sale naţionale. In mai mţdte ţări — Spania, INAUGURAREA LICEULUI DIN CORWA MILITARI Prin munca cetăţenilor din comuna Militari, însufleţiţi de orga­nizaţia . de Partid s‘a putut construi acest local modern pentru li­ceul teoretic no, 11. inaugurarea localului s'a făcui Duminică di­mineaţă 'in prezenta ministrului adjunct al învăţământului Public tov M. Roşianu şi a primarului general al Capitalei, N, Pârvu. lescu. Citiţi reportajul în pag. 3-a, Grecia ca şi in America Latna — forţele ostile progresului nu numai că menţin, dar şi creiază noui cuiburi de fascism. împotriva raţiunii şi conştiin­ţei, oprimarea fiinţelor umane şi a unor popoare întregi, pe care opresorii le denumesc naţiuni de culoare, continuă şi chiar se in­tensifică. Oamenii, care au împrumu­tat metodele fascismului, practică în ţfcrlle lor discri­minarea rasială şi persecută pe oamenii muncii progre­sişti de pe tărâmul ştiinţei şi artei. Descoperirile ştiinţifice, de Pe urma cărora omenirea ar putea să trapă foloase, sunt utilizate pentru producţia se­cretă de mijloace de distru­gere, care tinde să discredi­teze şi să schimbe misiunea înaltă a ştiinţei. Sub conducerea acestor oa. meni, cuvântul omenesc şi arta nu sunt folosite in sco­puri educative şi pentru a apropia popoarele, ci pentru a des volta patima josnică a urii de oameni si pentru pre­gătirea războiului. Crezând cu fermitate in nevoia unei desvoltări li­bere şi a difuzării realizări, lor culturii progresiste noi protestăm in numele păcii, progresului şi viitorului o­­menirij împotriva oricăror restrângeri aduse acestei li­bertăţi şi subliniem necesi­tatea unei înţelegeri mutuale intre culturi şi popoare in interesul civilizaţiei mon­diale. Dându-şi seama că ştiinţa mo­dernă a eliberat mari şi noui forţe, care vor fi folosite de o­­menirc fie pentru binele său, fie pentru răul său, congresul pro­testează împotriva utilizării ştiin­ţei în vederea distrugerilor. Con­gresul cere popoarelor să facă toate eforturile în vederea unt) vaste difuzări a cunoştinţelor pe întregul glob, în vederea aplicării ştiinţei pentru a se înfrânge cât mai repede sărăcia, ignoranţa, molimile şi lipsurile, ce afectează majoritatea omenirii, ca şi spre a ajuta la slăbirea restricţiilor impuse liberei deplasări a oame­nilor ce servesc cauza păcii şl progresului, pub'icarii şj difuzării libere a cărţilor şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a tuturor realizărilor ştiinţifice şi culturale ce servesc aceloraşi ţeluri. Popoarele de pe glob nu doresc război şi ete sunt destul de puternice pentru a apăra pacea Şi cultura îm­potriva atacurilor unui nou fascism. Intelectuali din întreaga lume I Aveţi o mare răspun­dere fată de popoarele voas­tre, fată de omenire şi fată de istorie. Noi ne ridicăm glasul pentru pace, pentru liberul progres cultural ai popoarelor pentru indepen­denta lor naţională Şi pentru o colaborare strânsă intre ele. Facem apel ia toţi muncitorii Intelectuali din fiecare ţară să discute propunerile noastre. In toată ţările să fie convocate congrese naţionale ale muncitorilor de pe tărâmul culturii pentru apă­rarea păcii. Pretutindeni să fie instituite cost mitete naţionale pentru apărarea' păcii. Legăturile internaţionale aîe muncitorik«- de pe tărâmul culturii d'n toate ţările să fit întărite în interesul păcii”. Au trecut opt ani... Au trecut opt ani de când Imperialismul fascist german şi italian a impus poporului ro­mân odiosul Diktat dela Viena. El era menit să adâncească vrajba între România şi Ungaria şi să predea două popoare — român şi maghiar — cu mâinile legate, în braţele lui Hitler. Diktatul dela Viena, manevră caracteristică marilor puteri im­perialiste care se conduc după vechiul principiu : împarte şi stăpâneşte, fusese pus la cale de comun acord cu reprezen­tanţii burgheziei şi moşierimii române, care nu s’au dat in lături dela această mârşavă tră­dare numai şi numai pentru a promova politica imperialistă agresivă împotriva U. R. S. S., •n care se angajaseră în folosiţi propriu şi al stăpânilor dela Berlin şi Roma. Astfel, Diktatul de la Viena a demascat Încă odată caracterul antinaţional şi antipopular al naţionalismului burghez, demon­strând că exploatatorii sunt ca­pabili de orice pentru a-şi men­ţine şi întări privilegiile şi profiturile scandaloase şi a-şi duce înainte politica hrăpăreaţă imperialistă. Partidul clasei muncitoare din România a fost singurul partid care a demascat de în­dată scopul manevrei dela Viena chemând pe toţi patrioţii la luptă împotriva Diktatului şi avertizând masele asupra răz­boiului criminal ce se pregătea din umbră. Deabia după victoria asupra fascismului dobândită de URSS Şi de cea mai puternică armată din lume — Armata Sovietică creată de Lenin şi Stalin — s’a înlăturat nedreptatea isterică şi mărul discordiei între România şi Ungaria. Graţie luptei pline de jertfe a Armatei Sovietice şi a ostaşilor români care întorse­seră armele împotriva adevăratu­lui duşman, hitlerismul. Ardealul a fost eliberat. Mai târziu, după ce a fost instaurat în ţară un guvern democratic care garanta Muncitorii dela „Flacăra Roşie“ (fost Moctorniţa) au iniţiat anchete printre cumpărători Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţămintea noastră! Aşa vom găsi cele mai nimerite soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor — spun muncitorii dela „Flacăra Roşie“ Sfârşit de săptămână, Sâmbătă, Zi in acere muncitorii din fabrici şi uzine îşi primesc salariul şi în care magazinele cunosc o ac­tivitate sporiţi. IUI [fliliii Uniunii Suiţii an dreptul să-şi cumpere sau să-şi construiască locuinţe până la cinci camere Devreme dimineaţa, tov. Gheor­­ghiţă Constantin şi Simionescu Alexandru dela fabrica de încăl­ţăminte „Flacăra Roş:e“ (fost Mociorniţa), unui controlor de calitate la secţia ştanţe, celălalt dela secţia de şlefuit, s’au depla­sat la cele două magazine de des. facere aie fabricii. . Noi trebue să ţinem seama de părerea clientului... I-am găsit spre prânz la ma­­gazinu1 din Obor, cu câte un caiet şj im creion în mână, stând de vorbă cu Busuioc Pafaschiva, »âteancă din Chiroiu (Ilfov), care alegea o pereche de pantofi pen­tru feciorűl ei. O anchetă printre cumpăr ătoiri — „Din iniţiativa organizaţiei de Partid, am hotărît ca no? muncitorii din fabrică să facem o anchetă pe teren. Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţă­mintea noastră. Să le ascultăm părerea asupra calităţii şi propu­nerile de îndreptare“, îmi spune iov. Gbcorghiţă Constantin. Şi cu ochii pe însemnările Uiate, adaogă: — ,,F. o treabă bună, care ne va fi dc mare folos în muncă“. Intr’adevăr, multe au dost ob­servaţiile culese dela cumpără­torii ce s'au perindat în această dimineaţă. 'Astfel, unul dintre cumpărători le-a atras atenţia că cusătura Ia ramă este prea la maigine, de­fect care face ca aţa să 6e rupă 'esne şi talpa să se desfacă. Un altul !e-a arătat, că la bo­canci cuiele Bunt eşite încă de j pe acum. Asta înseamnă pagubă, pentru .ce! ce le îticaiţă, căci ori­cât de groşi ar fi ciorapii, se rup repede.. Şj a propus,, ca !a tocuri, Í acolo unde se calcă mai apăsat, să se pună o bucată de meş'taă | sau ceva asemănător. ' Erau notate cu grijă, toate j observaţiile cumpătäkrilör chiar şi cele de mai mică impoi lanţi: l lipsuri la finisaj, branzuri ce se deslipesc uşor, catarămi ce ru­ginesc la prima, ploaie, placheuri prost bătute, etc. — „Desigur, mai avem lipsuri se­rioase în munca noastră, în ceea­­ce priveşte calitatea mărfurilor... Totuşi, azi se lucrează la noi în fabrică cu mult mai bine decât R. Florin (continuare în pag. 3-a col. 6-7-8) MOSCOVA, 30 (Rador). — TASS transmite : In vederea unificării legisla­ţiei care reglementează dreptul cetăţenilor la cumpărarea şl construirea dc locuinţe indivi­­ouale şi In conformitate cu art. 10 din Constituţia URSS. Prezi­diul Sovietului Suprem al URSS a hotărît: 1. In baza dreptului de pro­prietate personală toţi cetăţenii Uniunii Sovietice au dreptul să cumpere sau să-şi construiască, atât în oraşe cât şi în afara oraşelor locuinţe cu unul sau două etaje, având până la cinci camere. 2. Repartizarea loturilor de pământ pentru construirea de lo­cuinţe individuale, atât în oraşe cât şi în afara oraşelor va fi făcută pe termen nelimitat. Su­prafeţele loturilor de pământ repartizate vor fi stabilite de comitetele executiv» ale sovite­­lor districtuale, orăşeneşti şi regionale, în conformitate ou pro-ct ele de planificare şi con­struire a oraşelor şi în confor­mitate cu normele generale sta­bilite de Consiliul de Miniştri al URSS. 3. Legislaţia privitoare la re­partizarea şi determinarea su­prafeţelor loturilor de pământ pentru construirea d'e locuinţe individuale în regiunile rurale rămâne îa vigoare. libera convieţuire şi desvoltare a naţionalităţilor conlocuitoare din Ardeal, Ardealul de Nord a fost redat României noui, care-şi găsise drumul just de luptă fi muncă. Guvernul URSS în frunte cu Generalissimul Stalin — ge­nialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă — apreciind schimbă­rile petrecute în România a acceptat la numai câteva zile după luarea puterii de către guvernul dr. Petru Groza, ca Ardealul de Noj|d să revină în întregime ţării noastre, lichidând pe vecie u>n pretext de vrajbă în care nouii pretendenţi la dominaţia lumii, aţâţătorii la război anglo-americani îşi pu­seseră mari nădejdi. Mii târziu la Conferinţa dej* Paris, reprezentanţii Guvernului Sovietic, au dus o luptă dârză împotriva reprezentanţilor state­lor burgheze imperialiste caro căutau să transforme din nou Ardealul de Nord Intr’un focar de război şi să menţină o stare de vrajbă şi agitaţie între po­poarele român şi maghiar, cu scopul de a întoarce şi pe unul şi pe altul de pe drumul păcii, democraţiei şi progresului social. Punctul de vedere sovietic a izbândit. El corespunde interese­lor ambelor popoare, punând bazele înfrăţirii româno-maghiare şi ajutând considerabil la întă­rirea păcii în această parte • Europei. Astăzi, roadele acestei politiei juste şi clarvăzătoare sunt vizi­bile în România ca şi în Unga­ria- unde se află la putere regi­muri de democraţie populară, ambele ţări desvoltându-se spre socialism. Guvernul R. P. R. îu­­guşindu-şi politica justă naţională a Partidului nostru, politică ins­pirată dc principiile nobilei ideologii a frăţiei între popoare, a stabilit pentru populaţia ma­ghiară un regim de reală egali­tate în drepturi cu poporul ro­mân. In anii aceştia, desvoltare» culiurală şi materială a popu­laţiei muncitoare maghiare din Ardeal şi-a găsit expresia in ne­­număratele cuceriri politice, eco­nomice şi sociale, obţinute prin lupta frăţească alături de masse­­le muncitoare române împotriva moşierilor şi capitaliştilor, împo­triva manevrelor imperialiste­­şoviniste. In locul unui focar de război Ardealul a devenit o punte de legătură între România şi Unga­ria, contribuind la întărirea rela­ţiilor dc prietenie dintre aceste popoare, şi dându-le putinţa ni devină factori activi în lagărul democratic şi anti-imperialist în frunte cu puternica Ţară a So­cialismului, Uniunea Sovietică, eliberatoarea popoarelor român şi ungar. Mareşalul Pavel Rîbalco, dc două ori erou af ll.RS.S., a încetat din viaţă MOSCOVA 29 (Rador). — TASS transmit®: Comitetul Centrai ai Partidului Comunist (bolşevic) ef Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri ai U. R. S. S. anunţă cu adânci mâhnire încetarea din viaţă a mareşalului trupelor blindate şi de tancuri, Pavel Rîbalco, de două ori erou al Uniunii Sovie­tice, adevărat fiu «1 Partidului bolşevic, unul din conducătorii proeminenţi ai Armate; Sovieti ce şi comandant ai trupeîoi blindate, de tancuri şi mecanizate ale U. R. S. S. Pavel Rîbaîco a încetat din viaţă la 28 August, in urma unei boli grele şi îndelungate.- Note biografice -danţi de oşti de şcoală stalinistă, a îndeplinit în mod exemplar or­­dinile şi sarcinile Comandamentu­lui Suprem şi a condus cu cinste şi eroism Corpul de tancuri de gardă pe drumul dela Volga şi Don până la Berlin şi Praga. Recunoscându-i meritele, Guver-Mareşalul Rîbalco a luptat în rândurile Armatei Sovietice din primele zile ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In 1919 el a intrat în rândurile Partidului Comunist Bolşevic, in armata so­vietică ci a străbătut o cale glo­rioasă. In anii războiului civil, a comandat unităţi şi formaţiuni ale Armatei Roşii. In anii marelui război pentru a­­părarea patriei, Ribalco, fiind unul dintre cei mai eminenţi coman-Lo centrele şi staţiunile de maşini agricole se deschid în curând ŞCOLI DE TRACTORIŞTI pentru fii de plugari muncitori şi pentru fii de muncitori întreţinerea elevilor va ii complect gratuită în tot timpul cursurilor Desvoltanea agriculturii noas­tre prin mecanizare şi ■ pregătire de cadre calificate care să dea hcoih'omiei întregul randament' al sectorului agricol, formează wna^’ din principalele, preocupări ale regimului nostru d'e democraţie', populară. ■' * Pe âc'as’ă linie, Ministrul -A­­, gricultúrRv1 pţin Direcţia'' Invă­­tţmftntuluj şi AFSM şi-a luat ci mrdna si recruteze şi să instifriască in ahul 1948—1949 un număr cât mai mare de tractorişti care' să co-uducă ma­şinile fabricate In ţară cât • si pe cele aduse din Uniunea So­vietică. In acest scop, în primele zile ale lupei Septembrie vor începe să funcţionez1-' pe lângă cen­trele si statiunile.de, maşini, sepii de calificare pentru trac­torişti,,. In aceste şcoli vor fi admişi candidaţii care indeiplineso ur­mătoarele condiţiuni : 1. a) Fii de plugari mun­citori sau fii de muncitori din mediul rural şi urban. b) Tinerii care au lucrat cu tractoarele sau cu maşini agri­cole şi nu au fost calificaţi. 2. Vârsta cuprinsă între 17-18I (continuare în pag- 3-t col. 6-7)1 Mareşanl RIBALCO nul Sovietic l-a decorat de două ori cu ordinul Lenin, de două on cu ordinul Steagul Roşu, de două ori cu ordinul Suvorov Clasa 1, ordinul Cutuzov Ciasa I, ordinul Bogdan Hmelniţchi Clasa I şi cu medalii. Mareşalul Rîbalco şi-a consa­crat întreaga iui viaţă patriei sale socialiste şi cauzei Partidului Iul Lenin-Stalin. i asigurăm de ge acu tai Mimit a iDliwirtÉi in Mii iernii • 6 PAGINI 4 L0 Mierouri . se_,„ l948 SERIA III ANUL XVIII No. 1211 — CITIŢI----------------------------------­IN CORPUL ZIARULUI’: • Viaţa de Partid: METODE Şl ASPECTE DIN MUNCA DE CREŞTERE A CADRELOR IN ORGA­NIZAŢIA P. M. R. A CAPITALEI , (Pag. 3-a) • REZULTATELE ÎNTRECERII INTRE CELE 21 FILATURI, IN LUNILE IUNIE ŞI IULIE (Pag. 5_a) • ARMATA DEMOCRATA GREACA A RĂS­TURNAT PLANURILE MONARHO-FASCIŞTILOR ŞI ALE AMERICANILOR IN MUNŢII GRAMMOS. (Pag. 6-a) • Ce să citim: B. L. MARCUS: Dece nu esteţi posibil şomajul în U. R. S. S.? (Pag. 2 a) / • O PAGINA DE SPORT (Pag. 4-a) ____________________________________________________________________________________________________________________________________-

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék