Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)
1948-09-01 / nr. 1211
9 ■01« te.. . tans .. .4«» 4*4 »tai ** m ^4»iHH0H000P . rii$TiiniTARE' s S MAGAZINUL DE STAT',IFERO METAL” S VONCE SOD/V CRISTALIZATA. S CI. RIDICATA. ÎN QUICK CAN I ITATI LA PREȚUL DE LEI 16,20 \ '9169 S 000® 000000000000000000000000000000 FABRICA DE ULEIURI VEGETALE PHENIX Str. Spătarul Pitridla No. 10 ANGAJEAZA TEVAR SUDOR .si GEAMGIU 3160 CUMPĂRĂM Aruupență 3 buc- (transformatori de înaltă tensiune de WOKVA «»»/SS» Vte' - ■ -X ©fontere attchare fi sigglate se vor adresa Intreprin* Aejj&ttr Comunale TurmurSeverin strada Traian nr 28 pSpă pe ziua de 10 Septemvrie 1948. i UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI} ! ] țhtaa Siejiilaitie jwiisiUqe ia,.teiua de,9 Septembrie a. c, orele L . flT, ssneiskia ®m®i»ir.an6ia :• I ' vsa- *•-. • r m »»£. ««ieBe. i*râ«L - 'i ’ Tnittxrniisutiiâ zTiajse Ha 0ir. Comercială serv. ■ Cumpă- • ( r rări/^r. SSețiSdiaf.’îNr.'. .**î.i8, Sntre orele 044?' a -- '• . I S*i* «Bm Vofjwriea cofeaței. st- va .trcpune în, t; I 'rtiHiwweitsia:sîm.’ meeSijiiwa ' dSMsss de ^Depuneri. ... ... .• 4 ♦♦♦♦♦♦♦♦ h»»m ♦»•»♦ et*« »»♦♦♦«♦»♦♦«♦♦♦«♦♦« ♦ î Centroki industrială a zahărului i I ÎNȘTIINȚARE I ♦ a . „ -te- ... .. a f . ' * - .-... a Se »diimtsr La cuasrhiisia Magazinelor de Stat, Federa- 3 T Mor, Cmipemtiveior fi Coancrcianților, din întreaga țară, 3 ♦' «ă ss pot apmivfeioei* Sn permanentă eu următoarele pro. -] X 'duse sTe istericilor natSonalieate; \ I BONBOANE I RAHAT I I SIRBET : Cöoj®n2jle se vor preda reprezentanților autorizați ai CEMTrIALEI fi ai fabricilor naționalizate sau se vor tri- mite Biuroului de Distributie al CENTRALEI INDUS- ♦ TRIALE A ZAHARUI.UL București, St.r. Nicolae Iorga ♦ No. 3a, telefoîl 1-25-07. c. ♦ < ... ^.1* ■Us--: I PRIMĂRIA MUNICIPll/LUI BUCUREȘTI , DIR. FlNANCIARA - OFICIUL DE LICITAȚII PUBLICATIUNEANr. 124 Nr. 1447 LIC./943 ., .f! din 28 August 1948 V LA 13 SEPTEMBRIE 1048 orele 16,30 X ■* ’ *■ ■ V A Tratare pr n buna învoiala cu oferte închise și sigilate f urmată de concurență orală pentru. închiriere» , compartimen- II taler No. t», 27. 28. 33 48, 49, 50. 55. 81, 82, 65 67, din Ba-Í zarul Dinu s tuat tn Sos- Mihai, Bravu No. llr-,15. LA 15 SEPTEMBRIE ORELE 16,3» Idem pentru inchirarea compart'mentelor No. 26, 28, 110, % 164, din l'griffitf, Idem pentru inchrtarea prăvăliilor No. 27 și 29 dn B-dv' Republice» No. AA + teS-f «M* a f idem pentru î'icbTierea'compartimentelor No. 17, sUfS'mul interiorul Halci Traian. Idem pentru bu h f erea prăvăliei cu una cameră din Str. P'ata Anizeis No. 18. j ' idem pentru închirierea terenului v ran situat în Str. Gl. Tatărăscu No. 6.' ' '....................... ........................... Destinaţia ş: cele’a’te Condiţiun speciale se pot vedea d’n ,, dosare, P Dosarele se pot studia r/HfJ tn orele (je brim ,la Of’'«la de Liniaţi din Str. Parfumului No. % unde se ţin şi l’citaţii'e. Garanţi ie provisor'i vor fi de o% numerar din valoarea t' chirlifcr ințiale, ter spozitiunile art. 84-110 din L.C.P. si Leg«» No. 825/946 I simt aplicate. ’ B p. PRIMARUL G-RAL AL CAPITALEI I (ssj CHIR1AL MALIUL LA fr Director General Fnaneiăr [' - • -n£’ ,/ jub-1,- ■ D1RECXQBuL OFICIULUI LICIT. I r. ■ imiteinita sa ."tk'tc " Ing. GEORGE IVANOVICI In atelier, în spatele .peretelui despărţitor, vuiau mașinile accelerindu-și. .parcă, cu fiecare miciu.î mersul,, sculele. zângăncarmit'‘mâhiite lucratorilor și diferita piese se auzeau căzând ' cu togomot pe 'jos. ' ' * -" — -Bea puţină apă Nicodim Serghetvici, spuse Petrov când ■simţi că umărul Iul, rezemat de tat său, se cutremura mal rar și mal încet. Ne dâmi seama cât de mare este pierderea pe care ai suferit-o, mai altură un Hu și trebue să te Îngrijești de el. Petrov știa că vorbele sale nu-l, pot mângâia, le spuse Insă pentru ca să tndrepte măcar pentru o clipă, gândurile acestui om atât de abătut tn altă direcţie, asupra umn lucru car« să nu fii in legătură cu ceeace ti produsese acest acces de disperare. Şi el*' atinse scopul. Mâna mică dispăru din faţa ochilor Iul Stojarov; şi tn locul ei se ivi din întuneric: faţa trasă a fiului său. Unde e ? Nu s’a întors încă dela cimitir ? Oare încă mai merge tn camionul strâmt ţinând mâna pe sicriul mamei sale, sau stă acum singur la mormântul înconjurat de zăpadă ? Curând va trebui să se despartă şi de fiu! său, iată că astăzi primele tancuri vom părăsi fabrica... Oftând tşi şterse ochii, îşi netezi barba, apoi se ridică și se aplecă deasupra graficului care se găsea pe nasă. Lumina gălbua a felinarului cădea pe diagrama tracii cu creionul, liniile albastre şi roşii se întindeau dealungul pătrăţelelor îndreptându-se Tripelin's în sus. Până la punctul care 'nnica sfârșind lucrărilor nu mai rta decât o distaili mică de Int. — Dec’ diseară vom termina ? — întrebă el sec, privind diagrama. — Mâine vom termina, Nicodim Sergheevici. Astăzi nu mai avem timp — spuse în grabă Iastrebov. — Dece mâine ? Să vedem poate că ,e posibil dacă nu, până " dricare-cel' puțin'nu ft'Oapteaaceasta, iar dimineaţa să comunicăm la’Smoînil că ’primele trei tancuri " au fost expediate. 20‘ Noaptea tn cine au fost aprinse focuri. Ele răspândeau căldură. Iar pe zăpadă se întindeau pete negricioase. Tinerii dela şcolile de meserii întreţineau focul cu’ buturugi, mici uscate iar cu nişte drugi de fier împingeau cărbunii încinşi sub cazanele care atârnau deasupra. In aceste cazane se încătlşea apa și uleiul pentru’ mașinile gata de piecare. — Jar * ăsta ? — spuse Baranov trecând pe acolo. Nici un samovar nu poţi să încălzeşti cu el. f ■' ,. . Adus* din, camera de cazane o jumătate de găleată de cărbuni şi asvârH câte puţin tn flecare foc. — Uite aşa o să fie focul mai, tare, — spuse el. Luna tn formă de seceră atârna pieziş deasupra fabrice!, iar jos pe pământ suf^ vântul ducând cu el de pe troiene ,un praf fin '■“de zăpadă.' Acest praf se înălța ca 'uri fum deasupra caselor, se întindea ca o ceată deasupra' Nevei, se Aşeza, pe hainele, lucrătorilor.’ — Aveți grije băieți să nu se răspândească scânteile, să nu provocați cijimvg vreun, incendiu, spuse Baranov.* Ce să ardă ?" întrebă nemaițumi tânărul cu haina vătuită. Vântul bate încolo spre dărâmături. '' -■' — Focul se poate întinde oriunde — spuse Baranov urmărind cu privirea scânteile. — Și alea nu sunt dărâmături, acolo e ierăria. Auzi, dărâmături ! Luă găleata și porni spre camera de cazane, Iar băiatul spuse în urma lui: — Tot umblă pe aici şi ne învaţă. Nu poate să doarmă ? Ce ne tot învaţă ? Suntem destul de învăţaţi, — şi mai izbi odată cu drugul de fier într’un tăciune, — Nu te juca !— îl strigară dela focul vecin. Ai să dai foc fabricii. — Ce mai e în fabrica asta ? Pleacă tancuri!« și iar o vor închide, Iar pe noi ne vor trimite pela casele noastre. — N'o să vă trimită acasă. Am auzit Cu vine e alta serie de tancuri și dacă nu, o să lucrăm altceva. S’a zis, nu se mai închid« fabrica. — Să credeţi voi c’o să lucreze. Nici acoperiş n’are, iar unul din ziduri e dărâmat. — Ce mare kreru e acoperişul ! Primăvara e destul de cald şi fără el şi apoi nici de reparat nu e cine ştie ce greutate ! Uşiţa atelierului se deschise scârţâind şi cineva strigă — Ei, fochiştilor ! Cum merge treaba ? E timpul să fie totul gata, mai e puţin şi incepu să se lumineze de ziuă. Petrov adormise tocmai în timpul când se face« prob« primelor trei tancuri care erau gata de plecare și astfel nu luase parte la verificare« lor. Somnul îl doborîse când, intrând la el în cameră, se «șezuse pentru o clipă l« masă. Capul îi căzu pe masă și strigând cuiva „acum, acum...“ adormi. Se trezi abia dimineaţa şi cu graţi îşi îndreptă spatele amorţit, ridică de jos cădiua de cangur şi îşi frecă cu ambe!« mâini urechile îngheţate» I se părea că nu dormise decât o clipă şi nu putea pricepe de ce îşi simţea spatele atât de înţepenit şi deci căciula care abia căzuse pe jos era atât de rece. — Ei drăcie, spuse el, uitându-s« 1« ceas. — Ei drăcie ! Cum de s'a întâmplat «sta ? Ieşi în Curte şi văzu pe drumul care' ducea dela atelier spre poartă urmei o şenilelor. Urmele erau adânci şi multe şi el gândi speriat că poate tancurile au părăsit chir fabrica. Dimineaţa era trandafirie şi ceţoasă. Vântul netezisa în timpul nopţii orice urmă şi doar dungile lăsate de curând de ■ şenile se vedeau pe drum. Petrov porni dealungul acestor dungi fiind atent la orice sgomot. Iai tirul îndepărtat al artileriei, la sirena prelungă a locomotivei, la bătăile metronomului ce se auziau ifi megafonul instalat la ușa atelierului. Apropiindut ce de atelier auzi sgomotul motoarelor. Motoarele se auzeau de aproape, de undeva din sparție zidului. Acest sgomot ' sonorui' sever îl înveseli deodată. .„Aleii gândi el. Sunt gata!“ Aproape în fugă Intri un atelier şi se opri asurzit — motoarele tancurilor vuiau acoperind orice alt sgomot,iar farurile aprinse luminau, maşinile și oamenii, care lucrau la ele. In fundul atelierului se vedeau tancurile negre și arse, iar lângă uşă cele gata reparate erau orbitor de albe. Afară de faruri un atent mai ardeau, torţe , şi fernare, becurile ,de acumulator şi chiar câteva becuri electrice. Ieri Peterson şi cu brigada sa repuseseră în funcţiune reţeaua de fire electrice ,de pe intervalul principal. Mănunchiurile de fire pregătita pentru restul lucrării atârnau pe stâlpii care' susţineau întreaga instalaţie ' electrică a atelierului, , — Trăim U— spuse Petrov, F’? Dumnezeu! meu că trăim I §r nici de lucrat nu lucrăm prea rău... Cotind de pe intervalul principal se îndreptă spre birou, pomenindu-se dirijat odată în întuneric. ■ Aici se găseau maşinile la care încă nu se lucra şi car© şi acum erau acoperite de zăpadă şi cbi dură. In birou nu era nimeni. Doar la masă, cu spatel© spreuşă, erau aşezaţi Nina şi cu Vişenko. Continua să vorbească fără să fi auzit când intrase Petrov. — N’aim să uit, spuse Nina. Nu, e nevoe să notez. — Totuși e mai bine să-ți no■ tezi Ninocica — o rugă Vișenko. Se poate întâmpla să încurci , eu adresa altcuiva. — Eu rău mai am pe altcineva, nu mai scriu la nimeni. — Dar dacă voi avea ocazia să scrii ? Toți tinerii îşi lasă adresele. • — Ți-am spus că nu am de gând să scriu nimănui. Da-mi ’carneţelul să-ți scriu şi eu adresa ■ mea. Vișenko își desfăcu cojocelul şi scoase carneţelul din buzunar. — Iată, spuse el. Seri© pe prima pagină. Sau pe care vrei, niciuna tiu e scrişi. Aplecându-se spre felinar Nina răsfoi carneţelul, şi-l întrebă: — Ce adresă să scriu, de acasă sau de la fabrică? De acasă desigur, pe cea a fabricei mi-am fixat-o în memorie , pentru toatăviaţa. De scris voi .sori© m« bine aici. . Vor sosi scrisorile mai repede, dar trebue să ştiu şi adresa de acasă pentru după’ război’- când voi veni în vizită, Nina scrise şi închise carneţelul. •-- Vişenko vreau să-ţi pun ceva îţi carneţel — spuse ea. Numai să nu te uiţi decât după ce voi pleca. Da ? Şi fără să mai aştepte răspuns puse în grabă în carneţel o fotografie. — Aşa, acum pune-l un buzunar. Aşa ! Trebue să închei şi nasturele dela buzunar. Ea însăşi mpenit să-l închei nasturele dela buzunar1 şi Vişenko lăsându-şi uşor capul şi ţuguind îşi buzele se uită la degetele ei subţiri mânjite de vopsea. Cele două capota aplecate erau foarte aproape unu! de uitul şi Petrov căutând să nu facă sgomot, s© apropie tiptil de uşă și ieşi din birou. — Trăim ! spuse el prin întuneric. Trăim așa cum se cuvine... Fluerând o melodie veche demult uitată, se îndreptă spre tancurile reparata. Oamenii se îngrămădeau în jurul maşinilor uitându-se încântaţi la opera lor şi aproape nu le venea să creadă ci ceea ce vedeau era făcut de mâna lor. Tancurile luminate de jos de felinare erau atât de curate, de albe şi de strălucitoare, încât păreau noul. Lângă primul tanc stăteaVulodla Stojarov cu grupul de tanchişti. Tanchiştii erau gata echipaţi de drum! Volodia tocmai în mâna organizatorului' com'somolist o scrisoare ,către comandantul său când îl striga Igor Glimov. — Vă cheamă directorul în birou, — spuse el. — Ahum vo primi actele, ii veţi porni « spuse Volodia. Şi nu vă risipiţi, stap în jurul maşinilor. (Va urma)A mm§ ■! . mtmmmEm Lii . REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE La începutul lui Februarie 1942, Stojarov, directorul unei mine din Leningradul blocat de inamic şi Petrov, secretarul Organizaţiei de Partid a acestei uzine au primii dispoziţia să pună imediat în funcţiune atelierul mecanic al întreprinderii, care avea să servească la repararea tancurilor venite de pe front. * A doua zi au sos-.it tancurile. Erau conduse de locotenentul Volodia Stojarov, fiul directorului uzinei, care , timp îndelungat fusese crezut mort. , Comaomoliștii, vrând să ajute la repararea tancurilor, pleacă dealungul căilor ferate, să caute prin vagoanele rămase pe linie, mesele necesare reparaţiei. După greutăţi mari, îşi văd truda încununată de succes.' ‘ ^ Fabrica este însă din nou bombardată. După înmormântarea victimelor, printre care se află şi mama lui Volovid, viaţa uzinii îşi reia cursul firesc. Dar bătrânul Stojarov nu-şi poate reveni din nenorocirea ce-l lovise. Federala TARNAVA MICA BLAJ Serviciul I. C. P. Nr. 4830 PUBLICAŢIUNE RE VANZARE Se adice la cunoştiinţa publică, că im ziua de 9 .Octombrie 1948, orele 9 dimineaţa, se va vinde prin licitaţie publică, în comuna Smig judeţul Târnava Mică, "următoarea avere imobilă şi imobilă, fostă proprietatea obştei de cumpărare „Ardeleana“ din comuna Smig judeţul Târnava Mică, actualamente în lichidare la Federala „Târnava Mică“ din Blaj. Averea ce urmează a se vine este următoarea : 1. Una moară ţărănească, cu 2 perechi de pietre, cu motor Diesel Grata 33 HP, în stare de funcţionare situată în comuna Smig, judeţul Târnava Mică. 2. Una clădire construcţie din cărămida, acoperită cu ţiglă, compusă din 8 camere, verandă şi pivniţă, cu grădină de zarzavat şi pomi fructiferi, situată în comuna Smig jud. Târnava Mică. 3. Una clădire construcţie din cărămidă, acoperită cu ţiglă, compusă din 6 camere şi Pivniţă, siuată in comuna Smig, jud. T. Mică. 4. Clădirea în care este instalată moara 5. Patru jugăre pământ arabil, situat pe terit. comune: Smig. 6. Patru jugăre pământ fânaţ păşunat, situat pe terit. com. Smig. Doritorii de a concura la această licitate, se vor pre-, zenta în ziua şi ora fixată, în premorul Primăriei comunei Smig, judeţul Târnava Mică. Concurenţii vor depune 10*/% din valoarea preţului de strigare ce se va stabili de o comisie, la faţa locului, drept garanţie. Preşedinte, V. Costea Şeful Serv. I. C P D. I. Popa ! ÎNTREPRINDERILE 5 •• , COMUNALE Turnu-Severin Secţia Ad-tivă — Secretariat Publicaţie Se aduce la cunoştiinţa celor interesaţi că în ziua de 15 Sepembrie 1948, ora 10 ■ » m, se va ţine în localul &• «diţiei întreprinderilor Co- I munale Turnu-Severin, diinl Str. Traien No. 28, o licita | i'e publică, pentru PROCURAREA ȘI POZAREA A 1.200 m. 1- CABLU ARMAT SUBTERAN, CU TENSIUNEA DE SERVICIU DE 6 KV. mnLiciteatbSU'se va ţine1 în Conformitate cu dispoziţiunile art 9—15 din Regulamentul pentru ' aprovizionarea mat erialf'or, adjudecarea lucrărilor etc., pe seama Exploatărilor Comunale. Concurenţii vor depune oferte închise și sigilate, însoţite da garanta de 5°/«. . Devizele şi , caetele, de sarcini se pot studia în fiecare zi de lucru la secretariatul întreprideţior Comunale. 1 - DIRECŢIUNEA 1- ■ Nr. 2443 1" 26" AUgust • 1948 "IWUIUURM' m «HM.« 'JMMMMMM SCÂNTEIA III- 1211 Initiative luate la Brăila pentru îngrijirea mamei si copilului BRAILA, 27. — (Prin telefon de/p. corespondentul nostru). Oficiul de ocrotire a mamei şi copiului, împreună cu serviciul sanitar local, au înfiinţat trei dispensare de puericultura, pe lângă circumscripţiile rr.edicale 1, 2 şi 4. La aceste dispensare se vor da consultaţii şi se va urmări sănătatea copiilor până la 2 ani. Ministerul Comerţului a dat o decizie prin care se înfiinţează „Societatea Comercială de Stat Moldova“ cu sediul în Iaşi şi „Societatea Comercială de Stat Jija", cu , sediul principal în oraşul Botoşani Obiectul acestor societăţi estecumpărarea şi vânzarea cu boliPe lângă dispensarul circumscripţiei a 2-a, s’a creat o bucatăde dietetică, in vederea alimentării copiilor suferinze de boli gastro-intestinate, unde mamele vor învăţa şi ele să pregătească hrana specială pentru copiii bolnavi. Aceste dispensare sunt deservite de medici, moaşe şi surori de ocrotire, cata şi amănuntul a articolelor alimentare, vegetale şi animale, mlomale, alimentare industrializate, raţionate şi neraţionate, articole de uz gospodăresc,, precum şi orice altei articole în legătură cu această ramură de comerţ. marea a două sociali Comerciale de Stat la Iaşi şi Botoşani Electrificarea comunelor din judeţul Timiş TIMIŞOARA (Prin telefon de la corespondentul nostru). In cadrul planului general electrificarea satelor organele administrative dim Judeţul Timiş au început o vastă acţiune prentru electrificarea judţului. S’au efectuat măsurilor şi e'au întocmit proecte şi devize pentru un mare număr de comune. Proectele pe măsură ce au fost gata s'au înaintat spre aprobare Ministerului Afacerilor Interne. In unele părţi s’a trecut la lucrările pe teren, iar în vinele comune ca de exemplu Sag,ibiefeling și "Sipet uzinele electri- Comima Moldova Nouă din Judeţul Caraş a fost electrificată In com. Moldova Nouă din jud. Caraş s’a inceput incă de : “Astă fi filrăvară construirea unei atene electrice. Sătenii au hotărît ca ea să fie terminată pentru 23 August şi s’au ţinut de cuvânt. In perioada dintre 1 Aprilie 1948 şi 20 August un număr de 1301 săteni a prestat 13.010 ore de muncă voluntară. Mulţumită eforturilor depuse ,în ziua fixată, lumina electrică a putut fi aprinsă. Uzina, care e acţionată de apă, are o turbină de 45 HP la care se va mai adăuga şi un motor Diesel. Satulu I sef deschid acum perspective frumoase, ILIE MILENCOVICI Coresp. ce sunt gata instalate. In curând vor începe lucrările pentru construirea uzinelor electrice şi în comunele Parva Săcălaz Giarmata şi Varlat. e000000000000EB000000000000000B000 [ ANUNȚ I ® Directiumea Generală a Silexuii lor (Serviciul Aprobă vizionării Matenialdor in Calea Victoriei No 56, etaj 91 j«| II), (tee lie taţi© publ că la data de 20 Septembrie 1948, jj| 0 orele 12 pentru procurarea a diferite articole de fi** ■ Eiorie ................ .5 . Dosarul licitației, precum și orice date informative g i se pot obține zitari la adresa indicată intre orele ■ e i*IV. c. a II Curăţirea bazinului din portul Constanţa Dat.., fiindcă traficul de , mărfuri este în creştere, menţinerea adâncimilor normale ,tr* bazin, şi în zona de intrare a portului Constanta treime asigurată. Din cauză- Că în anii trecuţi nu s’au executat decât..•lucrau..dv dr .gaj - reduse, depunerile «teu mărit formând un srat de mâl și nisip cu o grosime de gprap pe 2 m., reducând adâncimea bazinului del« ltra. la 8,tomn.. Pentru a restabili adâncimea . cerută de Intrarea v selor mari în port, Direcţiunea Porturilor Maritime din P. C. A a adus in portul Constanta 4. dc&gl .şi 2 vlasde, care lucrează. ..în conţinu zi şi noapte . ..... Până în prezent s’a s'.ps peste 80 la sută din, cantitatea totală de mâl şi nisip.. .In . r.curt ..timp bazinul şi aotaa de intrare, în port vor, fi complect .curăţate şi accesul, vaselor de măre tonaj vo. fi posibil,, pentru '.încărcare, și descărcare direct în port. angurarea Casei Tineretului , din Craiova La Craiova a avut loc într'un cadru festiv inaugurarea Casei Tineretului Pentru amenajarea Casei, 265 tineri din toate organizaţiile, au lucrat 3857 deore voluntare, transportând 20.000 kg. sgură, 8000 kg. de pietriş, etc. Deasemeni s’au efectuat lucrări şi pentru amo‘dajarea parcului respectiv. Casa Tineretului este înzestrată cu o bibîotecă, sală de iertură, săli de şah,ping-pong 'şi săli de gimnast'ci. ‘ 1 3. L. MARCUS: De ce nu este posibil şonoajul în URSS. ? Editura C. G M. - 170 pag. Autorul ne arată, pe baza unor bogate şi ştiinţifice documentări, caize’e economce şi politice care fac imposibila existertţa şomajului in U.R.S. La începutul broşurii se arata cum economştii societăţii capitaliste au ajuns să elaboreze o teorie potrivit căreia existenţa, unei rezerve de şomeri este indispensabilă pentru a intreţ ne „elasticitatea" sistemului capitalist. Până la Marea Revoluţie din Octombrie şomajul constitui şi în Rusia o problemă de nerezolvat. Tânăra Republică Sovietică a primit o moştenire grea şi din acest punct de vedere. Măsuri pentru combaterea şomajilui au fost luate imediat după instaurarea puterii sovietice., Şomajul a scăzut, simţitor dar succesul definitiv în lupta împotriva şomajului nu a fost post, decât în urma îmbinării măsurilor luate pentru Industratizarea socialistă a ţării cu măsurile luate pentru colectivizarea agriculturii. Colectivizarea a lichidat mizera la sate, punând capăt cauzei care a provocat timp îndelungat deplasarea ţăranilor săraci de la sate la oraşe. Atragerea braţelor de muncă de la sate la oraşe se face acum in condiţii noi, pe calea angajamentelor planificate şi organizate a mâinii de lucru. Alături de lichidarea şomajului s’a pus insă în mod acut problema calificării muncitorilor în conformitate cu nevoile industriale ale ţării. In primii ani lipsa de calificare a muncitorilor a fost o piedică în lichidarea completă a şondijulu, dând In acelaş tmp naştere unei lipse acute de braţe de miiici In anumte sectoare, Broşura arată. Intr’urt cap tot specirt, pe ce scară uraşi se rea! seara as. ‘ tăzi pregătirea planificată a că-’ dreier calificate în U.R.S.S. in decurs de numai doi ani (1038-1937) de pldă, .70 lioane oameni au al’olult cursur le denumite de „m’nh mum tehnic“ și sco!i • st-hanoviste, iar In anu’ IPSiVIfl.’® In toate tipurile de școli de u.R.S.S. se numărau vreo 47.4 milioane a'evl, ad’că aproape jumătate din popuara Statului Sovietic între 7—50 de ani, fapt care nu are seamăn In Istoria omenr'l. Tocmai contrariu! se Întâmplă în tărie capitalismululi A ct muncitorul se transformă din ce în ce mal mult Intr’un accesoriu al maș'nli, de unde tendinţa penerlă de a mic.şora caTfrarea nume’tur'lor, şi de a-i dsacaliftca. Citirea acestei broşuri prezintă un deoseb’t Interes astăzi, In epoca crizei generale a capitalarmi'u. când so»v f. jel a luat in.ţările cap’tal'stt un caracter cronic şi de n.asaâ. Experienţa istorică a Uniunii Sovietice ne arată că lichidrea şomajului piu este posibilădecât prindrugerea capitalismului şi construirea societăţii socialiste. Broşura arată deasemene marea importanţă a problemei ridicării cadrelor tehnice din sânul clasei muncitoare, problemă care este astăzi deosebit de actuală și la no. A. C. POŞTAREDACŢIEI Rugăm pe cei care ne trimit corespondenţe să indice a-' dresa lor exactă şi întreprinderea sau instituţia unde lucrează. Hornmn Iaidor-Valuf„mftf, Lupu-Roman, Ilfjsu Buhoii- Huşi, Pău nr. ■ DfUiv'íríeMteHii«?!binţi-Ilfov, S. Vaimovici-Iaş i, CJ Diaconii-Bârlad. Cererile dvs. au fost înaintate forurilor de resort. De îndată ce vom primi răspunsul vi-l vom comunica. Mihai Pipovesi Baia de Criş — Ne-a bucurat mult când am ştit corespondenţa în legătură cu serbările de fine de an, de la grădiniţa de copii şi de la şcoala primară. Totuşi corespondenţa nu « putut fi publicată, soaîndu-ne cu întârziere.. ,, Dealtfel, ea nu aduce nimic specific faţă ctg corespiîndeîe asemănătoare.iare s’au mal publicat. .r...,,'. Aşteptăm să ne trimiţi cor-îepondenţă despre activitatea din câmpul muncii şcolare despre problemele şcolare de acolo, din care să poată învăţa şi alţi învăţători şi elevi. Ilie Niculescu, Vasile Roată. — Corespondenţa d-tale cuprinde generalităţi lucruri cunoscute, despre care s'a scrie. Revi.o cu lucruri concrete, cu fapte, d spre felul în care-şi petece muncitorii concediul. Polpescu Nlasse, CopSciuaso- Gorj. Dacă aţi trimite scrisoarea Dvs. unui ziar care cultivă senzaţionalul burghez fapta studentului de care pomeniţi ar ave un oarecare răsunet. Noi însă nu găsim nici un folua în publicarea acestei ştiri. A te auto-opera este o metodă singulară care desigur nu contribue cu nimic la IirtemnSăţire«. sănătăţii masselor, "metodă neafflliabilă şi care —■ în ’Iplui"— eate uneori şi destul de primicjdioasă pentru, a numerita să fie popularizată şi încurajată. Metoda, dealt!l, nici hu cate nouă, şi credehu că cmdiţiile In care a fc&i făcută 0p»âţia niu'permite o îmbogăţire «, observa, ţlilor, .ştitijţifloo jtxUttnte ,1^,«cest domeniu, duvăntul debilegendarism” şl alte expreisîf *‘pecare Ie întrebuinţaţi in • cures -pondsnţă, argtg, Btipoeftm în care s’a d sfâşurat aceaa ă .Jertfă“ făcută ţintefi „progresul ştiinţei" o1 atmmosferă' 'de cultivare a awzaţionalului ,şi a bizarului. Se poate ca studentul de ţar® n vorba să fie talentat şi să a^teiică în Viitor servicii medici- net, dar felul In care a Început nu e nimerit.. A tnlocut ani, întregi de muncă și «xporim nt ștințific, faeuf 'Îjs '* 1«kâ mal noul didebaperirt'1 mt^ticsoli «icelei mai v-prastsate , tehnici, cu o . operație,.,. prirpiUY^,i f«tricrag), într’un caz cu tatia izolat, care nu tinde să dovedească nimic — indiferent de bunele intenții pe care se poate .,să ■ le fi avut autorul operaţiei — înseamnă a face câţiva paşi îndărăt. Noi îl sfătuim să păşească j ţelul ca descoperirilor ştiinţifice neclare poporului şi nu alegendarismului" , par ■ 11 încurajează cei din jur. Vă mulţumim peniteu corespondenţă, şi openăm că veţi găsi li* Ciopăcina la destule fapte legate de munca şi viaţa oamenilor mărunţi şi modeşti, de luţia ţăranilor muncitori împotriva exploatatoritor de ridicarea culturală a satului ,ş.a.m.d. pe, care să pi le relataţi. I Muliţiei nuli! Hi din R.P.R. a obţinut premiul II la Concursul de la Budapesta In zilele de 20, 21 şi 22 August «obţinut la Budapesta un Cont curs Internaţional de coruri muncitoreşti, in cadrul serbărilor centenarului revoluţiei din 1848. Au participat la Concurs coruri din Ungaria, Bulgaria, Polona, Cehoslovacia, R.P.R„ Austria şi Franţa. Au avut loc competiţii de coruri bărbăteşti, de femei şi mixte. Corul Confederaţiei Generale a Muncii din R.P.R. a câştigat premiul. JI în concursul de coruri mixte, "'“‘''Concursul a fost un bun “prilejui?jîeritd a face un schimbde experienţă între corurile muncitoreşti din ţările amintite mai sus ,, şi a contribuit la strângerea legaturilor de prietenie între popoarele maghiar şi român, precum şi intre celelalte popoare participante. Membrii diferitelor coruri auavut prilejul unul prietenesc schimb de informaţii asupra stărilor de lucruri din ţările respective tn domeniile economic, polit •. etc. ;f|„ cultural. ,v„ 3 Cttrid C.G.M. din R.P.R. a paria .1% i) 1 .3 ticîpat la recepţia dată de Legaţia R.P.R. la Budapesta cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 August. La recepţie au fost de faţă membrii guvernului maghiar în frunte cu Lajos Dinnyés, preşedintele consiliului de miniştri şi Matyas Rákosi, secretar general al Partidului celor ce muncesc Membrii corului au vizitat numeroase uzine şi câteva staţiuni balneare de pe malul lacului Balaton. " Sâmbătă, 28 August în clibrul unei conferinţe de presă, tov, .Levy, conducătorul corului a anun rat în mod crtic şi autocritic felul cum s'a desfăşurat concursul de coruri, comportarea corului C.G.M. şi învăţămintel« care se pot trage din această vizită. Câţiva membri ai corului. — Gh. Constantin, muncitor dela I.M.D.Brăila, Niculescu Victor, funcţionar dela Ministerul de Finanţe, Lieberman Samuilă, ospătarul Amalia Nistor, muncitoare casnică, etc, au arătat că cu ocazia vizitei In Ungaria au simţt puternica solidaritate Internațională a muncitorimii în lupta împotriva imperialismului. * 1 In Editura Confederaţiei Generale a Muncii a apărut: CALA112A BIBLIOTECARILOR A apărut în Editura Partidului Muncitoresc Român h \/ n P V I M • Principiul socialist al u V U l\ l\ I 11. repartiţiei după muncă