Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)

1948-10-01 / nr. 1237

La luptă împotriva birocratismului! Dintre toate relele pe care stăpânirile a­­supritorilor ni­­ le-au lăsat­­ moştenire, pu­ţine sunt atât de adânc în­­­rădăcinate, a­­tât o răspândire şi tot­odată de vrăjmaşe po­porul m­uncitor şi mersului înainte dre progres, spre mai bine, decât cancerul birocratismului. Cu toţii cunoaştem cazuri, întâmplări în care e vorba despre reclamaţii acoperite cu zeci de rezoluţii şi trimise din birou în birou fără a-şi căpăta rezolvare, despre zile întregi de alergătură pentru a înmâna unui subşef de birou o jalbă (de care de­pinde uneori viaţa unui om), despre propuneri de îmbună­tăţire a muncii, care se ră­tăcesc fără a le lua nimeni în seamă printre vrafuri de dosare şi acte colbuite, de­spre zeci de aprobări, acte şi referate cerute pentru a fi reparată o cheie. O adresă a uzinei „Steaua Roşie’’, în­registrată la Serviciul „Vân­zări” al Centralei Industriale a Metalurgiei prelucrătoare în ziua de 9 Septembrie, a ajuns abia in ziua de 22 Septembrie pe biroul func­ţionarului de la Serviciul „Producţie”, căruia-i revenea sarcina de a o rezolva. Două săptămâni a circulat hârtia în cadrul unei singure insti­tuţii şi aceasta înainte ca să fi fost rezolvată ! Da, împovărătoare, grea muncă, să înlături tot acest putregai al birocratismului Grea, desigur. Dar cine, dacă nu clasa muncitoare condusă de Partidul ei, poate duce la capăt această uriaşă sar­cină ? Cine, dacă nu făuritorii lumii noui, ai vieţii noui ? Dealungul a zeci şi zeci de ani de regim burghezo­­moşieresc, lepra birocraţiei s’a tot întins luând forme tot mai monstruoase pentru­­că birocratismul a găsit un climat favorabil de desvol­­tare în lunga epocă de stag­nare, de înapoiere politică, economică şi culturală, pe care clasele exploatatoare au impus-o ţării noastre. Armă a luptei de clasă în mâna exploatatorilor, biro­cratismul avea rolul să a­­pere stăpânirea jefuitorilor, să complice şi să încurce re­zolvarea problemelor celor mai limpezi, prin nenumărate formalităţi, vize, registre şi birouri, care toate la un loc n’aveau alt rost decât să împiedece un cât de mic control al poporului, astfel ca exploatatorii să-şi poată face nestingheriţi afacerile lor murdare. Iată pentru ce lupta împotriva birocratis­mului e legată de lupta îm­potriva moştenirii lăsate de sistemul de asuprire şi ex­ploatare al regimurilor tre­cute, şi totodată o condiţie a succesului luptei pentru lichidarea înapoierii econo­mice a ţării noastre, o con­diţie a imprimării unui ritm rapid al desvoltării econo­mice şi culturale, o condiţie a grăbirii ritmului construirii socialismului. Tocmai de­­aceea lupta împotriva biro­cratismului este o chestiune care priveşte îndeaproape pe fiecare om al muncii, o pro­blemă de care depinde pro­gresul ţării şi bunăstarea fiecărui om muncitor. Mergând pe drumul arătat de Partid, folosind măreaţa experienţă a construirii so­cialismului în U. R. S. S., au fost obţinute în lupta contra birocratismului unele prime succese. De cum au trecut în mâinile reprezen­tanţilor celor ce muncesc, ministerele au fost reorgani­zate. Un neasemuit efort de simplificare a aparatului de Stat, de înlăturare a forma­lităţilor inutile, a personalu­lui de prisos şi corupt, o mai strânsă legătură cu faptele vii, cu viaţa, cu oamenii, stimularea iniţiativei şi con­trolului de jos, grija faţă de avutul obştesc, o nouă orga­nizare şi un nou spirit de muncă şi de conducere în întreprinderile naţionalizate, un sporit simţ de răspundere, — toate aceste forme la în­ceput plăpânde ale unei so­cietăţi în care rămăşiţele tre­cutului de robie şi exploa­tare capătă lovituri tot mai puternice, iată-le crescând sub ochii noştri! La Ministerul de Finanţe, ca să luăm un singur caz, cetăţeanul care vine la Mi­nister cu o cerere ce nu poate fi rezolvată de un or­gan inferior, primeşte răs­puns în 24 de ore de la de­­punerea hârtiei, în caz că nu e necesară o cercetare pe teren. Intre numeroase ministere şi instituţii, orga­nizaţiile de Partid au orga­nizat întreceri având între principalele scopuri, comba­terea diferitelor forme de manifestare a birocratismu­lui. Birocratismul nu se ma­nifestă numai în aparatul de Stat, ci şi în numeroase in­stituţii economice de toate felurile. Rezultatul eforturi­lor eroice pentru mărirea producţiei a sute şi mii de muncitori, poate fi redus la jumătate dacă munca nu e bine organizată în admini­straţia unei anumite între­prinderi, dacă o centrală in­dustrială sau o instituţie comercială de Stat funcţio­nează birocratic. O mare parte a efortului creator al poporului muncitor se iro­seşte zadarnic dacă în le­găturile dintre diferite între­prinderi şi chiar între sec­ţiile aceleiaşi întreprinderi, în legăturile dintre între­prinderi şi centralele indus­triale sau în aprovizionarea şi finanţarea instituţiilor e­­conomice se produc întâr­zieri inutile, tărăgăneli, dacă simţul de răspundere şi de iniţiativă al cadrelor de con­ducere şi al massei funcţio­narilor nu e stimulat. Biro­cratismul provine de multe ori din frica de răspundere, din fuga de răspundere, pe care pe de altă parte o cul­tivă, o provoacă. Zeci de funcţionari, directori şi con­tabili îşi trimit unul altuia o hârtie spre rezolvare, căutând fiecare să se des­carce de răspundere pe spa­tele subalternului. Iar în timpul acesta rezolvarea u­­nei probleme care ar con­stitui un pas înainte în des­­voltarea economică a ţării, întârzie cu lunile. Birocraţi până în măduva oaselor sunt conducătorii, tehnicienii, funcţionarii, etc. care ştiind că până la o a­­numită dată trebuesc termi­nate toate lucrările în ve­derea punerii în funcţie a unui furnal sau a unei son­de, în loc să se pună cu trup şi suflet la muncă pen­tru realizarea cât mai ra­pidă a obiectivului întreprin­derii sau instituţiei lor, care e o parte din marile sarcini ce stau înaintea întregului popor muncitor, ei continuă să se ploconească înaintea obiceiurilor şi tradiţiilor de muncă şi organizare înve­chite, de inerţie şi rutină. Asemenea oameni, cu voie sau fără voie se transformă într’o piedică în calea pro­gresului. Birocratism este înăbuşi­rea iniţiativelor de jos, a controlului şi criticii masse­­lor, dispreţul faţă de faptele vii, ruperea de masse, rezol­varea problemelor din birou ignorând realităţile, înseam­nă a crede „că a conduce înseamnă a iscăli hârtii“, cum spune tovarăşul Stalin. Birocratismul înseamnă aşa­dar o ATITUDINE PO­LITICA şi anume o atitudi­ne fără suflet faţă de inte­resele, de năzuinţele, de ne­voile poporului muncitor. Birocratismul se desvoltă şi în întreprinderile în care se manifestă tendinţa unor conducători aşa zis „dina­mici“ de a monopoliza toate lucrările, de a face ei sin­guri totul. In felul acesta, ei nu pot cuprinde decât o parte din muncă, pe birou li se strâng maldăre de do­sare, iar prin felul lor de muncă aceştia ajută ca în juru-le să se desvolte lipsa de răspundere şi de iniţiati­vă. Desigur că luptând fără cruţare împotriva birocra­tismului, oamenii muncii tre­­bue să-şi sporească vigilen­ţa faţă de manevrele vicle­ne ale duşmanului de clasă care încearcă uneori să con-­ vingă pe muncitori (aşa cum a încercat pe un mare şantier de reconstrucţie) că pentru a pune capăt birocra­tismului, trebue să terminăm cu orice­­ hârtii şi socoteli, să aruncăm toate registrele şi chitanţele. Aceasta pentru­­ca scăpaţi de sub orice control, bandiţii să poată organiza în linişte, acte de sabotaj şi să fure ca un codru. Cei ce muncesc nu sunt, nu pot fi însă împotriva socotelilor,­ dimpotrivă ei vor socoteli limpezi pe care să le pri­ceapă oricine, ei vor o EVI­DENŢA ŞI UN CONTROL SIMPLIFICAT ŞI RAPID, care să ajute bunei funcţio­nări a instituţiei şi să des­copere orice încercare de risipă şi furt din avutul ob­ştesc. Partidul cheamă la luptă contra birocratismului orga­nizaţiile de Partid din apa­ratul de Stat şi din întreprin-­­ derile naţionalizate, sindica-­­ tele, pe muncitori şi pe­­ funcţionarii de toate cate­goriile. Partidul îi cheamă la luptă pentru a crea un spirit de muncă revoluţionar, munci-­ toresc, în aparatul de Stat, în întreprinderile industriale, în comerţul de Stat, pentru o atitudine de clasă în re­zolvarea tuturor probleme­lor, pentru a nu cruţa niciun efort în scopul grăbirii rit­mului de construire a socia­lismului. Partidul îi cheamă (Continuare în pag 6, col. 1-2) ! In primele 20 zile din Septembrie a.c. Au fost depăşite programele de producţie la pielărie ,at­un­cit­orii şi­ tehnicienii din industria pielăriei au depă­şit în primele 20 de zile din luna Septembrie programele de producţie, realizând la etupoane de transmisie 124 la sută, la piei 155 la sută, iar la încălțăminte 10215 la sută. PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNITI-VA! ABONAMENTE Individuale lunar. Lei 100 Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită In numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578­ 944 REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea No. 8 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poștal Nr. 1381 TRACTORUL 1000 Cele o mie de tractoare construite până acum la Uzinele „Tractorul“ Braşov, reprezintă rai pas pe drumul mecanizării agriculturii noastre, şi al îmbunătăţirii traiului celor ce muncesc l­n fir de tractoare in incinta uzinelor „Tractorul’* (fost I. ■ N. S.) Braşov a devenit de mult un lucru obişnuit in viata uzinei... In fiecare săptămână, şi chiar mai des, un alt şir de tractoare iese hurui­ind pe poarta principală. Şi deşi lucru a devenit obişnuin­ Că, de fiecare dată când huruitul tractoarelor acoperă forfota uzinei, multi muncitori işi simt inima bătând mai repede. Alunei, in uriaşele hale, ochii aplecaţi de obicei peste struna , caută ochii omului de alături şi o lumină strălucitoare se aprinde in privire. , Acum, curtea uzinei s’a însufleţit. Amiază. La turnătorie şi încă în alte secţii, echipele se schimbă. Grupuri-grupuri, oamenii se ivesc pe uşa atelierelor. Deşi au spre poartă un drum mult mai scurt, mulţi dintre ei fac un ocol larg şi trec pe dinaintea tractoarelor. Curând locul s-a umplut de lume. — Tractorul numărul o mie ! face ajustorul Labunea trecându-şi mâna prin păr. — Prima mie! Multe înainte! răspunde strungarul Oprea Ni­­culae şi un zâmbet larg îi lumi­nează faţa înegrită de tot soiul de unsori şi uleiuri. De când a initrat în lucru seria aceasta de tractoare, uzina a în­ceput să trăiască parcă cu mai multă înfrigurare. Şi cu cât a­­vansau lucrările, cu atât creştea şi înfrigurarea oamenilor. Nu se afla om în uzină care să nu ştie că odată cu seria a­­ceasta, va ieşi cel de al­­ 1000-lea tractor. Şi pe drept cu­vânt oamenii aceştia, care au trăit clipă cu clipă lupta şi bucu­ria de a construi tractoare, soco­teau aceasta ca o victorie a lor, împotriva duşmanului care se în­verşunase să zădărnicească truda şi nădejdile oamenilor. Primele tractoare româneşti! Cine ar fi îndrăznit să viseze la o asemenea realizare sub regi­murile burghezo-moşiereşti? Cine ar fi îndrumat să încerce fabri­carea unor tractoare româneşti, în vremea când ţara era înrobită trusturilor de peste hotare? Şi iată, acum, tractorul numărul o mie! O mie de tractoare româ­neşti pentru ogoarele ţării. Şi alte mii, zeci de mii, vor ieşi din (Continuare in pag. 5, col. 1-2-3) Intregga desfăşurare a situaţiei internationale este dominată in momentul de fată, de pnopunerile con­structive pentru APARAREA PACII PREZENTATE DE GUVERNUL UNIUNII SO­VIETICE in Adunarea Ge­­nerală a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Ele au avut in întreaga lume un răsunet extraor­dinar de puternic. Guvernul sovietic propu­ne în vederea consolidării cauzei păcii şi a securităţii internaţionale şi pentru a se înlătura ameninţarea unui nou război atâţat de elementele expansioniste şi reacţionare: 1. Reducerea cu o treime, în răstimp de uin an, a forţelor armate ale Statelor Unite, Angliei, Uni­unii Sovietice, Fran­ţei şi Chinei ; 2. Interzicerea ar­mei at­o­m­ic­e ca armă folosită în scum­puri agresive şi nu pentru apărare ; 3. Stabilirea unui organism internaţio­­nal de control în cad­rul Consiliului de Securitate pen­tru a supraveghia şi controla îndeplini­­rea acestor măsuri. Popoarele ce trăesc sub jugul capitalist sunt otrăvi­ I te de propaganda făcută de­­ imperialişti şi agenţii lor * social-democrafii de dreap­­ta pentru un nou război îndreptat împotriva mişcă­rii democratice şi socialis­te din întreaga lume în frunte cu marea ţară a socialismului biruitor, Uni­unea Sovietică. Publicând milioane de e­­xemplare de ziare, reviste, cărţi, pline de calomnii, in­­sulte sa ură la adresa de­­mocraţiei şi socialismului, cercurile reacţionare din Apus în special din Statele Unite si din Anglia, atâta in modul cel mai neruşinat opinia publică împotriva Uniunii Sovietice şi a noui­­lor democraţii. Massele populare din A­­pus sunt strivite de uria­şele sarcini financiare ce le sunt impuse pentru fi­nanţarea nouilor armamen­te şi creşterea forţelor ar­mate. Asupra popoarelor din Apus se lasă umbra grea a pregătirilor unui nou răz­boi, precedate de creşterea Şomajului, de întinderea CLUJ, 24 (prin telefon de la corespondentul nostru). Grupul sindicatului de salariaţi agricoli de la ferma Cojocna a chemat la întrecere pe tovarăşii dela fermele Mănăştur, herghelia Juk şi ferma Tarcea din Apahida Întrecerea se desfăşoară pe baza următoarelor puncte: terminarea însămânţărilor de toamnă în cel mai scurt timp potrivit planului de cultură al fiecărei ferme; fo­losirea de seminţe curate, tratate şi de soiu, corespunzătoare regiu­nii; efectuarea lucrărilor de­­cul­tură a terenurilor în cele mai bune condiţiinî; evitarea strică­ciunilor la toate maşinile şi unel­tele agricole; întrebuinţarea ra­ţională a braţelor şi uneltelor de mizeriei pentru cei ce muncesc. Singurii în câştig sunt negustorii de moarte, ma­rii capitalişti, industriaşi, bancherii din ţarile capita­liste în frunte cu miliarda­rii americani, ale căror beneficii cresc din an în an, din lună în lună, din zi în zi. Propunerile Uniunii Sovietice destramă păien­jenişul cu care imperialiştii încearcă să amorţească forța de luptă a masselor populare. Ele îngreuiază pregătirile unui nou război de către imperialişti Ele sunt primite pretutindeni cu adâncă căldură, cu dra­goste, pentrucă toate po­poarele sunt însetate de pace, ele aspiră la securi­tate şi muncă constructivă, la democraţie şi pace. Uniunea Sovietică s’a a­­rătat din nou ca şi în tot decursul existenţei sale, campioana puternică, neîn­fricată, hotărită a luptei popoarelor pentru pace şi securitate. Dar pe cât entuziasm au stârnit în massele populare de pretutindeni, propuneri­le sovietice ce urmăresc consolidarea păcii, tot pe atâta enervare au iscat ele in rândurile blocului anglo­munca; strângerea recoltei şi de­pozitarea acesteia în cele mai bu­ne condiţiuni; executarea arături­lor de toamnă în aşa fel ca pen­­tru primăvară să nu rămână ni­mic nearat; reducerea timpilor morţi la minimum; depăşirea cu 20*­/o a normelor de muncă fără să se facă mari eforturi fizice şi fără prelungirea zilei de lucru;­ reducerea cu 10*/o a carburanţilor folosiţi la tractoare; popularizarea metodelor raţionale de muncă printre lucrătorii din regiune; în­grijirea în timpul muncii a ani­­malelor şi uneltelor care sunt fo­losite astfel, ca la terminarea lu­crărilor, să se găsească cel pu­ţin în aceiaşi stare în care se găseau la început, american care-şi vede se­­rios ameninţate planurile sale provocatoare. Aceasta nu-i ajută insă la mare lucru. Propuneriie sovietice, îmbrăţişate de toţi cei ce iubesc pacea — capătă tot mai mare forţă materială. La marele meeting orga­nizat Luni, la Londra, nu­meroşi deputaţi laburişti au criticat cu energie po­litica externă a guvernului laburist, declarând-o pri­mejdioasă pentru pacea lumii. Răsunetul propuneri­lor sovietice în opinia pu­­blică internaţională este atât de puternic incât re­prezentanţii blocului anglo­­american nu au îndrăznit să se opună înscrierii lor pe ordinea de zi a Adunării Generale. In faţa întregii lumi gu­vernele vor trebui să ia a­­titudine, să se pronunţe în favoarea păcii sau să se demaşte ca unertitoare de război. Iar popoarele d­in luptă împotriva celor ce vor să dea din nou foc lu­mii îşi strâng şi mai pu­ternic rândurile în marele şi de neînvinsul front mon­­dial al păcii şi democraţiei, în frunte cu Uniunea So­­vietică. Salariaţii agricoli de la ferma Cojocna, jud. CL J. cheamă la întrecere pe cei de la fermele apropiate încă o victorie se adaogă la succesele de până acum ale oamenilor munci: di)­. icr„ w7* stră , tractorul numărul 1000, ieşit din uzinele „Tractorul“ din Braşov. O mie de tractoare ro­mâneşti, pentru ogoarele ţării!.. PRQPuîIER LE mm SOU EÎICE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Vineri 1 Octombrie 1948 ora 5 d. m. IN AULA MARE A ATENEULUI ROMAN Tov. ANA PAUKER Secretar al C. C. al Partidului Muncitoresc Român Va confer­enţia despre: 10 ani de la apariţia lucrării tovarăşului I. V. STALIN „CURSUL SCURT DE ISTORIE A PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL U. S.“ ­l! MMM IUII 7 MMI Muncitorii din întreaga tară pornesc întreceri socialiste şi işi iau noui angajamente in muncă Munca este o chestiune de glorie şi ero­ism. Aşa so­cotesc oame­nii sovietici. Şi în fabricile şi uzinele noa­stre această c­oncepţie prinde rădăcini tot mai adânci, învăţând de la tovarăşii lor din Uniunea Sovietică, muncitorii noştri socotesc azi că sărbăto­rile mai trebuesc întâmpinate prin muncă, că fiecare mare sărbătoare trebue marcată prin noui realizări. In cinstea lui 7 Noembrie, aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, muncitorii din toată ţara au pornit întreceri socialiste şi îşi iau nouă angajamente, în muncă. INDELIBRIE La Timişoara muncitorii dela Regionala C.F.R. au chemat la întrecere pe cei dela Regionala C. F. R­ In cinstea zilei de 7 Noembrie muncitorii din Regionala C.F.R. Timişoara, se găsesc în întrecere socialistă cu muncitorii cefe­rişti dela regionala C.F.R. Cluj. Pentru a asigura succesul deplin al acestei întreceri, ei au hotărît să pornească întreceri şi între secţii şi echipe. Astfel de întreceri sunt între mecanicii de la locomo­tive. In întreceri a eşit învingă­toare locomotiva No. 230092 care a realizat o economie de combus­tibil de 33 la sută. Locomotiva No. 375380, a economisit 21 la sută din combustibil. Meritul este al muncitorilor Nicolae Petre, Şte­fan Popovici, Ştefan Rupesu şi Dumitru Stana precum şi al fo­­chiştilor Bărbosu Manole, Petre Brădeanu şi Silviu Grădină. Muncitorii de la ateliere cu toate (Continuare în pag. 5, col. 1-2-3) Peste 500.000 italieni au protestat împotriva aţâţătorilor la război ROMA 25» (Rador). — TASS Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Italian a publicat următorul comunicat : „La de­monstraţia grandioasă care a avut loc în ziua de 26 Septem­brie au luat parte peste 500.000 oameni care s'au adu­nat pentru a-şi exprima drago­stea lor faţă de tov. Togliatti. Această demonstraţie este o mărturie a legăturii adânci din­tre partidul nostru şi massele largi populare, o mărturie a solidarităţii populare cu politica comuniştilor de apărare a li­bertăţii şi a păcii. Bărbaţi, femei şi tineri luând parte la demonstraţia care a durat cinci ore şi-au reafirmat voinţa de a lupta pentru ca încercările reacţionarilor şi ale aţâţători­lor la război de a submina pacea şi securitatea popoare­lor să fie respinse de frontul unic al forţelor democrate. Lupta pentru sporirea acumulării socialiste Apelul a găsit ecou şi la uzina ,,Dzerjinski“, din oraşul D­zeprodzer’jinsk. In atelierele uzi­nei, pretutindeni la fiecare ma­şină, s’au fixat tăblii mari care atrag atenţia fiecărui muncitor la ceea ce are de făcut pentru a con­tribui la succesul acestei uriaşe acţiuni, al cărei rezultat va fi o nouă şi importantă îmbunătăţire a condiţiilor de trai pentru oamenii muncii din Ţara Socialismului. In clişeu, la uzina „Dzer­jinski“, oţelul roşu trece prin laminor Afişul din stânga reamin­teşte echipei de muncitori obliga­ţia pe care şi-a luat-o, de a da un plus de 200 tone metal de calitate. Rând pe rând centrele in­dustriale ale Uniunii Sovietice răspund cu însufleţire la apelul întreprinderilor din Moscova, pe­­ntr­u o folosire cât mai justă a rezervelor şi pentru sporirea acumulării socialiste peste pr­eve­derile planului. • DREPTUL IN SLUJBA PĂCII. CITITI IN CORPUL •­ 10 ani de la apariţia „Cursului scurt de istorie a Partidului Comu­nist (b) al U. S. Ideile atotbiruitoare ale comunismului de V. SCATERSCICOV (Pag. 3-a) (Pag. 3-a) • COMISIILE EXAMENELOR DE BACA­­LAUREAT DIN SESIUNEA OCTOMBRIE 1948. (Pag. 4-a) • „TEMPERATURA CRESTE IN STATELE UNITE”. Articol 1 reprodus după revista „Tribune des Nations”. (Pag. 5-a) in­ sin ESTE CAUZA ÎNTRE CU OMENIRI PROGRESISTE!“ Fruntaşii intelectualităţii române şi reprezentanţii muncito­rimii manuale au înfierat­ crimele regimului Franco şi au ce­rut ONU-ului să ia măsuri pentru eliberarea patrioţilor menţi­nuţi în închisorile din Spania. Din iniţiativa Federaţiei Na­ţionale a Foştilor Deţinuţi şi In­ternaţi Politici Antifascişti şi a Asociaţiei Foştilor Voluntari Ro­mâni in Armata Republicană Spaniolă, a avut joc­uri în sala Institutului Român de Cultură Universală, o importantă şedinţă în cadrul căreia au fost înfierate nouile crime puse la cale de regimul fascist al lui Franco. La această şedinţă au luat par­­te: prof. Dr. C. I. Parhon, pre­şedintele Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, prof. P. Con­­stantinescu-Iaşi, M. Sadoveanu şi X. Niculi, vice-preşedinţi ai Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, Gh. Apostol preşedintele CGM, Liuba Chişinevschi, vice­preşe­dinte CGM, Al. Voitinovici pro­curor general al RPR, Gh. C. Stere, preşedintele Curţii Su­preme, Gh. Florescu, preşedintele FNTDR şi secretar general al UTM, general N. Pârvulescu, pri­mar general al Capitalei, acade­micianul Ştefan Nicolau, gene­ral Valter Roman, col. M. Flo­rescu, Sorin Tom­­a, redactor responsabil al ziarului „Scân­teia“, Al. Buican deputat, Mihail Roller deputat, Ştefan Voicu, preşedintele Sindicatului Ziari­ştilor Profesionişti, av. C. Pa­­raschivescu-Bălăceanu, preşedin­tele Uniunii Colegiilor de Avo­caţi, Zaharia Stancu, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Ro­mânia şi directorul Teatrului Na­ţional, Elisabeta Luca, Pavel Chirtoacă, Ecaterina Borilă, H. Leibovici-Şerban, precum şi nu­meroşi reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Şedinţa a fost prezidată de prof. dr. C. I. Parhon. Col. Mihail Florescu , luând cuvântul a arătat că în Spania asasinatele împotriva democra­ţilor sporesc şi că acest lucru (Continuare în pag 3­ col. 4-5)

Next