Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)
1948-10-01 / nr. 1237
- 1 ANUNŢ I către Centralele Industriale I şi toate industriile din ţară Pentru a putea face din timp programarea cu material de protecţie, I CENTRALELE INDUSTRIALE I precum şi toate industriile din ţară sunt rugate a ne comunica de urgenţă nevoile lor în această privinţă, ca : şube, cojoace, pieptare, căciuli, salopete, mânuşi îmblănite, mantale şi cizme de cauciuc, precum şi orice alte materiale de protecţie. „CENTROCOM TEXTIL“ SOCIETATEA COMERCIALA DE STAT BUCURESTI Str. Lipscani 29-33 __________ C. ÎS&SÂWsaBţnBIBBiSMBillinHiîBBBBBMISMBHB» 2 întreprinderile naţionalizate „D R Â J A A“ Anunţă că s’a desfiinţat Biroul Central din Bucureşti Str. ■ Ion Frimu Nr. 36, corespondenţa şi comenzile pentru Fabrica Jag de Placaj, panele şi furnire din Bucureşti se vor adresa către §3 I. P. E I. L„ București, Str. Transilvaniei Nr 24, iar pentru | B Exploatare și Fabrica de Cherestea din Măneciu Ungureni jud. |H Prahova către I. P. E. I. L„ Ploești, Str. Golești Nr. 8. | 3357 | ‘ BSBBBBBBBBfeBflBBBf2BBBBBi3BBBflBBBMBBf UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI fin licitaţie publică în ziua de 7 Octombrie a. c. * % orele 17, pentru procurarea a. i % 40 vag. dughie * I 40 vag. paie de grâu 3 Informatiuni zilnic la Dir. Comercială serv. Com* J Ipărări str. Matei Milic Nr. 8-10 între orele 12-14. * % Ofertele se vor primi în plic închis şi sigilat. Garanţia de 5 la sută din valoarea ofertei se va 3 I depune în numerar sau recipisa Casei de Depuneri. ° A N.V N T CENTRALA INDUSTRIALA A MORILOR ȘI PRODUSELOR FĂINOASE angajează fie urgenţă. Ingineri sau technicieni cu practică în industria morăritului Ingineri sau technicieni cu practică în panificație 1 (un) inginer sau technician electrotechnic cu practică 1 (un) inginer constructor clădiri 1 (un) inginer chimist sau technician alimentar cu practică. inso . Doritorii se vor prezenta în Str. Carmatel nr. 5 la Serviciul de CadrePersonal, unde vor depune oferte și actele doveditoare. CENTRALA INDUSTRIALA A MORILOR 3354 ADMINISTRAREA FERMELOR DE STAT ŞI STAŢIUNILOR de MAŞINI angajează contabili pentru Staţiunile de Maşini şi Centrele Mecanice din provincie. Ofertele se depun la Direcţia Centrală, Str. Beldigman Nr. 2. C Motor siltier frfkres Diesel VERTICAL 120 H. P. A se adresa Șoseaua Pandurilor No. ? 3355 DE VÂNZARE Astăzi este aniversarea unui an de la memorabilul discurs al lui Wallace, care a stârnit atâta vâlvă toamna trecută In discursul acesta. Wallace,' Care pe atunci era ' încă ministru a! comerțului, a condamnat politica externă agresivă a Statelor Unite, îndreptată spre provocarea de conflicte cu UR. S. S. In urma acestui discurs, Wallace a fost nevoit să părăsească postul de ministru. Imensa sală Madison-Square- Garden este arhiplină. La intrare fac de gardă detaşamente ale poliţiei călare. O mulţime imensă de oamieni umple coridoarele şi scările. Vezi acei muncitori, funcţionari, mici negustori, militari şi destul de mulţi negri. Trebuie să înceapă meetingul. In sală se face mai întuneric, reflectoarele se sting şi deodată megafoanele răsună în toată ţara. — V’aţi săturat de şomaj, v’aţi săturat cu bogăţia pentru puţini şi mizeria pentru masse ? — Dai— răspunseră deodată zeci de mii de glasuri. — V’aţi săturat de Taft şi Hartley ? . — Da ! — repetară aceleaşi zeci de mii de glasuri, şi o furtună de aplauze cutremură bolţile sălii. — Sunteţi gata să porniţi la luptă? — Da ! răspunde tot atât de unanim sala. — Aceasta v-o spun „Cetăţenii progresişti ai Americii!”, conchid cu satisfacţie megafoanele. . Şi în sală se face din nou lumină, iar la tribuna puternic luminată se află deja primul orator. Unul după altul iau cuvântul oamenii politici, artişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor de masă. Ei înfierează reacţiunea americană şi cheamă massele să se unească cât mai strâns pentru a preveni ameninţarea fascistă, vorbesc împpotriva legilor antimuncitoreşti, împotriva „verificării loaialităţii”, împotriva discriminării rasiale, împotriva politicii externe agresive dusă de reprezentanţii Wall Streetului la Washington. In toiul meetingului se urcă la tribună doi tineri actori, unul cu o chitară în mână. Ei cântă un cuplet ironic foarte popular printre muncitori: „Aveţi inimă Taft şi Hartley !" Cupletul acesta produce o controversă între doi muncitori. Unul afirmă tot timpul: „Politica, politica... Mie nu-mi place să fac politică !“ Celălalt îi demonstrează că ţinându-te departe de politică ajuţi în fond fasciştilor să ajungi la putere: „Aminteşte-ţi de Hitler ! Şi el a început de jos !“ In intervalele dintre discursurile oratorilor, participanţii la meeting ascultă cu entuziasm rezoluţiile cu privire la problemele cele mai arzătoare ale politicii actuale, iar megafonul răsună în întreaga sală popularizând programul „Cetăţenilor progresişti ai Americii”. Cu o furtună de ovaţii a fost întâmpinat vestitul cântăreţ şi actor negru Paul Robeson. înzestrat cu un talent artistic rar, el ar fi putut fi o podoabă a celor mai bune teatre din lume. Insă Robeson îşi jertfeşte cariera sa teatrală pentru activitatea politică. Neobosit, el apare mereu la meetinguri ridicându-se împotriva reacţiunii ca preşedinte al „Consiliului pentru problemele africane” duce o intensă activitate politico-socială. Poporul îl apreciază şi-l iubeşte foarte mult, făcându-i pretutindeni o primire triumfală. Din această cauză însă „stăpânii Americii” răspund activităţii sale politice cu o ură bestială. Este caracteristic un amănunt: nu veţi găsi de cumpărat în America plăci cu discursurile lui Robeson, deşi ele se bucură de o mare cerere. Monopolul „Columbia“ a denunţat contractul cu dânsul... Un negru uriaş, spătos într’un costum gris deschis s’a urcat la tribună şi s’a oprit clipind din ochi din cauza luminii orbitoare proectată asupra lui de reporterii Ce se îmbulzeau să-l fotografieze. El zamfeşte ironic, ştiind că nici una din aceste fotografii nu vor apare in gazetele de a doua zi. Când tunetul aplauzelor s’a liniștit, Robeson începu să vorbească cu glasul lui puternic și catifelat de bas, umplând dintr’odată sala imensă. — Sunt mândru de faptul că mă aflu aici printre voi... Și dintr'odată începe un cântec prin care demască discriminarea rasială existentă azi în USA. Robeson cântă fără nici un acompaniament. Terminând un cântec trece la altul, de la cântece la arii clasice, de la arii — din nou la cântece. Auditoriul îl ascultă C8 vrăjit. In sala plină cu zeci de mii de oameni domnea o linişte desăvârşită. Să-l asculţi pe Robeson este o desfătare rara. După aceasta, Robeson a pronunţat un discurs. El atacă cu vehemenţă gazetele „liberale” — „P. M.“ şi „New-York Post“ — pentru faptul că în loc să demaşte primejdia fascismului în CJSA, ele publică material calomnios despre un aşa zis pericol comunist. Robeson a spus că America se găseşte astăzi la o răspântie : In faţa ei stau două căi: calea lui Roosevelt-Wallace duce spre pace, iar calea Vandenberg şi a acoliţilor săi duce la război .El cheamă forţele democratice să-şi strângă rândurile în faţa primejdiei reacţionare. Şi, în sfârşit mijafoanele anunţă că ia cuvântul Wallace — omul chemat si joace rolul de frunte XIV in organizarea rezistenţei in faţa forţelor reacţiunii din USA, tovarăşul de luptă al lui Roosevelt care 13 ani i-a petrecut la Washington mai întâi ca ministru al agriculturii, apoi ca vice-preşedinte al republicii şi în cele din urmă ca ministru al comerţului. Nu degeaba i se spunea lui Wallace încă înainte de război „urmaşul lui Roosevelt; el era unul din cei mai credincioşi adepţi ai răposatului preşedinte şi unul din promotorii „ritmului nou”. Vreme îndelungată ovaţiile furtunoase în cinstea lui Wallace nu s'au potolit. Omul acesta înalt, bine făcut, neîncetând să se ocupe de sport nici la vârsta de 59 de ani, arată mult mai tânăr decât este în realitate. O şuviţă deasă de păr argintiu, o faţă fină, prietenoasă şi mâini mari, ţărăneşti, el şi-a început viaţa la o fermă în statul Ohio. Vorbeşte liniştit, tară afecţiuni oratorice, simţind forţa poziţiei pe care se găseşte. — Ciudate lucruri i se pot întâmpla omului care ţinea cuvântare la adison Square Garden, — îşi începu el discursul cu o uşoară ironie. Luaţi, de pildă, cuvântarea mea rostită acum un an. Ea a fost aprobată de preşedintele USA cu care am cetit-o împreună la Casa Albă, pagină cu pagină Şi iată că această cuvântare l-a transformat pe ministrul comerţului în redactorul revistei „New Republic“... Sala a reacţionat cu însufleţire la aceste cuvinte, amintindu-şi scandaloasa întâmplare petrecută cu un an în urmă. Dar Wallace îşi continuă discursul, înşirând o mulţime de fapte pentru a dovedi desmăţul reacţiunii în USA. Insfârşit, amintind că funcţionarilor de stat li s’a interzis să participe la unul din meetingurile sale, Wallace spuse cu o ironie plină de mânie: — Mă ciupesc ca să mă conving că nu dorm ! Aceasta este oare libertatea în care am fost învățat să cred cu 40 de ani, în urmă ? Am căzut oare intr’o măsură atât de mare în mâinile aţâţătorilor la război, încât să nu mai avem dreptul sâ ţinem sau să ascultăm cuvântări, să ne consfătuim pentru a afla adevărul şi a tinde spre pace ? S’a stabilit într’adevăr în U.S.A. controlul asupra gândurilor ? S’a instaurat într’adevăr un stat poliţist? Eu aş vrea ca cele spuse de mine acum un an să se fi învechit. Dar, din nefericire, noi n’am făcut de atunci nici un progres... Demonstrând că Wall Streetul se pregătește „cu ajutorul actualului guvern să conducă lumea’*, Wallace a declarat: — Dacă partidul democrat este partidul războiului, dacă acest partid continuă atacul împotriva libertăţilor cetăţeneşti, dacă ambele partide sunt pentru preţuri ridicate şi pentru depresiune, apoi în cazul acesta poporul trebue să-şi aibă un partid nou al libertăţii şi păcii. Principalul colaborator al lui Wallace este senatorul Taylor în vârstă de 42 ani, ales al Statului Idaho cu sprijinul activ al muncitorilor de la întreprinderile metalurgice. Taylor ca și Wallace s’a ridicat hotărît împotriva „doctrinei Truman“, împotriva „planului Marshall”, împotriva legii antimuncitorești Taft Hartley. La 22 octombrie senatorul Taylor a străbătut călare pe cal distanţe mari prin statele Americii de Nord, declarând că se va opri pretutindeni unde va fi invitat şi va spune poporului adevărul despre ofensiva forţelor reacţiunii în USA... Wallace personal a desfăşurat o uriaşă activitate politică. Mai în fiecare zi era cuvântul la meetinguri de massă. Era ascultat în toate colţurile Americii — la nord, la sud, la apus şi răsărit. Sute de mii de americani veneau să asiste la meetingurile sale. Erau oameni de cele mai diverse profesiuni, reprezentanţii celor mai diverse pături sociale. După succesul nemaivăzut al lui Wallace la meetingul de la Boston, ziarul „Herald“ scria contrariat că pe Wallace îl ascultă ,nu numai lucrătorii în bluze, persoane de origine străină şi diverşi (!) studenţi, dar şi profesori şi bărbaţi şi femei bine îmbrăcaţi — reprezentanţi ai cercurilor culturale şi aristocratice". Iar după fiecare meeting, Wallace primea mii de scrisori, autorii cărora sprijineau şi aprobau politica sa. —Nu uita un lucru simplu, prietene — îi scria lui Wallace unul din ascultătorii lui din statul Mary-Land. — Toţi care tac vă susţin pe Dvs. Şi de tăcut, tac aproape toţi“. „Am ocazia să stau de vorbă cu mulţi oameni simpli — scria un lăptar din Los Angeles.. — Şi ceea ce aud din partea lor, are foarte puţină legătură cu ceea ce se strădueşte să dovedească institutul Gallup *) despre doctrina Truman şi despre lupta Dumneavoastră împotriva ei. Continuaţi lupta cea dreaptă. Suntem cu Dvs.“. „N’am auzit ca cineva din massa poporului să vă ponegrească — i s’a scris lui Wallace din Wallace . (statul Texas), — asta o fac numai bancherii şi marii oameni de afaceri“. Cu răcnete de furie sălbatecă toate forţele reacţiunii din USA au început o adevărată, prigoană împotriva lui Wallace, întreaga presă coruptă bulevardieră şi-a îndreptat atacurile împotriva lui. Numele lui Wallace este împroşcat, cu noroi, el este declarat... nebun, e numit „roşu” şi „comunist“.. Este bine ştiut că Wallace nu este deloc comunist. Personal ei se consideră unul dintre „capitaliştii progresişti“ şi dispune de o avere frumoasă. încă înainte de război, firma care desfăcea specia de porumb obţinută de dânsul, „cooper-cross“, avea un venit *) Institutul Gallup este un așa zis institut pentru studierea opiniei publice din U. S. A. Printr’o grosolană falsificare a cifrelor și faptelor, acest institut fabrică date care arată opinia publică intr’o lumină favorabilă cercurilor conducătoare din USA, anual de 4 milioane dolarî. Tn acelaş timp însă Wallace urmând programul lui Roosevelt, luptă consecvent pentru înfăptuirea libertăţilor politice pentru toate partidele, inclusiv cel comunist. El se ridică hotărât împotriva dictaturii Wall Streetului, împotriva politicii de jaf a monopolurilor se declară pentru apărarea drepturilor proprietarilor mici şi mijlocii. Aceasta îi asigură sprijinul burgheziei mici şi mijlocii şi în special al fermierilor. Wallace se bucură de simpatie şi în massele largi ale muncitorilor : el este doar pentru abrogarea legii antimuncitoreşti Taft Hartley, este împotriva monopoiştilor. Insfârşit, el se bucură de o largă popularitate printre negrii care văd în el pe luptătorul neînduplecat contra discriminării rasae. Un larg sprijin îi acordă lui Wallace intelectualitatea progresistă. Se ştie că însăşi Wallace este un om de ştiinţă. El se interesează îndeaproape nu numai de selectarea plantelor, ocupaţie căreia i-a consacrat zeci de ani din viaţă, dar se ocupă şi de antropologie, economie politică, istorie. Wallace şi susţinătorii săi vor avea de înfruntat greutăţi imense. E suficient să spunem că aproape întreaga presă americană este împotriva lor. Până și așa zisele gazete liberale din U. S A. îl atacă astăzi pe Wallace. Este interesant de notat că Strate—editorul revistei „New Republic“ a insistat asupra demisiei imediate a lui Wallace din postul de redactor al acestei reviste, decorând că nu doreşte ca „New Republic” să devină organul „Celui de al treilea partid”... Totuşi, cu toate aceste condiţii, forţele progresiste din U. S A. au intrat curajoase în luptă ştiind că sunt urmate de milioanele de oameni simpli care sunt în întregime de partea celor care apără interesele picii şi democraţiei. — Sfârşit . RADIO Vineri 1 Octombrie 1948 RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I 600: Deschiderea emisiunii — RADIO JURNAL. 615: Din cântecele poporului muncitor (disc). RADIO ROMANIA 6.30: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREȘTI I 6.30: Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I 700: Rezumatul Radio Jurnalului. 7.05: Cântecele poporului muncitor din fabrici şi de pe ogoare (disc). 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă. 720: Cântecele muncitorilor de la oraşe şi sate (discuri). 7.30: PUBLICITATE. 7.33: Concert de muzică variată (discuri) 8.00: închiderea emisiunii. De la orele 800—8.09 pe RADIO ROMANIA LIBERA ŞI RADIO BUCURESTI I Jurnal în limba bulgară-RADIO ROMANIA - RADIO BUCURESTI I 13.00: Deschiderea emisiunii — Cotele apelor Dunării — PUBLICITATE. 13.02: Din cântecele poporului muncitor (discuri). 13.05: Cântecele muncii voluntare (disc). 13.25: REVISTA PRESEI. 13.30: Orchestra Jean Ionescu 13.55: PUBLICITATE. RADIO BUCUREŞTI I 13.00: Deschiderea emisiunii. — Ora exactă — Muzică simfonică franceză (discuri). RADIO ROMANIA - RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 14.00: RADIO JURNAL. RADIO ROMANIA - RADIO BUCURESTI I 14.15: Un disc. 14 20: PUBLICITATE. 14.25: Continuarea programului Orchestrei Jean Ionescu. 14.52: PUBLICITATE 14 57: Buletinul meteorologic 15 00: Rezumatul programului de a doua zi . 15.10 : închiderea emisiunii. De la orele 14 00—14.15 Postul pe 32.4 m. și RADIO ROMANIA LIBERA pe 483 m. Emisiune în limba greacă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI II 18 00: Deschiderea emisiunii. ORA PENTRU CEI MICI. 18.30: Curs de limba rusă. RADIO ROMANIA 19.00: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCURESTI II - RADIO ROMANIA LIBERA 19.00: Muzică populară românească (discuri) 19.10: CARNET CULTURAL — Cronica cinematografică de Eugen Schieru. 19.25: Muziccă populară românească (discuri) RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI II 19.30: La luptă pentru patrie, mars sovietic (disc). 19.35: EMISIUNE PENTRU STUDENŢI. 19.55- Marşul militar din.Suita Algeriană” de Saint-Saens (disc.)De la orele 19.30—20.00 Postul pe 32.4 m si RADIO ROMANIA LIBERA pe 48.3 m Emisiune In limba greacă RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI I 20.00: RADIO JURNAL. 20.15: SEARA DE OPERA. ..Fragmente din opera Luiza” de Charpentier (discuri). In pauză: Scriitorii noştri: Ion Călugăru: Activitatea Societătii Scriitorilor din România. 21-30: BULETIN SPORTIV 21.35: Continuarea Fragmentelor din opera .Luiza” de Charpentier (discuri). RADIO BUCUREŞTI II 20.00: Cântă George Thill (disc. 20.10: Christache Popescu — flaut. 20.30: Talentul muzical — conferinţă de Zeno Vancea. 21.30: Cântecele muncitorilor din fabrici şi de pe ogoare (discuri). RADIO ROMANŢA - RADIO BUCUREŞTI I SI RADIO BUCUREŞTI II 22.00: RADIO JURNAL RADIO ROMANŢA — RADIO BUCUREŞTI I 22.15- Un disc. 22 20: PUBLICITATE 22.25: Buletinul de ştiri in limba rusă 22.30: Adia Ghertoviei — vioară RADIO BUCUREŞTI II 22.15: Cântă Ansamblul Armatei Roşii (discuri). 22.35 : Muzică uşoară (discuri) RADIO ROMANŢA - RADIO BUCUREŞTI II 23 00 : Concert de Johann Strauss (discuri) 23 30: RADIO JURNAL. 23 35: Concert Johann Stauss — continuare (discuri). 23 50: Muzică populară românească (discuri). 24 00: închiderea emisiunii. De la orele 20 00—22 30 Postul pe 32.4 m. Postul de Unda Scurtă De 25 m si RADIO ROMANIA LIBERA pe 483 m. emit pentru 20 001 EMISIUNE IN LIMBA SARBA. 20 30: EMISIUNE IN LIMBA RUSA Mircea Săulescu — vioară 21 00: EMISIUNE TN LIMBA GERMANA Mircea Săulescu — vioară 21.30: EMISIUNE TN LIMBA FRANCEZA. Muzică vocală românească (disc) 22 00: EMISIUNE IN LIMBA ENGLEZA. Muzică vocală românească (discuri). SCÂNTEIA Nr. 125? Prin eforturile muncitorilo La fabrica de cherestea Sitaru- Galaţi producţia se îmbunătăţeşte La fabricile de cherestea din Serdaru — situate la 12 km. de Galaţi — înainte de naţionalizare producţia era foarte scăzută, patronii exploatatori nu aveau nicio grijă de maşini şi instalaţii, car nu erau raţional întrebuinţate. După naţionalizare, prima grijă a nouii conduceri şi a muncitorilor a fost mărirea şi Îmbunătăţirea producţiei. In acest scop, s’au luat măsuri pentru repararea şi îmbunătăţirea maşinilor. Astfel, s’a montat un regulator electric în locul reglajului manual unde se utilizau doi lucrători. S au făcut reparaţii maşinei de forţă motică, care stătea zinic în pană 2-3 ore. S'a construit un bazin circular la malul Siretului, pentru alimentarea cu apă a maşinii. Sa amenajat deasemenea o casă de apă, montându-se şi un nou treuit. ■ Electricianul Paduraru Ma. a construit un nou tip de rezistenţă pentru motoarele electrice, care dă rezultate bune. Din fier vecin muncitorii au efectuat o pendulă de retezat cherestea Actualmente se lucrează la montarea unor maşini pentru instalarea unei secţii de lăzi. Se lucrează deasemenea la introducerea mecanizării retezatului buştenilor prin punerea in funcţiune a unei pendule mecanice. Datorită stăruinţei şi eforturilor muncitorilor atelierului mecanic, s'au cupat două motoare electrice mişcate de un motor Diesel de 8 HP., pentru producerea curentului de iluminat noaptea. In ciuda greutăţilor întâmpinate, producţia a atins programul fixat, iar începând din 16 August, data introducerii muncii în acord. In hala gaterelor acestei fabrici norma stabilită de om pe zi a fost depăşită cu 18-26°/«. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor s’a amenajat o sală de lectură şi odihnă, s’a instalat un dispensar şi o baie, s'a amenajat o frizerie. Există insă şi tipsun care trebuesc imediat lichidate. Astfel, disciplina In muncă lasă încă mult de dorit iar la paza întreprinderii se constată dese abateri. I. CERCASOF şi CATRINIAS corespondenți Cotele arpelor Dunării 29 - IX - 1948 Drencova 35 scade 7 Orşova 116 scade 4. Tr. Severin 97 scade 6. Calafat 88 scade 2 h. Măgurele 72 scade 4 Giurgiu 85 scade 5. Călăraşi 56 scade 7 Cerna Vodă 47 scade 8. Hârşova 96 scade 12 Brăila 98 scade 7. Galaţi lin scade 7. Lisacea 85 scade 5. Tulcea 74 scade 2 „Călăuza Bibliotecarului“ Editura Confederaţiei Generale a Muncii Numărul bibliotecilor noastre creşte mereu. Dar n'avem destui bibliotecari pregătiţi, nici în bibliotecile sindicale nici în cele săteşti. Or o bibliotecă fără un but* bibliotecar nu are o valoare prea mare. Cărţile stau in raft alandala, le ia cine vrea, când vrea. Astăzi, in peroadă de plină ofensivă pentru ridicarea nivelului ideologic, politic şi profesional al celor ce muncesc, în perioada când se pune tot mai mare accent pe culturalizarea masselor, nu este îngăduit să lăsăm bibliotecile — focare de lumină şi cultură — să funcţioneze slab sau prost. De aceea trebue dusă o serioasă muncă de ridicare din rândurile muncitorimii a nouă şi numeroase cadre de bibliotecari capabili să folosească din ce în ce mai bine uriaşa comoară care se află în cărţile ce se publică azi în editurile P. M. R, C. G. M, Cartea Rusă, etc. In această muncă un serios ajutor, Un bun îndreptar îl constitue manualul recent apărut în editura C. G. M și intitulat „Călăuza Bibliotecarului". Munca de bbliotecar e frumoasă dar e grea. Ea trebue învățată temeinic, iată câteva din problemele pe care trebue să le cunoască un bibliotecar, şi care sunt explicate în manualul amintit ma sus: Localul bibliotecii trebue sâ fie încăpător, şi la alegerea lui sâ se ţină seama de numărul mereu în creştere al volumelor şi cititorilor. Un local bun trebue să fie aproape de cititori, pe cât se poate izolat de alte clădiri şi încăperi, pentru a fi ferit de sgomot şi pericol de incendiu, să fie luminos, călduros etc. E bine ca depozitul de cărţi (rafturile) să nu fie în aceiaş încăpere unde e sala de lectură şi unde se împrumută cărţile Sala de lectură trebue să fie confortabilă, frumos amenajată ca să atragă pe cititori. E important să se ştie ca o bibliotecă sindicală trebue să aibă in afară de cărţi, şi broşuri, reviste, ziare Biblotecile trebue să fie mereu împrospătate, complectate cu cele mai bune cărţi noui. Cărţile trebue în aşa fel cumpărate încât toate categoriile de cititori să aibă la îndemână ceea ce îi interesează şi le poate fi de folos. In primul rând, biblioteca trebue să fie bine înzestrată cu operele clasicilor Marx, Engels, Lenin, Stalin, opere care ne ajută la înţelegerea tuturor problemelor, ne arată ce trebue să facem şi perspectivele către care ne îndreptăm. Sunt o mulţime de amănunte tehnice de care un bibliotecar trebue să ţină seama. Astfel sunt de pidă aşezarea cărţilor în rafturi după anumite criterii care să permită găsirea lor rapidă şi mânuirea lor uşoară, (cărţile mari se vor pune în rafturile de jos, colecţiile de ziare în dulapuri speciale etc.). Apoi toate cărţile intrate trebuesc trecute într’un registru de inventar, trebuesc catalogate, prevăzute cu ştampila bibliotecii sau a întreprinderii respective. Cataloagele Una din cele mai importante operaţiuni de bibliotecă este întocmirea celor două feluri de cataloage: pe autori şi pe materii. Cataloagele trebue să fie făcute cu fişe de mărime tip acestea fiind uşor de mânuit. Catalogul pe autori se întocmeşte după ordinea alfabetică a autorilor, iar cei pe materii după o anumită orânduire a conţinutului cărţilor. Ambele cataloage sunt necesare deoarece cineva poate să ceară o carte a unui anumit autor pe care-l cunoaşte, sau o carte cu un anumit conţinut (de pildă: tehnica motoarelor Diesel), fără a cunoaşte pe autor. La întocmirea acestor cataloage trebue lucrat cu grijă. Toate fişele trebuesc întocmite după aceleaşi reguli, scrise citeţ, şi aşezate cu rigurozitate după normele de clasificare, despre care vom vorbi mai jos. Cititorii trebuesc lămuriţi verbal sau prin afişe cum trebue consultate cataloagele, cum trebue cerută cartea (indicându-se autorul, sau numărul etc.), cum trebue complectată foaia de împrumut. In general cititorilor trebue să li se facă o educaţie specială în ceea ce priveşte felul de a mânui cărţile (să, nu le rupă, ,să nu le murdărească, să nu le adnoteze, să le restitue la timp etc.), şi cum să se comporte în sala de lectură (să nu taie din colecţiile de ziare, să respecte liniştea etc ). Sistemul zecimal Vorbeam mai sus de anumite norme de clasificare a cărţilor pe materii. Care sunt aceste norme? Cele mai cunoscute reguli de clasificare sunt cele indicate de sistemul zecimal, care e practic, comod, simplu şi uşor de reţinut, in ce constă clasificarea zecimală? Toate cărţile se împart în 10 grupe principale, iar fecare grupă este însemnată printr’un număr cu o singură cifră. Grupele sunt aranjate astfel: 1. Generalităţi; 1. Filosofia; 2. Religia; 3. Ştiinţele politico-sociale; 4. Linguistica; 5. Ştiinţelenaturale, matematica; 6. Tehnica agricultura, medicina; 7. Arta, Jocurile, Sportul; 8. Literatura; 9. Istoria, Geografia, Biografii. Fiecare din aceste grupe se împarte la rândul ei în 10 subdiviziuni. De pildă cărţile de ştiinţe politico-socale sunt de mai multe feluri. Ele nu pot fi clasificate toate la cifra 3. De aceea se dau 4 diferite cifre cărţilor care tra- , tează chestiuni de economie poli- «tică, probleme de politică interna- * ţională, de statistică, de coopera- , ţie etc. Fiecare din aceste grupe de cărţi are o cifră care se a- a daugă la cifra grupei generale de , care aparţine. De pildă 31 este nu- « mărul unei cărţi de statistică, 33, ] al unei cărţi de ştiinţe economice, 130, al unei cărţi care tratează pro- bleme generale sociale şi politice, 1 32, al unei cărţi de poitică. Şi aşa , mai departe se poate merge cu subdiviziunea. 327 este numărul unei cărţi de politică internaţio- «, nală; 333 este numărul unei cărţi 4» ce tratează probleme de econo- mie agrară, etc. X La prima vedere sistemul de *» clasificare zecimală pare greu, ♦ dar odată învăţat, el se întipă- J J reşte în minte şi face ca munca , ► bibliotecarului să fie mai folos*- › * toare, mai ştiinţifică, mai temei- 3 [ nică ş! mult mai uşoară. ► Dar cu clasificarea încă nu]i s’a terminat munca unui biblio- ,, tecar. Degeaba ai cărţile ase-dizate frumos în rafturi şi clas.- ♦ ficate ştiinţific. Dacă nu le citeşte nimeni, n’ai făcut ni- o mic. De aceea munca de popu- j * larizare a bibliotecii şi de difu- % rare a cărţilor este una din ► cele mai importante. Există diferite forme în care £ se poate duce această muncă. › › In primul rând, anunţurile lipite pe afişiere, puse în gazetele £ de perete. ,a intrarea în uzină, ›› etc., în care se arată când e l ’ deschisă biblioteca, ce cărţi * noui au sosit. Apoi diferite lozinci de îndemn la citit. Foto-vitrinele sunt un mijloc foarte atrăgător de propagare a cărţii. In ele se expun cărţi, sau coperte de cărţi, fotografii, pagini cu ilustraţii, etc. Se pot organiza expoziţii permanente sau periodice de cărţi. Trebuiesc organizate lecturi cu glas tare, discuţii despre anumiţi autori, sau despre anumite probleme ridicate în diferite cărţi de ideologie, ştiinţă literatură, tehnicâ, etc Deasemenea, conferinţele şi recenziile scrise de cititori şi publicate în fazetele de perete, sunt folositoare. Un mijloc minunat de stimulare a cititului este întrecerea. Întrecerile se pot organiza între bibloteci între secţii şi între întreprinderi, stabilindu-se un punctaj care să ţină seama în primul rând de gradul de însuşire a celor citite de către muncitori. Pentru răspândirea cât mai vastă a cărţilor trebuie folosite bibliotecile volante, care să transporte cărţ în diferite secţii, sedii şi şantiere, ce se află departe de bibliotecă. Cu toate aceste probleme şi cu altele asemănătoare se ocupă pe larg manualul „Călăuza Bibliotecarului". Tebela de clasificare zecimală catalogul unei biblioteci tip şi indicatorul alfabetic, ajută pe bibliotecari să pornească imediat la reorganizarea bibliotecilor după sistemul clasificării zecimale. Lipsuri ce trebuesc înlăturate Fireşte, manualul acesta este numai un început. El mai are o serie de lipsuri ce vor trebui treptat înlăturate. Una din lipsurile mari este faptul că tabelul de clasificări din manual este prea complicat pentru bibliotecile săteşti, mai mici, deşi acest tabel este o simplificare, o adaptare la condiţele de la noi, a clasifucării sovietice întocmite de bibliograful Tropovski. Deşi manualul încearcă să fie pe înţelesul tuturor, de părţi, — cum sunt de p ndicaţiunile metooce“ pen. «ţ-’feare, — probabil pentru a' la întindere prea mare manualului, — explicaţiile rău sunt destul de amănunţite şi clare, şi deci nu pot fi înţelese de cei neiniţiaţi. Există apoi unele exemplificăriîn text împrumutate din manuale străine desvoltate, care însă nu figurează şi în tabelul de clasificare, ceea ce iarăşi duce la ingreunarea înţelegerii sistemului. Sunt şi unele greşeli mai mici, cum ar fi anumite neconformităţi între tabelul de clasificare şi indicatorul alfabetic; istoricul clasificării nu este grupat la capitolul respectiv; unele greşeli de tipar la cifrele tabelului de clasificare, insă toate aceste lipsuri şi greşeli nu scad utilitatea manualului, care pe lângă indicaţiunile practice, explică importanţa politică a bibliotecilor. Ele pot şi vor fi înlăturate cu ajutorul unei reviste lunare ce va apare în curând şi care se va întitula tot „Călăuza Bibliotecarului“. Revista se va strădui să desvolte unele probleme ridicate de manual, fiind astfel şi un fel de ajutor, o complectare a manualului. Dar pentru ca acest lucru să se poată înfăptui întocmai, este nevoie de contribuţia sutelor şi miilor de bibliotecari. Ei trebuie să studieze manualul, să trimeată in scris criticile, întrebările, nelămuririle lor, redacţiei revistei (Bucureşti, Str. Latină No. 8). Revista va trebui să dea răspunsuri tuturor întrebărilor, lămurind pe bibliotecari şi ajutându-i să-şi complecteze şi să-şi desvolte cunoştinţele. Zamfir Brumanu ♦ Cin ocazia împlinirii a zrece ani de la apariţia operei lui I. V. Stalin: „Cursul Scurt de Istorie a Partidului Co ♦ munist (b) al Uniunii Sovietcs» . Editura Partidului Muncitoresc Români va pune în vânzare: ♦ I. O nouă ediţie (ediţia III-a) şi o ediţie pentru 31 bibliofili din: „Cursul Scurt de Istorie a Partidului | Comunist (b) al Uniunii Sovietice“ | 2. O broşură intitulată: ♦ „Ce ne învaţă drumul glorios parcurs de Partidul Bolşevic“ | „încheierea dinCursul Scurt de Istorie a Partidului Comunist (b) al Uniuni! Sovietice*’. | 3. Hotărîrea Comitetului Central al Par- tidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice din 14 Noembrie 1938 cu privire la modul în care X trebue dusă propaganda de Partid în legături cu apariţia Cursului Scurt de Istorie a Partidului Co- f munist (b) al Uniunii Sovietice. |4. 29 planşe ! Fotografii şi text reprezentând drumul par-curs de Partidul Comunist (bolșevic) în timpul puterii sovietice. 5♦