Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)

1948-10-01 / nr. 1237

-­­ 1 A­NUNŢ I către Centralele Industriale I şi toate industriile din ţară Pentru a putea face din timp pro­gramarea cu material de protecţie, I CENTRALELE INDUSTRIALE I precum şi toate industriile din ţară sunt rugate a ne comunica de urgenţă nevoile lor în această privinţă, ca : şube, cojoace, pieptare, căciuli, salo­pete, mânuşi îmblănite, mantale şi cizme de cauciuc, precum şi orice alte materiale de protecţie. „CENTROCOM TEXTIL“ SOCIETATEA COMERCIALA DE STAT BUCURESTI Str. Lipscani 29-33 __________ C. ÎS&SÂWsaBţnBIBBiSMBillinHiîBBBBBMISMBHB» 2 întreprinderile naţionalizate­­ „D R Â J A A“ Anunţă că s’a desfiinţat Biroul Central din Bucureşti Str.­­ ■ Ion Frimu Nr. 36, corespondenţa şi comenzile pentru Fabrica J­ag de Placaj, panele şi furnire din Bucureşti se vor adresa către­­ §3 I. P. E­ I. L„ București, Str. Transilvaniei Nr 24, iar pentru | B Exploatare și Fabrica de Cherestea din Măneciu Ungureni jud. |­­H Prahova către I. P. E. I. L„ Ploești, Str. Golești Nr. 8. | 3357 | ‘ BSBBBBBBBBfeBflBB­Bf2BBBBBi3BBBflBBBMBBf ­ UZINELE COMUNALE BUCUREȘTI­­ f­­in licitaţie publică în ziua de 7 Octombrie a. c. * % orele 17, pentru procurarea a. i % 40 vag. dughie * I 40 vag. paie de grâu 3 Inform­atiuni zilnic la Dir. Comercială serv. Com* J I­părări str. Matei Milic Nr. 8-10 între orele 12-14. * % Ofertele se vor primi în plic închis şi sigilat.­­ Garanţia de 5 la sută din valoarea ofertei se va 3 I depune în numerar sau recipisa Casei de Depuneri. ° A N.V N T CENTRALA INDUSTRIALA A MORILOR ȘI PRODUSELOR FĂINOASE angajează fie urgenţă. Ingineri sau technic­ieni cu practică în industria morăritului Ingineri sau technicieni cu practică în panificație 1 (un) inginer sau technician electro­technic cu practică 1 (un) inginer constructor clădiri 1 (un) inginer chimist sau technician alimentar cu practică. i­­nso . Doritorii se vor prezenta în Str. Carmatel nr. 5 la Serviciul de Cadre­­Personal, unde vor depune oferte și actele dove­ditoare. CENTRALA INDUSTRIALA A MORILOR 3354 ADMINISTRAREA FERMELOR DE STAT ŞI STAŢIUNILOR de MAŞINI angajează contabili pentru Staţiunile de Maşini şi Centrele Mecanice din provincie. Ofertele se depun la Direcţia Centrală, Str. Beldig­man Nr. 2. C Motor siltier frfkres Diesel VERTICAL 120 H. P. A se adresa Șoseaua Pandurilor No. ?­ 3355 DE VÂNZARE Astăzi este aniversarea unui an de la memorabilul discurs al lui Wallace, care a stârnit atâta vâl­­­­vă toamna trecută In discursul acesta. Wallace,' Care pe atunci era ' încă ministru a! comerțului, a condamnat politica externă agre­sivă a Statelor Unite, îndreptată spre provocarea de conflicte cu U­R. S. S. In urma acestui dis­curs, Wallace a fost nevoit să părăsească postul de ministru. Imensa sală Madison-Square- Garden este arhiplină. La intrare fac de gardă detaşamente ale po­liţiei­ călare. O mulţime imensă de oamieni umple coridoarele şi scă­rile. Vezi acei muncitori, funcţio­nari, mici negustori, militari şi destul de mulţi negri. Trebuie să înceapă meetingul. In sală se face mai întuneric, re­flectoarele se sting şi deodată megafoa­nele răsună în toată ţara. — V’aţi săturat de şomaj, v’aţi săturat cu bogăţia pentru puţini şi mizeria pentru masse ? — Dai— răspunseră deodată zeci de mii de glasuri. — V’aţi săturat de Taft şi Hart­ley ? . — Da ! — repetară aceleaşi zeci de mii de glasuri, şi o furtună de aplauze cutremură bolţile sălii. — Sunteţi gata să porniţi la luptă? — Da ! răspunde tot atât de unanim sala. — Aceasta v-o spun „Cetăţenii progresişti ai Americii!”, conchid cu satisfacţie megafoanele. . Şi în sală se face din nou lu­mină, iar la tribuna puternic lumi­nată se află­ deja primul orator. Unul după altul iau cuvântul oa­menii politici, artişti şi reprezen­­tanţi ai organizaţiilor de masă. Ei înfierează reacţiunea americană şi cheam­ă massele să se unească­ cât mai strâns pentru a preveni ameninţarea fascistă, vorbesc împ­­potriva­ legilor antimuncitoreşti, împotriva „verificării loaialităţii”, împotriva discriminării rasiale, îm­potriva politicii externe agresive dusă de reprezentanţii Wall­ Street­ului la Washington. In toiul me­­etingului se urcă la tribună doi tineri actori, unul cu o chitară în mână. Ei cântă un cuplet ironic foarte popular printre muncitori: „Aveţi inimă Taft şi Hartley !" Cupletul acesta produce o contro­versă între doi muncitori. Unul afirmă tot timpul: „Politica, poli­tica... Mie nu-mi place să fac po­litică !“ Celălalt îi demonstrează că ţinându-te departe de politică ajuţi în fond fasciştilor să ajungi la putere: „Aminteşte-ţi de Hit­ler ! Şi el a început de jos !“ In intervalele dintre discursurile oratorilor, participanţii la meeting ascultă cu entuziasm rezoluţiile cu privire la problemele cele mai ar­zătoare ale politicii actuale, iar megafonul răsună în întreaga sală popularizând programul „Ce­tăţenilor progresişti ai Americii”. Cu o furtună de ovaţii a fost întâmpinat vestitul cântăreţ şi ac­tor negru Paul Robeson. înzestrat cu un talent artistic rar, el ar fi putut fi o podoabă a celor mai bune teatre din lume. Insă Robeson îşi jertfeşte cariera sa teatrală pentru activitatea politică. Neobo­sit, el apare mereu la meetinguri ridicându-se împotriva reacţiunii ca preşedinte al „Consiliului pentru problemele africane” duce o in­tensă activitate politico-socială. Poporul îl apreciază şi-l iubeşte foarte mult, făcându-i pretutindeni o primire triumfală. Din această cauză însă „stăpânii Americii” răspund activităţii sale politice cu o ură bestială. Este caracteristic un amănunt: nu veţi găsi de cumpărat în America plăci cu dis­cursurile lui Robeson, deşi ele se bucură de o mare cerere. Mono­polul „Columbia“ a denunţat con­tractul cu dânsul... Un negru uriaş, spătos într’un costum gris deschis s’a urcat la tribună şi s’a oprit clipind din ochi din cauza luminii orbitoare proec­­tată asupra lui de reporterii Ce se îmbulzeau să-l fotografieze. El zamf­eşte ironic, ştiind că nici una din aceste fotografii nu vor apare in gazetele de a doua zi. Când tu­netul aplauzelor s’a liniștit, Robe­son începu să vorbească cu glasul lui puternic și catifelat de bas, um­plând dintr’odată sala imensă. — Sunt mândru de faptul că mă aflu aici printre voi... Și dintr'odată începe un cântec prin care demască discriminarea rasială existentă azi în USA. Robe­­son cântă fără nici un acompa­niament. Terminând un cântec trece la altul, de la cântece la arii clasice, de la arii — din nou la cântece. Auditoriul îl ascultă C8 vrăjit. In sala plină cu zeci de mii de oameni domnea o linişte desăvârşită. Să-l asculţi pe Robe­son este o desfătare rara. După aceasta, Robeson a pro­nunţat un discurs. El atacă cu vehemenţă gazetele „liberale” — „P. M.“ şi „New-York Post“ — pentru faptul că în loc să demaşte primejdia fascismului în CJSA­, ele publică material calomnios des­pre un aşa zis pericol comunist. Robeson a spus că America se gă­seşte astăzi la o răspântie : In faţa ei stau două căi: calea lui Roose­­velt-Wallace duce spre pace, iar calea Vandenberg şi a acoliţilor săi duce la război .El cheamă for­ţele democratice să-şi strângă rândurile în faţa primejdiei reac­ţionare. Şi, în sfârşit m­ijafoanele anunţă că ia cuvântul Wallace — omul chemat si joace rolul de frunte XIV in organizarea rezistenţei in faţa forţelor reacţiunii din USA, tova­răşul de luptă al lui Roosevelt care 13 ani i-a petrecut la Was­hington mai întâi ca ministru al agriculturii, apoi ca vice-preşe­­dinte al republicii şi în cele din urmă ca ministru al comerţului. Nu degeaba i se spunea lui Wallace încă înainte de război „urmaşul lui Roosevelt; el era unul din cei mai credincioşi adepţi ai răposatului preşedinte şi unul din promotorii „ritmului nou”. Vreme îndelungată ovaţiile fur­tunoase în cinstea lui Wallace nu s'au potolit. Omul acesta înalt, bine făcut, neîncetând să se ocu­pe de sport nici la vârsta de 59 de ani, arată mult mai tânăr decât este în realitate. O şuviţă deasă de păr argintiu, o faţă fină, prie­tenoasă şi mâini mari, ţărăneşti, el şi-a început viaţa la o fermă în statul Ohio. Vorbeşte liniştit, tară afecţiuni oratorice, simţind forţa poziţiei pe care se găseşte. — Ciudate lucruri i se pot în­tâmpla omului care ţine­a cuvân­tare la adison­ Square Garden, — îşi începu el discursul cu o uşoară ironie. Luaţi, de pildă, cuvântarea mea rostită acum un an. Ea a fost aprobată de preşedintele USA cu care am cetit-o împreună la Casa Albă, pagină cu pagină Şi iată că această cuvântare l-a transformat pe ministrul comerţului în redac­torul revistei „New Republic“... Sala a reacţionat cu însufleţire la aceste cuvinte, amintindu-şi scandaloasa întâmplare petrecută cu un an în urmă. Dar Wallace îşi continuă discursul, înşirând o mulţime de fapte pentru a dovedi desmăţul reacţiunii în USA. In­­sfârşit, amintind că funcţionarilor de stat li s’a interzis să parti­cipe la unul din meetingurile sale, Wallace spuse cu o ironie plină de mânie: — Mă ciupesc ca să mă con­ving că nu dorm ! Aceasta este oare libertatea în care am fost în­vățat să cred cu 40 de ani, în urmă ? Am căzut oare intr’o mă­sură atât de mare în mâinile aţâ­ţătorilor la război, încât să nu mai avem dreptul sâ ţinem sau să as­cultăm cuvântări, să ne consfă­­tuim pentru a afla adevărul şi a tinde spre pace ? S’a stabilit în­­tr’adevăr în U.S.A. controlul asu­pra gândurilor ? S’a instaurat în­­tr’adevăr un stat poliţist? Eu aş vrea ca cele spuse de mine acum un an să se fi învechit. Dar, din nefericire, noi n’am făcut de a­­tunci nici un progres... Demonstrând că Wall­ Streetul se pregătește „cu ajutorul actualului guvern să conducă lumea’*, Wa­llace a declarat: — Dacă partidul democrat este partidul războiului, dacă acest par­­tid continuă atacul împotriva li­bertăţilor cetăţeneşti, dacă ambele partide sunt pentru preţuri ridi­cate şi pentru depresiune, apoi în cazul acesta poporul trebue să-şi aibă un partid nou­­ al libertăţii şi păcii. Principalul colaborator al lui Wallace este senatorul Taylor în vârstă de 42 ani, ales al Statului Idaho cu sprijinul activ al mun­citorilor de la întreprinderile me­talurgice. Taylor ca și Wallace s’a ridicat hotărît împotriva „doc­trinei Truman“, împotriva „planului Marshall”, împotriva legii anti­muncitorești Taft­ Hartley. La 22 octombrie senatorul Taylor a stră­­bătut călare pe cal distanţe mari prin statele Americii de Nord, de­clarând că se va opri pretutindeni unde va fi invitat şi va spune po­porului adevărul despre ofensiva forţelor reacţiunii în USA... Wallace personal a desfăşurat o uriaşă activitate politică. Mai în fiecare zi era cuvântul la meetinguri de massă. Era ascultat în toate colţurile Americii — la nord, la sud, la apus şi răsărit. Sute de mii de americani veneau să asiste la meetingurile sale. Erau oameni de cele mai diverse profesiuni, reprezentanţii celor mai diverse pături sociale. După succesul nemaivăzut al lui Wallace la meetingul de la Boston, ziarul „Herald“ scria contrariat că pe Wallace îl ascultă ,nu nu­mai lucrătorii în bluze, persoane de origine străină şi diverşi (!) studenţi, dar şi profesori şi băr­baţi şi femei bine îmbrăcaţi — reprezentanţi­ ai cercurilor cultu­rale şi aristocr­atice". Iar după fiecare meeting, Wallace primea mii d­e scrisori, autorii cărora sprijineau şi apro­bau politica sa. —Nu uita un lucru simplu, prietene — îi scria lui Wallace unul din ascultătorii lui din statul Mary-Land. — Toţi care tac vă susţin pe Dvs. Şi de tăcut, tac aproape toţi“. „Am ocazia să stau de vorbă cu mulţi oameni simpli — scria un lăptar din Los Angeles.. — Şi ceea ce aud din partea lor, are foarte puţină legătură cu ceea ce se strădueşte să dovedească inst­i­­tutul Gallup *) despre doctrina Truman şi despre lupta Dumnea­voastră împotriva ei. Continuaţi lupta cea dreaptă. Suntem cu Dvs.“. „N’am auzit ca cineva din massa poporului să vă pone­grească — i s’a scris lui Wallace din Wallace . (statul Texas), — asta o fac numai bancherii şi marii oameni de afaceri“. Cu răcnete de furie sălbatecă toate forţele reacţiunii din USA au început o adevărată, prigoană împotriva lui Wallace, întreaga presă coruptă bulevardieră şi-a îndreptat atacurile împotriva lui. Numele lui Wallace este împroşcat, cu noroi, el este declarat... ne­bun, e numit „roşu” şi „comu­nist“.. Este bine ştiut că Wallace nu este deloc comunist. Personal ei se consideră unul dintre „capita­liştii progresişti“ şi dispune de o avere frumoasă. încă înainte de război, firma care desfăcea specia de porumb obţinută de dânsul,­­ „cooper-cross“, avea un venit *) Institutul Gallup este un așa zis institut pentru studierea opiniei­­ publice din U. S. A. Printr’o grosolană falsificare a cifrelor și faptelor, acest institut fabrică date care arată opinia publică intr’o lumină favorabilă cercurilor conducătoare din USA, anual de 4 milioane dolarî. Tn acelaş timp însă Wallace urmând programul lui Roosevelt, luptă consecvent pentru înfăptuirea li­bertăţilor politice pentru toate partidele, inclusiv cel comunist. El se ridică hotărât împotriva dictaturii Wall­ Streetului, împo­triva politicii de jaf a monopolu­rilor se declară pentru apărarea drepturilor proprietarilor mici şi mijlocii. Aceasta îi asigură spri­jinul burgheziei mici şi mijlocii şi în special al fermierilor. Wallace se bucură de simpatie şi în massele largi ale muncitorilor : el este doar pentru abrogarea legii antimuncitoreşti Taft Hartley, este împotriva monopo­iştilor. In­­sfârşit, el se bucură de o largă popularitate printre negrii care văd în el pe luptătorul neîndu­plecat contra discriminării rasa­e. Un larg sprijin îi acordă lui Wallace intelectualitatea progre­­sistă. Se ştie că însăşi Wallace este un om de ştiinţă. El se in­teresează îndeaproape nu numai de selectarea plantelor, ocupaţie căreia i-a consacrat zeci de ani din viaţă, dar se ocupă şi de antropologie, economie politică, istorie. Wallace şi susţinătorii săi vor avea de înfruntat greutăţi imense. E suficient să spunem că aproape întreaga presă americană este împotriva lor. Până și așa zisele gazete liberale din U. S A. îl atacă astăzi pe Wallace. Este in­teresant de notat că Strate—edi­torul revistei „New Republic“ a insistat asupra demisiei imediate a lui Wallace din postul de re­dactor al acestei reviste, deco­­rând că nu doreşte ca „New Re­public” să devină organul „Celui de al treilea partid”... Totuşi, cu toate aceste condiţii, forţele progresiste din U. S A. au intrat curajoase în luptă ştiind că sunt urmate de milioa­­nele de oameni simpli care sunt î­n întregime de partea celor care apără interesele picii şi demo­craţiei. — Sfârşit . RADIO Vineri 1 Octombrie 1948 RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I 6­00: Deschiderea emisiunii — RADIO JURNAL. 6­15: Din cân­tecele poporului muncitor (disc). RADIO ROMANIA 6.30: Emisiune în limba ma­ghiară. RADIO BUCUREȘTI I 6.30: Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I 700: Rezumatul Radio Jurna­lului. 7.05: Cântecele poporului muncitor din fabrici şi de pe o­­goare (disc). 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă. 720: Cânte­cele muncitorilor de la oraşe şi sate (discuri). 7.30: PUBLICI­TATE. 7.33: Concert de muzică variată (discuri)­ 8.00: închiderea emisiunii. De la orele 8­00—8.09 pe RADIO ROMANIA LIBERA ŞI RADIO BUCURESTI I Jurnal în limba bulgară-RADIO ROMANIA - RADIO BUCURESTI I 13.00: Deschiderea emisiunii — Cotele apelor Dunării — PUBLI­CITATE. 13.02: Din cântecele po­­porului muncitor (discuri). 13.05: Cântecele muncii voluntare (disc­). 13.25: REVISTA PRESEI. 13.30: Orchestra Jean Ionescu 13.55: PUBLICITATE. RADIO BUCUREŞTI I­ 13.00: Deschiderea emisiunii. — Ora exactă — Muzică simfonică franceză (discuri). RADIO ROMANIA - RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 14.00: RADIO JURNAL. RADIO ROMANIA - RADIO BUCURESTI I 14.15: Un disc. 14­ 20: PUBLI­CITATE. 14.25: Continuarea pro­gramului Orchestrei Jean Iones­cu. 14.52: PUBLICITATE 14 57: Buletinul meteorologic 15 00: Re­zumatul programului de a doua zi . 15.10 : închiderea emisiunii. De la orele 14 00—14.15 Postul pe 32.4 m. și RADIO ROMANIA LIBERA pe 48­3 m. Emisiune în limba greacă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI II 18 00: Deschiderea emisiunii.­­ ORA PENTRU CEI MICI. 18.30: Curs de limba rusă. RADIO ROMANIA 19.00: Emisiune în limba ma­ghiară. RADIO BUCURESTI II - RADIO ROMANIA LIBERA 19.00: Muzică popul­ară româ­nească (discuri) 19.10: CARNET CULTURAL — Cronica cinema­tografică de Eugen Schieru. 19.25: Muziccă populară româneas­că (discuri) RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI II 19.30: La luptă pentru patrie, mars sovietic (disc). 19.35: EMI­SIUNE PENTRU STUDENŢI. 19.55- Marşul militar din­­.Suita Algeriană” de Saint-Saens (disc.)­­De la orele 19.30—20.00 Postul pe 32.4 m si RADIO ROMANIA LIBERA pe 48.3 m Emisiune In limba greacă RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI I 20.00: RADIO JURNAL. 20.15: SEARA DE OPERA. ..Fragmente din opera Luiza” de Charpentier (discuri). In pauză: Scriitorii noş­tri: Ion Călugăru: Activitatea So­­cietătii Scriitorilor din România. 21-30: BULETIN SPORTIV 21.35: Continuarea Fragmentelor din o­­pera .Luiza” de Charpentier (discuri). RADIO BUCUREŞTI II 20.00: Cântă George Thill (disc­­. 20.10: Christache Popescu — flaut. 20.30: Talentul muzical — confe­­rinţă de Zeno Vancea. 21.30: Cântecele muncitorilor din fabrici şi de pe ogoare (discuri). RADIO ROMANŢA - RADIO BUCUREŞTI I SI RADIO BUCUREŞTI II 22.00: RADIO JURNAL RADIO ROMANŢA — RADIO BUCUREŞTI I 22.15- Un disc. 22 20: PUBLICI­TATE 22.25: Buletinul de ştiri in limba rusă 22.30: Adia Gherto­­viei — vioară RADIO BUCUREŞTI II 22.15: Cântă Ansamblul Arma­tei­ Roşii (discuri). 22.35 : Muzică uşoară (discuri) RADIO ROMANŢA - RADIO BUCUREŞTI II 23­ 00 : Concert de Johann Strauss (discuri) 23 30: RADIO JURNAL. 23 35: Concert Johann Stauss — continuare (discuri). 23 50: Muzică populară româ­nească (discuri). 24 00: închiderea emisiunii. De la orele 20 00—22 30 Postul pe 32.4 m. Postul de Unda Scurtă De 25 m si RADIO ROMANIA LIBERA pe 48­3 m. emit pentru 20 001 EMISIUNE IN LI­MB­A SARBA. 20 30: EMISIUNE IN LIMBA RUSA Mircea Să­ul­escu — vioară 2­1 00: EMISIUNE TN LIMBA GERMANA Mircea Său­­lescu — vioară 21.30: EMISIUNE TN LIMBA FRANCEZA. Muzică vocală românească (disc) 22 00: EMISIUNE IN LIMBA ENGLE­ZA. Muzică vocală românească (discuri). SCÂNTEIA Nr. 125? Prin eforturile muncitorilo La fabrica de cherestea Sitaru- Galaţi producţia se îmbunătăţeşte La fabricile de cherestea din Serdaru — situate la 12 km. de Galaţi — înainte de naţionalizare producţia era foarte scăzută, pa­tronii exploatatori nu aveau nicio grijă de maşini şi instalaţii, car nu erau raţional întrebuinţate. După naţion­alizare, prima grijă a nouii conduceri şi a muncitori­lor a fost mărirea şi Îmbunătăţi­rea producţiei. In acest scop, s’au luat măsuri pentru repararea şi îmbunătăţirea maşinilor. Astfel, s’a montat un regulator electric în locul reglajului manual unde se utilizau doi lucrători. S au făcut reparaţii maşinei de forţă motică, care stătea zi­nic în pană 2-3 ore. S'a construit un bazin circular la malul Siretului, pentru alimen­tarea cu apă a maşinii. Sa ame­najat deasemenea o casă de apă, montându-se şi un nou t­reuit. ■ Electricianul Paduraru Ma. a construit un nou tip de rezistenţă pentru motoarele electrice, care dă rezultate bune. Din fier vecin muncitorii au efectuat o pendulă de retezat cherestea Actualmente se lucrează la montarea unor maşini pentru in­stalarea unei secţii de lăzi. Se lucrează deasemenea la introdu­cerea mecanizării retezatului buş­tenilor prin punerea in funcţiune a unei pendule mecanice. Dato­rită stăruinţei şi eforturilor mun­citorilor atelierului mecanic, s'au cup­at două motoare electrice mişcate de un motor Diesel de 8 HP., pentru producerea curentu­lui de iluminat noaptea. In ciuda greutăţilor întâmpinate, producţia a atins programul fixat, iar înce­pând din 16 August, data introdu­cerii muncii în acord. In hala ga­terelor acestei fabrici norma sta­bilită de om pe zi a fost depăşită cu 18-26°/«. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor s’a ame­najat o sală de lectură şi odihnă, s’a instalat un dispensar şi o baie, s'a amenajat o frizerie. Există insă şi tipsun care tre­­buesc imediat lichidate. Astfel, disciplina In muncă lasă încă mult de dorit iar la paza întreprinderii se constată dese abateri. I. CERCASOF ş­i CATRINIAS corespondenți Cotele arpelor Dunării 29 - IX - 1948 Drencova 35 scade 7 Orşova 116 scade 4. Tr. Severin 97 scade 6. Calafat 88 scade 2 h­. Măgurele 72 scade 4 Giurgiu 85 scade 5. Călăraşi 56 scade 7 Cerna Vodă 47 scade 8. Hârşova 96 scade 12 Brăila 98 scade 7. Galaţi lin scade 7. Lisacea 85 scade 5. Tul­cea 74 scade 2 „Călăuza Bibliotecarului“ Editura Confederaţiei Generale a Muncii Numărul bibliotecilor noastre creşte mereu. Dar n'avem destui bibliotecari pregătiţi, nici în bibliotecile sindicale nici în cele săteşti. Or o bibliotecă fără un but* bibliotecar nu are o valoare prea mare. Cărţile stau in raft alandala, le ia cine vrea, când vrea. Astăzi, in peroadă de plină ofensivă pentru ridicarea nive­lului ideologic, politic şi profesional al celor ce muncesc, în pe­rioada când se pune tot mai mare accent pe culturalizarea ma­­sselor, nu este îngăduit să lăsăm bibliotecile — focare de lumină şi cultură — să funcţioneze slab sau prost. De aceea trebue dusă o serioasă muncă de ridicare din rândurile muncitorimii a nouă şi numeroase cadre de bibliotecari capabili să folosească din ce în ce mai bine uriaşa comoară care se află în cărţile ce se publică azi în editurile P. M. R­, C. G. M­, Cartea Rusă, etc. In această muncă un serios ajutor­­, Un bun îndreptar îl constitue manualul recent apărut în editura C. G. M și intitulat „Călăuza Bibliotecarului". Munca de bbliotecar e frumoa­să dar e grea. Ea trebue învățată temeinic, iată câteva din proble­mele pe care trebue să le cunoas­că un bibliotecar, şi care sunt explicate în manualul amintit ma sus: Localul bibliotecii trebue sâ fie încăpător, şi la alegerea lui sâ se ţină seama de numărul mereu în creştere al volumelor şi citi­torilor. Un local bun trebue să fie aproape de cititori, pe cât se poate izolat de alte clădiri şi încăperi, pentru a fi ferit de sgomot şi pe­ricol de incendiu, să fie luminos, călduros etc. E bine ca depozitul de cărţi (rafturile) să nu fie în aceiaş încăpere unde e sala de lec­tură şi unde se împrumută cărţile Sala de lectură trebue să fie con­fortabilă, frumos amenajată ca să atragă pe cititori. E important să se ştie ca o bi­bliotecă sindicală trebue să aibă in afară de cărţi, şi broşuri, re­viste, ziare Bib­lotecile trebue să fie mereu împrospătate, com­plectate cu cele mai bune cărţi noui. Cărţile trebue în aşa fel cumpărate încât toate categoriile de cititori să aibă la îndemână ceea ce îi interesează şi le poate fi de folos. In primul rând, biblio­teca trebue să fie bine înzestrată cu operele clasicilor Marx, Engels, Lenin, Stalin, opere care ne ajută la înţelegerea tuturor probleme­­­lor, ne arată ce trebue să facem şi perspectivele către care ne în­dreptăm. Sunt o mulţime de amănunte tehnice de care un bibliotecar trebue să ţină seama. Astfel sunt de pidă aşezarea cărţilor în raf­turi după anumite criterii care să permită găsirea lor rapidă şi mâ­nuirea lor uşoară, (cărţile mari se vor pune în rafturile de jos, co­lecţiile de ziare în dulapuri spe­ciale etc.). Apoi toate cărţile intrate tre­­buesc trecute într’un registru de inventar, trebuesc catalogate, pre­văzute cu ştampila bibliotecii sau a întreprinderii respective. Cataloagele Una din cele mai importante o­­peraţiuni de bibliotecă este în­tocmirea celor două feluri de cataloage: pe autori şi pe ma­terii. Cataloagele trebue să fie făcute cu fişe de mărime tip acestea fiind uşor de mânuit. Catalogul pe au­tori se întocmeşte după ordinea alfabetică a autorilor, iar cei pe materii după o anumită orânduire a conţinutului cărţilor. Ambele ca­taloage sunt necesare deoarece cineva poate să ceară o carte a unui anumit autor pe care-l cu­noaşte, sau o carte cu un anumit conţinut (de pildă: tehnica mo­toarelor Diesel), fără a cunoaşte pe autor. La întocmirea acestor cataloage trebue lucrat cu grijă. Toate fi­şele trebuesc întocmite după ace­leaşi reguli, scrise citeţ, şi aşeza­te cu rigurozitate după normele de clasificare, despre care vom vorbi mai jos. Cititorii trebuesc lămuriţi ver­­­bal sau prin afişe cum trebue con­sultate cataloagele, cum trebue cerută cartea (indicându-se auto­rul, sau numărul etc.), cum trebue complectată foaia de împrumut. In general cititorilor trebue să li se facă o educaţie specială în ceea ce priveşte felul de a mânui cărţile (să, nu le rupă, ,să nu le murdărească, să nu le adnoteze, să le restitue la timp etc.), şi cum să se comporte în sala de lectură (să nu taie din colecţiile de zia­re, să respecte liniştea etc ). Sistemul zecimal Vorbeam mai sus de anumite norme de clasificare a cărţilor pe materii. Care sunt aceste norme? Cele mai cunoscute reguli de cla­sificare sunt cele indicate de sis­temul zecimal, care e practic, co­mod, simplu şi uşor de reţinut, in ce constă clasificarea zecimală? Toate cărţile se împart în 10 gru­pe principale, iar fecare grupă este însemnată printr’un număr cu o singură cifră. Grupele sunt aranjate astfel: 1. Generalităţi; 1. Filosofia; 2. Religia; 3. Ştiinţele politico-so­­ciale; 4. Li­n­guistica; 5. Ştiinţele­­­­naturale, matematica; 6. Tehnica agricultura, medicina; 7. Arta, Jocurile, Sportul; 8. Literatura; 9. Istoria, Geografia, Biografii. Fiecare din aceste grupe se îm­parte la rândul ei în 10 subdivi­ziuni. De pildă cărţile de ştiinţe politico-socale sunt de mai multe­­ feluri. Ele nu pot fi clasificate toate la cifra 3. De aceea se dau 4 diferite cifre cărţilor care tra- , tează chestiuni de economie poli- «­tică, probleme de politică interna- * ţională, de statistică, de coopera- , ţie etc. Fiecare din aceste grupe­­ de cărţi are o cifră care se a- a daugă la cifra grupei generale de , care aparţine. De pildă 31 este nu- « mărul unei cărţi de statistică, 33, ] al unei cărţi de ştiinţe economice, 1­30, al unei cărţi care tratează pro-­­ bleme generale sociale şi politice, 1 32, al unei cărţi de poi­tică. Şi aşa , mai departe se poate merge cu­­ subdiviziunea. 327 este numărul­­ unei cărţi de politică internaţio- «, nală; 333 este numărul unei cărţi 4» ce tratează probleme de econo-­­ mie agrară, etc. X La prima vedere sistemul de *» clasificare zecimală pare greu, ♦ dar odată învăţat, el se întipă- J J reşte în minte şi face ca munca , ► bibliotecarului să fie mai folos*- › * toare, mai ştiinţifică, mai temei- 3 [ nică ş! mult mai uşoară.­­ ► Dar cu clasificarea încă nu]i s’a terminat munca unui biblio- ,, tecar. Degeaba ai cărţile ase-di­zate frumos în rafturi şi clas.- ♦ ficate ştiinţific. Dacă nu le­­ citeşte nimeni, n’ai făcut ni- o mic. De aceea munca de popu- j * larizare a bibliotecii şi de difu- % rare a cărţilor este una din­­ ► cele mai importante. Există diferite forme în care £ se poate duce această muncă. › › In primul rând, anunţurile lipite pe afişiere, puse în gazetele £ de perete. ,a intrarea în uzină, ›› etc., în care se arată când e l ’ deschisă biblioteca, ce cărţi * noui au sosit. Apoi diferite lo­­zinci de îndemn la citit.­­ Foto-vitrinele sunt un mijloc­­ foarte atrăgător de propagare a cărţii. In ele se expun cărţi, sau coperte de cărţi, fotografii, pagini cu ilustraţii, etc. Se pot organiza expoziţii permanente sau periodice de cărţi. Trebuiesc organizate lecturi cu glas tare, discuţii despre anumiţi autori, sau despre a­­numite probleme ridicate în diferite cărţi de ideologie, ştiinţă literatură, tehnicâ, etc Deasemenea, conferinţele şi re­cenziile scrise de cititori şi pu­blicate în fazetele de perete, sunt folositoare. Un mijloc minunat de stimu­lare a cititului este întrecerea. Întrecerile se pot organiza în­tre bibloteci între secţii şi în­tre întreprinderi, stabilindu-se un punctaj care să ţină seama în primul rând de gradul de însuşire a celor citite de către muncitori. Pentru răspândirea cât mai vastă a cărţilor trebuie folo­site bibliotecile volante, care să transporte cărţ în diferite secţii, sedii şi şantiere, ce se află departe de bibliotecă. Cu toate aceste probleme şi cu altele asemănătoare se o­­cupă pe larg manualul „Că­lăuza Bibliotecarului". Tebela de clasificare zecimală cata­logul unei biblioteci tip şi in­dicatorul alfabetic, ajută pe bi­bliotecari să pornească ime­diat la reorganizarea bibliote­cilor după sistemul clasificării zecimale. Lipsuri ce trebuesc înlăturate Fireşte, manualul acesta este numai un început. El mai are o serie de lipsuri ce vor trebui trep­tat înlăturate. Una din lipsurile mari este fap­tul că tabelul de clasificări din manual este prea complicat pen­tru bibliotecile săteşti, mai mici, deşi acest tabel este o simplifi­care, o adaptare la condiţele de la noi, a clasi­fucării sovietice întoc­mite de bibliograful Tropovski. Deşi manualul încearcă să fie pe înţelesul tuturor, d­e părţi, — cum sunt de p ndicaţiu­nile metoo­ce“ pen. «ţ-’feare, — probabil pentru a' la întin­dere prea mare manualului, — ex­plicaţiile rău sunt destul de amă­nunţite şi clare, şi deci nu pot fi înţelese de cei neiniţiaţi. Există apoi unele exemplificări­­în text împrumutate din manuale străine desvoltate, care însă nu figurează şi în tabelul de clasifi­care, ceea ce iarăşi duce la ingreu­­narea înţelegerii sistemului. Sunt şi unele greşeli mai mici, cum ar fi anumite neconformităţi între tabelul de clasificare şi indi­catorul alfabetic; istoricul clasifi­cării nu este grupat la capitolul respectiv; unele greşeli de tipar la cifrele tabelului de clasificare, insă toate aceste lipsuri şi gre­şeli nu scad utilitatea manualu­lui, care pe lângă indicaţiunile practice, explică importanţa poli­tică a bibliotecilor. Ele pot şi vor fi înlăturate cu ajutorul unei re­viste lunare ce va apare în cu­rând şi care se va întitula tot „Călăuza Bibliotecarului“. Revista se va strădui să desvolte unele probleme ridicate de manual, fiind astfel şi un fel de ajutor, o com­plect­are a manualului. Dar pentru ca acest lucru să se poată înfăptui întocmai, este ne­voie de contri­buţia sutelor şi mii­lor de bibliotecari. Ei trebuie să studieze manualul, să trimeată in scris criticile, întrebările, nelămu­ririle lor, redacţiei revistei (Bucu­reşti, Str. Latină No. 8). Revista va trebui să dea răspunsuri tutu­ror întrebărilor, lămurind pe bi­bliotecari şi ajutându-i să-şi com­­plecteze şi să-şi desvolte cuno­ştinţele. Zamfir Bruman­u ♦ Cin ocazia împlinirii a zrece ani de la apariţia operei­­ lui I. V. Stalin: „Cursul Scurt de Istorie a Partidului Co ♦ munist (b) al Uniunii Sovie­tcs» . Editura Partidului Muncitoresc Români va pune în vânzare: ♦ I. O nouă ediţie (edi­ţia III-a) şi o ediţie pentru 31 bibliofili din:­­ „Cursul Scurt de Istorie a Partidului | Comunist (b) al Uniunii Sovietice“ | 2. O broşură intitulată: ♦ „Ce ne învaţă drumul glorios parcurs­­ de Partidul Bolşevic“ | „încheierea din­­Cursul Scurt de Istorie a Partidului­­ Comunist (b) al Uniuni! Sovietice*’. | 3. Hotărîrea Comitetului Central al Par- t­idului Comunist (b) al Uniunii Sovietice­­ din 14 Noembrie 1938 cu privire la modul în care X trebue dusă propaganda de Partid în legături cu­­ apariţia Cursului Scurt de Istorie a Partidului Co- f munist (b) al Uniunii Sovietice. |­4. 29 planşe ! Fotografii şi text reprezentând drumul par-­­­curs de Partidul Comu­nist (bolșevic) în timpul­­ puterii sovietice. 5♦

Next