Scȃnteia, noiembrie 1948 (Anul 17, nr. 1264-1286)

1948-11-01 / nr. 1264

2_____ AUDIEREA MARTORILOR 18 PROCESUL GRUPULUI ftfartoric confirmă culocele acuzaţilor, stabilite prin actul de acuzare şi recunoscute la interogatoriu de către acuzaţi. — SM11 depoziţiile martorilor reiese că grupul de complotişti, spioni şi sabotori urmărea­u cu sprijinul şi după directivele din afară ale cercurilor i­mperia­liste — să răstoarne prin violenţă regimul de democraţie populară, să distrugă economia naţională, să desfiinţeze reformele făcute in folosul poporului muncitor, să transforme România, intr’o ţară vasală imperialismului angro-a­nerican Şedinţa se deschide la oree 8.20,sub preşedinţia Domnului Qe­­­rj­eral-maior Petrescu. In conformitate cu dispo­ziţiile articolului 270 se dă citire depoziţiilor acuzaţilor. După aceea de preşedinte general maior magis­trat Alexandru Petrescu a proce­dat la audierea următorilor mar­tori : La orele 11,30 este introdus martorul Gheorghe Z. Ioan, de profesiune inginer, din Bucureşti, căruia se ia jurământul. PREŞEDINTELE : Domnule martor în ce împrejurare aţi cu­noscut dvs. şi când pe ac­uzatul Popp Alexandru? GHEORGHE Z IOAN: L’-­am­ cunoscut când am fost ppgajat Îs Reşiţa. PREŞEDINTELE­: Pe acuzatul Max Auschnitt când Eaţi a­ cunos­cut g sst GHEORGHE Z. IOAN: 4.Um­ cunoscut după 23 August 1944, când s’a înapoiat în ţară. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi relaţiile care existau între acuza­ţii! Popp şi Auschnitt? GH . IOAN: Pot spune că d Popp era omul dom­nului Auschnitt D Au­schnitt i-a dat însărcinări la plecarea sa de ordin Industrial şi de ordin po­­ltic iar d Popp ţinea le­­gătura cu d Auschnitt prin secretarul acestuia din Bucureşti, d Rozin. PREŞEDINTELE: Dvs .perso­na ce funcţie aţi avut la Reşiţa , şi Astra Vagoane? . GHEORGHE Z. IOAN: La Re­şiţa, prim director central, iar la Astra Vagoane membru în Con­­sili U­ de Administraţe şi Comite­­tu de Direcţie, la Astra din 1943 până în Aprile­a . PREŞEDINTELE: Dvs cunoş­­teaţi bine pe ambii acuzaţi, am vrea să ne spuneţi care erau’orien­­tările politice şi legăturile politi­ce ale lui Popp şi Auschn­tt cu fostele partide istorice,­ înainte de disol­varea Partidului Naţional ţ­â­­rănesc şi ce scopuri politice ur­măreau Popp şi Auschnitt şi prin ce­­ mijloace? GH . IOAN:­D Popp era un simpatizant şi sprijinitor al fostului par­­tid Naţional Ţări:hssc In această ordin^.^^ idei. urmând linia dpiitţitlu­i Au­­schnitt aîe cârtii ’ ttegături cu fostul Partid Naţional Ţărănesc din ţara noastră sunt bine cunoscute D.lor aveau prieteni comuni în acest partid şi şti, că d Popp avea prieteni pe d nii Victor Georgescu şi Ghilezan Cunoşteau amin­doi o serie întreagă de pu­i oameni Ci cunoşteau Şi apreciau Pe d. Maniu. ♦os­ul şef al partidului şi relaţiun­­e cu aceşti domni au fost menţinute atât timp cât partidul era in legalitate cât şi ilegali­tate Ştiu aceasta de la­­ Chivu Ghettrgghe, care mi a spuis că d Popp avea în­trevederi cu anumiți mem­bri ai fostului P­N­­Ţ în timpul nopţii în diferite case particulare din oraş. d Chivu Gheorghe fiind acela care înlesnea aduce­rea d-lu­i Popp acolo unde aveau loc întrevederile In­uf­arii fia aceas­ta, acest partid a fost finanţat aî»? mod cu totul spe­cial, iar în afară de fostul partid Anţional '{'ăranesc, d-nii Pop­pi­­înscr­nitt aveau legături cu partidul Socia­list— gruparea ft-lui Titel Petrescu. P Popp avea strânse le­gături cu şeful acestei grupări politice din Ba­nat, d Gherman şi d Musteţiu care a ajuns şe­ful sindicatului după 23 August 1944 Cu partidul liberal simpatii directe nu avea. avea Insă relaţii strânse cu oamenii din partid Bela liberali . Popp avea prieteni pe­­ Tătăranu Iordan, Romni­ceanu şi alţii PREŞEDINTELE: V'am între­bat ce scopuri po­etice urmăreau Popp­a Auschnitt şi prin ce­­mijloace căutau să ajungă la a­­cest scop? GH. Z. IOAN: Scopul politic final era răsturnarea act­ivalului regim, iar mijloacele erau două : finanţarea acţiunilor subver­sive şi apoi sabota­jul economic. PREŞEDINTELE: Despre or­ganizarea unor reuniuni la Atarea Finanţa în cursul anului 1945 ce ştiţi.? GH. Z. IOAN: Prima masă a fost dată pentru dl. Shea, care a­­ venit însoţit de un a­t reprezen­tant al misiunii americane, Ma­teescu şi la care a luat parte ş d. Max Auschnitt din partea industriaşilor români­, precum : Popp, Asanciu, Mărgineanu şi sub­semnat. A doua m­asă a fost o masă la care a fost. d. Shea. Discuţiile au avut un caracter PADUREANU I­T. CAMIL ION ŞTEFAN TOMESCU şi VASILE DUMITR­U In şedinţa de după amiază au fost audiaţi în cont­iuare urmă­torii martori: ROMULUS DRAGIDESCU MARIN PETRESCU MOISCO FRANC­ISC general­ informativ, la prima ma­să, de luare de contact asupra problemelor nternaţiona­l care erau la ordinea zilei. La a d­oua masă şi a 4 a s'au discutat ches­tiuni generale, de politică înter­­naţională Masa ,3­i . a prezentat un interes mai mare din punct de vedere al polfieii iniei naţiona­le. U această masă au luat parte din partea mis­unii amer cane domni, Mac Donald şi Melbour­ne, iar ...din par­tea industriaşilor. •• Auschflstt, . Popp, Mărgineanu, Manciu, eu şi » t.iă vadulescu. La: iac­este reuniuni lucrurile au stăt astfe: Dl Auschnitt a des­chis seria discuţ­ilor făcând o expunere asupra situaţiei econo­mice de la noi şi asupra posibilită­ţilor de import din ţar­a noastră, aşa cum le vedea d-sa în ace moment După d Auschnitt a luat cuvântul dl Melbourne Dl. Melbourne critica guvernul şi critica pe comun­şti, spunând că n'au ce căuta la noi. Tot a­­tuncî a cerut ca marea industrie să finanţeze partide­­ din opoz­­ţie şi a mai arătat că un alt m­j­­loc pentru atingerea scopurii va fi, sabotarea industriei şi a refa­­cerii ţăr­i După această expu­­ne­re a luat cuvântul d. Auschnitt care a confirmat în totul ex­punerea lui Melbour­ne. In ceia ce priveşte subvenţionarea Parti­delor şi-a luat un an­gajament formal. PREŞEDINTELE- (leila'fi şi-a­u luat vreun angajament, sau Auschnitt şia luat în numele tu­turor? GH . IOAN: Era de înţeles că Auschnitt vorbea în numele tutu­ror, ceilalţi n’au spus nimic, dar prin tăcerea lor au confirmat. PREŞEDINTELE: Sau luat măsuri? s. GH. Z. IOAN: (priori­ sau luat măsuri şi s’a trecut la în­făptuire PREŞEDINTELE: Prin c­­e şi cum au subvenţionat Popp şi Auschnitt partide­i Istorice? GH. Z. IOAN: Part­iele istorice au fost subvenţionate în modul următor: P N. J a fost sub­venţionat cu totul special, prin Ghi­ezan şi Pădureanu PREŞEDINTELE: Ce sume s’au dat P. N .­ N. L. şi partidului Iu Tite Petrescu? GH . IOAN: Precis nu ştiu Ştiu că se dădeau sume mai im­portante P. N . Suma tota ă o cunosc Insă parţial nu pot spu­ne Liberalilor li se dădea pr­e Romniceanu, iar Iu: T te prin Minovici, Furiac şi alţii. PREŞEDINTELE* Am auzit aici de fonduri negre Ştiţi cum s'au realizat? cum s’au const'tu t? cum s’au al'mentat la Reşiţa'’* GH. Z. IOAN: La Reşiţa fondul ne­gru sa constituit în 1945. La început a fost un fond cu care se subvenţio­na P. N. Ţ. Acesta „ se realiza prin cote libere. Primele în­casări de bani în 1945 au fost puse la dispoziţia lui Auschnitt, care fi­nanţa partidele is­torice. Primele s au realizat la naf­­talină, 80.000.000, la laminate s-au realizat 200 de mi­­lioane care au fost date lui Anschnitt. PREŞEDINTELE: Alte cote se **idi­­cau? GH. Z. IOAN: A­­ceste fonduri se obţineau din vân­zarea la cota libe­ră a laminatelor a minereului, a lem­nului de­­ilejar us­cat şi o altă su­mă care a fost re­alizată prin specu­la la bursa neagră prin cumpărarea de medalii, sumă care s’a ridicat la 800 de miloane. A­­ceşti bani au stat la dispoziţia d-lui Dir. General. D-sa a luat 5 miliarde. 3 miliarde au fost date lui Radovan, 3 miliarde lui Di­­mitriu, 3 miliarde au rămas asupra mea. Bănii dela d. Popp au mers la TOBA ION NI­COLA­E MARINESCU TOSHA MATEI CONDEESCU DUMITRU SAULESCU LAURA PAUL ZARIFOPOL MIHAIL BRANCOVICI DRAGOŞ HOINIC NEAGU LUNGU şi DECEBAL AMBREI COR­NELIU subvenţionarea par­tidelor istorice. •PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi cum a executat acuzatul Popp sabota­­u, la Reşiţa?, cazur con­crete? GH . IOAN: La Reşiţa au apărut o serie întrea­gă de sabotaje care îm­piedicau bunul mers al Ex­ploatării şi făceau ca pro­­ducţia să nu crească. Sa­botajele pe care le cunosc eu nu erau întâmplătoare unele erau periodice, al­tele mai rare (iar conti­nue Nu se luau măsuri pentru prevenirea lor pentru prevenirea repe­tărilor, sau măsuri pen­tru combaterea lor erau lăsaţi oameni slabi ne­pregătiţi în unele sec­toare. Cunosc sabotaje în felul următor: La Centralele E­­lectrice de la Anina, care puteau să dea înainte Este introdus MARTORUL PA­­DUREANU­ ION TIBERIU:40am avocat. dom­* ■ il in Bucureşti, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: II cunoaşteţi pe acuzatul MARGINEANU? MART PADUREANU: Da PREŞEDINTELE: De când şi în ce împrejurări? Dar pe POPP l-aţi cunoscut? MART PA­DUREANU: Cam prin 1943 l-am cunoscut pe d. POPP ,mi-a fost prezentat de d. prof. MARGINEANU ! REŞEDINŢEI E: Fiindcă cu­noaşteţi pe POPP şi pe MARGI­NEANU aţi putea să ne spuneţi ce relaţii aveau ei cu condamna­tul MANIU? MART PADUREANU: In anul I., i4 d. prof. MARGINEANU mi ceru­t isi caut să i-l prezint lui MANIU şi după această ce­rere i-am aranjat o întrevedere cu d. MANII). După câteva z­le după această întrevedere între d. MANIU şi d. MARGINEANU.­­ POPP a avut .. şi dânsul o între­vedere cu d. MANU). PREŞEDINTELE: Cunoaş­teţi ce s­a ftisci­tat cu a­­ceasta ocazie? MART. PADUREANU:­­ Mi­ltdl a expus un plan pentru răshirnarea reg­mului democrat şi dânsul a arătat că trebue dusă această acţiune cu toată hotărîrea Le-a arătat că trebue coordonată această acţiune şi că în primul rând trebue finanţată în mod deosebit. Şi că asupra prostei acţiuni de sabota­re a întregei economii şi a guvernului a conven­­ şi cu misiunea americană PREŞEDINTELE: Ce alt plan mai concepea? MART PADUREANU: Sa cerut în mod special for­marea de fonduri masive pentru susţinerea acestei acţiuni de sabotare a gu­vernului Le-a cerut să organ­zeze un serviciu de informaţii precise, ca să poată avea la dispoziţie in orice moment date din domeniul economic, poli. I­c. social Pe urmă si caute să organizeze o ac­­ţiune de sabotaj a pro­ducţiei, a tuturor acţiuni­lor economice ale guver­nului Pe de o parte, şi mă­surilor luate de Confede­raţia Generală a Muncii . MANIU a spus că asupra acestui plan a convenit cu­­ BURTON BERRY şi că dânşii sunt de perfect acord şi că a conven­t şi cu ce­lalti conducători ai acţiunii de opoziţie, cu TITEL PETRESCU şi BRA­TIANU PREŞEDINTELE: Pe ce se bazau acuzaţii in acti­vitatea lor subversivă MART PADUREANU: Se bazau in tară pe grupurile subversive pe care •*-» făcut din rămăşiţele ve­chilor partide şi a altor organ­zaţii teroriste, iar in străinătate se bazau în special pe acţiunea pe care o conducea grupul de acolo in frunte cu MAX AUSCHNITT Mai era pe urmă grupul lui VIŞOIANU şi BUZEŞTI Legătura cu aceste grupuri se făcea prin Misiunea Americană PREŞEDINTELE: Cu cine avea POFP legături? MART PADUREANU: A avut a început cu BURTON BERRY, în pr­im.i fază, pe urmă cu MELBOURNE, SltEA; în partea a doua a, avut cu actualul cops:• 'ier de Legaţie, LEVERICH şi ■red că cunoştea şi pe ministru! actual SCHONFELD PREŞEDINTEI­E- Puteţi să ne­­puneţi ce rol avea AUSCHNITT "n ■ aruzatului POPP"! Mart. PADUREA.­NU : D. AUSCH­NITT era conducă­câte 7000 kw., în uti­mul timp ajungeau numai la 3000 Tot la Anîna una din turbine avea p­aleiere dis­truse Am prezentat d-lui Popp chestiunea Și mi a spus că nu poate să aducă din străinătate pentru că e prea sump şi că se vor face în uz­nele noastre Palate e nu s au executat în anul trecut. Tot la Anina* a ars un generator care n a m­ai în­locuit Mai important în sectorul energiei electrice a fost faptul că la Reşiţa se simţea nevo a unei noui centrale, a cifre dimen­siuni er­au stabilite încă din timpul războiului şi totuşi ura fost ■ făcută. Nu s au procurat din timp oferte Aceas­a era foar­te păgubitor pentru producţia noastră Nu a­­veam­ cu Ce să facem faţă pentru că nu an­eaui re­zerve PREŞEDINTELE: In legătură cu aceste sabotaje, există la do­sar o serie de fotografii, furnale aruncate în aer. Cum s’au pro­dus aceste accidente ştiţi dvs.? MARTORUL GH. IOAN: Da Din cauza proectilel­or sosite la Reşiţa, nedescărcate d­e sectoa­rele respective. Consider că au fost acte de neglijenţă în trans­port, de sabotaj la Reşiţa, unde nu s’au luat măsuri suficiente ca să evite aceste accidente Prin oamenii cari se întrebuinţau şi prin pro­pu­ne­rile rorul principal în aceste relaţii şi toate convorbirile avute cu d. MANIU i s’au raportat şi lui. Cu membrii Le­gaţiei Americane avea relaţii directe d. AUSCHNITT. PREŞEDINTELE : Ce rol a jucat MAX AUSCHNITT în această chest­une ? MART. PADUREANU: E' avea un rol conducător. PREŞEDINTEL­E: Cunoaşteţi ce acţiuni subversive, s’au între­prins pentru realizarea planului de subminare a regimului? . MART. PADUREANU: S’a ‘aeiW'dbrfäl .feat*'- acţiunea aceasta într’o’’singură mână. Pe de altă parte s’a căutat să se ajungă în mod practic la o acţiune de sa­botare a producţiei. PREŞEDINTELE: Ştiţi cum erau organizate aceste grupuri subversive? MART. PADUREANU: Aceste grupuri erau organizate în sistem piramidal, cu un conducător cen­tral şi cu legături de la om la om. Sistemul acesta era de tip legionar. PREŞEDINTELE Eru înar­maţi? Cum erau înarmaţi şi cum procurau armamentul aceste or­­ganzaţi? MARTORUL PADUREANU: Aveau arme albe, pe de o parte, şi aveau şi armament de foc PREŞEDINTELE: De unde îşi procurau ei armamentul? MARTORUL PADUREANU: O parte din armamen­ul acesta s© procura pe cale individua­l, de exemp­u, veneau la grupul Partiduu­l Naţional Ţărănesc di­feriţi subofiţeri deblocaţi, cu pi­stoale, pe cari le vindeau pe pre­ţuri derizorii. Dar a mai rămas un stoc de după 23 August­­1944, de la rebeliunea legionară şi era pe rumă un stoc pe care -a dat RADESCU Tineretului Libe­­ral în timpul guvernării sa­e. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi Dvs. ce grupuri teroriste a avut POPP. MARTORUL PADUREANU: Era grupul lui PAUL TOMES­CU. PREŞEDINTELE: Altele a mai avut? MARTORUL PADUREANU: Un gru­p mic care era în Munţi ei VICTOR NOVAC. PREŞEDINTELE S’au dat ce­va fonduri? S’au trimis ceva su­me de bani acestor grupuri? MART. PADUREANU Da, s’au dat. PREŞEDINTELE: Ce sarcini aveau aceste grupuri? MART PADUREANU: Gru­purile acestea aveau sarcini să se organizeze pent­ru a fi la dispo­ziţie l,­ momentul open un PREŞEDINTELE : Adică, la care mo­ment oportun? Când trebuia să treacă la acţiune? Mart. PADUREANU La momentul pe care îl vor determina an*­g­ro-o meri ca tu­i. PREŞEDINTELE : Şi după dispoziţia cui ? Unde se pri­meau aceste dispo­ziţii? Mart. PADUREANU: Se primeau dispozi­ţii de la Legaţia a­­mericană prin LEVEN­RICH-ing. POPP. PREŞEDINTELE : Cunoaşteţi cine a transmis această sarcină? Mart. PADUREANU: A fost transmisă care le făceam ca aceşti oameni să fie îndepărtaţi, fără ca totuşi a­­ceasta să se întâm­ple, am constatat că acestea sunt sa­botaje pe care d. Popp le admitea în interesul cu­neluitei sale politice. PREŞEDINTELE: In legătură cu acţiunea subversivă, cu cine avea legături Popp? MARTORUL GH. IOAN: Ştiu că d Popp a cunoscut pe d-nii BERRY. SHEA. MAC .DONALD, ’LEVERICH, dela americani şi YOUNG şi ROBINSON de la en­glezi. Legăturile le-a avut direct şi în ultima vreme le ţinea pr­o . prof. MARGI­NEANU şi le ţinea pe li­nie informativă pentru mişcarea informativă. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi Dvs Ce lucrări informative a făcut POPP. Mart. GH. IOAN: Cunosc numai­­ ei lucrări: despre Re­şiţa, problemele a­­gricole din Româ­nia şi problemele petrolului, lucrare întocmită de D. Profesor ANDONIE, pe care le-a predat Misiunii Ameri­cane, de la Legaţiile anglo­­americane. PREŞEDINTELE : Spuneaţi de modul cum trebuiau să se înarmeze şi de unde puteau procura ar­mament. Cum mai trebuia complectat, pe altă cale, acest armament, care nu ar fi fost suficient în cazul unor inten­ţii de care spuneţi? Mart. PADUREANU: Trebuia procurat de la americani, prin paraşutare. PREŞEDINTELE: Dea cine ştie» aceasta? MART. PADUREANU: Ştiu aceasta dela D. Prof. MARGI­NEANU. PREŞEDINTELE: Ce Instruc­ţiuni se primeau în legătură cu executarea planu­ri? MART. PADUREANU: A fost o convorbire între D-nd. Ing. POPP, Prof. MARGINEANU, LEVERICH şi MELBOURNE înainte de a peca din ţară, în care s’a spus — după arestarea lui MANIU — că trebue intensi­ficată şi mai mult acţ­unea de răsturnare şi D MELBOURNE a susţinut idei, ci trebue inten­sificată coordonarea acţiunii în mâna unui singur om spunând că de aici încolo legătura cu Washington se va ţine prin LE­VERICH, urmând ca D. SCHON­FELD să aducă nouă instrucţiuni când va veni­ în legătură cu mo­dul cum trebue dusă acţiunea. Conducător al acestei acţiuni, atât americanii cât şi englezii au fost 1,6 acord să fie d ing. Popp Asupra acestui lucru au căzut de acord şi ceilalţi care făceau parte din ac­ţiune, ca­­ TITEL PE­TRESCU, grupul liberal şi diferiteii­e grupuri naţio­nal ţărăniste. PREŞEDINTELE: Care erau dea naţional ţărănişti? MARTORUL PADUREANU: Era de exemplu: gruparea lui VASILE MUNTEANU de la Bra­şov, era grupul II AGE­A DO­­BRESCU, care trebuia să ia con­tact. Apoi erau liberalii care a­veau pe COSTEL TATARANU şi grupul TITEL PETRESCU. PREŞEDINTELE: După ares­tarea şi procesul lui MANIU, ci­ne a coordonat toate aceste ac­ţiuni? PADUREANU:­­ Inginer POPP recomandat de MEL­BOURNE. PREŞEDINTELE: După ple­carea Urî MAX AUSCHNITT din ţară, s’a mai păstrat egătura cu ea şi prin cine? MART PADUREANU: D. In­giner POPP a păstrat tot tim­pul legătura cu el, fie prin cu­rierii miisiunii americane, fie prin curierii misiunii franceze. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi prin cine s’a dus acea corespon­denţă? MART­ PADUREANU: Per­soane anume nu cunosc, dar ştiu că s'a trimis corespondenţă şi lui EDGAR AUSCHNITT la Paris, în timp ce fratele lui era în A­­merica. PREŞEDINTELE: Anumite persoane angajate la Reşiţa pen­tru sabotaj cunoaşteţi? MART PADUREANU: In cazul Reşiţa erau DRA­GOESCU si MUSTETIU, la Astra Vagoane. ŞERBA­­MESCU­ Cu ajutorul lor se căuta să se facă totul în sensul dorit de condu­cere PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi că s’a constituit­ un comitet de coordonare al grupurilor subver­sive? Da, dar când s’a constituit şi după instrucţiunile cui? MARTORUL­ PADUREANU: Ştiu că s’a constituit acest comi­tet, după indicaţiile lui LEVE­RICH, care după arestarea lui MANIU — împreună cu MEL­BOURNE — soco­ta că este ca­zul să se facă această coordona­re. El a fost condus de ■ ing POPP, Prof. MARGINEANU, VASILE MUNTEANU Col. PE­TRESCU COSTEL TATARA­­NU, TITEL PETRESCU şi d­­verşi conducători ai Reşiţei. PREŞEDINTELE: Ce­ sarcină avea acest comitet? MART­ PADUREANU: Avea sarcina să conducă toate acţiu­nile acestor grupuri subversive şi la momentul oportun să propună constr­uirea unui guvern. PREŞEDINTELE: Dar până la guvern atâta avea de făcut? MART PADUREANU: Avea să informeze pe anglo-american, asupra întregei activități. PREŞEDINTELE :­­Comitetul subversiv a făcut vre-o egătură cu comitetu din afară? MART. PADUREANU: Se fă­ceau egături prin misiunile ame­ricană şi franceză, cu Psr.su! pe de o parte, pe de altă parte se făcea prin diverşi curieri. Nu ştiu toţi curierii ing POPP dar ştiu că făcea aceste legături. PRESEDINTELE Va să zică şi prin mijloace de coresponden­ţă ? MART PADUREANU: Ca prin curieri diplomatici prin co­respondenţă norma­l ş, cifrată. PREŞEDINTELE: Din punct de vedere al obţinerii fondurilor, pentru finanţarea acţiunilor te­roriste ştiţi cui s’a adresat acest comitet? MARTORUL PADUREANU: Dujjă stabil zare casa nea­gră ,adică fsmlul propriu zis, care se organizase In interior, nu mai putea fi al menta*, deci era o si­tuaţie precară si atunci GHEORGHE z ioan Depoziţia mari&rtiitii fi!ie©it?ie i. loan Depoziţia martorului i­âi arcaira Ion îiperiu s a hotărît să se facă • intervenţie ps lângă »lîU- rîcanî pentru obţinerea error landuri pentru sus­ţinerea acestei acţiuni. S a făcut o scrisoare-memoriu către d. MELBOURNE la Washi­ngton, «ma »**• *. BURTON BERRY la Atena si una s'a transmis Misiunii de act prin d­i nistru SCHONFELD, urmând ca aceste fonduri să fie ga­rantate de viitorul guvern si să fie socotite ca un împrumut de sta, recups­­pt^rl în insemerr­ail când se va schimba conducerea ACUZATUL PETRESCU î Dacă d. Pădureanu s’a c­onsider­at vreodată legia. »rar sau nu? MART PADUREANU: Am fost simpatizant oarecum. SCÂNTEIA Nr. 1264 Depoziţia martora ni Camil loan Es:« introdus martorul Camil loan, de 41 ani, în Bucureşti fost Director Comercial la Re­şiţa; i se da jurământul. PREŞEDINTELE: L-aţi cuno­scut pe acuzatul Popp şi în ce împrejurări ? MARTORUL CAMIL IOAN: L-am cunoscut cu ocazia venirii ca director general la Reşiţa, pe la începutul anului 1941 —1942. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi legăturile Hi Popp cu alte per­soane? MARTORUL CAMIL IOAN: Vedeam deseori venind la socie­tate pe colonelul Y­oung. Ii spun aşa pentru că aşa am aflat că îl cheamă de la secretara Directo­rului general Popp. Stăteau de vorbă una sau chiar două ore. El venea deseori. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi ceva în legătură cu activitatea subversivă a lui Popp? MARTORUL CAMIL IOAN: Mi-am făcut convingerea că ac­ţiona pentru răstun­narea guver­nului. PREŞEDINTELE: Ştiţi cum s’a alimentat şi administrat fondul negru la Reşiţa ? MART CAMIL IOAN: De existenta fomiulu­i negru la Reşiţa am luat cu­­noştinţă in Martie 1947, când am fost însărcinat în urma dispoziţiei pri­mită de la Auschnitt să plasez pe piaţă o canti­tate de circa 20 vagoane de f­ar laminat din cota liberă Ulterior, s'a mai plasat şase vagoane în Octombrie la firma Sf. Gheorghe, 100 de vagoane şi 5O de vagoane la firma Goldenberg, separat 12 vagoane la fraţii Nicules. Cu, 7 vagoane la firma Ri­va­, 2 vagoane de naftol, un transport de cheres­tea. Cred că sumele totale la care au ajuns aceste vânzări au fost cam 15— 20.000.000000 pe durata Martie—Iunie sau Iulie 1947. Pentru o parte din aces­tea am fost însămcinat eu să caut cumpărători şi sumele realizate le-am vărsat directorului loan, care dădea socoteală de tot. Celelalte mater­ale nu ştiu la ce preţuri sau vândut. PREŞEDINTELE: Alte fon­duri din alte afaceri s’au tria, fă­cut ? MARTORUL CAMIL IOAN: Mai cunosc un fond care era ad­ministrat de d­rectorul Dimitriu şi existenţa acestui fond a fost cu mult înainte de Februarie — Martie. PROCURORUL: Ştiţi Dvs. ce­va despre sabotarea anumitor măsuri luate în vederea îmbu­nătăţirii traiului muncitorilor ? MARTORUL CAMIL IOANi In legătură cu economatul. Fie că se aduceau alimente şi nu se distribuiau la timp, fie că la sfâr­­şitul lunii se reţinea salariul dintr’odata Depoziţia martorului Tomescu ştefan Este introdus martorul TO­MESCU ŞTEFAN de 43 ani, fost funcţionar la Serviciul Secret, do­miciliat in Bucureşti, s­r. Hagi Ghiţă nr. 43. I se da jurământul. PREŞEDINTELE: Aţi dat o se­rie de­­declaraţiuni la cercetări, le recunoaşteţi ?­­ MARTORUL TOMESCU: Da, le recunosc pe toate. PREŞEDINTELE: Puteţi spune Tribunalului în ce împrejurări l-aţi cunoscut pe acuzatul Popp şi ce aţi discuit ? MARTORUL TOMESCU: L-am cunoscut în luna ianuarie 1945, când am fost prezentat de ami­­ralul Măcelaru, de faţă fi­ind in­dustriaşul Max­­ Auschnitt, avo­catul Dimîtrie Rădul­escu, Horia Măcelari­u şi ing Alex Popp In­­tâlnirea a avut loc în casa lui Popp din strada Popa Petre. Pe acuzatul Horia Măcelar­u îl cu­noşteam de câteva luni, prin faptul că ginerele său era la serviciul nostru şi pe acea vre­me se căutau nişte acte de sta­­tar eu făceam parte dintre acei care le căutam. Hor'« Măcelari­u ştia dela ginerele său despre cău­tarea ace­­tei acte şi mi-a spus că un personaj se imeresa de această chestiune. M’a dus şi m’a prezentat. Ing. Alex Potţi şi Max Auschnitt au întrebat în ce con­diţii se caută actele şi ce impor­tanţă prezentau aceste acte. PREŞEDINTELE: D-nul Popp v’a vizitat la spital când eraţi sub stare de arest? Ce aţi discutat cu această ocazie ? MARTORUL TOMESCU:­ Mi-a spus că s’a interesat asupra si­tuaţiei mele din proces şi din câte a aflat nu vede posibilita­tea de a putea să scap şi că voi fi judecat şi poate condamnat, astfel că situaţia mea este foart­e grea. El mi-a spus că int­eresul este să fiu liber şederi să caut când voi găsi prilejul, să fug, pen­tru că este nevoie de nune, dân­­du-mi şi suma de un milion lei. PREŞEDINTELE: l-aţi ascultat sfatul şi ati evadat? MARTORUL TOMESCU: Da, la 29 iunie 1946, în ziua când am fost condamnat de Tribunalul Po­porului. PREŞEDINTELE: După eva­dare ati luat contact cu Popp ? MARTORUL TOMESCU: Da, am fugit din spital şi m'am a­­dăpostit in primele zile într’o ca­să din Calea Victoriei, aproape de biserica Albă şi conform înţele­gerii avute cu Ing. Popp ,a i­­mediat ce voi­eşi să-l înştiinţez, i-am scris o scrisoare. Această scrisoare am încredinţat-o gazdei mele d-na Ana Eremia, care a dus-o personal şi a predat-o inginerului Popp. Drept rezultat am primit vizita în casa unde mă aflam a unui domn Lambru Du­mitru, membru în Tineretul Par­tidului Naţional Ţărănesc, care mi-a adus un plic din partea d-lui Al. Popp, în care se afla un bi­let mic şi în care scria: „Alecu”, aşa stabilisem înţelegerea şi încă un Trut­on de Ier Tot când am fost vizitat de către acuzatul Al. Popp, îmi dăduse şi numărul său secret de telefon: 2.28.61 şi mi-a comu­nicat că legătura o voi face cu acel telefon După 2—3 zile de la primirea plicul­ui m-am întâlnit cu acuzatul Popp în Cşmigiu El mi-a spus să caut să iau contact cu persoane care eventual le-aşi putea recruta pentru scopul pen­tru care fusesem angajat încă dinainte. întâmplarea a făcut ca înainte cu câteva zile să fac o primă recrutare In casa unde mă ascundeam fusesem vizita­ de coloneta' O­imp Urba, care făcea parte din Consiliul de Adiţie al Soc A’.acid. M’a cunoscut şi mi-a vorbit că face parte dintr'u­n grup de ofiţeri superiori cari sunt in jurul generalului Carla­onţ Dumi­tru, fost comandant al Diviziei din Cernăuţi La a doua întâlnire a venit şi chestiunea locuinţei Mi s’a spus că nu prezin­t siguranţă nici pentru persoana D-sate şi va stabili o legătură cu un persona­giu, urmând ca acel personagiu să ne găsească­­ locuinţele de care aveam nevoie. PREŞEDINTELE: Cine era per­sonagiul ? MARTORUL TOMESCU: In ultima înţelegere cu inginer Pop, mi-a spus că a doua zi sea­ra la ora 8, în faţa Catedralei Sf. Io­sei voi întâlni noua mea legă­tură, în adevăr a doua seară a venit un tânăr care mi s’a pre­zentat Costică, nume conspirativ. Mai târziu am aflat că este Con­stantin Ionaşcu, membru în P N. Ţ.. Curând mi-a găsit o primă lo­cuinţă la o domnişoară Erţa din str. Niculcea, unde am locuit o luna de zile. Pentru că nici lo­cuinţa aceast­a nu prezenta sigu­ranţă, a găsit o altă locuinţă la d-na General Săulescu, str. Clu­cerului nr. 21, unde am locuit până în Aprilie 1948. PREŞEDINTELE: Ce sume v'a dat ? MARTORUL TOMESCU: Pri­mele sume prin Ionaşcu. Ee va­riau pe lună între 20—30 mili­oane de lei, care erau şi pentru mine şi pentru oameni din grupul Curta. PREŞEDINTELE: Trebuia să fie armat acest grup ? MARTORUL TOMESCU: Acea­stă prob­emă s’a pus mai târziu în Februarie — Martie 1946 — 47, când afară de grupul Curta era grupul Loc. Strierii dela aviaţie, care avea un grup de ofiţeri, ca­re puteau să pună la dispoziţie pistoale, pistoale-mitralieră. Am arătat Ing. Popp posibilităţile pe care le avem noi cu grupele noa­­stre şi atunci mi-a spus că deocamdată nu este nevoie de ar­­m­ament întrucât la momentul oportun vom avea suficient ar­mament pentru toate grupele, de la anglo-americani Planul a fost schiţat prin luna Martie şi evolua după cum evoluau şi evenimente­le. Din discuţiile pe care le-am avut cu Popp aproape la fiecare întâ­nire ni s-a afirmat catego­ric concursul direct, întrucât D-sa are legături cu Ministrul Americă, cu care avea legături directe şi dese. PREŞEDINTELE : Planul de organi­zare l-aţi dat in scris lui Popp , MARTORUL TO­­MESCU : Planul a­­cesta a mers mai departe la ameri­cani şi englezi. PREŞEDINTELE: Prin ce mij­loace urma să se faci legătura între grupe ? TOMESCU zis PAUL: Acţiu­nea era prevăzută pentru înce­putul lunei iunie 1948, eventuali­tatea întâia sau eventualitatea a doua după cum era situaţia po­­lit­că în acel moment. Şi în even­tualitatea întâia şi în eventua­ita­­tea a doua, urma ca şef­ii mei de grupuri în urma directivelor pe care mi le-ar fi dat, să iau contact direct cu grupul din re­giunea respectivă dela acuratul Popp. PREŞEDINTELE: Alte mij­loace mai avreaţi ? TOMESCU : Prin mijloace mo­derne , problema aceasta s'a pus în anul 1946, adică un post de radio emisiune. Tocmai ştiam, tot din recrutare personală, pe cineva şi m’am dus în comuna Siriei, jud. Argeş şi acolo la un om de încredere pe care îl re­crutasem, am găsit un loc care era bun pentru instalarea unui post de radio-emisiune- întreaga instalaţie a fost adusă în piese detaşate de un ataşat de la Legaţia Americană - era să-l in­stalăm în luna Martie sau Apri­lie 1948. PREŞEDINTELE: Cu noa~teţi daca acuzatul Popp a furnizat ceva in­formaţii? MART TOMESCU: Infor­maţii in ceea ce pri­veşte acţiunea mea: in­formaţii in ce priveşte si­tuaţia trupelor care­­« a­flau »pro exemplu la Constanta am dat două rapoarte, unul in April­e 1947 ,­ unul In Decem­­­brie 1947—Ianuarie 1943 . PROCUROR STANCIU : Dacă martorul a furnizat lui Popp un număr de oameni pen­tru interesele sale sub nume false ? MARTORUL TOMESCU: In luna Noembrie i-am trimes doi oameni: primul anume Constan­tin cu acte false de Petre Gheor­ghe , al doilea Ion Vlad, sub nu­mele de Oană Nicolae. Aceștia au făcut legătura cu Caransebeș. Iar al treilea, personal, dar tot conspirativ. Locot. Colonel Mi­­ronescu, sub nume de Dăscă­­lescu Vasile. Depoziţia martorului Dumitriu Iasite MARTORUL DUMITRIU VA­SILE : 46 ani, funcţionar, domi­ciliat în str. Belgrad Nr. 12. De­pune jurământul. PREŞEDINTELE: Dvs. aţi dat declaraţii la cercetări; le recu­noaşteţi ? MARTORUL DUMITRIU VA­SILE: Da. PREŞEDINTELE : De când sunteţi la Reşiţa şi ce funcţiune aţi ocupat ? DUMITRIU VASILE: La Re­şiţa am fost angajat în anul 1925 şi am fost directorul finan­ciar şi al Contabilităţii. PREŞEDINTELE:­­ Cunoaşteţi dvs. cum a evoluat producţia de oţet în ultimii cinci ani şi cine era conducătorul acestei producţii în acest interval de timp? DUMITRIU VASILE : Pro­ducţia de oţel la Reş­ia în 1943 a fost de 23. 000 tone; în anu 1944 a fost de 178.000 tone; în anul 1945 a fost de 85.000 tone ; în anul 1946 a fost de 113.000 tone şi în anul 1947 a fost de 129.000 tone. Conducătorul efectiv al acestei producţii a fost d. Director Ge­neral Popp ca director general întrucât d-sa făcea preliminările, d-sa­ conducea executarea şi con­trola rezultatele. PREŞEDINTELE: Ce măsuri a luat acuzatul Popp pentru a­­provizionarea cu materiale în ve­derea producţiei pe anul 1945 - 1946, care era de 250.000 tone ? DUMITRIU VASILE: Fim nu! de producţie a fost de 250 000 tone, aş­a rezultă

Next