Scȃnteia, noiembrie 1948 (Anul 17, nr. 1264-1286)
1948-11-01 / nr. 1264
2_____ AUDIEREA MARTORILOR 18 PROCESUL GRUPULUI ftfartoric confirmă culocele acuzaţilor, stabilite prin actul de acuzare şi recunoscute la interogatoriu de către acuzaţi. — SM11 depoziţiile martorilor reiese că grupul de complotişti, spioni şi sabotori urmăreau cu sprijinul şi după directivele din afară ale cercurilor imperialiste — să răstoarne prin violenţă regimul de democraţie populară, să distrugă economia naţională, să desfiinţeze reformele făcute in folosul poporului muncitor, să transforme România, intr’o ţară vasală imperialismului angro-anerican Şedinţa se deschide la oree 8.20,sub preşedinţia Domnului Qerjeral-maior Petrescu. In conformitate cu dispoziţiile articolului 270 se dă citire depoziţiilor acuzaţilor. După aceea de preşedinte general maior magistrat Alexandru Petrescu a procedat la audierea următorilor martori : La orele 11,30 este introdus martorul Gheorghe Z. Ioan, de profesiune inginer, din Bucureşti, căruia se ia jurământul. PREŞEDINTELE : Domnule martor în ce împrejurare aţi cunoscut dvs. şi când pe acuzatul Popp Alexandru? GHEORGHE Z IOAN: L’-am cunoscut când am fost ppgajat Îs Reşiţa. PREŞEDINTELE: Pe acuzatul Max Auschnitt când Eaţi a cunoscut g sst GHEORGHE Z. IOAN: 4.Um cunoscut după 23 August 1944, când s’a înapoiat în ţară. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi relaţiile care existau între acuzaţii! Popp şi Auschnitt? GH . IOAN: Pot spune că d Popp era omul domnului Auschnitt D Auschnitt i-a dat însărcinări la plecarea sa de ordin Industrial şi de ordin poltic iar d Popp ţinea legătura cu d Auschnitt prin secretarul acestuia din Bucureşti, d Rozin. PREŞEDINTELE: Dvs .persona ce funcţie aţi avut la Reşiţa , şi Astra Vagoane? . GHEORGHE Z. IOAN: La Reşiţa, prim director central, iar la Astra Vagoane membru în Consili U de Administraţe şi Comitetu de Direcţie, la Astra din 1943 până în Aprilea . PREŞEDINTELE: Dvs cunoşteaţi bine pe ambii acuzaţi, am vrea să ne spuneţi care erau’orientările politice şi legăturile politice ale lui Popp şi Auschntt cu fostele partide istorice, înainte de disolvarea Partidului Naţional ţârănesc şi ce scopuri politice urmăreau Popp şi Auschnitt şi prin ce mijloace? GH . IOAN:D Popp era un simpatizant şi sprijinitor al fostului partid Naţional Ţări:hssc In această ordin^.^^ idei. urmând linia dpiitţitlui Auschnitt aîe cârtii ’ ttegături cu fostul Partid Naţional Ţărănesc din ţara noastră sunt bine cunoscute D.lor aveau prieteni comuni în acest partid şi şti, că d Popp avea prieteni pe d nii Victor Georgescu şi Ghilezan Cunoşteau amindoi o serie întreagă de pui oameni Ci cunoşteau Şi apreciau Pe d. Maniu. ♦osul şef al partidului şi relaţiune cu aceşti domni au fost menţinute atât timp cât partidul era in legalitate cât şi ilegalitate Ştiu aceasta de la Chivu Ghettrgghe, care mi a spuis că d Popp avea întrevederi cu anumiți membri ai fostului PNŢ în timpul nopţii în diferite case particulare din oraş. d Chivu Gheorghe fiind acela care înlesnea aducerea d-lui Popp acolo unde aveau loc întrevederile Inufarii fia aceasta, acest partid a fost finanţat aî»? mod cu totul special, iar în afară de fostul partid Anţional '{'ăranesc, d-nii Poppiînscrnitt aveau legături cu partidul Socialist— gruparea ft-lui Titel Petrescu. P Popp avea strânse legături cu şeful acestei grupări politice din Banat, d Gherman şi d Musteţiu care a ajuns şeful sindicatului după 23 August 1944 Cu partidul liberal simpatii directe nu avea. avea Insă relaţii strânse cu oamenii din partid Bela liberali . Popp avea prieteni pe Tătăranu Iordan, Romniceanu şi alţii PREŞEDINTELE: V'am întrebat ce scopuri poetice urmăreau Poppa Auschnitt şi prin cemijloace căutau să ajungă la acest scop? GH. Z. IOAN: Scopul politic final era răsturnarea activalului regim, iar mijloacele erau două : finanţarea acţiunilor subversive şi apoi sabotajul economic. PREŞEDINTELE: Despre organizarea unor reuniuni la Atarea Finanţa în cursul anului 1945 ce ştiţi.? GH. Z. IOAN: Prima masă a fost dată pentru dl. Shea, care a venit însoţit de un at reprezentant al misiunii americane, Mateescu şi la care a luat parte ş d. Max Auschnitt din partea industriaşilor români, precum : Popp, Asanciu, Mărgineanu şi subsemnat. A doua masă a fost o masă la care a fost. d. Shea. Discuţiile au avut un caracter PADUREANU IT. CAMIL ION ŞTEFAN TOMESCU şi VASILE DUMITRU In şedinţa de după amiază au fost audiaţi în contiuare următorii martori: ROMULUS DRAGIDESCU MARIN PETRESCU MOISCO FRANCISC general informativ, la prima masă, de luare de contact asupra problemelor nternaţional care erau la ordinea zilei. La a doua masă şi a 4 a s'au discutat chestiuni generale, de politică înternaţională Masa ,3i . a prezentat un interes mai mare din punct de vedere al polfieii iniei naţionale. U această masă au luat parte din partea misunii amer cane domni, Mac Donald şi Melbourne, iar ...din partea industriaşilor. •• Auschflstt, . Popp, Mărgineanu, Manciu, eu şi » t.iă vadulescu. La: iaceste reuniuni lucrurile au stăt astfe: Dl Auschnitt a deschis seria discuţilor făcând o expunere asupra situaţiei economice de la noi şi asupra posibilităţilor de import din ţara noastră, aşa cum le vedea d-sa în ace moment După d Auschnitt a luat cuvântul dl Melbourne Dl. Melbourne critica guvernul şi critica pe comunşti, spunând că n'au ce căuta la noi. Tot atuncî a cerut ca marea industrie să finanţeze partide din opozţie şi a mai arătat că un alt mjloc pentru atingerea scopurii va fi, sabotarea industriei şi a refacerii ţări După această expunere a luat cuvântul d. Auschnitt care a confirmat în totul expunerea lui Melbourne. In ceia ce priveşte subvenţionarea Partidelor şi-a luat un angajament formal. PREŞEDINTELE- (leila'fi şi-au luat vreun angajament, sau Auschnitt şia luat în numele tuturor? GH . IOAN: Era de înţeles că Auschnitt vorbea în numele tuturor, ceilalţi n’au spus nimic, dar prin tăcerea lor au confirmat. PREŞEDINTELE: Sau luat măsuri? s. GH. Z. IOAN: (priori sau luat măsuri şi s’a trecut la înfăptuire PREŞEDINTELE: Prin ce şi cum au subvenţionat Popp şi Auschnitt partidei Istorice? GH. Z. IOAN: Partiele istorice au fost subvenţionate în modul următor: P N. J a fost subvenţionat cu totul special, prin Ghiezan şi Pădureanu PREŞEDINTELE: Ce sume s’au dat P. N . N. L. şi partidului Iu Tite Petrescu? GH . IOAN: Precis nu ştiu Ştiu că se dădeau sume mai importante P. N . Suma tota ă o cunosc Insă parţial nu pot spune Liberalilor li se dădea pre Romniceanu, iar Iu: T te prin Minovici, Furiac şi alţii. PREŞEDINTELE* Am auzit aici de fonduri negre Ştiţi cum s'au realizat? cum s’au const'tu t? cum s’au al'mentat la Reşiţa'’* GH. Z. IOAN: La Reşiţa fondul negru sa constituit în 1945. La început a fost un fond cu care se subvenţiona P. N. Ţ. Acesta „ se realiza prin cote libere. Primele încasări de bani în 1945 au fost puse la dispoziţia lui Auschnitt, care finanţa partidele istorice. Primele s au realizat la naftalină, 80.000.000, la laminate s-au realizat 200 de milioane care au fost date lui Anschnitt. PREŞEDINTELE: Alte cote se **idicau? GH. Z. IOAN: Aceste fonduri se obţineau din vânzarea la cota liberă a laminatelor a minereului, a lemnului deilejar uscat şi o altă sumă care a fost realizată prin specula la bursa neagră prin cumpărarea de medalii, sumă care s’a ridicat la 800 de miloane. Aceşti bani au stat la dispoziţia d-lui Dir. General. D-sa a luat 5 miliarde. 3 miliarde au fost date lui Radovan, 3 miliarde lui Dimitriu, 3 miliarde au rămas asupra mea. Bănii dela d. Popp au mers la TOBA ION NICOLAE MARINESCU TOSHA MATEI CONDEESCU DUMITRU SAULESCU LAURA PAUL ZARIFOPOL MIHAIL BRANCOVICI DRAGOŞ HOINIC NEAGU LUNGU şi DECEBAL AMBREI CORNELIU subvenţionarea partidelor istorice. •PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi cum a executat acuzatul Popp sabotau, la Reşiţa?, cazur concrete? GH . IOAN: La Reşiţa au apărut o serie întreagă de sabotaje care împiedicau bunul mers al Exploatării şi făceau ca producţia să nu crească. Sabotajele pe care le cunosc eu nu erau întâmplătoare unele erau periodice, altele mai rare (iar continue Nu se luau măsuri pentru prevenirea lor pentru prevenirea repetărilor, sau măsuri pentru combaterea lor erau lăsaţi oameni slabi nepregătiţi în unele sectoare. Cunosc sabotaje în felul următor: La Centralele Electrice de la Anina, care puteau să dea înainte Este introdus MARTORUL PADUREANU ION TIBERIU:40am avocat. dom* ■ il in Bucureşti, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: II cunoaşteţi pe acuzatul MARGINEANU? MART PADUREANU: Da PREŞEDINTELE: De când şi în ce împrejurări? Dar pe POPP l-aţi cunoscut? MART PADUREANU: Cam prin 1943 l-am cunoscut pe d. POPP ,mi-a fost prezentat de d. prof. MARGINEANU ! REŞEDINŢEI E: Fiindcă cunoaşteţi pe POPP şi pe MARGINEANU aţi putea să ne spuneţi ce relaţii aveau ei cu condamnatul MANIU? MART PADUREANU: In anul I., i4 d. prof. MARGINEANU mi cerut isi caut să i-l prezint lui MANIU şi după această cerere i-am aranjat o întrevedere cu d. MANII). După câteva zle după această întrevedere între d. MANIU şi d. MARGINEANU. POPP a avut .. şi dânsul o întrevedere cu d. MANU). PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi ce sa ftiscitat cu aceasta ocazie? MART. PADUREANU: Miltdl a expus un plan pentru răshirnarea regmului democrat şi dânsul a arătat că trebue dusă această acţiune cu toată hotărîrea Le-a arătat că trebue coordonată această acţiune şi că în primul rând trebue finanţată în mod deosebit. Şi că asupra prostei acţiuni de sabotare a întregei economii şi a guvernului a conven şi cu misiunea americană PREŞEDINTELE: Ce alt plan mai concepea? MART PADUREANU: Sa cerut în mod special formarea de fonduri masive pentru susţinerea acestei acţiuni de sabotare a guvernului Le-a cerut să organzeze un serviciu de informaţii precise, ca să poată avea la dispoziţie in orice moment date din domeniul economic, poli. Ic. social Pe urmă si caute să organizeze o acţiune de sabotaj a producţiei, a tuturor acţiunilor economice ale guvernului Pe de o parte, şi măsurilor luate de Confederaţia Generală a Muncii . MANIU a spus că asupra acestui plan a convenit cu BURTON BERRY şi că dânşii sunt de perfect acord şi că a convent şi cu celalti conducători ai acţiunii de opoziţie, cu TITEL PETRESCU şi BRATIANU PREŞEDINTELE: Pe ce se bazau acuzaţii in activitatea lor subversivă MART PADUREANU: Se bazau in tară pe grupurile subversive pe care •*-» făcut din rămăşiţele vechilor partide şi a altor organzaţii teroriste, iar in străinătate se bazau în special pe acţiunea pe care o conducea grupul de acolo in frunte cu MAX AUSCHNITT Mai era pe urmă grupul lui VIŞOIANU şi BUZEŞTI Legătura cu aceste grupuri se făcea prin Misiunea Americană PREŞEDINTELE: Cu cine avea POFP legături? MART PADUREANU: A avut a început cu BURTON BERRY, în prim.i fază, pe urmă cu MELBOURNE, SltEA; în partea a doua a, avut cu actualul cops:• 'ier de Legaţie, LEVERICH şi ■red că cunoştea şi pe ministru! actual SCHONFELD PREŞEDINTEIE- Puteţi să nepuneţi ce rol avea AUSCHNITT "n ■ aruzatului POPP"! Mart. PADUREA.NU : D. AUSCHNITT era conducăcâte 7000 kw., în utimul timp ajungeau numai la 3000 Tot la Anîna una din turbine avea paleiere distruse Am prezentat d-lui Popp chestiunea Și mi a spus că nu poate să aducă din străinătate pentru că e prea sump şi că se vor face în uznele noastre Palate e nu s au executat în anul trecut. Tot la Anina* a ars un generator care n a mai înlocuit Mai important în sectorul energiei electrice a fost faptul că la Reşiţa se simţea nevo a unei noui centrale, a cifre dimensiuni erau stabilite încă din timpul războiului şi totuşi ura fost ■ făcută. Nu s au procurat din timp oferte Aceasa era foarte păgubitor pentru producţia noastră Nu aveam cu Ce să facem faţă pentru că nu aneaui rezerve PREŞEDINTELE: In legătură cu aceste sabotaje, există la dosar o serie de fotografii, furnale aruncate în aer. Cum s’au produs aceste accidente ştiţi dvs.? MARTORUL GH. IOAN: Da Din cauza proectilelor sosite la Reşiţa, nedescărcate de sectoarele respective. Consider că au fost acte de neglijenţă în transport, de sabotaj la Reşiţa, unde nu s’au luat măsuri suficiente ca să evite aceste accidente Prin oamenii cari se întrebuinţau şi prin propunerile rorul principal în aceste relaţii şi toate convorbirile avute cu d. MANIU i s’au raportat şi lui. Cu membrii Legaţiei Americane avea relaţii directe d. AUSCHNITT. PREŞEDINTELE : Ce rol a jucat MAX AUSCHNITT în această chestune ? MART. PADUREANU: E' avea un rol conducător. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi ce acţiuni subversive, s’au întreprins pentru realizarea planului de subminare a regimului? . MART. PADUREANU: S’a ‘aeiW'dbrfäl .feat*'- acţiunea aceasta într’o’’singură mână. Pe de altă parte s’a căutat să se ajungă în mod practic la o acţiune de sabotare a producţiei. PREŞEDINTELE: Ştiţi cum erau organizate aceste grupuri subversive? MART. PADUREANU: Aceste grupuri erau organizate în sistem piramidal, cu un conducător central şi cu legături de la om la om. Sistemul acesta era de tip legionar. PREŞEDINTELE Eru înarmaţi? Cum erau înarmaţi şi cum procurau armamentul aceste organzaţi? MARTORUL PADUREANU: Aveau arme albe, pe de o parte, şi aveau şi armament de foc PREŞEDINTELE: De unde îşi procurau ei armamentul? MARTORUL PADUREANU: O parte din armamenul acesta s© procura pe cale individual, de exempu, veneau la grupul Partiduul Naţional Ţărănesc diferiţi subofiţeri deblocaţi, cu pistoale, pe cari le vindeau pe preţuri derizorii. Dar a mai rămas un stoc de după 23 August1944, de la rebeliunea legionară şi era pe rumă un stoc pe care -a dat RADESCU Tineretului Liberal în timpul guvernării sae. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi Dvs. ce grupuri teroriste a avut POPP. MARTORUL PADUREANU: Era grupul lui PAUL TOMESCU. PREŞEDINTELE: Altele a mai avut? MARTORUL PADUREANU: Un grup mic care era în Munţi ei VICTOR NOVAC. PREŞEDINTELE S’au dat ceva fonduri? S’au trimis ceva sume de bani acestor grupuri? MART. PADUREANU Da, s’au dat. PREŞEDINTELE: Ce sarcini aveau aceste grupuri? MART PADUREANU: Grupurile acestea aveau sarcini să se organizeze pentru a fi la dispoziţie l, momentul open un PREŞEDINTELE : Adică, la care moment oportun? Când trebuia să treacă la acţiune? Mart. PADUREANU La momentul pe care îl vor determina an*gro-o meri ca tui. PREŞEDINTELE : Şi după dispoziţia cui ? Unde se primeau aceste dispoziţii? Mart. PADUREANU: Se primeau dispoziţii de la Legaţia americană prin LEVENRICH-ing. POPP. PREŞEDINTELE : Cunoaşteţi cine a transmis această sarcină? Mart. PADUREANU: A fost transmisă care le făceam ca aceşti oameni să fie îndepărtaţi, fără ca totuşi aceasta să se întâmple, am constatat că acestea sunt sabotaje pe care d. Popp le admitea în interesul cuneluitei sale politice. PREŞEDINTELE: In legătură cu acţiunea subversivă, cu cine avea legături Popp? MARTORUL GH. IOAN: Ştiu că d Popp a cunoscut pe d-nii BERRY. SHEA. MAC .DONALD, ’LEVERICH, dela americani şi YOUNG şi ROBINSON de la englezi. Legăturile le-a avut direct şi în ultima vreme le ţinea pro . prof. MARGINEANU şi le ţinea pe linie informativă pentru mişcarea informativă. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi Dvs Ce lucrări informative a făcut POPP. Mart. GH. IOAN: Cunosc numai ei lucrări: despre Reşiţa, problemele agricole din România şi problemele petrolului, lucrare întocmită de D. Profesor ANDONIE, pe care le-a predat Misiunii Americane, de la Legaţiile angloamericane. PREŞEDINTELE : Spuneaţi de modul cum trebuiau să se înarmeze şi de unde puteau procura armament. Cum mai trebuia complectat, pe altă cale, acest armament, care nu ar fi fost suficient în cazul unor intenţii de care spuneţi? Mart. PADUREANU: Trebuia procurat de la americani, prin paraşutare. PREŞEDINTELE: Dea cine ştie» aceasta? MART. PADUREANU: Ştiu aceasta dela D. Prof. MARGINEANU. PREŞEDINTELE: Ce Instrucţiuni se primeau în legătură cu executarea planuri? MART. PADUREANU: A fost o convorbire între D-nd. Ing. POPP, Prof. MARGINEANU, LEVERICH şi MELBOURNE înainte de a peca din ţară, în care s’a spus — după arestarea lui MANIU — că trebue intensificată şi mai mult acţunea de răsturnare şi D MELBOURNE a susţinut idei, ci trebue intensificată coordonarea acţiunii în mâna unui singur om spunând că de aici încolo legătura cu Washington se va ţine prin LEVERICH, urmând ca D. SCHONFELD să aducă nouă instrucţiuni când va veni în legătură cu modul cum trebue dusă acţiunea. Conducător al acestei acţiuni, atât americanii cât şi englezii au fost 1,6 acord să fie d ing. Popp Asupra acestui lucru au căzut de acord şi ceilalţi care făceau parte din acţiune, ca TITEL PETRESCU, grupul liberal şi diferiteiie grupuri naţional ţărăniste. PREŞEDINTELE: Care erau dea naţional ţărănişti? MARTORUL PADUREANU: Era de exemplu: gruparea lui VASILE MUNTEANU de la Braşov, era grupul II AGEA DOBRESCU, care trebuia să ia contact. Apoi erau liberalii care aveau pe COSTEL TATARANU şi grupul TITEL PETRESCU. PREŞEDINTELE: După arestarea şi procesul lui MANIU, cine a coordonat toate aceste acţiuni? PADUREANU: Inginer POPP recomandat de MELBOURNE. PREŞEDINTELE: După plecarea Urî MAX AUSCHNITT din ţară, s’a mai păstrat egătura cu ea şi prin cine? MART PADUREANU: D. Inginer POPP a păstrat tot timpul legătura cu el, fie prin curierii miisiunii americane, fie prin curierii misiunii franceze. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi prin cine s’a dus acea corespondenţă? MART PADUREANU: Persoane anume nu cunosc, dar ştiu că s'a trimis corespondenţă şi lui EDGAR AUSCHNITT la Paris, în timp ce fratele lui era în America. PREŞEDINTELE: Anumite persoane angajate la Reşiţa pentru sabotaj cunoaşteţi? MART PADUREANU: In cazul Reşiţa erau DRAGOESCU si MUSTETIU, la Astra Vagoane. ŞERBAMESCU Cu ajutorul lor se căuta să se facă totul în sensul dorit de conducere PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi că s’a constituit un comitet de coordonare al grupurilor subversive? Da, dar când s’a constituit şi după instrucţiunile cui? MARTORUL PADUREANU: Ştiu că s’a constituit acest comitet, după indicaţiile lui LEVERICH, care după arestarea lui MANIU — împreună cu MELBOURNE — socota că este cazul să se facă această coordonare. El a fost condus de ■ ing POPP, Prof. MARGINEANU, VASILE MUNTEANU Col. PETRESCU COSTEL TATARANU, TITEL PETRESCU şi dverşi conducători ai Reşiţei. PREŞEDINTELE: Ce sarcină avea acest comitet? MART PADUREANU: Avea sarcina să conducă toate acţiunile acestor grupuri subversive şi la momentul oportun să propună construirea unui guvern. PREŞEDINTELE: Dar până la guvern atâta avea de făcut? MART PADUREANU: Avea să informeze pe anglo-american, asupra întregei activități. PREŞEDINTELE :Comitetul subversiv a făcut vre-o egătură cu comitetu din afară? MART. PADUREANU: Se făceau egături prin misiunile americană şi franceză, cu Psr.su! pe de o parte, pe de altă parte se făcea prin diverşi curieri. Nu ştiu toţi curierii ing POPP dar ştiu că făcea aceste legături. PRESEDINTELE Va să zică şi prin mijloace de corespondenţă ? MART PADUREANU: Ca prin curieri diplomatici prin corespondenţă normal ş, cifrată. PREŞEDINTELE: Din punct de vedere al obţinerii fondurilor, pentru finanţarea acţiunilor teroriste ştiţi cui s’a adresat acest comitet? MARTORUL PADUREANU: Dujjă stabil zare casa neagră ,adică fsmlul propriu zis, care se organizase In interior, nu mai putea fi al menta*, deci era o situaţie precară si atunci GHEORGHE z ioan Depoziţia mari&rtiitii fi!ie©it?ie i. loan Depoziţia martorului iâi arcaira Ion îiperiu s a hotărît să se facă • intervenţie ps lângă »lîU- rîcanî pentru obţinerea error landuri pentru susţinerea acestei acţiuni. S a făcut o scrisoare-memoriu către d. MELBOURNE la Washington, «ma »**• *. BURTON BERRY la Atena si una s'a transmis Misiunii de act prin di nistru SCHONFELD, urmând ca aceste fonduri să fie garantate de viitorul guvern si să fie socotite ca un împrumut de sta, recupspt^rl în insemerrail când se va schimba conducerea ACUZATUL PETRESCU î Dacă d. Pădureanu s’a considerat vreodată legia. »rar sau nu? MART PADUREANU: Am fost simpatizant oarecum. SCÂNTEIA Nr. 1264 Depoziţia martora ni Camil loan Es:« introdus martorul Camil loan, de 41 ani, în Bucureşti fost Director Comercial la Reşiţa; i se da jurământul. PREŞEDINTELE: L-aţi cunoscut pe acuzatul Popp şi în ce împrejurări ? MARTORUL CAMIL IOAN: L-am cunoscut cu ocazia venirii ca director general la Reşiţa, pe la începutul anului 1941 —1942. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi legăturile Hi Popp cu alte persoane? MARTORUL CAMIL IOAN: Vedeam deseori venind la societate pe colonelul Young. Ii spun aşa pentru că aşa am aflat că îl cheamă de la secretara Directorului general Popp. Stăteau de vorbă una sau chiar două ore. El venea deseori. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi ceva în legătură cu activitatea subversivă a lui Popp? MARTORUL CAMIL IOAN: Mi-am făcut convingerea că acţiona pentru răstunnarea guvernului. PREŞEDINTELE: Ştiţi cum s’a alimentat şi administrat fondul negru la Reşiţa ? MART CAMIL IOAN: De existenta fomiului negru la Reşiţa am luat cunoştinţă in Martie 1947, când am fost însărcinat în urma dispoziţiei primită de la Auschnitt să plasez pe piaţă o cantitate de circa 20 vagoane de far laminat din cota liberă Ulterior, s'a mai plasat şase vagoane în Octombrie la firma Sf. Gheorghe, 100 de vagoane şi 5O de vagoane la firma Goldenberg, separat 12 vagoane la fraţii Nicules. Cu, 7 vagoane la firma Riva, 2 vagoane de naftol, un transport de cherestea. Cred că sumele totale la care au ajuns aceste vânzări au fost cam 15— 20.000.000000 pe durata Martie—Iunie sau Iulie 1947. Pentru o parte din acestea am fost însămcinat eu să caut cumpărători şi sumele realizate le-am vărsat directorului loan, care dădea socoteală de tot. Celelalte materale nu ştiu la ce preţuri sau vândut. PREŞEDINTELE: Alte fonduri din alte afaceri s’au tria, făcut ? MARTORUL CAMIL IOAN: Mai cunosc un fond care era administrat de drectorul Dimitriu şi existenţa acestui fond a fost cu mult înainte de Februarie — Martie. PROCURORUL: Ştiţi Dvs. ceva despre sabotarea anumitor măsuri luate în vederea îmbunătăţirii traiului muncitorilor ? MARTORUL CAMIL IOANi In legătură cu economatul. Fie că se aduceau alimente şi nu se distribuiau la timp, fie că la sfârşitul lunii se reţinea salariul dintr’odata Depoziţia martorului Tomescu ştefan Este introdus martorul TOMESCU ŞTEFAN de 43 ani, fost funcţionar la Serviciul Secret, domiciliat in Bucureşti, sr. Hagi Ghiţă nr. 43. I se da jurământul. PREŞEDINTELE: Aţi dat o serie dedeclaraţiuni la cercetări, le recunoaşteţi ? MARTORUL TOMESCU: Da, le recunosc pe toate. PREŞEDINTELE: Puteţi spune Tribunalului în ce împrejurări l-aţi cunoscut pe acuzatul Popp şi ce aţi discuit ? MARTORUL TOMESCU: L-am cunoscut în luna ianuarie 1945, când am fost prezentat de amiralul Măcelaru, de faţă fiind industriaşul Max Auschnitt, avocatul Dimîtrie Rădulescu, Horia Măcelariu şi ing Alex Popp Intâlnirea a avut loc în casa lui Popp din strada Popa Petre. Pe acuzatul Horia Măcelaru îl cunoşteam de câteva luni, prin faptul că ginerele său era la serviciul nostru şi pe acea vreme se căutau nişte acte de statar eu făceam parte dintre acei care le căutam. Hor'« Măcelariu ştia dela ginerele său despre căutarea acetei acte şi mi-a spus că un personaj se imeresa de această chestiune. M’a dus şi m’a prezentat. Ing. Alex Potţi şi Max Auschnitt au întrebat în ce condiţii se caută actele şi ce importanţă prezentau aceste acte. PREŞEDINTELE: D-nul Popp v’a vizitat la spital când eraţi sub stare de arest? Ce aţi discutat cu această ocazie ? MARTORUL TOMESCU: Mi-a spus că s’a interesat asupra situaţiei mele din proces şi din câte a aflat nu vede posibilitatea de a putea să scap şi că voi fi judecat şi poate condamnat, astfel că situaţia mea este foarte grea. El mi-a spus că interesul este să fiu liber şederi să caut când voi găsi prilejul, să fug, pentru că este nevoie de nune, dându-mi şi suma de un milion lei. PREŞEDINTELE: l-aţi ascultat sfatul şi ati evadat? MARTORUL TOMESCU: Da, la 29 iunie 1946, în ziua când am fost condamnat de Tribunalul Poporului. PREŞEDINTELE: După evadare ati luat contact cu Popp ? MARTORUL TOMESCU: Da, am fugit din spital şi m'am adăpostit in primele zile într’o casă din Calea Victoriei, aproape de biserica Albă şi conform înţelegerii avute cu Ing. Popp ,a imediat ce voieşi să-l înştiinţez, i-am scris o scrisoare. Această scrisoare am încredinţat-o gazdei mele d-na Ana Eremia, care a dus-o personal şi a predat-o inginerului Popp. Drept rezultat am primit vizita în casa unde mă aflam a unui domn Lambru Dumitru, membru în Tineretul Partidului Naţional Ţărănesc, care mi-a adus un plic din partea d-lui Al. Popp, în care se afla un bilet mic şi în care scria: „Alecu”, aşa stabilisem înţelegerea şi încă un Truton de Ier Tot când am fost vizitat de către acuzatul Al. Popp, îmi dăduse şi numărul său secret de telefon: 2.28.61 şi mi-a comunicat că legătura o voi face cu acel telefon După 2—3 zile de la primirea plicului m-am întâlnit cu acuzatul Popp în Cşmigiu El mi-a spus să caut să iau contact cu persoane care eventual le-aşi putea recruta pentru scopul pentru care fusesem angajat încă dinainte. întâmplarea a făcut ca înainte cu câteva zile să fac o primă recrutare In casa unde mă ascundeam fusesem vizita de coloneta' Oimp Urba, care făcea parte din Consiliul de Adiţie al Soc A’.acid. M’a cunoscut şi mi-a vorbit că face parte dintr'un grup de ofiţeri superiori cari sunt in jurul generalului Carlaonţ Dumitru, fost comandant al Diviziei din Cernăuţi La a doua întâlnire a venit şi chestiunea locuinţei Mi s’a spus că nu prezint siguranţă nici pentru persoana D-sate şi va stabili o legătură cu un personagiu, urmând ca acel personagiu să ne găsească locuinţele de care aveam nevoie. PREŞEDINTELE: Cine era personagiul ? MARTORUL TOMESCU: In ultima înţelegere cu inginer Pop, mi-a spus că a doua zi seara la ora 8, în faţa Catedralei Sf. Iosei voi întâlni noua mea legătură, în adevăr a doua seară a venit un tânăr care mi s’a prezentat Costică, nume conspirativ. Mai târziu am aflat că este Constantin Ionaşcu, membru în P N. Ţ.. Curând mi-a găsit o primă locuinţă la o domnişoară Erţa din str. Niculcea, unde am locuit o luna de zile. Pentru că nici locuinţa aceasta nu prezenta siguranţă, a găsit o altă locuinţă la d-na General Săulescu, str. Clucerului nr. 21, unde am locuit până în Aprilie 1948. PREŞEDINTELE: Ce sume v'a dat ? MARTORUL TOMESCU: Primele sume prin Ionaşcu. Ee variau pe lună între 20—30 milioane de lei, care erau şi pentru mine şi pentru oameni din grupul Curta. PREŞEDINTELE: Trebuia să fie armat acest grup ? MARTORUL TOMESCU: Această probemă s’a pus mai târziu în Februarie — Martie 1946 — 47, când afară de grupul Curta era grupul Loc. Strierii dela aviaţie, care avea un grup de ofiţeri, care puteau să pună la dispoziţie pistoale, pistoale-mitralieră. Am arătat Ing. Popp posibilităţile pe care le avem noi cu grupele noastre şi atunci mi-a spus că deocamdată nu este nevoie de armament întrucât la momentul oportun vom avea suficient armament pentru toate grupele, de la anglo-americani Planul a fost schiţat prin luna Martie şi evolua după cum evoluau şi evenimentele. Din discuţiile pe care le-am avut cu Popp aproape la fiecare întânire ni s-a afirmat categoric concursul direct, întrucât D-sa are legături cu Ministrul Americă, cu care avea legături directe şi dese. PREŞEDINTELE : Planul de organizare l-aţi dat in scris lui Popp , MARTORUL TOMESCU : Planul acesta a mers mai departe la americani şi englezi. PREŞEDINTELE: Prin ce mijloace urma să se faci legătura între grupe ? TOMESCU zis PAUL: Acţiunea era prevăzută pentru începutul lunei iunie 1948, eventualitatea întâia sau eventualitatea a doua după cum era situaţia politcă în acel moment. Şi în eventualitatea întâia şi în eventuaitatea a doua, urma ca şefii mei de grupuri în urma directivelor pe care mi le-ar fi dat, să iau contact direct cu grupul din regiunea respectivă dela acuratul Popp. PREŞEDINTELE: Alte mijloace mai avreaţi ? TOMESCU : Prin mijloace moderne , problema aceasta s'a pus în anul 1946, adică un post de radio emisiune. Tocmai ştiam, tot din recrutare personală, pe cineva şi m’am dus în comuna Siriei, jud. Argeş şi acolo la un om de încredere pe care îl recrutasem, am găsit un loc care era bun pentru instalarea unui post de radio-emisiune- întreaga instalaţie a fost adusă în piese detaşate de un ataşat de la Legaţia Americană - era să-l instalăm în luna Martie sau Aprilie 1948. PREŞEDINTELE: Cu noa~teţi daca acuzatul Popp a furnizat ceva informaţii? MART TOMESCU: Informaţii in ceea ce priveşte acţiunea mea: informaţii in ce priveşte situaţia trupelor care« aflau »pro exemplu la Constanta am dat două rapoarte, unul in Aprile 1947 , unul In Decembrie 1947—Ianuarie 1943 . PROCUROR STANCIU : Dacă martorul a furnizat lui Popp un număr de oameni pentru interesele sale sub nume false ? MARTORUL TOMESCU: In luna Noembrie i-am trimes doi oameni: primul anume Constantin cu acte false de Petre Gheorghe , al doilea Ion Vlad, sub numele de Oană Nicolae. Aceștia au făcut legătura cu Caransebeș. Iar al treilea, personal, dar tot conspirativ. Locot. Colonel Mironescu, sub nume de Dăscălescu Vasile. Depoziţia martorului Dumitriu Iasite MARTORUL DUMITRIU VASILE : 46 ani, funcţionar, domiciliat în str. Belgrad Nr. 12. Depune jurământul. PREŞEDINTELE: Dvs. aţi dat declaraţii la cercetări; le recunoaşteţi ? MARTORUL DUMITRIU VASILE: Da. PREŞEDINTELE : De când sunteţi la Reşiţa şi ce funcţiune aţi ocupat ? DUMITRIU VASILE: La Reşiţa am fost angajat în anul 1925 şi am fost directorul financiar şi al Contabilităţii. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi dvs. cum a evoluat producţia de oţet în ultimii cinci ani şi cine era conducătorul acestei producţii în acest interval de timp? DUMITRIU VASILE : Producţia de oţel la Reşia în 1943 a fost de 23. 000 tone; în anu 1944 a fost de 178.000 tone; în anul 1945 a fost de 85.000 tone ; în anul 1946 a fost de 113.000 tone şi în anul 1947 a fost de 129.000 tone. Conducătorul efectiv al acestei producţii a fost d. Director General Popp ca director general întrucât d-sa făcea preliminările, d-sa conducea executarea şi controla rezultatele. PREŞEDINTELE: Ce măsuri a luat acuzatul Popp pentru aprovizionarea cu materiale în vederea producţiei pe anul 1945 - 1946, care era de 250.000 tone ? DUMITRIU VASILE: Fim nu! de producţie a fost de 250 000 tone, aşa rezultă