Scȃnteia, noiembrie 1948 (Anul 17, nr. 1264-1286)
1948-11-01 / nr. 1264
uI_______ Depoziţia martorului Dragoş Hoinic Este introdus martorul Dragoş Hoinic, de 27 ani, student, din Bucureşti, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: Când aţi părăsit ţara? MART. DRAGOŞ HOINIC: Am părăsit ţara în Martie 1941. PREŞEDINTELE: Unde v’aţi stabilit? DRAGOŞ HOINTC! La Rostock în Germania, apoi în lagărul de concentrare Buchenwald, Viena, Lintz. PREŞEDINTELE: In străinătate Cu cine aveaţi legături? DRAGOŞ HOINIC: Am stat cu întreaga grupă de legionari aflători în Germania la Rostock. PREŞEDINTELE: Pe Mailat aţi cunoscut? DRAGOŞ HOINIC: L-am cunoscut în 1941 la Rostock. PREŞEDINTELE: Ştiaţi cu cine avea el legături? DRAGOŞ HOINIC: In 1948 am aflat că avea legături cu serviciul american de spionaj. PREŞEDINTELE: Borobaru cine este? DRAGOŞ HOINIC: Este secretarul lui Horia Sima PREŞEDINTELE: Cu cine aveaţi legături mai multe? DRAGOŞ HOINIC: Ştiu că se întâlnea cu Mailat, cu Dimitriu la Salzburg cu Sima l-am avea legături dar nu l-am văzut împreună cu el. PREŞEDINTELE: De cine aţi fost însărcinat cu misiu- nea de curier? DRAGOŞ HOINIC: De Teodorescu. PREŞEDINTELE: Aţi primit cevainstrucţiuni şi cerneală simpatică şi dela cine? MARTORUL: Am primit instrucţiuni şi cerneală simpatică prin Gogu Gheorghiu delta Mailat. PREŞEDINTELE: Ştiaţi de unde provine? MARTORUL: Dela ameri- IcaniPREŞEDINTELE: Ce materiale aţi transportat în străinătate? DRAGOŞ HOINIC: Material informativ pe care l-am predat lui Mailat. PREŞEDINTELE: Ştiaţi cui era destinat? DRAGOŞ HOINIC: Americanilor. PREŞEDINTELE: Cu ce legionari a avut în ţară legături Eugen Teodorescu? DRAGOŞ HOINIC: Ştiu că cu Negulescu, Pătraşcu, CsrneLu Becebal Andrei: Cu alţii nu mai ştiu. PROCURORUL: Dacă ştie martorul că Petraşcu şti cu ce se ocupă Eugen Teodorescu? Şi dacă ştia că d-ta eşti curier? DRAGOŞ HOINIC: Ştia. (Urmare din pag. 2-a) PREŞEDINTELE: In ce scop trebuia să faceţi legătura ? MART. ZARIFOPOL: In scopu trimiterii de corespondenţă între Manu şi prietenii lui din ţară. Colonelul Lowell spunea că primeşte scrisorile adresate lui direct de Manu din străinătate, pe care o să le citească şi depinde de conţinutul lor dacă o să le transmită mai departe, adică mie. Eu urmam să le transmit prietenilor lui Manu Apoi, trebuia să iau scrisorile de la prietenii lui Manu şi să le dau colonelului Lowell pentru transmitere. Având în vedere condiţia pusă de Col. Lowell am vorbit de posibilitatea transmterii de corespondenţă prin d-nul Watson de la Legaţia Engleză. Şi peste 2—3 zile Manu mi-a comunicat că a vorbit cu Watson şi că a acceptat. Şi eu l-am văzut cu 2 zile mai târziu şi a confirmat că a acceptat să facă transmiterile. PREŞEDINTELE: V’a prezentat acuzatul pe cineva din partea grupului subversiv, din partea căruia urmau să se facă transmiteriie ? MART. ZARIFOPOL: Evident, altfel nu se putea face transmiterea. Mi-a prezentat pe cneva sub numele de Dan Popescu, care am aflat mai târziu că este Dan Zamfiescu. A doua persoană cu care mi-a făcut cunoştinţă a fost Titi Constantinescu. Şi a treia persoană — cu circa doua zile înainte de plecare — Mică Ionescu, pe care îl puteam găsi în Bucureşti, în căzut că primeam ceva de a Manu şi care era funcţionar la magazin a fost Leonida. PREŞEDINTELE : V’a dat Manu dispoziţia să aranjaţi trimiterea unei sume de bani lui Comaniciu la Paris? MART. ZARIFOPOL: Ţin mnte • Că tot cu 2 zile înainte de plecarea lui, mi-a spus că ar vrea să trimită lui Comanciu la Paris circa 1000 dolari şi m’a întrebat dacă ■ m’aşi putea duce la col. Lowel, ca să-l întreb dacă poate trimite aceşti bani în străinătate contra lei la Bucureşti. Depoziţia martirului Drancovici Mall Se introduce martorul BRANCOVICI MIHAIL, doctor în medicină, domiciliat în Bucureşti, depune jurământul. PREŞEDINTELE: Cum şi în ce împrejurări l-aţi cunoscut pe acuzatul Manu? BRANCOVICI: L-am cunoscut la câteva luni după rebeliune, pentru că era dintre şefii legionari, eu însumi fiind legionar. PREŞEDINTELE: Şi ai avut necontenit legătură cu el? BRANCOVICI: Da, am avut. A locuit la mine în casă. .. PREŞEDINTELE: Când ai aflat de existenţa grupului subversiv a lui Manu? BRANCOVICI: Am asistat la alcătuirea grupului subversiv al lui Manu. Acest grup era alcătuit din: Nicolae Chiselicescu, Georgel Demetrescu, Dr. Nicolae ITodoş, Dan Zamfirescu, şi la care s’a raliat , mai târziu şi Mitică Ionescu. PREŞEDINTELE: Care era scopul urmărit de Manu şi de grupul său? BRANCOVICI: Scopul urmărit de Manu şi de grupul său era ca să facă propaganda, să găsească colaboratori printre militarii deblocaţi, comprimaţi sau epuraţi, să găsească aderenţi între ceilalţi legionari şi să pornească o acţiune subversivă împotriva actualei aşezări a statuii. PREŞEDINTELE, l-aţi prezentat la cerere acuzatului Manu pe Măcelariu, Enculescu, Dan Ştefănescu? BRANCOVICI: Da. PREŞEDINTELE: Ce s’a discutat cu acuzatul Manu şi ce s’a stabilit? BRANCOVICI Amiralul flăcelariu ne-a anunţat odată — fiind şi eu prezent că Mircea— numele conspirativ al generalului Aldea, a vorbit cu fostul rege care l-a încuviinţat să formeze un grup de conducere centrală al tuturor grupelor contra regimului aşa care azi înainta vom lucra sub egida şi a regelui. Enculescu era maior în armată şi inginer trimis în diferite fabrici de armată de unde aducea in formaţii lui Manu ele cara ce se petrece în acele fabrici. IVSanw a redactat un ■ buletin informativ, Care a fost predat palatului prin Despina Rodes, iar fostul rege s’a declarat mulţumit şi l-a încurajat, apoi predat americanilor. Aceasta s’a făcut la cererea ziaristului american Stevenson, apoi de personal prin Alîmăniştea» nu generalului Schuyller. Iar la englezi era cunoscut prin intermediul colonelului Hodoş, englezului Watson. PREŞEDINTELE: Cine i-a dat informaţii şi l-a ajutat în întoc-j mirea acestui buletin? MARTORUL- A fost ajutat de amiralul Măcelariu care a procurat informaţii de ordin mitar, de Georgel Dumitrescu care a dat informaţii de ordin economic de Dan Ştefănescu informaţii la C.F.R. şi Ministerul de Externe, de către Bujoiu, informaţii de ordin minier de pe Valea Jiului şi de către Vintilă Brătianu. Depoziţia martorului Neagu Ionii Este introdus martorul __ Neagu Lungu care depune jurământul. PREŞEDINTELE: L-aţi cunoscut pe Eugen Teodorescu? MARTORUL NEAGU LUNGU: Da In timpul studenţiei, în toamna 1932 şi în primăvara 1933. L-am întâlnit apoi la diverse congrese studenţeşti. L-am reîntâlnit în 1937. Am avut numai legături de prietenie. PREŞEDINTELE: Cunoşti ce calitate deţinea Teodorescu în grupul legionar constănţean? NEAGU LUNGU: Pe vremea aceia Teodorescu se ocupa exclusiv de legionarii judeţului Constanţa. Din acel grup făcea parte Traian Boeru, Puîu Traian, Socaliciu Eremia, Morărescu Octavian, Constantinescu Ioan, Constantinescu Puîu Morărescu Dumitru, Coman Gosmin şi Popa Tiberiu PREŞEDINTELE: Când a plecat Eugen Teodorescu în Germania? NEAGU LUNGU: Cred că în lunile Februarie—Martie 1941. PREŞEDINTELE: Au plecat, şi alţii cu el? NEAGU LUNGU: Tot atunci trebuiau să plece: Socaridu Eremia, GhiţăStoia, puiu Traian şi Traian Boeru. PREŞEDINTELE: După ce s’a reîntors din Germania cât timp Lai găzduit d-ta? NEAGU LUNGU: Eugen Teodorescu s’a reîntors în jurul datei de 10 Iulie 1947 şi eu Lam găzduit vreo 8 sau 10 zile. PREŞEDINTELE: Când a venit a doua oară din Germania l-ai văzut? Şi de cine era însoţit? NEAGU LUNGU: A doua oară a venit între 15 şi 20 Noembrie, însoţit de Ghiţă Stoia. PREŞEDINTELE: Ghiţă Stoia cât timp a stat şi unde a plecat după aceia ? NEAGU LUNGU: A plecat imediat. Cred că în Germania, întrucât mai târziu am primit o telegramă prin care anunţa că a sosit cu bine. Telegrama era semnată cu un nume evreesc. PREŞEDINTELE: Avea Teodorescu bani asupra lui? Şi câţi anume ? NEAGU LUNGU : Mi-a dat mie cu titlu de împrumut 30 000 lei. PREŞEDINTELE: De alte sume aveţi cunoştinţă ? NEAGU LUNGU: Nu, de alte sume n’am cunoştinţă. PREŞEDINTELE: Dar el nu cele 6 luni din ce trăia ? NEAGU LUNGU: Dacă mi-a împrumutat bani... Banii pe care mi i-a dat în păstrare spunea că nu vrea să-i aibă asupra lui. PREŞEDINTELE: Ceva Informaţii asupra producţiei petrolifere v’a cerut Teodorescu? NEAGU LUNGU: l am dat In Decembrie 1945 pi In Ianuarie fi Februarie 1946 date comparabile, cu 1938 şi 1939, deasemenea i-am da« date asupra situaţîei producţiei petrolifere dela 23 Auouet 1944 până la 31 Decembrie 1947 PREŞEDINTELE: Aţi primit ceva instrucţiuni de la Teodorescu în legătură cu primirea şi predarea corespondenţei ? NEAGU LUNGU: Da, mi-a atras atenţia că trebue să fiu foarte atent atât la primire, cât şi la predare, ca să nu se observe ceva Deasemenea mi-a atras atenţia să stabilesc data şi locul întâlnirii următoare, când trebuie să primesc sau să predau ceva. PREŞEDINTELE: V’a spus ceva şi în legătură cu corespondenţa străină ? NEAGU LUNGU: Asupra corespondenţei primite din străinătate nu mi-a spus nimic. Depoziţia martiria! Andrei Decebal Corneliu Este introdusmartorul Andrei Decebal Corneliu, student în vârstă de 29 ani, domiciliat în Bucu-reşti, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: Când ai fost atras în mişcarea legionară şi ce rol ai avut ? MARTORUL ANDREI DECEBAL CORNELIU: In 1936, îndeplinind diferite funcţiuni în cadrul Frăţiilor de Cruce. PREŞEDINTELE: Pe acuzatul Petraşcu îl cunoşti? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Şi pe Teodorescu şi pe Chioreanu ? ANDREI DECEBAL: Da PREŞEDINTELE: Pe Horia Sima l-ai cunoscut ? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: A avut legături cu ei ? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Când aţi fugit din ţară, unde v’aţi stabilit? ANDREI DECEBAL: In Germania, la Rostock, la Buchenwald, Viena şi Berlin. PREŞEDINTELE: Când aţi venit în ţară şi în ce scop ? ANDREI DECEBAL: Am vent după ce m’am căsătorit în 1947, prin Martie. PREŞEDINTELE: De când aţi început să lucraţi cu Teodorescu cu privire la strângerea informaţiilor ? ANDREI DECEBAL: In Ianuarie 1948. PREŞEDINTELE: Din ordinul cui aţi organizat acest serviciu de informaţii ? ANDREI DECEBAL: Din ordinul lui Vică Negulescu. PREŞEDINTELE: Petraşcu a aprobat înfiinţarea acestui serviciu? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Cam sunt instrucţiunile primite de acuzatul Eugen Teodorescu în legătură cu strângerea acestor informaţii ? ANDREI DECEBAL: Instrucţiunile au fost în sens de a se strânge Informaţii din domeniul militar, politic, economic, atât din Bucureşti, cât şi din provincie. PREŞEDINTELE: Ce făceaţi cu materialul informativ strâns? ANDREI DECEBAL: Era trimis în străinătate lui Horia Sima ,prin Serviciul de Spionaj american, prin curieri speciali. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi că acuzatul Eugen Teodorescu a venit în ţară pentru organizarea acestui serviciu şi cu aprobarea lui Horia Sima? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Ştiaţi că Eugen Teodorescu era plătit de americani pentru această chestiune ? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Cine mai avea cunoştinţă că informaţiunile erau pentru serviciu de spionaj american ? ANDREI DECEBAL» Nicolae Petraşcu şi Nistor Chioreanu. Sunt strigaţi pe rând generalul Mardare, Bădărău, Pleşniţă Eugen. Parchetul renunţă la audierea acestor martori. Deasemenea și apărarea. Ședința se ridică la orele 19,30. SCÂNTEIA Nr. 1264 Marile meetinguri datii din Capitală şi din ţară (Urmare din pag. 1 a) cele mai mârşave — procesul bandei de complotişti este urmărit cu interes şi satisfacţie de muncitori şi tehnicieni. Actul de acuzare, care demască activitatea trădătoare a foştilor conducători ai uzinelor Reşiţa — a fost afişat de muncitor din toate sectoarele de lucru din interiorul uzinei. Sunt discutate şi comentate în special desvăluirile uneltirilor acuzaţilor îndreptate în direcţia desorganizării producţiei uzinelor Reşiţa. Din toate aceste discuţiuni se desprinde limpede adânca indignare, pe care muncitorii tehnicienii şi inginerii uzinei o simt faţă de uneltirile trădătoare şi actele de sabotaj organizate de foştii conducători ai uzinei care se află acum pe banca acuzaţilor , striviţi sub greutatea propriilor lor mârşăvii. In secţiuni, muncitorii comentează actul de acuzare şi urmăresc îndeaproape mersul desbaterilor. Toţi sunt cuprinşi de aceiaşi ură clocotitoare şi indignare împotriva acuzaţilor. Muncorii îşi amintesc de întreg sabotajul in procesul de fabricaţie, pus la cale de Popp şi de ceilalţi bandiţi. In lumea desvăluirilor procesului, muncitorii şi tehnicienii de la „Reşiţa" înţeleg acum limpede de către cine şi în ce scop a fost dusă activitatea de crminala sabotare a eforturilor lor. şi «la un singur om, ei ridică glasul pentru a cere necruţătoare* pedepsire * band* tio spioni si trăda tori. In discuţiile ears au Ic« in grupurile de muncitori cel ir»*l mulff l$l exprimă părerea să numai pedeapsa eu mioir'v» *r pute* răsplăti după merit miseiul? săvârşit* de banda de trădători ; muncitorii regretă că legislaţia Republicii noastre Populare nu pre vede această pedeapsă. In multe secţiuni au avut loc meetinguri în care muncitorii şi tehnicienii, care au luat cuvântul au înfierat actele mârşave ale acuzaţilor implicaţi în proces şi au cerut exemplara lor pedepsire Cu acest prilej minciorii şi-au exprimat părerea de rău că nu au reuşit ei însăşi să descopere şi să demaşte la timp maşinaţiile trădătorilor şi şi-au rostit hotărî., rea de a spori de aici Înainte vigilenţa pretutindeni, pentru a face cu neputinţă orice încercare a duşmanilor de a se pune deacurmezişul năzuinţelor poporului rmmetor. Iată textul moţiunii adoptate în unanimitate de munci, forii, tehnicienii şi inginerii de la sectorul motoare Reşiţa .,Noi muncitorii şi tehnicienii sectorului II motoare şi sectorul funcţionari Reşiţa, secretaţi, astăzi, 30 octombrie 1948, când în faţa Tribunalului Militar Bucureşti se judecă procesul bandei d® ,complotişti, sabotori şi spioni puşi îrn slujba imperialiştilor străini, cerem să li se aplice pedeapsa cea mai aspră. Cu adâncă indignare muncitorii din secţiunile noastre au citit actu’ de acuzare şi au aflat metodele mârşave la care recurgeau agenţii ticăloşi, pentru a împiedica efortul depus de noi în direcţia măririi producţiei, urmărind a ne răpi libertăţile cucerite, de a ne readuce la starea de robie din trecut. În timp ce noi depunem eforturi pentru desvoltarea şi întărirea regmului nostru, trădătorii de teapa lui Papp, Auschnitt şi alţii, sprijineau cu bani rezultaţi din munca noastră bande1® teroriste, organizau acte de sabotaj în producţie căutau să creieze pe toate căile nemulţumiri în rândurile muncitorilor, prin greutăţile pe care le făceau la plata salariilor, în aprovizionarea muncitorilor. Suntem adânc mâhniţi de faptul că, în mijlocul nostru au putut să stea atâta vreme elemente Cg Musteţiu, care se dădea drept apărător al intereselor muncitorilor, dar care de fapt nu era decât sluga credincioasă a lui Popp şi Trei Petrescu având ca sarcină să organizeze bande teroriste cu scopul de a răsturna regimul democrat şi a aduce la conducerea Statului un guvern al exploatatorilor şi al uneltelor Imperialismului american, care să desfiinţeze legislaţia muncitorească şi toate cuceririle câştigate prin luptă de clasa muncitoare. In acelaş timp exprimăm recunoştinţă faţă de organele Statului nostru democrat, care au reuşit să descopere această clică şi să zădărnicească planurile ei criminale. Ne luăm angajamentul să întărim vigilenţa noastră împotriva acelora, cari ar mai încerca să facă jocul duşmanului de clasă să-i demasem şi să-l alungăm din mijlocul nostru. Totodată, ne luăm angajamentul să muncim cu şi mai multa hotărîre pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru îmbunătăţireacalităţii produselor — conştienţi că numai arg putem să contribuim la desvoltarea şi consolidarea regimului de democraţie populară. Tot în cursul zilei de astăzi au avut loc meetinguri în secţiunile: Fabrica de produse refractare, Depozitul de fier vechi, Fabrica de filer, Fabrica de oxigen, etc. Peste tot, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Reşiţa au cerut exemplara pedepsire a complotiştilor. In acelaş timp, ai s'au angajat să-şi înzecească forţele In producţie, să-şi sporească vigilenţa, pentru a strivi fără cruţare orice încercare de unelire a duşmanului de clasă. „ACEŞTI DUŞMANI Al POPORULUI MUNCITOR Şl TRĂDĂTORI DE ŢARA TREBUE SA SIMTĂ MANIA POPORULUI spun mumei torii d la Garajul STR Tei in moţiunea trimisă Tribunalului Militar. Acum ne dăm seama — a spus tov. Gh. Orete la meetingui de eri — dece întâmpinăm atâtea greutăţi în munca noastră. Şi noi ca Şi întreaga populaţie muncitoare din Capitală am simţit mâna criminală a sabotorilor Auschnitt şi Popp. Sabotajul lor şi al clicii social democraţilor de dreapta şi, de legionari din jurul lor la Reşiţa a provocat scăderea parcului de vagoane lipsindu-ne de bandaje, de roţi dinţate, de laminate şi alte materiale pe care le comandasem acolo. ..Rămăsesem cu 74 de vagoane pe linii". „Cunoscând deacum mai bine metodele lor perfide — au înscris muncitorii de la STB-Tei în moţiunea lor — vom fi de azi înainte şi mai vigilenţi pentru a lovi fără cruţare în duşmanii noştri oriunde vor încerca să se ascundă“. PESTE 10 009 DE NUMERI DIN VALEA JIULUI CER CEA MAI ASPRA PEDEAPSA PENTRU COMPLOTIŞTI La Petroşani au avut loc mari risceinguri la care au participat peste 10 mii de muncitori de pe Valea Jiului. Muncitorii de aici cunosc bine pe trădătorii Bajom şi pe Balş, care au fost în fruntea Soc ..Petroşani", de unde duceau acţiunea lor de sabotare ?" desorganizare a producţiei, de unde dădeau ordinele prin care erau înfometaţi minerii. Fierbând de revoltă muncitorii au aflat crimele mârşave înfăptuite de banda aceasta de trădători şi spioni, au aflat că foştii directori Bujoiu şi Balş cu banii adunaţi din sudoarea muncii minerilor finanţau grupurile teroriste şi partide!O reacţionare, În unanimitate, minerii au votat următoarea moţiune: „Noi, muncitorii din Valea Jiului, adunaţi azi 30 Octombrie într’un meeting, am aflat cu adâncă revoltă de faptele odioase săvârşite împotriva poporului de banda de spioni, sabotori şi complotişti adusă astăzi în faţa justiţiei poporului. Pe câţiva din aceşti criminali, care au jefuit ani dearândul clasa muncitoare, care au incercat prin dicţiunile altor mârşave să vândă interesele poporului, imperialiştilor angloamericani" O cunoaştem şi noi Noi ştim cum au fost exploataţi muncitorii de aceşti trădători, în frunte cu Bujoiu şi Balş care din munca noastră au finanţat grupurile teroriste şi partidele reacţionare pentru a întrona din nou domnia capitaliştilor şi moşierilor. Noi, muncitorii din Valea Jiului, cerem ca justiţia poporului să le aplice acestor trădători pedeapsa cea mai aspru". MUNCITORII DE LA TRACTORUL BRAŞOV, AU CERUT MAXIMUM DE PEDEAPSA PENTRU TRASATORI In toate fabricile şi uzinele din Braşov, muncitorii întruniţi în mari meetinguri, şi-au exprimat revolta şi ura contra grupului de complotişti, spioni şi sabotori, unelte ale imperialiştilor în ţara noastră. La uzinele „Tractorul“ peste 2.590 muncitori adunaţi în sala festivă, după ce au ascultat expunerea secretarului adjunct al Judeţenei P.M.R., asupra crimelor mârşave săvârşite de complotişti, au cerut ca justiţia să fie neîndurătoare cu ei şi să le aplice maximum de pedeapsă. Muncitorii şi-au luat apoi angajamentul să demaşte fără cruţare pe cei care uneltesc contra clasei muncitoare şi a poporului muncitor din Republica Populară Română. S a dat apoi citire unei moţiuni adresată Tribunalului Militar Bucureşti. Deasemeni, la uzinele „Steagul Roşu“, în hala de forjă, muncitorii au înfierat crimele complotiştilor şi ca şi la: „Drapelul Roşu", „Partizanul Roşu“, „Brenner Bella“, „Strungul“ — muncitorii au adresat Tribunalului Militar Bucureşti moţiuni, în care îşi exprimă indignarea şi revolta faţă de crimele săvârşite de complotişti şi cer să li se aplice cea mai grea pedeapsă. PEDEAPSA NEÎNDURĂTOARE PENTRU TRĂDĂTORII FARA DE PATRIE Cerând condamnarea exemplară a criminalilor din boxă, muncitorii întreprinderii „Vulcan" spun în moţiunea lor: „Cerem pentru aceşti trădători maximum de pedeapsă şi ne exprimăm părerea de rău că lege ţării noastre nu prevăd şi pedeapsa capitală, care ar fi totuşi prea mică pentru aceşti odioşi trădători“. La tribuna improvizată, cu prilejul meetingului s’au urcat, muncitori printre care Călin Ion Şi Dobriţă Nicolae. Ei au amintit tovarăşilor lor de timpul când criminalii din boxă conduceau Reşiţa. Când aceştia le trimeteau vagoane întregi de materii prime, care nu puteau fi folosite. De timpul în care datorită prelivrărilor de materiale de la Reşiţa, producţia scădea, câştigul muncitorilor devenea din ce în ce mai mic şi asta tocmai atunci când lipsuri!» erau mai mari. 81 ei au încheiat, cerând în numele mtmeMorilor de la Vulcan pedeapsă neîndurătoare pentru aceşti trădători iară patrie. ..ASPRA SI NECRUŢATOAREA PEDEPSIRE A DUŞMANILOR POPORULUI”, AU CERUT MII DE MUNCITORI DIN TIMIŞOARA Activitatea criminală a odioasei bande de complotişti, spioni şi trădători a indignat adânc muncitorimea litrişoreană care, în adunări, ţinute în numeroase întreprinderi şi instituţii, a cerut prin numeroase moţiuni pedepsirea exemplară şi necruţătoare a acelora care au încercat să răs- toarne regimul de democraţie popuară şi să reîntroneze regimul de asupre burghezo-moşieresc şi de vasalitate faţă de imperialişti. Astfel de adunări la care au participat mii de muncitori s-au ţinut la : Industria Română de Piele, „Texta“, „Răsăritul Electric”, „Kand’a“, „Centrul Regional A.F.S.M.”, Fabrica de Tutun, Fabrica de Pălării, Magazinul de Stat „Timişoara“ şi la alte numeroase întreprinderi şi instituţii. Muncitorii de la Fabrica de Tutun au votat următoarea moţiune care a fost trimisă guvernului şi Tribunalului Militar de Bucureşti: „Noi, muncitorii de la Fabrica de Tutun din Timişoara, întruniţi astăzi, 29 octombrie, într’o adunare pre-Mră, aflând despre odioasa conspiraţie a bandei de complotişti pusă în slujba imperialismului, care a încercat să atenteze la însăşi viaţa poporului muncitor, doritor de pace şi libertate, înfierăm cu ■ toată indignarea aceste uneltiri ticăloase. Cerem să se aplice complotiştilor o pedeapsă aspră, dreaptă şi necruţătoare care să servească drept avertisment pentru duşmanii clasei muiscitoare. Totodată ne manifestăm din nou dragostea fostă de Partidul clasei muncitoare şi faţă de guvernul nostru care ne duc din victorie in victorie, la o viaţă mai bună, spre socialism. Ne luăm angajamentul de a fi şi mai vigilenţi şi a demasca pe toţi duşmanii clasei muncitoare“. ★ Deasemeni la fabricile dir Bucureşti : Timpuri Noui (fost Lemaître), Uzinele Chimice Române F. R B., „Laminetrul“. ,,S.E.T", „Dâmbovița". A.C.S. Gheorghe Gheorghiu-Dej, „Ansamblul Artistic al C-G.M.“ ..Inspectoratul Sanitar al Capitalei1 „Eminescu“ Spitalul Colentina“„Dr. Wander“, „Talpa“,. „Dispensarul Dr. Cantacuzino“, „Industria Bumbacului" ..Luptătorul" „Ministerul Sfîrătătii“, Moara „Const David" Î.M.S.-Cotrocani Fabrica de bere ,Bucureşti“ „Apretura- Lânâriei“.. .Semănătoarea" „Steaua Roşie“, „Institutul de Puericultură" Armătura", ete., etc- miile de muncitori, tehni cieni şi func- timari. Prin moţiunile vc/ate în unanimitate a., cerut pedeapsă necruţătoare pentru banda de trădător, de Patrie. MUNCITORII DIN GALAŢI ISI VOR ÎNTĂRI VIGILENTA ÎMPOTRIVA DUŞMANULUI DE CLASA L» atelierele CIR 1* SHT „Fu-j sui", „Filatura Alantic", „Ţesătoria Atlantic”, .Uzina lt. col. Crimea Micolae"1, Şantierul ..7 Noembrie", „Portul”, „S. M. D ‘ etc. Au avut loc în ziua de 30 Octombrie meetinguri prin care zeci de mii de oameni ai muncii din Galaţi şi-au exprimat indignarea faţă de faptele josnice ale Criminalilor complotişti care sunt judecaţi de către Tribunalul Militar Bucureşti. Oamenii muncii din oraşul Galaţi şi-au exprimat toată ura împotriva acestor trădători care la ordinele agenţilor imperialiştilor anglo-americani, au căutat să stânjenească prin acţiuni de sabotaj drumul poporului muncitor din R. P. R spre progres. Pretutindeni, ci şi-au exprimat mulţumirea faţă de organele puterii populare pentru că au fost vigilente şi au descoperit la timp această bandă de criminali ruptă de masele populare. In toate aceste mee-1 Unguri muncitorii au cerut aspra condamnare a spionilor şi au luat hotărirea de a întări şi mai mult vigilenţa împotriva duşmanului de clasă, aşa cum arată Rezoluţia Plenarei a II-a1 a Comitetului Central P.M.R. * Muncitorii dela fabrica naţionalizată „Cosmin” din Tecuci, adunaţi într'un meeting au luat cunoştinţă cu indignare de actul criminal pus la cale de banda de complotişti, spioni şi sabotori puşi în slujba imperialismului,i care voiau să răpească drepturile câştigate prin luptă de clasa muncitoare şi au cerut aspra condamnare a acestei bande de complotişti şi şi-au luat angajamentul de a lupta pentru demascarea tuturor celor care ar mai încerca să calce în picioare drepturile câştigate de poporul muncitor. ★ Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Centralei Petrolifere „Muntenia“ regionala Constanţa, ne-au trimis o telegramă în care, după ce îşi exprimă revolta şi scârba faţă de aceşti odioşi trădători, cer condamnarea drastică a lor. Pedeapsa maximă pentru complotişti au cerut şi muncitorii din întreprinderile „Lumina" împreună cu personalul redacţional al ziarului „Luptătorul“. „ Au mai trimis moţiuni, cerând aspra condamnare a bandei de trădători, spioni şi sabotori, muncitorii dela : I. M. S.Hunedoara, C F. R., Ţesătoria Română, Textila Română Găvana din Piteşti, din toate întreprinderile şi instituţii din Brăila, muncitorii de la uzina „Victoria Călări din Calan, muncitorii din atelierele C. F. R., fabrica siderurgică „Desrobirea”, fabrica textilă „Oltenia“ din Craiova şi muncitorii de pe Valea Pra hovei, muncitorii din Constanţa,, de la C. F. R.-Cluj, Janoş Herbach, etc., etc. Oamenii muncii din R.P ., organizaţi în sindicate îşi exprima soldonarea şi simpatia faţă de eroica ruptă a minerilor francezi Scrisoarea Confederaţiei Generale a Imii din R. P. R. către Comnfeisraţia Generală a Isseiék Franţa Mijloacele teroriste aplicate de guvernul francez împotriva muncitorilor mineri din Franţa a provocat uin val de indignare în rândul oamenilor muncii din ţara noastră Prin nenumărate meebinguri, scrisori şi moţiuni, ei înfierează barbaria guvernului de trădători in slujba impetoiştilor aţâţători la un nou război. Exprimând sentimentele sutelor de mii, de mlarat- organizaţi, Confederaţia Generală a Munci din fl.P.R a trimis Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa următoarea scrisoare : Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Confederaţiei Generale a Muncii din Republica Populară Română, în numele tuturor salariaţilor organizaţi în sindicate, îşi exprimă întreaga solidaritate şi simpatie faţă de eroica luptă dusă de munctori mineri din ţara Dvs., împotriva regimului de mizerie şi de cruntă exploatare la care sunt supuşi Lupta pentru câştigarea unor condiţii omeneşti de existenţă a muncitorilor mineri şi a vntregei clase muncitoare din Franţa, este cu atât mai grea cu cât regimul reacţionar din Franţa, susţinut de trădătorii clasei muncitoare, foloseşte cea mai cruntă teroare poliţienească pentru a slăbi unitatea de acţiune a mişcării voastre sindicale şi pentru înăbuşirea luptei pe care proletariatul francez o duce în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă pentru toţi oamenii muncii din Franţa şi pentru familiile lor. Ne dăm prea bine seama că lupta pe care minerii Franţei o duc împotriva acelora care vor să distrugă libertăţile clasei muncitoare pentru a putea mai uşor să înfeudeze poporul la carul imperialiştilor americani şi englezi, are o importanţă vitală pentru toţi oameni muncii de pretutindeni. Lupta sindicatelor voastre pentru apărarea dreptului la viaţă a salariaţilordin Franţa, este în acelaş timp o contribuţie însemnată în lupta pentru pace, pe care sindicatele revoluţionare de pretutindeni, urmând exemplul glorioaselor sindicate sovietice, o duc cu hotarîre. In semn de frăţească solidaritate cu lupta eroică dusă de muncitorimea franceză, Confederaţia Generală a Muncă din R.P.R., împreună cu Uniunile sale componente, a strâns un fond de 3 milioane lei pentru ajutorarea greviştilor şi a familirilor lor. Din toată inima reexprimăm dorinţa ca lupta bravilor mineri francezi, a întregei clase muncitoare şi întregului popor muncitor a! Franţei să fie încununată de succes cucerind un adevărat regim de libertate şi democraţie. Trăiască lupta unită a muncitorimii franceze in frunte cu minerii pentru obţinerea tuturor revendicărilor ei! Trăiască solidaritatea internaţională a celor ce muncesc ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială ! In numele Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii din R.P.R. Preşedinte, Gh. Apostol Plata iffipzador şi taxelor crsaare pe exerciţiul 1917-48 Organele de control ale Primăriei Municipiului continuând şi In intervalul de timp de la 10—30 octombrie a. c. verificarea contribuabililor care nu şi-au achitat Impozitele şi taxele comunale au dresat 253 procese verbale de contravenţie la diferiţi evazionişti de pe străzile: b-dul Dacia, Salcâmilor, Puţul lui Zamfir, Pârgarului, Smârdan, Mihăileanu, gos. Mihai Bravu, Logofătu Tăut, Vânători, Poteraşi, scm. Viilor, Mihail Kogălniceanu, Ştirbey Vodă, Dr. Leontib-dul A. I. Cuza, 1 Mai, Prim procesele verbale de contravenţie evazioutiştii au fost sancţionaţi să plătească pe lângă impozitele şi taxele comunale datorate şi amenzi egale cu îndoitul acestora. Primăria Municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţa , cetăţenilor Capitalei, căpentru evitarea sancţiunilor, contribuabilii care nu au fost Încă verificaţi pot plăti la Percepţia Municipală din str. Bibescu Vodă no. 15 impozitele şi taxele comunale, pa exerc. 1947/48 şi 1948/49 pentru oameni de serviciu, camere mobilate închiriate, câini, etc., precum şi taxe pentru pompieri numai pe exerc. 1947/1948. Totodată face cunoscut că taxa comunală pe oamenii de serviciu se poate plăti în două rate egale. Ghişeele Percepției sunt deschise în fiecare zi de lucra între orele 8—13 şi 17—19. SABOTORII (Urmare din pag. l a) rată uztoară erau desorganizate, ceea ce provoca goliri de producţie în unele secţii şi aglomerarea altora. Exploziile la cuptoarele oţelite se ţineau touţ. Macaralele se stricau tot mai des, maşinile se opreau fără motiv sau fiindcă centratele electrice se defectau. La hala de turnare se pierdeau mereu şarje preţioase de oţel, iar rebuturile ajunseseră până la 80—90°/*. Pentru a se turna doi Ciindri de locomotivă, era nevoie să se toarne 20. Acestea nu erau întâmplătoare, deşi Popp şi banda lui Încercau să arunce totul pe seama „întâmplării“. Toate acestea erau organizate cu bună ştiinţă, din ordinul lui Auschnitt şi al stăpânilor săi de peste Ocean şi potrivit directivelor date de Melbourne, Leverick Robinson, Shea şi alţi agenţi ai imperialiştilor; toate acestea făceau parte dintr’un întreg plan de sabotaj, care urmarea desorganizarea producţiei în industria de bază a ţării, pentru a desorganiza astfel întreaga industrie, pentru a se împiedeca îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării, de care era legată consolidarea regimului nostru democratic. Vă amintiţi, muncitori ai Reşiţei ? Producţia scădea, preţurile creşteau, inflaţia făcea ravagii. Salariile nu vi se plăteau cu săptămânile, la economat vi se dădea alimente stricate, pentru care vi se luau bani grei. Nimic din toate acestea nu era întâmplare. Şi acestea erau prevăzute, punct cu punct, în planurile criminale ale bandei de sabotori din slujba imperialiştilor anglo-americani. Ei voiau să arunce ţara în ruina economică să provoace nemulţumiri în rândurile oamenilor muncii, să-i ridice împotriva guvernului, să înlăture poporul muncitor de la conducerea ţării şi să restaureze regimul de jaf şi asuprire al burghezo-moşierimii. Ei voiau să slăbească puterea de apărare a ţării şi să facă din ea o pradă uşoară pentru imperialişti. Şi în vreme ce salariile nu erau plătite cu săptămânile, în vreme ce pentru aprovizionarea salariaţilor nu se puteau găsi bani, miliarde de lei jefuite pe spinarea populaţiei muncitoare prin suprapreţuri erau împărţite complotiştilor trădători de teapa lui Maniu, Brătianu, Titel Petrescu, Musteţiu şi alţii, erau împărţite bandelor de criminali legionari care din ordinul şi cu ajutorul imperialiştilor americani, cu ştiinţa , complicitatea lui Mihai de Hohenzollern, puneau la cale atentate şi acţiuni teroriste împotriva guvernului, împotriva conducătorilor robţi ai clasei muncitoare. Ce a rămas din toate acestea? Acţurle tâlhăreşti ale bandei de spioni şi sabotori aflaţi astăzi In faţa judecăţii poporului, ca şi acţiunii, întregii burghezo-moşierimi, au făcut Intriadevăr mult rău, dar n‘au putut opri mersul victorios al clasei muncitoare condusă de Partidul ei pe drumul construirii socialismului. In ciuda svârcuirilor furioase ale capitaliştilor, în ciuda uneltirilor lor şi ale patronilor lor de peste hotare, ei n‘au putut răpi oamenilor muncii roadele eforturilor lor pentru refacerea şi desvoltarea economică a ţării, ei n‘au putut împedica punerea temeliilor construcţiei socialismului în ţara noastră. Şi astfel în vreme ce economia statelor capitaliste aflate sub dominaţia imperialismului şi sub apăsarea „planului Marshall“ se afundă în mocirla crizei şi putrezeşte, economia ţări noastre se întăreşte mereu, dând posibilitatea îmbunătăţirii treptate şi continue a condiţiunilor de trai ale celor ce muncesc. Oamenii muncii de la noi au învăţat însă — aşa cum cere Partidul — să-şi cunoască şi mai bine duşmanii, să le cunoască şi mai bine uneltirile. Ei au învăţat să nu se mai lase înşelaţi de „întâmplări nenorocite" care se repetă prea des, de „tradiţii“ rele, în dosul cărora se ascunde cel mai criminal sabotaj. Ei au învăţat să privească mai adânc „neglijenţele" şi „îngăduinţa“ cu care erau acceptate „greşeli" repetate şi păgubitoare avutului obştesc, să caute dacă ele nu au un tâlc ascuns, dacă nu acoperă acţiuni duşmănoase organizate Căci ei au văzut că „întâmplările“ de la Reşiţa — unde explozile se repetau mereu, unde şarjele de oţel se pierdeau prea des şi unde rebuturile atingeau un procent neobişnuit — nu erau deloc „întâmplări“, ci acţiuni banditeşti de sabotaj. Mai bine ca oricând au înţeles acum oamenii muncii cât de necesar e controlul, cât de necesară e vigilenţa în toate împrejurările. Ei au înţeles cât de folositor este să-şi însuşească tehnica, pentru a nu se lăsa înşelaţi de uneltele duşmanului de clasă. Ei văd bine cât de mare atenţie trebue dată cadrelor tehnice, in rândul cărora se află multe elemente devotate, care şi-au pus toate forţele în slujba binelui obştesc , dar şi duşmani, şi multe elemente nelămurite, care nu şi-au găsit încă drumul şi care pot fi câştigate uşor de duşmani. Acum, iată, banda de sabotori în frunte cu Popp, Bujoiu, Manu, Auschnitt şi ceilalţi se află în faţa judecăţii. Poporul muncitor nu poate uita că acolo, în boxa acuzaţilor, se află cei mai înverşunaţi duşmani ai săi, duşmanii de ieri de azi, de totdeauna. El nu poate uita că tâlharii din boxa acuzaţilor voiau să-i dea, legat, pe mâna burghezo,moşierimii jefuitoare, pe mâna imperialiştilor înrobitori. De aceea oamenii muncii, cei care iubesc libertatea şi independenţa, care luptă pentru o viaţă mai bună, pentru un viitor fericit, nu pot avea nici o îndurare pentru criminalii din boxă. De aceia ei cer condamnarea necruţătoare a bandei de complotişti spioni şi sabotori. Tudor Savin