Scȃnteia, noiembrie 1948 (Anul 17, nr. 1264-1286)

1948-11-01 / nr. 1264

uI_______ Depoziţia martorului Dragoş Hoinic Este introdus martorul Dragoş Hoinic, de 27 ani, student, din Bucureşti, care depune jurămân­tul. PREŞEDINTELE: Când aţi părăsit ţara? MART. DRAGOŞ HOI­NIC: Am părăsit ţara în Martie 1941. PREŞEDINTELE: Unde v’aţi stabilit? DRAGOŞ HOINTC! La Ro­stock în Germania, apoi în lagărul de concentrare Buc­henwald, Viena, Lintz. PREŞEDINTELE: In stră­inătate Cu cine aveaţi legă­turi? DRAGOŞ HOINIC: Am stat cu întreaga grupă de le­gionari aflători în Germania la Rostock. PREŞEDINTELE: Pe Mai­lat­­ aţi cunoscut? DRAGOŞ HOINIC: L-am cunoscut în 1941 la Rostock. PREŞEDINTELE: Ştiaţi cu cine avea el legături? DRAGOŞ HOINIC: In 1948 am aflat că avea legături cu serviciul american de spio­naj. PREŞEDINTELE: Boroba­­ru cine este? DRAGOŞ HOINIC: Este secretarul lui Horia Sima PREŞEDINTELE: Cu cine aveaţi legături mai multe? DRAGOŞ HOINIC: Ştiu că se întâlnea cu Mailat, cu Di­­mitriu la Salzburg cu Sima l-am avea legături dar nu l-am văzut împreună cu el. PREŞEDINTELE: De cine aţi fost însărcinat cu misiu-­ nea de curier? DRAGOŞ HOINIC: De Te­odorescu. PREŞEDINTELE: Aţi pri­mit ceva­­instrucţiuni şi cer­neală simpatică şi dela cine? MARTORUL: Am primit instrucţiuni şi cerneală sim­patică prin Gogu Gheorghiu delta Mailat. PREŞEDINTELE: Ştiaţi de un­de provine? MARTORUL: Dela ameri- I­cani­PREŞEDINTELE: Ce ma­teriale aţi transportat în străinătate? DRAGOŞ HOINIC: Mate­rial informativ pe care l-am predat lui Mailat. PREŞEDINTELE: Ştiaţi cui era destinat? DRAGOŞ HOINIC: Ame­ricanilor. PREŞEDINTELE: Cu ce legionari a avut în ţară le­gături Eugen Teodorescu? DRAGOŞ HOINIC: Ştiu că cu Negulescu, Pătraşcu, CsrneLu Becebal Andrei: Cu alţii nu mai ştiu. PROCURORUL: Dacă ştie martorul că Petraşcu şt­i cu ce se ocupă Eugen Teodores­­cu? Şi dacă ştia că d-ta eşti curier? DRAGOŞ HOINIC: Ştia. (Urmare din pag. 2-a) PREŞEDINTELE: In ce scop trebuia să faceţi legătura ? MART. ZARIFOPOL: In scopu trimiterii de corespondenţă între Manu şi prietenii lui din ţară. Co­lonelul Lowell spunea că primeşte scrisorile adresate lui direct de Manu din străinătate, pe care o să le citească şi depinde de con­ţinutul lor dacă o să le transmită mai departe, adică mie. Eu urmam să le transmit prietenilor lui Manu Apoi,­ trebuia să iau scri­sorile de la prietenii lui Manu şi să le dau colonelului Lowell pen­tru transmitere. Având în vedere condiţia pusă de Col. Lowell am vorbit de posibilitatea transm­terii de corespondenţă prin d-nul Wat­son de la Legaţia Engleză. Şi peste 2—3 zile Manu mi-a comunicat că a vorbit cu Watson şi că a acceptat. Şi eu l-am văzut cu 2 zile mai târziu şi a confirmat că a acceptat să facă transmiterile. PREŞEDINTELE: V’a prezen­tat acuzatul pe cineva din partea grupului subversiv, din partea căruia urmau să se facă transmi­­teriie ? MART. ZARIFOPOL: Evident, altfel nu se putea face transmi­terea. Mi-a prezentat pe c­neva sub numele de Dan Popescu, care am aflat mai târziu că este Dan Zamf­iescu. A doua persoa­nă cu care mi-a făcut cunoştinţă a fost Titi Constantinescu. Şi a treia persoană — cu circa doua zile înainte de plecare — M­­ică Ionescu, pe care îl puteam găsi în Bucureşti, în căzut că primeam ceva de a Manu şi care era func­ţionar la magazin a fost Leonida. PREŞEDINTELE : V’a dat Manu dispoziţia să aranjaţi trimi­terea unei sume de bani lui Co­­maniciu la Paris? MART. ZARIFOPOL: Ţin mn­­te • Că tot cu 2 zile înainte de plecarea lui, mi-a spus că ar vrea să trimită lui Comanciu la Paris circa 1000 dolari şi m’a întrebat dacă ■ m’aşi putea duce la col. Lowel, ca să-l întreb dacă poate trimite aceşti bani în străinătate contra lei la Bucureşti. Depoziţia mart­­irului Drancovici M­all Se introduce martorul BRAN­­COVICI MIHAIL, doctor în me­­dicină, domiciliat în Bucureşti, depune jurământul. PREŞEDINTELE: Cum şi în ce împrejurări l-aţi cunoscut pe acuzatul Manu? BRANCOVICI: L-am cunoscut la câteva luni după rebeliune, pentru că era dintre şefii legio­nari, eu însumi fiind legionar. PREŞEDINTELE: Şi ai avut necontenit legătură cu el? BRANCOVICI: Da, am­­ avut. A locuit la mine în casă. .. PREŞEDINTELE: Când ai a­­flat de existenţa grupului subver­siv a lui Manu? BRANCOVICI: Am asistat la alcătuirea grupului subversiv al lui Manu. Acest grup era alcă­tuit din: Nicolae Chiselicescu, Georgel Demetrescu, Dr. Nicolae ITodoş, Dan Zamfirescu, şi la care s’a raliat , mai târziu şi Mi­tică Ionescu. PREŞEDINTELE: Care era scopul urmărit de Manu şi de grupul său? BRANCOVICI: Scopul urmărit de Manu şi de grupul său era ca să facă propaganda, să găsească colaboratori printre militarii de­blocaţi, comprimaţi sau epuraţi, să găsească aderenţi între ceilalţi legionari şi să pornească o acţiu­ne subversivă împotriva actualei aşezări a statu­ii. PREŞEDINTELE, l-aţi pre­zentat la cerere acuzatului Manu pe Măcelariu, Enculescu, Dan Ştefănescu? BRANCOVICI: Da. PREŞEDINTELE: Ce s’a dis­cutat cu acuzatul Manu şi ce s’a stabilit? BRANCOVICI Amiralul flăcela­­riu ne-a anunţat odată — fiind şi eu prezent că Mircea— numele conspira­­tiv al generalului A­ldea, a vorbit cu fostul rege care l-a încuviinţat să for­­meze un grup de conducere centra­lă al tuturor gru­pelor contra regi­mului aşa ca­re azi înainta vom lucra sub egida şi a re­gelui. Enculescu era maior în ar­mată şi inginer trimis în diferite fabrici de armată de unde aducea in­ formaţii lui Manu ele cara ce se pe­trece în acele fa­brici. IVSanw a re­dactat­­ un ■ buletin informativ, Care a fost predat­ pala­tului prin Despina Rodes, iar fostul rege s’a declarat mulţumit şi l-a în­curajat, apoi pre­dat americanilor. Aceasta s’a făcut la cererea ziaris­tului american Ste­venson, apoi de personal prin Alîmăniştea» nu generalului Schuyller. Iar la englezi era cunos­cut prin interme­diul colonelului Hodoş, englezului Watson. PREŞEDINTELE: Cine i-a dat­­ informaţii şi l-a ajutat în întoc-j mirea acestui buletin? MARTORUL- A fost ajutat de amiralul Măcelariu care a procu­rat informaţii de ordin mi­­tar, de Georgel Dumitrescu care a­­ dat informaţii de ordin economic de Dan Ştefănescu informaţii la C.F.R. şi Ministerul de Externe, de către Bujoiu, informaţii de or­din minier de pe Valea Jiului şi de către Vintilă Brătianu. Depoziţia martorului Neagu Ionii Este introdus martorul __ Neagu Lungu care depune jurământul. PREŞEDINTELE: L-aţi cunos­cut pe Eugen Teodorescu? MARTORUL NEAGU LUN­GU: Da In timpul studenţiei, în toamna 1932 şi în primăvara 1933. L-am întâlnit apoi la di­verse congrese studenţeşti. L-am reîntâlnit în 1937. Am avut nu­mai legături de prietenie. PREŞEDINTELE: Cunoşti ce calitate deţinea Teodorescu în grupul legionar constănţean? NEAGU LUNGU: Pe vremea aceia Teodorescu se ocupa ex­clusiv de legionarii judeţului Constanţa. Din acel grup făcea parte Traian Boe­ru, Puîu Traian, Socaliciu Eremia, Morărescu Oc­­tavian, Constantinescu Ioan, Con­stantinescu Puîu Morărescu Du­mitru, Coman Gosmin şi Popa Tiberiu PREŞEDINTELE: Când a ple­­cat Eugen Teodorescu în Ger­mania? NEAGU LUNGU: Cred că în lunile Februarie—Martie 1941. PREŞEDINTELE: Au plecat, şi alţii cu el? NEAGU LUNGU: Tot atunci trebuiau să plece: Socaridu Ere­mia, Ghiţă­­Stoia, puiu Traian şi Traian Boeru. PREŞEDINTELE: După ce s’a reîntors din Germania cât timp Lai găzduit d-ta? NEAGU LUNGU: Eugen Teo­dorescu s’a reîntors în jurul da­tei de 10 Iulie 1947 şi eu Lam găzduit vreo 8 sau 10 zile. PREŞEDINTELE: Când a venit a doua oară din Germania l-ai văzut? Şi de cine era însoţit? NEAGU LUNGU: A doua oară a venit între 15 şi 20 Noembrie, însoţit de Ghiţă Stoia. PREŞEDINTELE: Ghiţă Stoia cât timp a stat şi unde a plecat după aceia ? NEAGU LUNGU: A plecat imediat. Cred că în Germania, întrucât mai târziu am primit o telegramă prin care anunţa că a sosit cu bine. Telegrama era sem­nată cu un nume evreesc. PREŞEDINTELE: Avea Teodo­rescu bani asupra lui? Şi câţi a­­nume ? NEAGU LUNGU : Mi-a dat mie cu titlu de împrumut 30 000 lei. PREŞEDINTELE: De alte sume aveţi cunoştinţă ? NEAGU LUNGU: Nu, de alte sume n’am cunoştinţă. PREŞEDINTELE: Dar el nu cele 6 luni din ce trăia ? NEAGU LUNGU: Dacă m­i-a împrumutat bani... Banii pe care mi i-a dat în păstrare spunea că nu vrea să-i aibă asupra lui. PREŞEDINTELE: Ceva Informaţii asupra produc­ţiei petrolifere v’a cerut Teodorescu? NEAGU LUNGU: l am dat In Decembrie 1945 pi In Ianuarie fi Februarie 1946 date comparabile, cu 1938 şi 1939, deasemenea i-am­ da« date asupra si­tuaţîei producţiei petroli­fere dela 23 Auouet 1944 până la 31 Decembrie 1947 PREŞEDINTELE: Aţi primit ceva instrucţiuni de la Teodorescu în legătură cu primirea şi predarea corespondenţei ? NEAGU LUNGU: Da, mi-a a­tras atenţia că trebue să fiu foar­te atent atât la primire, cât şi la predare, ca să nu se observe ceva Deasemenea mi-a atras atenţia să stabilesc data şi locul­ întâlnirii următoare, când trebuie să pri­mesc sau să predau ceva. PREŞEDINTELE: V’a spus ceva şi în legătură cu corespon­denţa străină ? NEAGU LUNGU: Asupra co­respondenţei primite din străină­tate nu mi-a spus nimic. Depoziţia martiria! Andrei Decebal Corneliu Este introdus­­martorul Andrei Decebal Corneliu, student în vâr­stă de 29 ani, domiciliat în Bucu-­­reşti, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: Când ai fost atras în mişcarea legionară şi ce rol ai avut ? MARTORUL ANDREI DECE­BAL­ CORNELIU: In 1936, înde­plinind diferite funcţiuni în cadrul Frăţiilor de Cruce. PREŞEDINTELE: Pe acuzatul Petraşcu îl cunoşti? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Şi pe Teo­dorescu şi pe Chioreanu ? ANDREI DECEBAL: Da PREŞEDINTELE: Pe Horia Sima l-ai cunoscut ? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: A­ avut le­gături cu ei ? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Când aţi fu­git din ţară, unde v’aţi stabilit? ANDREI DECEBAL: In Ger­mania, la Rostock, la Buchenwald, Viena şi Berlin. PREŞEDINTELE: Când aţi venit în ţară şi în ce scop ? ANDREI DECEBAL: Am ve­nt după ce m’am căsătorit în 1947, prin Martie. PREŞEDINTELE: De când aţi început să lucraţi cu Teodorescu cu privire la strângerea informa­ţiilor ? ANDREI DECEBAL: In Ianua­rie 1948. PREŞEDINTELE: Din ordinul cui aţi organizat acest serviciu de informaţii ? ANDREI DECEBAL: Din ordi­nul lui Vică Negulescu. PREŞEDINTELE: Petraşcu a aprobat înfiinţarea acestui servi­ciu? ANDREI DECEBAL: Da. PREŞEDINTELE: Cam­ sunt instrucţiunile primite de acuzatul Eugen Teodorescu în legătură cu strângerea acestor informaţii ? ANDREI DECEBAL: Instruc­ţiunile au fost în sens de a se strânge Informaţii din domeniul militar, politic, economic, atât din Bucureşti, cât şi din provincie. PREŞEDINTELE: Ce făceaţi cu ma­­ter­ialul informa­­tiv strâns? ANDREI DECE­BAL: Era trimis în străinătate lui Ho­­ria Sima ,prin Ser­viciul de Spionaj american, prin cu­rieri speciali. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi că acu­­zatul Eugen Teo­dorescu a venit în ţară pentru orga­nizarea acestui ser­viciu şi cu aproba­rea lui Horia Sima? ANDREI DECE­BAL: Da. PREŞEDINTELE: Ştiaţi că Eugen Teodorescu era plătit de americani pentru această chestiune ? ANDREI DECE­BAL: Da. PREŞEDINTELE: Cine mai avea cu­noştinţă că infor­­maţiunile erau pentru ser­vi­c­i­u­­ de spionaj ameri­can ? ANDREI DECE­BAL» Nicolae Pe­traşcu şi N­i­s­t­o­r Chioreanu. Sunt strigaţi pe rând generalul Mardare, Bădărău, Pleşniţă Eu­gen. Parchetul renunţă la audierea acestor martori. Deasemenea și apărarea. Ședința se ridică la orele 19,30. SCÂNTEIA Nr. 1264 Marile meetinguri da­tii din Capitală şi din ţară (Urmare din pag. 1­ a) cele mai mârşave — procesul bandei de complotişti este urmă­rit cu interes şi satisfacţie de muncitori şi tehnicieni. Actul de acuzare, care de­mască activitatea trădătoare a foştilor conducători ai uzinelor Reşiţa — a fost afişat de mun­citor d­in toate sectoarele de lucru din interiorul uzinei. Sunt discu­tate şi comentate în special des­văluirile uneltirilor acuzaţilor în­dreptate în direcţia desorganizării producţiei uzinelor Reşiţa. Din toate aceste discuţiuni se desprin­de limpede adânca indignare, pe care muncitorii tehnicienii şi in­ginerii uzinei o simt faţă de unel­tirile trădătoare şi actele de sa­botaj organizate de foştii condu­cători ai uzinei care se află a­­cum pe banca acuzaţilor , stri­viţi sub greutatea propriilor lor mârşăvii. In secţiuni, muncitorii comen­tează actul de acuzare şi urmă­resc îndeaproape mersul desbate­­rilor. Toţi sunt cuprinşi de aceiaşi ură clocotitoare şi indignare îm­potriva acuzaţilor. Munc­­orii îşi amintesc de în­treg sabotajul in procesul de fa­bricaţie, pus la cale de Popp şi de ceilalţi bandiţi. In lum­ea des­­văluirilor procesului, muncitorii şi tehnicienii de la „Reşiţa" înţeleg acum limpede de către cine şi în ce scop a fost dusă activitatea de crminala sabotare a eforturi­lor lor. şi «la un singur om, ei ridică glasul pentru a cere necruţătoare* pedepsire * band*­ tio spioni si trăda tori. In discuţiile ears au Ic« in grupurile de muncitori cel ir»*l mulff l$l exprimă părerea să numai pedeapsa eu mioir'v» *r pute* răs­plăti după merit miseiul? săvârşit* de banda de tră­dători ; muncitorii regretă că legislaţia Republicii noastre Populare nu pre vede această pedeapsă. In multe secţiuni au avut loc meetinguri în care muncitorii şi tehnicienii, ca­re au luat cuvântul au înfierat actele mârşave ale acuzaţilor implicaţi în proces şi au cerut exemplara lor pedepsire Cu acest prilej minciorii şi-au exprimat părerea de rău că nu au reuşit ei însăşi să descopere şi să demaşte la timp maşinaţiile trădătorilor şi şi-au rostit hotărî., rea de a spori de aici Înainte vi­gilenţa pretutindeni, pentru a face cu neputinţă orice încercare a duşmanilor de a se pune dea­­curmezişul năzuinţelor poporului rmmetor. Iată textul moţiunii a­­doptate în unanimitate de munci­, forii, tehnicienii şi inginerii de la­ sectorul motoare Reşiţa .,Noi muncitorii şi tehnicienii sectorului II motoare şi secto­rul funcţionari Reşiţa, s­ecretaţi, astăzi, 30 octombrie 1948, când în faţa Tribunalului Militar Bucureşti se judecă procesul bandei d® ,complotişti, sabo­tori şi spioni puşi îrn slujba im­perialiştilor străini, cerem să li se aplice pedeapsa cea mai aspră. Cu ad­âncă indignare munci­torii din secţiunile noastre au­ citit ac­tu’ de acuzare şi au a­­flat metodele mârşave la care­­ recurgeau agenţii ticăloşi, pen­tru a împiedica efortul depus de noi în direcţia măririi pro­ducţiei, urmărind a ne răpi li­bertăţile cucerite, de a ne rea­duce la starea de robie din trecut. În timp ce noi depunem e­­forturi pentru desvoltarea şi întărirea regmului nostru, tră­dătorii de teapa lui Papp, Auschnitt şi alţii, sprijineau cu bani rezultaţi din munca noa­stră bande1® teroriste, organi­zau acte de sabotaj în produc­ţie căutau să creieze pe toate căile nemulţumiri în rândurile muncitorilor, prin greutăţile pe care le făceau la plata sala­riilor, în aprovizionarea munci­torilor. Suntem adânc mâhniţi de faptul că, în mijlocul nostru au putut să stea atâta vreme ele­mente Cg Musteţiu, care se dă­dea drept apărător al intere­selor muncitorilor, dar care de fapt nu era decât sluga credin­cioasă a lui Popp şi Trei Pe­­trescu având ca sarcină să or­ganizeze bande teroriste cu scopul de a răsturna regimul democrat şi a aduce la condu­cerea Statului un guvern al ex­ploatatorilor şi al uneltelor Im­­perialismului american, care să desfiinţeze legislaţia muncito­rească şi toate cuceririle câşti­gate prin luptă de clasa mun­citoare. In acelaş timp exprimăm re­cunoştinţă faţă de organele Statului nostru democrat, care au reuşit să descopere această clică şi să zădărnicească pla­nurile ei criminale. Ne luăm angajamentul să în­tărim vigilenţa noastră împo­triva acelora, cari ar mai în­cerca să facă jocul duşmanu­lui de cl­asă să-i dem­ase­­m şi să-l alungăm din mijlocul nos­tru. Totodată, ne luăm angaja­mentul să muncim cu şi mai multa ho­tărîre pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea­­calităţii produselor — con­ştienţi că numai arg putem să contribuim la desvoltarea şi consolidarea regimului de de­mocraţie populară. Tot în cursul zilei de astăzi au avut loc meetinguri în secţiunile: Fabrica de produse refractare, De­pozitul de fier vechi, Fabrica de filer, Fabrica de oxigen, etc. Peste tot, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Reşiţa au cerut exemplara pedepsire a complotişti­lor. In acelaş timp, ai s'au anga­jat să-şi înzecească forţele In pro­ducţie, să-şi sporească vigilenţa, pentru a strivi fără cruţare orice încercare de unelire a duşmanului de clasă. „ACEŞTI DUŞMANI Al POPORULUI MUNCITOR Şl TRĂDĂTORI DE ŢARA TREBUE SA SIMTĂ MANIA POPORULUI spun mumei torii d la Gara­jul STR Tei in moţiunea tri­misă Tribunalului Militar. Acum ne dăm seama — a spus tov. Gh. Orete la me­etingui de eri — dece întâm­pinăm atâtea greutăţi în munca noastră. Şi noi ca Şi întreaga populaţie muncitoare din Capitală am simţit mâna criminală a sabotorilor Au­schnitt şi Popp. Sabotajul lor şi al clicii so­cial democraţilor de dreapta şi, de legionari din jurul lor la Reşiţa a provocat scăderea parcului de vagoane lipsin­­du-ne de bandaje, de roţi dinţate, de laminate şi alte materiale pe care le coman­dasem acolo. ..Rămăsesem cu 74 de va­goane pe linii". „Cunoscând deacum mai bine metodele lor perfide — au înscris muncitorii de la STB-Tei în moţiunea lor — vom fi de azi înainte şi mai vigilenţi pentr­u a lovi fără cruţare în duşmanii noştri oriunde vor încerca să se ascundă“. PESTE 10 009 DE NUMERI DIN VALEA JIULUI CER CEA M­AI ASPRA PEDEAPSA PENTRU COMPLOTIŞTI La Petroşani au avut loc mari risceinguri la care au participat peste 10 mii de muncitori de pe Valea Jiulu­i. Muncitorii de aici cunosc bine pe trădătorii Ba­jom şi pe Balş, care au fost în fruntea Soc ..Petroşani", de unde duceau acţiunea lor de sa­botare ?" desorganizare a pro­ducţiei, de unde dădeau ordinele prin care erau înfometaţi mine­rii. Fierbând de revoltă munci­torii au aflat crimele mârşave în­făptuite de banda aceasta de trădători şi spioni, au aflat că foştii directori Bujoiu şi Balş cu banii adunaţi din sudoarea muncii minerilor finanţau grupu­rile teroriste şi partide!O reacţio­nare, În unanimitate, minerii au vo­tat următoarea moţiune: „Noi, muncitorii din Valea Jiului, adunaţi azi 30 Octom­brie într’un meeting, am aflat cu adâncă revoltă de faptele odioase săvârşite împotriva po­porului de banda de spioni, sabotori şi complotişti adusă astăzi în faţa justiţiei po­porului. Pe câţiva din aceşti criminali, care au jefuit ani dearândul clasa muncitoare, care au in­­­cercat prin dicţiunile altor mâr­şave să vândă interesele po­­­porului, imperialiştilor anglo­­americani" O cunoaştem şi noi Noi ştim cum au fost exploa­taţi muncitorii de aceşti tră­­­dători, în frunte cu Bujoiu şi Balş care din munca noastră au finanţat grupurile teroriste şi partidele reacţionare pentru a întrona din nou domnia ca­pitaliştilor şi moşierilor. Noi, muncitorii din Valea Jiului, cerem ca justiţia poporului să le aplice acestor trădători pe­deapsa cea mai aspru­". MUNCITORII DE LA TRACTORUL­ BRAŞOV, AU CERUT MAXIMUM DE PEDEAPSA PENTRU TRASATORI In toate fabricile şi uzinele din Braşov, muncitorii întruniţi în mari meetinguri, şi-au exprimat revolta şi ura contra grupului de complotişti, spioni şi sabotori,­­ unelte ale imperialiştilor în ţara noastră. La uzinele „Tractorul“ peste 2.590 muncitori adunaţi în sala festivă, după ce au ascultat ex­punerea secretarului adjunct al Judeţenei P.M.R., asupra crime­lor mârşave săvârşite de com­plotişti, au cerut ca justiţia să fie neîndurătoare cu ei şi să le aplice m­axim­um de pedeapsă. Mun­citorii şi-au luat apoi angajament­­­ul să demaşte fără cruţare pe cei care uneltesc contra clasei muncitoare şi a poporului mun­citor din Republica Populară Ro­mână. S a dat apoi citire unei moţiuni adresată Tribunalului Mi­litar Bucureşti. Deasemeni, la uzinele „Stea­gul Roşu“, în hala de forjă, muncitorii au înfierat crimele complotiştilor şi ca şi la: „Dra­pelul Roşu", „Partizanul Roşu“, „Brenner Bella“, „Strungul“ — muncitorii au adresat Tribunalu­lui Militar Bucureşti moţiuni, în care îşi exprimă indignarea şi revolta faţă de crimele săvârşite de complotişti şi cer să li se aplice cea mai grea pedeapsă. PEDEAPSA NEÎNDURĂTOARE PENTRU TRĂDĂTORII FARA DE PATRIE Cerând condamnarea exem­plară a criminalilor din boxă, muncitorii întreprinderii „Vul­can" spun în moţiunea lor: „Cerem pentru aceşti trădători maximum de pedeapsă şi ne ex­primăm părerea de rău că le­­ge ţării noastre nu prevăd şi pedeapsa capitală, care ar fi to­tuşi prea mică pentru aceşti o­­dioşi trădători“. La tribuna improvizată, cu prilejul meetingului s’au­­ urcat, muncitori printre care Călin Ion Şi Dobriţă Nicolae. Ei au amintit tovarăşilor lor de timpul când criminalii din boxă con­duceau Reşiţa. Când aceştia le trimeteau vagoane întregi de materii prime, care nu puteau fi folosite. De timpul în care datorită prelivrărilor de materi­ale de la Reşiţa, producţia scă­dea, câştigul muncitorilor deve­nea din ce în ce mai mic şi asta tocmai atunci când lipsuri!» erau mai mari. 81 ei au încheiat, cerând în numele mtm­eMorilor de la Vul­can pedeapsă neîndurătoare pen­tru aceşti trădători iară patrie. ..ASPRA SI NECRUŢATOAREA PEDEPSIRE A DUŞMANILOR POPORULUI”, AU CERUT MII DE MUNCITORI DIN TIMIŞOARA Activitatea criminală a odioasei bande de complotişti, spioni şi trădători a indignat adânc mun­citorimea litri­şoreană care, în a­­dunări, ţinute în numeroase în­treprinderi şi instituţii, a cerut prin numeroase moţiuni pedepsi­rea exemplară şi necruţătoare a acelora care au încercat să răs-­­ toarne regimul de democraţie­ popuară şi să reîntroneze regi­­­mul de asupr­­e burghezo-moşie­­resc şi de vasalitate faţă de im­perialişti. Astfel de adunări la care au participat mii de muncitori s-au ţinut la : Industria Română de Piele, „Texta“, „Răsăritul Elec­tric”, „Kand’a“, „Centrul Regio­nal A.F.S.M.”, Fabrica de Tutun, Fabrica de Pălării, Magazinul de Stat „Timişoara“ şi la alte nu­­meroas­e întreprinderi şi instituţii. Muncitorii de la Fabrica de Tutun au votat următoarea moţiune care a fost trimisă guvernului şi Tribunalului Militar d­e Bucureşti: „Noi, muncitorii de la Fabri­ca de Tutun din Timişoara, întruniţi astăzi, 29 octombrie, într’o adunare pre-Mră, aflând despre odioasa conspiraţie a bandei de complotişti pusă în slujba imperialismului, care­­ a încercat să atenteze la în­săşi viaţa poporului munci­­­tor, doritor de pace şi liber­tate, înfierăm cu ■ toată in­­dignarea aceste uneltiri tică­loase. Cerem să­­ se aplice complotiştilor o pedeapsă as­pră, dreaptă şi necruţătoare care să servească drept a­­­­vertisment pentru duşmanii clasei muiscitoare. Totodată ne manifestăm din nou dragostea fostă de Parti­dul clasei muncitoare şi faţă de guvernul nostru care ne duc din victorie in victorie, la o viaţă mai bună, spre socia­­­lism. Ne luăm angajamentul de a fi şi mai vigilenţi şi a de­masca pe toţi duşmanii clasei muncitoare“. ★ Deasemeni la fabricile dir­ Bucureşti : Timpuri Noui (fost Lemaître), Uzinele Chimice Ro­mâne F­. R B., „Lam­inetrul“. ,,S.E.T", „Dâmbovița". A.C.S. Gheorghe Gheorghiu-Dej, „An­samblul Artistic al C-G.M.“ ..In­spectoratul Sanitar al Capitalei1­ „Eminescu“ Spitalul Colentina“­­„Dr. Wander“, „Talpa“,. „Dispen­sarul Dr. Cantacuzino“, „Industria Bumbacului" ..Luptătorul" „Mi­nisterul Sfîrătătii“, Moara „Const David" Î.M.S.-Cotrocani Fabrica de bere ,Bucureşti“ „Apretura-­ Lânâriei“.. .Semănătoarea"­ „Steaua Roşie“, „Institutul de Puericul­­tură" Armătura", ete., etc- miile de muncitori, tehni cieni şi func-­ timari. Prin moţiunile vc/­ate în unanimitate a., cerut pedeapsă necruţătoare pentru banda de trădător, de Patrie. MUNCITORII DIN GALAŢI ISI VOR ÎNTĂRI VIGILENTA ÎMPOTRIVA DUŞMANULUI DE CLASA L» atelierele CIR 1* SHT „Fu-j sui", „Filatura A­lantic", „Ţesă­toria Atlantic”, .Uzina lt. col. Crim­ea Mico­lae"1, Şantierul ..7 Noembrie", „Portul”, „S. M. D ‘ etc. Au avut loc în ziua de 30 Octombrie meetinguri prin care­­ zeci de mii de oameni ai muncii din Galaţi şi-au exprimat indig­narea faţă de faptele josnice ale Criminalilor complotişti care sunt judecaţi de către Tribunalul Mi­litar Bucureşti. Oamenii muncii din oraşul Galaţi şi-au exprimat toată ura împotriva acestor tră­dători care la ordinele agen­ţilor imperialiştilor anglo-ame­­ricani, au căutat să stânjenească prin acţiuni de sabotaj drumul poporului muncitor din R. P. R spre progres. Pretutindeni, ci şi-au exprimat mulţumirea faţă de organele puterii populare pentru că au fost vigilente şi au descoperit la timp această ban­dă de criminali ruptă de masele populare. In toate aceste mee-1 Unguri muncitorii au cerut as­pra condamnare a spionilor şi au luat hotărirea de a întări şi mai mult vigilenţa împotriva duşmanului de clasă, aşa cum arată Rezoluţia Plenarei a II-a1 a Comitetului Central P.M.R. * Muncitorii dela fabrica naţio­nalizată „Cosmin” din Tecuci, a­­d­una­ţi într'un meeting au luat cunoştinţă cu indignare de actul criminal pus la cale de banda de complotişti, spioni şi sabotori puşi în slujba imperialismului,­i care voiau să răpească drepturile câştigate prin luptă de clasa mun­citoare şi au cerut aspra condamnare a acestei bande de complotişti şi­­ şi-au luat angajamentul de a­ lupta pentru demascarea tutu­ror celor care ar mai încerca să calce în picioare drepturile câş­tigate de poporul muncitor. ★ Muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii Centralei Petrolifere „Muntenia“ regionala Constanţa, n­e-au trimis o telegramă în care, după ce îşi exprimă revolta şi scârba faţă de aceşti odioşi tră­dători, cer condamnarea drastică a lor. Pedeapsa maximă pentru complotişti au cerut şi munci­torii din întreprinderile „Lumi­na" împreună cu personalul re­dacţional al ziarului „Luptăto­rul“. „ Au mai trimis moţiuni, cerând aspra condamnare a bandei de trădători, spioni şi sabotori, mun­citorii dela : I. M. S.­Hunedoara, C F. R., Ţesătoria Română, Tex­­tila Română Găvana din Piteşti, din toate întreprinderile şi institu­ţii din Brăila, muncitorii de la u­­zina „Victoria Călări din Calan, muncitorii din atelierele C. F. R., fabrica siderurgică „Desrobirea”, fabrica textilă „Oltenia“ din Cra­­­iova şi muncitorii de pe Valea Pra­­­ hovei, muncitorii din Constanţa,, de la C. F. R.-Cluj, Janoş Her­­bach, etc., etc. Oamenii muncii din R.P ., organizaţi în sindicate îşi exprima soldon­area şi simpatia faţă de eroica ruptă a minerilor francezi Scrisoarea Confederaţiei Generale a Imii din R. P. R. către Comnfeisraţia Generală a Issei­­ék Franţa Mijloacele teroriste aplicate de guvernul francez împo­triva muncitorilor mineri din Franţa a provocat uin val de indignare în rândul oamenilor muncii din ţara noastră Prin nenumărate meebinguri, scrisori şi moţiuni, ei înfie­­rează barbaria guvernului de trădători in slujba impet­oişti­lor aţâţători la un nou război. Exprimând sentimentele sutelor de mii, de mlar­at- orga­­­nizaţi, Confederaţia Generală a Munci din fl.P.R a trimis Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa următ­oarea scrisoare : Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Confedera­ţiei Generale a Muncii din Repu­blica Populară Română, în nu­mele tuturor salariaţilor organi­zaţi în sindicate, îşi exprimă în­­treaga solidaritate şi simpatie faţă de eroica luptă dusă de munc­tori mineri din ţara Dvs., împotriva regimului de mizerie şi de cruntă exploatare la care sunt supuşi Lupta pentru câştigarea unor condiţii omeneşti de existenţă a muncitorilor mineri şi a vntregei clase muncitoare din Franţa, este cu atât mai grea cu cât regimul reacţionar din Franţa, susţinut de trădătorii clasei muncitoare, folo­seşte cea mai cruntă teroare po­liţienească pentru a slăbi unitatea de acţiune a mişcării voastre sin­dicale şi pentru înăbuşirea luptei pe care proletariatul francez o duce în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă pentru toţi oamenii muncii din Franţa şi pentru familiile lor. Ne dăm prea bine seama că lupta pe care minerii Franţei o duc împotriva acelora care vor să distrugă libertăţile clasei mun­citoare pentru a putea mai uşor să înfeudeze poporul la carul im­­perialiştilor americani şi englezi, are o importanţă vitală pentru toţi oam­eni muncii de pretutin­deni. Lupta sindicatelor voa­stre pentru apărarea dreptului la viaţă a sala­riaţilor­­din Franţa, este în acelaş timp o contri­buţie însemnată în lupta pentru pace, pe care sin­dicatele revoluţionare de pretutindeni, urmând e­­xemplul glorioaselor sin­dicate sovietice, o duc cu hotarîre. In semn de frăţească solidari­tate cu lupta eroică dusă de muncitorimea franceză, Confede­raţia Generală a Muncă din R.P.R., împreună cu Uniunile sale componente, a strâns un fond de 3 milioane lei pentru a­­jutorarea greviştilor şi a famil­irilor lor. Din toată inima re­exprimăm dorinţa ca lupta bravilor mineri francezi, a între­gei clase munci­toare şi întregului popor mun­citor a! Franţei să fie încunu­nată de succes cucerind un ade­vărat regim de libertate şi de­­mocraţie. Trăiască lupta unită a munci­torimii franceze in frunte cu minerii pentru obţinerea tuturor revendicărilor ei! Trăiască solidaritatea interna­ţională a celor ce muncesc ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială ! In numele Comitetului Cen­tral al Confederaţiei Generale a Muncii din R.P.R. Preşedinte, Gh. Apostol Plata iffipzador şi taxelor crsaare pe exerciţiul 1917-48 Organele de control ale Pri­măriei Municipiului continuând şi In intervalul de timp de la 10—30 octombrie a. c. verifica­rea contribuabililor care nu şi-au achitat Impozitele şi taxele co­munale au dresat 253 procese verbale de contravenţie la dife­riţi evazionişti de pe străzile: b-dul Dacia, Salcâmilor, Puţul lui Zamfir, Pârgarului, Smâr­­dan, Mihăileanu, gos. Mihai Bra­­vu, Logo­fă­tu Tăut, Vânători, Po­­teraşi, scm. Viilor, Mihail Kogăl­­niceanu, Ştirbey Vodă, Dr. Leonti­b-dul A. I. Cuza, 1 Mai, Prim procesele verbale de con­travenţie evazioutiştii au fost sancţionaţi să plătească pe lângă impozitele şi taxele comunale datorate şi amenzi egale cu în­doitul acestora. Primăria Municipiului Bucu­reşti aduce la cunoştinţa , cetăţe­nilor Capitalei, că­­pentru evita­rea sancţiunilor, contribuabilii care nu au fost Încă verificaţi pot plăti la Percepţia Municipală din str. Bibescu Vodă no. 15 im­pozitele şi taxele comunale, pa exerc. 1947/48 şi 1948/49 p­entru oameni de serviciu, camere mo­bilate închiriate, câini, etc., pre­cum şi taxe pentru pompieri nu­mai pe exerc. 1947/1948. Totodată face cunoscut că taxa comunală pe oamenii de serviciu se poate plăti în două rate egale. Ghişeele Percepției sunt des­chise­ în fiecare zi de lucra­ între orele 8—13 şi 17—19. SABOTORII (Urmare din pag. l­ a) rată uztoară erau desorganizate, ceea ce provoca goliri de produc­ţie în unele secţii şi aglomerarea altora. Exploziile la cuptoarele o­­ţelit­e­ se ţineau touţ. Macaralele se stricau tot mai des, maşinile se opreau fără motiv sau fiindcă centratele electrice se defectau. La hala de turnare se pierdeau mereu şarje preţ­io­ase de oţel, iar rebuturile ajunseseră până la 80—90°/*. Pentru a se turna doi C­iindri de locomotivă, era nevoie să se toarne 20. Acestea nu erau întâmplătoare, deşi Popp şi banda lui Încercau să arunce totul pe seama „în­tâmplării“. Toate acestea erau or­­ganizate cu bună ştiinţă, din or­dinul lui Auschnitt şi al stăpânilor săi de peste Ocean şi potrivit di­rectivelor date de Melbourne, Le­­verick Robinson, Shea şi alţi a­­genţi ai imperialiştilor; toate a­­cestea făceau parte dintr’un întreg plan de sabotaj, care urmarea desorganizarea producţiei în in­dustria de bază a ţării, pentru a desorganiza astfel întreaga indus­trie, pentru a se împiedeca îm­bunătăţirea situaţiei economice a ţării, de care era legată consoli­darea regimului nostru demo­cratic. Vă amintiţi, muncitori ai Re­şiţei ? Producţia scădea, preţurile creşteau, inflaţia făcea ravagii. Salariile nu vi se plăteau cu săp­tămânile, la economat vi se dă­dea alimente stricate, pentru care vi se luau bani grei. Nimic din toate acestea nu era întâmplare. Şi acestea erau pre­văzute, punct cu punct, în pla­nurile criminale ale bandei de sa­botori din slujba imperialiştilor anglo-americani. Ei voiau să a­­runce ţara în ruina economică să provoace nemulţumiri în rându­rile oamenilor muncii, să-i ridice împotriva guvernului, să înlăture poporul muncitor de la conducerea ţării şi să restaureze regimul de jaf şi asuprire al burghezo-mo­­şierimii. Ei voiau să slăbească puterea de apărare a ţării şi să facă din ea o pradă uşoară pen­tru imperialişti. Şi în vreme ce salariile nu erau plătite cu săptămânile, în vreme ce pentru aprovizionarea salaria­ţilor nu se puteau găsi bani, mi­liarde de lei jefuite pe spinarea populaţiei muncitoare prin supra­­preţuri erau împărţite complotişti­lor trădători de teapa lui Maniu, Brătianu, Titel Petrescu, Muste­ţiu şi alţii, erau împărţite bande­lor de criminali legionari care din ordinul şi cu ajutorul impe­rialiştilor americani, cu ştiinţa ,­ complicitatea lui Mihai de Hohen­­zollern, puneau la cale atentate şi acţiuni teroriste împotriva gu­vernului, împotriva conducătorilor rob­ţi ai clasei muncitoare. Ce a rămas din toate acestea? Acţ­ur­­le tâlhăreşti ale bandei de spioni şi sabotori aflaţi astăzi In faţa judecăţii poporului, ca şi ac­ţiunii,­ întregii burghezo-moşie­­rimi, au făcut Intriadevăr mult rău, dar n‘au putut opri mersul victorios al clasei muncitoare con­dusă de Partidul ei pe drumul construirii socialismului. In ciuda svârcuirilor furioase ale capitaliş­tilor, în ciuda uneltirilor lor şi ale patronilor lor de peste hotare, ei n‘au putut răpi oamenilor muncii roadele eforturilor lor pentru re­­facerea şi desvoltarea economică a ţării, ei n‘au putut împedica punerea temeliilor construcţiei so­­cialismului în ţara noastră. Şi astfel în vreme ce economia sta­­telor capitaliste aflate sub domi­naţia imperialismului şi sub apă­­sarea „planului Marshall“ se afun­­dă în mocirla crizei şi putrezeşte, economia ţări noastre se întăreş­­te mereu, dând posibilitatea îm­bunătăţirii treptate şi continue a condiţiunilor de trai ale celor ce muncesc. Oamenii muncii de la noi au în­­văţat însă — aşa cum cere Par­­tidul — să-şi cunoască şi mai bine duşmanii, să le cunoască şi mai bine uneltirile. Ei au învăţat să nu se mai lase înşelaţi de „întâmplări nenorocite" care se repetă prea des, de „tradiţii“ rele, în dosul cărora se ascunde cel mai criminal sabotaj. Ei au în­văţat s­ă privească mai adânc „neglijenţele" şi „îngăduinţa“ cu care erau acceptate „greşeli" re­­petate şi păgubitoare avutului ob­­ştesc, să caute dacă ele nu au un tâlc ascuns, dacă nu acoperă ac­ţiuni duşmănoase organizate Căci ei au văzut că „întâmplările“ de la Reşiţa — unde explozile se repetau mereu, unde şarjele de oţel se pierdeau prea des şi unde rebuturile atingeau un procent neobişnuit — nu erau deloc „în­tâmplări“, ci acţiuni banditeşti de sabotaj. Mai bine ca oricând au înţeles acum oamenii muncii cât de ne­­cesar e controlul, cât de necesară e vigilenţa în toate împrejurările. Ei au înţeles cât de folositor este să-şi însuşească tehnica, pentru a nu se lăsa înşelaţi de uneltele duşmanului de clasă. Ei văd bine cât de mare atenţie trebue dată cadrelor tehnice, in rândul cărora se află multe elemente devotate, care şi-au pus toate forţele în slujba binelui obştesc , dar şi duşmani, şi multe elemente nelă­murite, care nu şi-au găsit încă drumul şi care pot fi câştigate uşor de duşmani. Acum, iată, banda de sabotori în frunte cu Popp, Bujoiu, Manu, Auschnitt şi ceilalţi se află în faţa judecăţii. Poporul muncitor nu poate uita că acolo, în boxa acuzaţilor, se află cei mai înver­şunaţi duşmani ai săi, duşmanii de ieri de azi, de totdeauna. El nu poate uita că tâlharii din boxa acuzaţilor voiau să-i dea, legat, pe mâna burghezo,moşierimii je­fuitoare, pe mâna imperialiştilor înrobitori. De aceea oamenii muncii, cei care iubesc libertatea şi independenţa, care luptă pen­tru o viaţă mai bună, pentru un viitor fericit, nu pot avea nici o îndurare pentru criminalii din boxă. De aceia ei cer condamna­rea necruţătoare a bandei de complotişti spioni şi sabotori. Tudor Savin

Next