Scȃnteia, decembrie 1948 (Anul 17, nr. 1289-1313)
1948-12-01 / nr. 1289
iff I * WammM/tik In jurul „prieteniei“ (fintre Anglia şi Statele Unite Că tovărăşia dintre Anglia şi ■Statele Unite este tovărăşia dintre cal şi călăreţ, aceasta o dovedeşte fiecare nouă măsură luată cu privire la reglementarea relaţiilor dintre cele două ţări. S -a anunţat de curând cu „mare satisfacţie“, că cetăţenii americani nu vor avea nevoe de adertenţe nici de paşaport şi nici de viza pentru a intra în Marea Britanie. Ceea ce s-a spus însă cu o voce mult mai scăzută, este că pentru a vizita Statele Unite, cetăţenii englezi continuă să aibe nevoe de viză, dat fiind că „legea americană de imigrare face imposibilă desfiinţarea acesteia“. Mai mult, pentru a obţine viza respectivă, cetăţeanul englez va fi mai intâi „triat“ de către o poliţie politică.are sunt urmările logice ale acestei situaţii? In primul rând Anglia va pierde în fiecare an 200.000 dolari pe care îi încasa drept taxe de viză şi care îi erau foarte necesari. Apoi, dacă un cetăţean al Statelor Unite va comite o crimă, el se va putea refugia fără nici o dificultate în Anglia. In schimb, un cetăţean britanic bănuit de a fi „roşu”, nu va reuşi niciodată să obţină viza de intrare în America. Aceasta este „egalitatea“ şi „libertatea“ despre care fac atâta gălăgie guvernanţii Statelor Unite, şi care caracterizează actualmente relaţiile dintre această ţară şi naţiunile căzute pradă lăcomiei imperialiştilor americani. Primul campionat de şah al colhoznicilor Răspunzând unor cereri repetate, Comitetul de educaţie fizică şi sport de pe lângă Consiliul de Miniştri al R. S. F. S. R. a luat recent hotărîrea organizării primului campionat col-hoznic de şah, care va începe 13 1 Decembrie a. c. Intre 1 Decembrie şi 1 Ianuarie vor avea loc întrecerile de şah în colhozuri, Delta 1-15 pe regiuni, între 15-25 Ianuarie pe ţinuturi, iar în republicile autonome între 30 Ianuarie Şi 15 Februarie. Câştigătorii vor lua parte la o serie de campionate organizate în câteva oraşe mari ale Uniunii Sovietice. In cele din urmă, la Moscova, vor avea loc finalele campionatului. Uzinaa de automobile din Iaroslavl a lansat recent un nou tip de aytocamion, care transportă cu ajutorul remorcilor încărcături până la 45 tone cu o viteză de 55 km. pe oră. Kw«’, autocamion de tip greu * pe trei osii și are un motor Piese foarte puternic. Remorcile autocamionului au o capacitate de 25-45 tone. A- jungând la destinaţie, remorca este desprinsă de autocamion In mod automat cu ajutorul unui mecanism special. Acelaş autocamion îşi ataşează remorcile goal, pe care le duce la locul de încărcare, întrucât autocamionul nu este In cadrul meetinguilor organizate de UFDR în întâmpinarea celui de al doilea Congres al Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor (FDIF) care se deschide la 1 Decemvrie la Budapesta, a vorbit ori după amiază la Uzinele „23 August“, tov. I.Luba Chişinevschi, membru al C.C al P.M.R., vicepreşedinte al C.G.M. Tov. Liuba Chişinevschi a arătat că astăzi Congresul FDIF de la Budapesta reprezintă o importantă contribuţie în lupta pentru pace. A cest Congres — a accentuat vorbitoarea — va arăta hotărîrea neclintită a femeilor şi mamelor din întreaga lume de a nu mai admite un nou război şi. Vorbitoarea a subliniat apoi lupta pentru pace şi progres a femeilor sovietice. După ce a arătat că femeile din U.R.S.S. şi din ţările cu democraţie populară au reuşit să obţină drepturi depline politiceeconomice şi sociale, tov. Liuba Chişinevschi a subliniat că în Congresul de la Budapesta femeile nevoit să aştepte încărcarea şi descărcarea remorcilor, un număr relativ mic de autocamioane poate deservi un număr apreciatei de remorci. In felul acesta se realizează o importantă economie de timp, mână de lucru şi mijloace tehnice democrate vor trebui să-şi ia angajamentul să lupte pentru ca acele principii care în URSS au fost de mult realizate, precum sunt: drepturi egale cu ale bărbaţilor, acordarea unui salariu egal la muncă egală, ocrotirea mamei şi copilului, să fie cucerite şi în celelate ţări. Tov. Liuba Chişinevschi a făcut apoi o analiză critică a activităţii în diferitele sectoare, arătând datoria tuturor celor ce muncesc, femei sau bărbaţi, de a lupta pentru lichidarea neîntârziată a lipsurilor, întărind astfel regimul nostru de democraţie populară pentru înfăptuirea societăţii socialiste. ★ Tot în cursul zilei de eri au mai avut loc numeroase meetinguri organizate de UFDR în întreprinderile din Capitală, arătându-se importanţa Congresului din Budapesta şi dorinţa vie a femeilor din RPR de a sprijini lupta pe care o duce Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, pentru pace şi pentru eliberarea popoarelor subjugate de imperialişti. MIETIH SELA HUMUS!" IN CINSTEA CONGRESULUI F. 1.1. F. A luat cuvântul iov. Liuba Chişinevschi, membru al C. C. al P. M.R. Conferinţa pe ţară a Partidului Naţional Popular In cursul şedinţei de Duminică a Conferinţei pe ţară a P. N. P. a fost votată Rezoluţia Confernţei care specifică între altele că Partidul Naţional Popuar recunoaşte in mod hotărît rolul de conducător al Partidului Muncitoresc Român, partidul de avantgardă al clasei muncitoare forţa conducătoare a democraţiei noastre populare, Partid alcătuit din cele mai hotărîte, cele mai gata de sacrificiu şi cele mai luminate elemente ale clasei muncitoare. Inferinţa examinând activitatea de până azi a P. N. P. a constatat că nivelul ideologic şi politic al multora dintre membrii PNP este încă scăzut; că munca a fost dusă adesea sectar, un sprit individualist; că nu a existat suficientă vigilenţă la primirea în organizaţie a nouilor membri, lăsând uneori să se strecoare elemente duşmănoase. Din aceste constatări Conferinţa a stabilt pentru toate organizaţile P. N. P. sarcina de a ajuta categoriile muncitoare neproletare să-şi însuşească ideologia marxist-leninistă, pentru a transforma pe fiecare membru al său într-un element conştient de rolul ce îi revine în faza construirii socialsmului. Conferinţa a stabilit de asemenea necesitatea sporirii vigilenţei pentru a înlătura din rândurile P. N. P. elementele duşmănoase sau şovăelnice. După votarea rezoluţiei prof. acad. P. Constantinescu-Iaşi a rostit cuvântul de închidere a Confernţei. După aceasta a avut loc o şedinţă de lucru a noului Comitet Central, în cadrul careia a fost ales noul Birou Executiv, care se compune din următorii 14 membri titulari şi 10 membri supleanţi. Membrii Broului Executiv: Balmus Const., Benari Lettormanda, Călinescu Gh., Constantinescu-Iaşi, Dimitriu C., Dragomirescu Mihail, Oancea Ion, Oţetea Andrei, Paraschivescu Bălăceanu, Radu Alex., Rădulescu Barbu, Stănescu Virgil, Şteflea Alexandru, Vlădescu-Răcoasa. Membri supleanţi ai Biroului Executiv : Breazu M., Brutarii Jack, Dima Marin, Nicuţă Const, Popa Grigore, Popescu Al., Popescu Gh., Savin Gh., Stoia Coman, Vianu Stela. Biroul Executiv a procedat apoi la alegerea preşedintelui Partidului, a secretarului general, a secretarilor generali adjuncţi şi a secretarilor de secţiuni. Au fost aleşi: prof. acad. P. Constantinescu-Iaşi, preşedinte al Partidului, dr. C. Dimitriu, secretar general, Ioan Oancea şi Alex. Şteflea, secretari generali adjuncţi, Alex. Şteflea, secretarul Secţiei de evidenţă a membrilor, dr. Alex. Radu, secretarul Secţiei organizatorice, Marin Dima, secretarul Secţiei de Îndrumare politică şi d-na Stela Vianu, secretara Secţiei financiare. In cursul după amiezii, delegaţii din ţară au luat parte la o şedinţă de lucru cu caracter organizatoric. Seara a avut loc o recepţie la sediul Comitetului Central al Partidului Național Popidar. Costici Ştefan Harin, tractorist la 14 ani Simt cinci, şase ani de atunci. Costea Ştefan îşi aduce adeseori aminte. Ar fi vrut să meargă la plug, să umble cu boii de funie, să poată trage brazda dreaptă pe unde trebue. Visa apoi să aibă doi cai buestraşi, bani în gură, să urce dealul în fugă... şi să-i poată struni pe coastă’n raite. Pe urmă a îndrăgit motoarele. Văzuse în sat o maşină oprită în faţa primăriei. A privit-o cu ochi iscoditori, a pus mâna pe roate, pe aripit pe bara din faţă, a încercat să citească numărul din spate. A ascultat duduitul motorului... In buzunarul din stânga au rămas uitate cele trei pietre pregătite zadarnic — cu câteva clipe mai înainte — să spargă geamurile maşinii. Pe Costea Ştefan Marin, al patrulea între şase fraţi l-a adus intr’o zi taică-său la AFSM la atelierul mecanic din Siliştea Gumeşti-Teleorman. Atunci s'a urcat prima dată pe tractor, pe un tractor adevărat. A învăţat să cunoască fiecare şurub, fiecare piuliţă, fiecare piesă... A învăţat să stăpânească motoarele, să conducă tractorul. A început chiar să se măsoare cu tractoriştii vârstnici. „Ăsta s’a născut să fie pe tractor gândeau ceilalţi, oameni în toată firea. Tovarăşii de la Partid au văzut cât îi e de dragă maşina, tractorul. — şi anul acesta, la 1 Septembrie l-au trimis la şcoala de calificare pentru tractorişti, din comuna Nanov-Teleorman. Era printre primii la învăţătură. A terminat-o după o lună de zile, al patrulea între 35 de tractorişti , oameni în vârstă de 20- 30 de ani, cu experienţă. Pe tabelele tractoriştilor calificaţi de la staţiunea Odobe. cu Teleorman e scris şi numele lui Costea Mare, tractorist la 14 ani. E cunoscut tuturora prin siguranţa cu care conduce maşina prin gria pe care o poartă tractorului In campania de toamnă tractorul I A.R. 22 Nr. 410, n’a avut nevoie de nici un fel de reparaţiune. Căci în fie- I ere seară, la remiză, Costeaterm, cu faţa înegrită de fun ngie şi hainele pătate de ulei, nici nu se duce la masă până nuişi curăţă tractorul, întâi carburatorul şi toată instalaţia de injecţii, îipot filtrele, motorul peste tot, capotele. Iar dimneaţa controlează dacă are apă, nivelul de ulei, benzină, motorină, gresează cu vaselină toate locurile de uns ale motorului. Deaceia când trece la manivelă, învârteşte de două trei ori, apasă apoi cu piciorul pe ambreiaj şi-i dă drumul cu prima din cele şase viteze. Tractorul porneşte uşor imediat. De la 1 Octombrie şi până acum Costea Ştefan Marin a fost unul dintre cei mai harnici tractorişti de la S.M.T. Odobeasca. A întors locuri ale ţăranilor săraci din Siliştea Gumeşli şi Odobeascal Teleorman, din comuna Tituleşti judeţul Olt, a ogorât 12 hectare pe terenul fermei Tufeni, a făcut arătura adâncă in islazul dela Drăgşănele Şi toată munca-i făcută cu drag, voie bună, cu zâmbetul înflorit în colţul gurii. Căci Costea Marin iubeşte staţiunea şi tractorul. De-ar fi fost ca pe vremuri, n’ar fi putut învăţa să mânuiască volanul, să stăpânească tractorul... Ar fi rămas să muncească pe ogoarele cine ştie cărui hoer, sau ar fi ajuns slugă în curtea vreunui chiabur. In seara de 26 Noembrie, tractorul I.A.R. 22, Nr. 419, curăţit, în bună stare de funcţionare, avea peste numărul lui o bucată de tablă peste rare era scris încă un număr: Tx. 10.000. — „Ce-ai să faci cu el ?", l-a întrebat pe Costea un tovarăş. — „Când o să ne mai vină tractoare, i-a răspuns acesta, o să-mi aleg pe cel cu 10.000 iar numărul Sst îi tai la atelier literele „Tx“ — și-l prind de tractorul meu“. ■— „Fugi măi d’acolo parc’o s'ajungem noi vreo dată la numărul 10000? a glumit tovarășul. Costea Ștefan Marin, tractorist calificat la 14 ani, a încruntat fruntea. Ochii, de un albastru deschis, au căpătat altfel de lucire, metalică, din strânsoarea căciulii de miel, fumurie, cu marginile jupuite, au scăpat două şuviţe de păr blond: — Nu, nu e adevărat! O să ajungem şi o să şi trecem de 10.000. Mi-a spus mie tata. Costea Marin e fiul unu membru de Partid. Gh. Cristea SCÂNTEIA Nr. 1289 29 Noembrie 1920—29 Noembrie 1948 MNIEI Billlul HIH SOVIETICE stăzi se împlinesc 28 de ani dela întemeierea Armeniei Sovietice. Secole dearândul, poporul armean a înfruntat vitregia unui destin nemilos, rezistând iureşului hoardelor barbare ale popoarelor năvălitoare, care prefăcuseră o ţară de oameni paşnici într’o pustietate. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a trezit în poporul armean năzuinţele seculare de libertate. In Noembrie 1920, muncitorii şi ţăranii armeni, sprijiniţi de marele popor rus, au răsturnat guvernul antipopular reacţionar al daşnacilor, stabilind Puterea Sovietică în Armenia. O viaţă nouă a început pentru vechiul popor de la poalele muntelui Ararat. IOSIF VISARIONOVICI STALIN scria pe atunci în ziarul „Pravda": „Armenia martirizată şi chinuită — dată pradă din voia Antantei şi a daşnacilor — foametei, ruinei şi bejeniilor — această Armenie, înşelată de toţi aşa zişii prieteni ai săi a izbutit acum să se salveze, proclamându-se ţară Sovietică... Numai concepţiile Puterii Sovietice au adus Armeniei pacea şi renaşterea naţională“. In ultimii 28 de ani, viaţa poporului armean s’a schimbat în mod radical. Dintr’o provincie înapoiată a fostului imperiu ţarist, în aniiPuterii Sovietice Armenia s’a transformat într’o ţară prosperă. Cârmuirea Sovietică a oferit Armeniei vaste posibilităţi de desvoltare liberă şi de renaştere naţională datorită genialei politici naţionale staliniste, între popoarele transcaucaziene a dispărut orice urmă de învrăjbire, stabilindu-se legături de trainică prietenie şi de solidaritate frăţească. Redeşteptat la viaţă nouă, sub regimul creator al Sovietelor, poporul armean a ridicat pe ruinele vechi Armenii o ţară nouă. Acolo unde în urmă cu trei decenii domnea foametea, mizeria şi teroarea cea mai cruntă, se ridică astăzi falnic tânăra Republică Sovietică Socialistă Armeană. Până la 1920, Armenia era o țară exclusiv agricolă. Astăzi însă dispune de o industrie puternică a cărei producţie atinge cifre record. Regimul colhozian a transformat complect agricultura, în locul plugurilor de lemn ale ţăranului armean de odinioară, mii de tractoare şi maşini agricole brăzdează azi ogoarele însorite ale Armeniei. Uriaşele lucrări de irigaţie şi electrificare preconizate de Lenin au contribuit deasemeni la desvoltarea fără seamăn a economiei republicei. Cultura milenară armeană îşi trăeşte în anii Puterii Sovietice epoca de aur a renaşterii, atingând un stadiu de desvoltare fără precedent, înainte de 1920 existau în Armenia sate în care toată populaţia era analfabetă. Astăzi în schimb, peste 95'/o din populaţia ţării este ştiutoare de carte. In timp ce in urmă cu trei decenii numărul şcolilor primare de pe tot cuprinsul ţării se ridica abea la 166, sub Regimul Sovietic au fost deschise nu mai puţin de 1500 şcoli primare, secundare şi profesionale cu 300.000 elevi. Acolo unde nu exista nicio şcoală superioară, ARMENE funcţionează azi 70 şcoli profesionale şi 16 şcoli superioare, între care şi Universitatea de Stat din Erevan, capitala Armeniei Sovietice.ute, de biblioteci, teatre şi cinematografe şi alte focare de cultură, împânzesc satele şi oraşele ţării, contribuind la opera de luminare a masselor populare. Toate acestea, poporul armean le datorează alianţei frăţeşti a Popoarelor Sovietice şi în primul rând, fratelui mai mare dintre popoarele sovietice, poporului rus, cu ajutorul căruia şi-a recâştigat libertatea, prin instaurarea Puterii Sovietice. De aceea în ziua când hoardele hitleriste au atacat Uniunea Sovietică, poporul armean s’a ridicat, ca un singur om la lupta pentru apărarea Patriei Socialiste. Soldaţii armeni au săvârşit minuni de vitejie, luptând cot la cot alături de celelalte popoare sovietice. Poporul armean a dat Armatei Sovietice 60 de generali şi mii de ofiţeri şi subofiţeri cari s’au distins în războiul antihitlerist, apărând cu eroism libertatea şi indenpendenţa Ţării Sovietice. După victoria asupra cotropitorilor hitlerişti poporul armean a reluat cu entuziasm opera de construire a ţării sale. Armenia este astăzi un vast şantier în care un popor harnic îşi făureşte în condiţiuni de libertate şi pace un viitor fericit, sub soarele luminos al Sovietelor. Importante cantităţi fe cocs şi îngrăşăminte chimice au sosit din U. R. S. S. în gara Socola In zilele de 28 şi 29 Noembriie au mai sosit în gara Socola-laţi prin punctul de frontieră Ungheni, noui cantităţi de cocs metalurgic și superfosfafi. D. B. Erevan, capitala R. S. S. Armene A fost inaugurată policlinica atelierelor C.F.R. Griviţa Roşie aminică dimineaţă a fost inaugurată policlinica C. F. R.-Griviţa Roşie. Iniţiativa construirii policlinicii aparţine organizaţiei P. M. R. şi Sindicatului de la Atelierele Griviţa Roşie. Ea a fost construită prin munca voluntară a muncitorilor ceferişti, cu sprijinul material al Direcţiune Generale. Policlinica, alcătuită dintr’un parter şi două etaje, cuprinde un serviciu chirurgical, un serviciu stomatologic, un serviciu de boli interne, radiologie şi fizioterapie, un serviciu de boli de copii, bol de ochi, dermato-venerice, gemtourinare, nas, gât şi urechi, un laborator de biochimie, sală de operaţii, un post de prim ajutor cu două paturi, o farmacie, 3-4 camere pentru un serviciu de neuropsihiatrie şi medicină socială, un laborator de tehnică dentară şi un depozit de medicamente. Policlinica este deservită de 20 de medici şi 25 de persoane — personal auxiliar — şi este deschisă în permanenţă, ziua şi noaptea. In felul acesta, cei 7000 de muncitori ai Atelierelor C.F.R.— Griviţa Roşie şi familiile lor, îşi vor putea îngriji sănătatea în condiţiunile cele mai bune. La inaugurare au fost de faţă: tov. Alexandru Jianu, ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne, tov. Miron Dumitru, ministru adjunct la Ministerul Industriei, tov. Alexa Augustin, director general al . C.F.R., reprezentanţii Direcţiunii Asistenţei C.F.R., ai Uniunii Sindicatelor C.F.R. şi sute de muncitori ceferişti, ---------------------- —. delegaţia femeilor din R. P. R. la al doilea Congres F. D. I. F. a părăsit Capitala Delegaţia femeilor din R.P.R la al doilea Congres F.D.I.F. de la Budapesta a părăsit Capitala. Duminică la ora 24. Pe peronul Gării de Nord delegaţia a fost călduros salutată de activiste ale Comitetului Central U.F.D.R. şi ale Judeţenei Ilfov U.F.D.R. şi de numeroase femei muncitoare. Ştiri politice in 29 Noembrie 1948, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri a primit în audienţă pe Stanciu Stoian, ministrul Cultelor şi pe tov. Al. Iacob, ministru adjunct la Departamentul Finanţelor. La câteva minute de mers de la ieşirea din staţia de metrou „Sverdlov“ de lângă muzeul Lenin, ajungi pe una din cele mai mari şi mai frumoase străzi ale Moscovei — strada MGorki. Privirea vizitatorului este atrasă de frumoasele vitrine ale marilor magazine de Stat alimentare şi universale din care sunt expuse cele mai variate mărfuri, precum şi de şirurile lungi şi neîntrerupte de oameni care intră şi ies. Te găseşti în faţa unuia dintre cele mai mari magazine de Stat alimentare, magazinul „Gastronom". Este un magazin uriaş, al cărui interior artistic împodobit cu mari candelabre cu sute de becuri aprinse, seamănă foarte mult cu o sală de teatru. Curăţenia e exemplară. Fiecare secţie a magazinului se întrece în aranjarea mărfurilor cât mai original, cât mai frumos. Fructe proaspete, de la portocale mandarine, smochine, curmale şi lămâi până la mere şi prune; cărnuri şi peşte de toate speciile şi din toate regiunile, proaspete şi conservate, aşezate sub sticlă; brânzeturi, unt, ouă, borcane cu miere de albine, cu bomboane, prăjituri de toate felurile, ciocolată, munţi de biscuiţi şi conserve ceai, cafea, cacao, sticle cu vin şi băuturi diferite, cozonac, pâine şi cornuri de zeci de feluri. umea se perindă prin faţa galantarelor, priveşte, îşi alege ce vrea, trece la „cassele“ prevăzute cu maşini de înregistrat, cere un bon, cu care se prezintă la raionul respectiv pentru a-şi rdica cumpărăturile. Fiecare raion (secţie a magazinului ce are pentru desfacere anumite soiuri de produse) are personalul său — în majoritate feminin — îmbrăcat în Halate albe plin de grijă şi atenţie pentru cumpărători. Personalul magazinului se găseşte în întrecere. Fiecare este interesat a vinde cât mai multe mărfuri, a servi cât, mai bine şi mai mulţumitor pe cumpărători. In toate magazinele alimentare rămâi cu aceeaşi impresie. Ceea ce deosebeşte un magazin de altul este numai mărimea şi dispunerea compartimentelor. Tot atât de interesant — dacă nu şi mai interesant — apare vizitatorului un magazin universal şi în special uriaşul magazin central universal de lângă Teatrul Mare din Moscova. Aici te poţi îmbrăca din cap până în picioare, orice vârstă ai avea şi pentru orice anotimp. Se găsesc de toate: pentru noul născut, pentru copiii de toate vârstele, pentru tineri căsătoriţi ce trebue să-şi înjghebeze un cămin, pentru bătrâni. Poţi cumpăra orice vrei, de la jucării până la cele mai variate articole de larg consum. Şi daca vizitatorul iese din Moscova şi pleacă in alte localităţi, pretutindeni va găsi aceleaşi magazine bine organizate, aprovizionate din plin cu tot felul de mărfuri de bună calitate, cu aceiaşi oameni, grăbiţi, încărcaţi cu pachete. Pretutindeni îi va atrage atenţia. ACELAŞ ASPECT DE BELŞUG, DE COMERŢ BINE ORGANIZAT, DE OAMENI CARE ŞTIU SA TRĂIASCĂ FIINDCĂ AU CU CE ŞI PENTRU CE, OAMENI CE AU MUNCIT PENTRU A AJUNGE LA ACESTE REALIZĂRI ŞI MUNCESC PENTRU A LE DEPĂŞI. IN TIMP CE IN UNIUNEA SOVIETICA CONSUMUl POPULAR CRESTE IN TARILE CAPITALISTE EL SCADE VERTIGINOS Cu toate pagubele şi distringerile enorme suferite în cursul ultimului război, Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a restabilit circulaţia mărfurilor, în timp ce în ţările capitaliste se observă o continuă restrângere a circulaţiei mărfurilor, consecinţă firească a scăderii producţiei, a creşterii şomajului, a urcării preţurilor la articolele de primă necesitate. In Anglia de exemplu, care nu a suferit de pe urma ocupaţiei şi care în timpul războiului nu a recurs la raţionalizarea pâinii şi a cartofilor, s-au introdus in anul 1947 cartelele la pâine şi cartofi, scăzându-se raţiile şi la celelalte alimente. (Raţiile de zahăr au fost reduse cu 20'/o faţă de raţiile din timpul războiului). Im Franţa în cursul anului 1947 au fost reduse de două ori raţiile de pâine, ajungându-se la 200 grame de persoană pe zi. In Statele Unite, unde capitaliştii monopolişti au adunat câştiguri fabuloase în timpul războiului, are loc o bruscă scădere a nivelului de trai al clasei muncitoare, puterea de cumpărare a muncitorilor americani fiind cu 16°/o sub nivelul anului 1944. In acest timp, in Uniunea Soviet că, în urma succeselor obţinute in nume de refacere si desvoltare a industriei si a agriculturii, in luna Decembrie 1947 s a desfiintat sistemul cartelelor. In primele două trimestre ele anului 1948 ii realizat o creștere considerabilă a consumului national. Din comunicatul Biroului Statistic central al Consiliului de Ministri al Uniunii Sovietice, rezultă că în cursul celui de al treilea trimestru al anului 1948, comerţul sovietic a continuat să se desvorte, volumul vânzărilor în acest timp crescând faţă de cel de al treilea trimestru din 1947 în felul următor: la pâine cu 56 la sută; la pescărie cu 20 la sută; la zahăr cu 92 la sută; la produse zaharoase cu 41 la sută; la ţesături de bumbac cu 55 la sute; ţesături de lână cu 41 la sută; ţesături de mătase cu 24 la sută; încălţăminte de piele cu 28 la sută. Volumul vânzărilor de produse agricole a crescut considerabil faţă de trimestrul al doilea al anului 1948 şi A DEPĂŞIT NIVELUL DINAINTE DE RĂZBOI cu 22 la sută. Până la 1 Octombrie 1948, centrele de aprovizionare au distribuit cu 58 la sută mai mulţi cartofi şi cu 90 la sută mai multe legume decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. COMERŢUL SOVIETIC SE DESVOLTA PARALEL CU REDUCEREA DE PREŢURI O dată cu desfiinţarea sistemului de cartele şi reforma monetară, preţurile la alimente s-au redus mai mult de 2,5 ori în comparaţie cu preţurile comerciale dinainte. Prin reducerile de preţuri din comerţul de Stat, cooperatist şi a pieţelor colhoznice, puterea de cumpărare a rublei a crescut în primul trimestru al anului 1948 cu 41 la sută. Numai după patru luni de zile de la desfiinţarea cartelelor — la 10 Aprilie a. c. — guvernul Sovietic a venit cu o nouă reducere de preţuri intre 10—20 la sută la articolele de larg consum ceea ce a mărit din nou puterea de cumpărare a rublei şi a făcut să crească salariile reale ale oamenilor muncii. Prin ultimul comunicat al Biroului Statistic Central al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, se anunţă că în decursul celui de al treilea trimestru al anului 1948, preţurile la magazinele cooperative din oraşe au scăzut cu 13 la sută faţă de preţurile din cel de al doilea trimestru al anului 1948, iar preţurile pe piaţă au scăzut cu 24 la sută. COMERŢUL SOVIETIC ESTE PUS IN SLUJBA POPORULUI PE CÂND COMERŢUL DIN TARILE CAPITALISTE ESTE IN SLUJBA CAPITALIŞTILOR MONOPOLIST! In ţările capitaliste, comerţul se face de către o serie întreagă de intermediari, comercianţi mai mari sau mici, care realizează profituri mari pe spinarea oamenilor muncii. In ţările capitaliste comerţul duce deci la întărirea puterii marilor capitalişti şi exploatatori şi la sărăcirea masselor muncitoare. Comerţul sovietic se face fără capitalişti, fără exploatatori. El se face în folosul poporului sovietic, care este aprovizionat la timp şi cu preţuri reduse. Cheltuelile de circulaţie a mărfurilor sunt de câteva ori mai mici ca în ţările capi- taliste. Un astfel de comerţ este posibl numai într'o ţară socialistă, unde comerţul de Stat şi cooperatist este planificat, deci nu se face la întâmplare, nu este anarhic ca în ţările capitaliste. Comerţul scriere se uftscafe ÎM prin evoluţie, i„ pliuii ,lis. volloret si este in mifsuril fi sntis/aeil necesităţile ,lin re În ee n,oi variate şi mai mol. fiple ale omului d'n sor.'ela. leu socialista. /„ plana' rin. renul de refacere şi der-ni. tare a economic Uniunii Sovietice este prerdzut ca în anul 19.,o comerţul eu amdnuntul din fără sol se urce la o valoare de 27S mUiar de ruble, ceea ce înseamnă cu 2S la suta mai mult fata de nivelul anului 1910. Iată de ce comerţul sovietic este un COMERŢ DE TIP NOU care constitue un stimulent pentru ridicarea producţiei, care dă posibilitate populaţiei să se aprovizioneze în orice cantităţi în orice parte a Uniunii Sovietice ar trăi. D. Leonte Cum este organizat Comerţul sovietic - comerţ de tip nou 3 In lupta şi munca pentru construirea bazelor socialismului în ţara noastră toate sectoarele de activitate ale vieţii de stat sunt supuse unor adânci transformări în scopul adaptării lor la noua structură economico-socială, astfel încât noul aparat de stat să-şi poată face din plin datoria de a apăra interesele celor ce muncesc. In lupta împotriva dușmanului de clasă un important rol îl are de îndeplinit aparatul judecătoresc, care trebuie să devină o pavăză sigură a intereselor celor ce muncesc, împotriva uneltirilor exploatatorilor. Deși prin introducerea asesorilor populari în completele de judecată s’a ajuns la o îmbunătăţire a compoziţiei de clasă a aparatului judecătoresc, totuşi acesta nu corespunde încă în întregime menirii sale, căci o anumită parte din cadrele vechi ale magistraţior de carieră şi-au păstrat mentalitatea, prejudecăţile şi concepţia de viaţă dobândite în şcoala burgheză şi în tenii activităţii iar în slujba statului burghezo-meşteresc. Astfel stând lucrurile este necesar ca în aparatul justiţiei, — aşa cum se face dealtfel şi în celelalte sectoare ale aparatului de stat — să fie introduse cadre noui, ieşite din sânul clasei muncitoare, al poporului muncitor, cadre care să imprime în instanţe un nou spirit de muncă şi în deosebi un nou spirit de clasă, exercitându-şi influenţa ,asupra magistraţilor de carieră şi contribuind la transformarea acestora în spirit democratic. Alsid, Ministerul Justiţiei a înfiinţat trei şcoli juridice cu o durată de şcolaritate de un an, în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, în această din urmă localitate şcoala urmând să funcţioneze cu două secţii: una cu limba de predare română şi una cu limba de predare maghiară. Aceste şcoli care-şi deschid mâine porţile, vor da posibilitate elementelor din câmpul muncii ca în cursul unui an de studii să-şi însuşească cunoştinţe juridice, ideologice şi politice necesare pentru a putea fi numiţi în magistratură, Parchet şi orice funcţiuni juridice. Compoziţia socială a massei elevilor înscrişi la aceste cursuri indică un procentaj de 75 la sută muncitori, 114 la sută ţărani muncitori şi 11 la sută funcţionari. Intrarea în aparatul justiţiei a acestor elemente ieşite din poporul muncitor, va însemna o nouă contribuţie după introducerea ■asesorilor popularii la crearea unei justiţii populare permanent legată de interesele oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Recrutarea profesorilor şcolilor juridice de un an, făcută cu deosebită grijă dintre elementele cele mai legate de poporul muncitor, aiese din magistratură, din cadrul avocaţilor şi a corpului didactic superior, asigură buna funcţionare a cursurilor. Direcţiunilor şcolilor juridice şi profesorilor le revine sarcina importantă de a găsi metodele cele mai bune de predare şi a depune o muncă neobosită, pentru ca elevii să-şi însuşească cu toţii materiile predate. Trebue permanen să se ţină seamă de experienţa şcolilor juridice populare în feta în care se predau lecţiile şi seţii seminariie. Printr’o muncă de pregătire colectivă, prin stimularea spiritului de colaborare între elevi, conducerile şcolilor juridice trebue să asigure asimilarea materialului în cât mai bune condiţiuni pentru toţi cei ce urmează cursurile. O muncă deosebită s’a depus pentru alcătuirea programei analitice astfel ca să cuprindă în acelaş timp cunoştinţe juridice de primă importanţă cât şi noţiuni de marxism-leninism, care să lege în permanenţă juridicul de politic şi economic. In programarea materiilor ce vor fi predate s’a pus accentul pe problemele de drept pozitiv, legate strâns de viaţa de zi de zi a oamenilor muncii, de practica obişnuită a justiţiei. Astfel s-au prevăzut un număr mai mare de ore în primul rând pentru dreptul penal şi civil şi apoi pentru dreptul constituţional şi administrativ, procedura penală şi civilă. In programul cursurilor aceste materii se îmbină cu studiul economiei politice, al teoriei generale a dreptului şi Statului, Istoriei României, legislaţiei muncitoreşti, dreptului cooperatist, dreptului financiar, organizării judecătoreşti, criminologiei, ştiinţei penitenciare Deasemeni se vor ţine cursuri de materialism dialectic şi istoric. na din principalele sarcini sie corpului didactic responsabil de ridicarea nouilor cadre pentru aparatul justiţiei este pe lângă pregătirea profesională crearea nivelului ideologic şi fstic al elevilor şcolilor juridice. Preocuparea esenţială a conducerilor şcolilor juridice de un an şi a corpului profesoral trebue să fie ca elevii să se deprindă să gândească marxist-leninist, să judece fiecare noţiune pe care o studiază în lumina ideologiei marxisteleniniste, ideologia clasei muncitoare. Elevii trebue să înţeleagă că marxism-leninismul nu este un obiect oarecare de studiu, pe care trebue să-l înveţe ca şi pe celelalte, ci o ştiinţă care-l învaţă să gândească, să judece, să se orienteze just în rezolvarea problemelor celor mai complicate, prnind la o muncă grea, plină de răspundere, dar şi de perspective, atât corpul didactic cât şi elevii şcolilor juridice de un an, trebue să ştie că întreaga clară muncitoare, întregul nostru popor muncitor, aşteaptă de la ei maximura de efort pentru a corespunde sarcinilor ce te reviz- du a contribui la realizarea unei justiţii cu adevărat populare. • La deschiderea şcolilor juridice de on or de ADRIAN MIHALCA secretar general al Miisterului Justiţiei