Scȃnteia, ianuarie 1949 (Anul 18, nr. 1315-1338)

1949-01-01 / nr. 1315

Anul 1948 s’a încheiat. A fost un an de luptă a prole­tariatului international pen­tru democraţie şi socialism, un an de noui victorii ale tor­telor democratice asupra forţelor imperialismului. Declaraţia consfătuirii pe care reprezentanţii unor par­ade comuniste au tinut-o în Polonia la sfârşitul lui Sep­tembrie 1947 şi Rezoluţia Bi­roului Informtiv „Asupra si­tuaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia“ — au fost principalele documente care au determinat în anul ce s’a scurs principala orientare a luptei clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii, a­­tât în ţările cu democraţie populară, cât şi în ţările ca­pitaliste. Partidele comuniste. lup­tând împotriva manifestări­lor naţionaliste au ridicat şi mai sus steagul internaţiona­lismului proletar, şi şi-au în­tărit rândurile pe plan ideo­logic şi organizatoric. întregul lagăr democratic a condamnat în unanimitate clica trădătoare a lui Tito din Iugoslavia, care încercase să spargă frontul socialismu­lui prin activitatea sa făţar­nică, trotkistă, de submi­nare. In cursul anului care a tre­cut, forţele socialismului şi ale democraţiei au crescut imens. Pentru tara socialis­mului, Uniunea Sovietică, anul 1948 a fost anul unui nou şi puternic avânt al eco­nomiei, culturii şi bunei stări a maselor populare. Indus­tria sovietică a depăşit cu 17'/# nivelul anului 1940. Succesele obţinute de po­porul sovietic ne îngădue să afirmăm cu siguranţă că planul cincinal stalinist de după război va fi îndeplinit înainte de termen. Sub conducerea înţeleaptă şi încercată a marelui Stalin, Uniunea Sovietică este în fruntea luptei pentru pace trainică şi democratică în lumea întreagă, pentru cola­borarea frăţească între po­poare. pentru salvarea civi­lizaţiei de barbaria capita­listă. Oamenii muncii din ţările cu democraţie populară au obţinut în 1948 succese con­siderabile. Profundele trans­formări politice care s’au re­alizat în aceste ţări, naţio­nalizarea marii industrii, re­forma agrară, politica de în­grădire şi de înlăturare a chiaburilor, precum şi pri­mii paşi pe calea spre crea­re cooperaţiei în agricul­tură, unirea forţelor clasei muncitoare şi desfăşurarea iniţiativei oamenilor muncii, toate acestea au creat o bază solidă pentru desvolta­­rea încununată de succes a ţărilor cu democraţie popu­lară. Aceste ţări realizează trecerea dela capitalism la socialism, sprijinindu-se ne~ regimul democraţiei populare care îndeplineşte cu succes funcţiunile dictaturii proleta­riatului în situajia istorică dată. In ţările cu democraţie populară este înfăptuită do­minaţia oamenilor muncii sub conducerea clasei mun­citoare. Ele se desvoltă şi sc întăresc cu sprijinul puternic al Uniunii Sovietice. In Ungaria, planul trienal va fi îndeplinit înainte de termen. Planul bienal a fost realizat cu succes în Ceho­slovacia. îndeplinirea planu­rilor în^ Bulgaria şi Polonia continuă la un nivel ridicat. Anul ce s’a scurs a fost marcat de una din cele mai importante realizări ale cla­sei muncitoare din ţările cu democraţie populară : unifi­carea partidelor muncito­reşti în România, Ungaria. Cehoslovacia, Polonia, fu­zionarea partidelor social­­democrat bulgar cu partidul comunist bulgar pe baza doctrinei marxist-leniniste. Acest fapt pune capăt sci­ziunii mişcării muncitoreşti din aceste ţări; el înseamnă o nouă consolidare a forţelor democraţiei şi socialismului. Un bilanţ important al a­­nului^ ce s’a scurs este, pen­tru tarile capitaliste, înteţirea luptei dusă de masele popu­lare pentru interesele lor vi­tale, creşterea influentei şi întărirea rolului conducător al detaşamentului de frunte al oamenilor muncii, clasa muncitoare şi a avantgărzii sale, partidele comuniste. In cursul întregului an ce s’a scurs, masele populare din Franţa au fost antrenate într’o mişcare vijelioasă. Lupta oamenilor muncii a răsturnat unul după altul gu­vernele de marionete ale im­perialismului american. Miş­carea grevistă a sporit neîn­cetat. In Octombrie şi No­­emhrie, greva eroică de opt săptămâni a minerilor fran­cezi s’a soldat cu o întărire a poziţiilor Confederaţiei Ge­nerale a Muncii şi cu izola­rea şi demascarea scizioniş­­tilor din „Force Ouvriére”. Primejdia unor noui im­pozite de nesuportat, cerute de reprezentanţii imperialis­mului american şl de agen­tura lor din Franţa, ca şi primejdia aservirii nationale, apropie clasele mijlocii de frontul proletariatului. In­fluenta Partidului Comunist Francez creşte şi se extinde, după cum dovedesc recen­tele alegeri parţiale comu­nale. S’a accentuat mişca­rea împotriva aţâţătorilor la un nou război. Dovadă e miş­carea luptătorilor pentru li­bertate şi marele succes al Congresului National pentru apărarea păcii şi libertăţii, tinut la sfârşitul lui Noem­­brie. Masele populare din Franţa sprijină cu hotărîre declaraţia Partidului comu­nist în sensul că „poporul francez nu va lupta niciodată împotriva Uniunii Sovie­tice“. In Italia, mişcarea munci­torească şi democratică s’a desfăşurat în toată amploa­rea în cursul grevei generale de protest ce a urmat aten­tatului împotriva tovarăşului Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comu­nist Italian. Pe deoparte fu­nestele consecinţe economice ale „planului Marshall“ care au adus la şomaj peste 2,5 milioane de muncitori italieni şi la sugrumarea industriei, iar pe de altă parte, politica trădătoare a guvernului care sprijină cu zel crearea Blo­cului occidental şi a Uniunii atlantice agresive ^ şi anti­populare, intensifică înche­garea tuturor forjelor anti­­imperialiste şi democratice, care luptă pentru libertatea şi independenta naţională a Italiei. Neavând siguranţa că po­poarele unor ţări ca Franţa şi Italia vor putea fi folosite drept came de tun într’un război împotriva U.R.S.S., aţâţătorii la război îşi pun speranţele în Germania de Vest ocupată de ei şi în Spa­nia fascistă. Dar la rândul său Germania de Vest de­vine, pentru lagărul imperia­list, un isvor de noui contra­dicţii interne. Cât despre Spania, acolo au loc greve, vitejii partizani luptă cu arma în mână împotriva re­gimului lui Franco. Imperialiştii se lovesc peste tot de rezistenta hotărîtă a masselor populare care nu acceptă situaţia de sclavi ai imperialismului american. Armata populară demo­crată greacă eliberează re­giuni tot mai considerabile de sub dominaţia monarho­­fasciştilor vânduţi imperialis­mului anglo-american. In ţările Americii Latine deasemeni creşte mişcarea antiimoerialistă. Poziţiile imperialismului se clatină din ce în ce mai mult în Asia. Lupta oamenilor muncii din China este de o importanţă covârşitoare pen­tru întărirea mal departe a forţelor lagărului democratic, pentru a crea o şi mai mare superioritate de forţe a a­­cestui lagăr faţă de lagărul imperialist. Armata populară de eliberare din China, sub conuucerea Partidului Co­munist Chinez, a repurtat o serie de victorii strălucite. Popoarele din Indonezia, Viet-Nam, Birmania, Malaya, luptă d&asemenea eroic pen­tru independenţa lor. Chiar şi în Statele Unite ale Americii. această tar* devenită după prăbuşirea a­­gresorilor fascişti centrul reactiunii mondiale, înfrân­gerea candidatului republi­can Dewey, cu prilejul ale­gerilor prezidenţiale, a arătat că majoritatea poporului a­­merican respinge un program de agresiune imperialistă şi de stabilire a unei dictaturi făţişe şi brutale a capitalu­lui monopolist. Astfel, anul 1948 a con­firmat în întregime cuvintele tovarăşului Stalin cu privire la superioritatea forţelor păcii fată de forţele războiu­lui, a forţelor democraţiei şi socialismului faţă de forţele reactiunii şi imperialismului. In pragul anului 1949, la­gărul antiimperialist şi de­mocratic priveşte viitorul cu încredere. Noi ştim că impe­rialiştii nu vor ceda poziţiile lor fără să lupte. Dar noi trăim într’o epocă în care, după cum a spus tovarăşul Molotov, „toate drumurile duc la comunism’’. Forţele clasei muncitoare şi ale întregului lagăr demo­cratic vor creşte pe zi ce trece tot mai mult, pe când forţele lagărului imperialist slăbesc tot mai mult. Des­­voltând şi consolidând succe­sele obţinute în anul ce s’a scurs, întărindu-şi rândurile pe plan ideologic şi organi­zatoric, căutând să realizeze o închegare din ce în ce mai mare a tuturor forţelor de­mocratice şi patriotice ale popoarelor, partidele comu­niste şî muncitoreşti vor ri­dica şi mai sus steagul luptei pentru libertatea şi indepen­denta naţională a ţărilor lor, vor lupta cu şi mai multă ho­­tărîrejmpotriva oricăror de­naturări a teoriei marxism­­leninismului, împotriva ma­nifestărilor naţionalismului burghez, pentru întărirea in­ternaţionalismului proletar, pentru rolul conducător al clasei muncitoare şi al parti­dului ei, partidul comunist, în lupta pentru triumful for­ţelor democraţiei şi socialis­mului în lumea întreagă. *) Artiool.de fond apărut in „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“■ Nr. 1 (28), din 1 Ianuarie 1949. Mesajul prof. dr. C. I. Parhon preşedintele Prezidiului Marii Adunări Nationale adresat cetăţenilor R. P.R. cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou 1949, prof. dr. C. I. Parhon, preşedntele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, a adresat cetăţenilor Republicii Populare Ro­mâne, următoarea urare: Iubiţi cetăţeni ai Republicii Populare Române, In pragul Anului Nou vă adresez, tn numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, un căldu­ros salut ţi felicitările cele mai sincere. Anul 1948 a arătat cu prisosinţă tuturor, ce măreţe realizări se pot înfăptui pe tărâmul po­litic. economic, cultural ţi social, atunci când clasa muncitoare, sub conducerea Partidului •ău. Partidul Muncitoresc Român, având drept »'.lat ţărănimea muncitoare, deţine In mâinile tale viguroase puterea politică. Drumul parcurs în anul ce a trecut, este dru­mul care duce spre lumină. spre bunăstarea poporului nostru muncitor. Păţii pe care noi i-am făcut, n'au cunoscut un drum uţor dar greutăţile întâmpinate au I fost învinse prin hotărîrea ţi dârzenia celor ce muncesc dela oraţe ţi sate. care ţi-au înmă­­nunchiat eforturile spre un singur ţel, — con­struirea temeliilor socialismului în ţara noa­stră. Realizările obţinute în 1948 au dat posibili­tatea introducerii tn viaţa noastră economică o Planului, a cărui realizare va creia noul resurse pentru a clădi o ţară înfloritoare ţi prosperă. Dragi cetăţeni ţi cetăţene, Dacă sforţările noastre ale tuturor au adus isbâoziie din anul 1948, anul care vine ţi care trebuie să consolideze ţi si lărgească toate cuceririle noastre, cere din partea noastră, a tuturor, un nou avânt In fabrici, în uzine, pe ogoare muncim pen­tru noi; rodui efortului nostru ne aparţine. Planul economic prevede creţterea valorii producţiei noastre industriale cu 40"' o, precum ţi o însemnată sporire a producţiei agricole. Vom produce mai mult ţi mai bine, conştienţi că prin munca noastră făurim o ţară a socia­lismului, în care nu vor mai avea ce căuta ex­ploatatori) ţi unde celor ce muncesc le este asiaurată bunăstarea. Pilda U. R. S. 5., ne este nouă îndemn fa luptă, iar sprijinul ei politic ţi economie ne dă posibilitatea să realizăm măreţele noastre sarcini. Să pornim cu n«« avânt în muncă. Să scoa­tem la lumină inepuizabilele resurse creatoare ale oamenilor muncii ţi să le punem în slujba tinerei noastre Republici Populare. Pe acest drum ai efortului colectiv a: oame­nilor muncii dela oraţe ţi sate, să mergem mai departe, astăzi când in faţa noastră se des­chide un an nou. Să-l parcurgem cu fruntea sus. mândri că sun­tem un popor liber, care clădeşte pentru el o ţară a socialismului, a păcii, a bunei stări. La mulţi ani! LA SOLEMNITATEA CONFERIRII DECORAŢIILOR ACORDATE CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII UNUI AN DELA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE ROMANE Telegrama de felicitare trimisă tu ocazia Hu> loa profesorului Oi. C.!. Psrhan. preşedintele PrezWni Harii Adunări nationale, de primul ministru d[. Fein Groza EXCELENTEI SALE DOMNULUI PROFESOR DR. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţiona e BUCUREŞTI Cu ocazia Anului Nou, vă rog să primiţi din partea poporului român, a Guvernului ţi a mea. cele mai bune urări de sănă­tate, pentru Dvs ţi Prezidiul Mari; Adunării Naţionale, pen­­truca în anul ce vine să duceţi Republica Populară Română spre noui succese pe drumul consolidării democraţiei popu­lare în ţara noastră. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri [0IÉUI Mâl I Siiifisleioi Siiliiu lelkit) oamenii muncii i lP. I iu irilejul Anului Plou TOV. GHEORGHE APOSTOL Preşedintele C, G. M. Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu întreţinându-se cu câţiva dintre fruntaşii , producţiei decoraţi Muncitori cu braţele si cu mintea decoraţi BUCUREŞTI MOSCOVA, SI Decembrie 1948. — Consi iul Central al Sindicatelor din U R. S. S„ fe­licită cu ocazia Anului Nou pe toţi membrii sindicatelor ţi mun­citorii din R. P. R. Urăm Sin­dicatelor române succes In în­tărirea democraţiei populäre ţi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ţi cultură a muncitori­lor. Suntem siguri că sindicatele din R. P. R. vor consolida din toate puterile lor unitatea mişcării sindicaLe mondiale. V. KUZNEŢOV Preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din U. R. S. S. Convocarea plenarei Comitetului Centrai al C. 6. M. Comitetul Executiv convoa. că plenara Comitetului Cen. trai al Confederaţiei Gene. rale a Muncii fn zilele de 7 Si 8 Ianuarie ora 9 diminea. ţa în Bucureşti, cu următoa­rea ordine de zi: 1. Sarcinile sindicatelor in îndeplinirea planului general economic; 2 Noul sistem de salari, zare; 3 Contractul colectiv; 4. Asigurări Sociale; 5. Probleme organizato. rice; 6 Diverse. COMITETUL EXECUTIV C G M. i j Generalis simului LV, Stalin silui V,M. Molotov, ministru de Externe al U. R. S, Sprecum şi prim-miniştrilor şi miniştrilor de externe ai ţărilor de democraţie populară de d. dr. Petru Groza şi tov, Ana Pauker Cu ocazia Anului Nou 1949, d. dr. Petru Groza, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a trimis, în numele Guvernului român, următoarea telegramă Vă rog să primiţi felicitări ţi cele mai bune urări cu prile­jul Anului Nou. pentru Domnia-Voastră personal ţi pentru pros­peritatea ţi întărirea Marii U. R. S. S. vecină ţi prietenă, care sub conducerea genială a lui Iosif Vissarionovici Stalin stă în fruntea forţelor democratice ţi anti-imperiaiiste, în lupta pen­tru pace. libertate ţi socialism. ANA PAUKER rrvnistru, Afacerilor Externe a>i Republicii Populare Române Cu aceeaşi ocazie, d. dr. Pe­tru Groza a mai adresat tele­grame de felicitare lui: Anto­nin Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Cehoslovace, Is'van Dobi. preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Un­gare, Joşii Cyrankiewicz. pre­şedintele Consiliului de Mini­ştri al Republicii Poloneze, Gh Dimitrov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Bulgaria şi general-colonel Enver Hodja, preşedintele consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Albania. Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Române, a a­­dresat telegrame de felicitare d-rului V. dementis, mini­strul de Externe al Republicii Cehoslovace, Rajk László, mini­strul de Externe al Republicii Ungare Zigmund Modzelew­­ski, ministrul de Externe al Republicii Poloneze V. Kola­­rov, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, şi general - colonel Enver Hodja, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Albania.--------------------------------------------------------------r A APARUT LUPTA DE CLASA ORGAN TEORETIC Şl POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Seria V-a Nr. 2 Octombrie-Decembrie 1943 SUMAR Comunicat asupra şedinţei plenare a Comitetului Central al P.M.R. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la Planul General Economic al R. P. R. pe anul 1949. EDITORIAL: Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi însem­nătatea el pentru ţara noastră, de SORIN TOMA Strategia şi tactica leninist-stalinistă, de VASILE LUCA Primul volum al Operelor Iui 1. V. Stalin. Despre verificarea activului de partid, de ION V1NŢE Pe drumul revoluţel noastre culturale, de MIHAIL ROLLER Din experienţa şcolilor centrale de partid, de ZINA BRANCU Lucrările lui A. A. Jdanov apărute în limba română, de NESTOR IGNAT REVISTA REVISTELOR: „Pentru pace trainică, pentru demo­craţie populară!“ — S. Brucan; „Studii“ — I. Banu; Voprosi Filosofi! — B. Zaharescu; Társadalmi Szemle — G. Ardeleanu; Weg und Ziel — S. Emil. In cinstea primei aniversări cu prilejul zilei de 30 Decembrie cu „Ordinul Muncii“ şi Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ La propunerile făcute de ministrul Afacerilor Externe ,,pentru a distinge, cu prilejul zilei de 30 Decembrie, pe muncitorii cu braţele şi cu mintea, care s’au evidenfiat în fabrici, mine. şantiere, instituţii de cultură, în birouri, prin avântul, iniţiativa şi priceperea lor în muncă, prin ridicarea calităţii şi pxducti vi taţii muncii, prin ridicarea nivelului ştiinţific, literar şi artistic al ope­rei lor, prin noua concepţie şi atitudine faţă de muncă, isvorîte din devotamentul faţă de popor şi faţă de regi* mul democratic popular'', Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit ..ORDINUL MUNCI!“ si OR­DINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMANE“ în diferite clase, ur­mătorilor: Ordinul Muncii“ Clasa IM Prof. dr. Parhon I. Constantin, dr. Groza Petru, Gheorghiu-Dej Gheorghe, Săvulescu Traian, Vol­­tec Ştefan, Pauker Ana, Luca Vasile, Georgescu Teohari, Ră­­dăceanu Lotar, Chişinevschi Iosif, Moghioroş Alexandru, Bodnăraş I. Emil, Vasilichi Gheorghe, Con­­stantinescu Miron, Chivu Stoica, Apostoj Gheorghe, Bunaciu A- vram. Chişinevschi Liuba. Gheor­ghe Pintilie, Banu Petre şef de echipă niiuitor. Şantierele Navale T. Severin, Sovrom; Iordăchescu ion, nituitor constructor, Sovrom Galaţi Şantierele Navale ; Roşea Marin, nituitor. Şantierele Navale Sovrom-Galaţi. Ştefan Ion,, aj. ma­estru sondor, Centrala Petroliferă Muntenia Prahova ; Andrica Ludo­vic miner, Valea Jiului; Gali Hermi­nus, strungar fier, Steagul Roşu, Braşov; Ing. Matusek Richard, U- zlnele 6 Martie Tohan; Waserman Ilka, Nlcolau Sergiu. Cernătescu Radu. UDR-Reşiţa; Podoleanu Jaques, Guină Nicolaé, UTM; Vidraşcu, Ion, Hahn Emeric, Controlul Eco­nomic; Munteanu Vasile, Ministe­rul Agriculturii; Ing. Anghel Ni­­colae. Ministerul Agriculturii; Bar­bu Radu Ministerul Silviculturii; ing. Lăzărescu Constantin, Minis­terul Silviculturii; Tigoiu Mircea, Loncear Carol, Ministerul Indus­triei (Reşiţa); Raluca Ripan, Bă­­dărău Eugen, Milcu Ştefan, Eu­­sebiu Camilar, scriitor; Marcel Breslaşu scriitor; Dragoş Petru, scriitor; Sahlghian Ion, regizor; Sonia Cluceru, artistă, Teatrul Na­ţional; Ligia Macovel, pictoriţă; Gheorghe Vida, sculptor; Mihail Andricu, compozitor. „Ordinul Muncii“ Clasa II Matveev Alenei, technician T.A-R.S. „Ordinul Muncii“ Clasa III Alexa Augustin, Suder Wiliam, nea, Emanoil Vinea, Coliu Dumi- maestru turnător. Şantierul Galaţi; Sălăjeanu Leontin, Bontea Ştefan, tru, Babenco Simion, Grigore Bârzuică Ion, nituitor, şef de e-Ceauşescu Nicolae, lonescu Vasile, Preoteasa, Păsculescu Elena, Ho- chipă, Şantierul T.-Severin; Bâr-Manole Ofeiia, Vasile Modoran, leşteanca Petru, ajustor mecanic, Ludovic Takacs, Constantin Prii- Şantierul Galaţi; Dima Horobăţ, (Conţin în pag. 2-a, col. 1-2-3) a Republicii Populare Române minerii din Valea jiului au lucrat în ziua de 30 Decembrie In ziua de 30 Decembrie 1948, ziua aniversării unui an dela proclamarea Repu. blicii Populare Române, defi sărbătoare legală, muncitorii mineri dela întreprinderile „Petroşani” şi ,,Lonea” din Valea Jiului s’au prezentat voluntar la lucru. Muncind cu entuziasm, mi­nerii din Valea Jiului au ex. tras. în ziua de 30 Decem­brie, 6500 tone cărbune brut, dovedind astfel spiritul nou fată de muncă care.i însu­fleţeşte şi dragostea tor fierbinte pentru Republic noastră Populară. Pentru această acţiune înalt patriotism. Ministr Minelor şi Petrolului a mis minerilor din Valea lui o telegramă de felii in numele Guvernului. Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de produ 1HWHHanBVWiJHHHaMHgggHirBgnaBggggHMMMi#MMK ■■•■■iaanmBMaManmBgBaMMgmMg 3 şarje de oţel pe .« toarnă la două cuptoare „Siemens-Ma* oţelarii dela „Oţelul Roşu“ Planul General Economic pre­vede sporirea producţiei de o­­ţei la 116"Io fată de 1948. Pen­tru realizarea acestei sarcini, trebuiesc îndeplinite o seamă de condiţiuni. Intre altele, du­rata de pregătire a unei şarje trebuie scurtată prin reducerea la minimum a timpului ce se pierde în special la încărcarea cuptoarelor. In anul 1948, cuptoarele Sie­mens-Martin din cele trei mari uzine siderurgice: Reşiţa, Hu­nedoara ţi Oţelul Roşu, au dat Tn medie 2,3—2,5 şarje In 24 de ore. PENTRU ÎNDEPLINIREA Şl DEPĂŞIREA PREVEDERILOR PLA­NULUI. ESTE NECESARA OBŢINE­REA A CEL PUŢIN 5 ŞARJE ÎN 24 DE ORE. ACEASTA ÎNSEM­NEAZĂ UN PLUS DE CCA. 20—25»/« OTEL FATA DE PRO­DUCŢIA ANULUI TRECUT. Deaceea, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din oţelării au pornit lupta pentru scurtarea duratei de pregătire a şarjelor sub lozinca: „o şarjă pe schimb, oţel de bună calitate“. In această luptă, oţelarii cup­torului Siemens-Martin No. 4, al uzinei „Oţelul Roşu", au înregi­strat însemnate succese. Anga­­jându-se în lupta pentru reali­zarea lozincei „o şarjă pe schimb, oţel de bună calitate", ei se găsesc în cea de-a 13-a zi în care au dat consecutiv câte 3 şarje în 24 de ore. însufleţiţi de acest exemplu, şi oţelarii celor­lalte cuptoare din uzina „Oţelul Roşu“ au pornit lupta pentru scurtarea timpului necesar pre­gătirii şarjelor. Astfel, |a 1 Ianuarie, topitorii dela cuptorul Siemens-Martin No. 2, au reuţit să ridice me­dia şarjelor dela 2,3 şarje fa 3 şarje în 24 de ore. Deasemeni, au reuţit să scurteze durata medie de pregătire ■ şarjelor dela 2.5 la 27 şarje în 24 de ore ţi oţelarii cuptorului No. 1. A rămas în urmă cuptorul No. 3, care n’a realizat, decât 2,4 şarje în 24 de ore. Cel mai bun rezultat l-au obţinut oţelarii defa cupto­rul No. 4, ca re au reuţit să depăşească producţia de 3 şarje în 24 de ore. realizând la 30 Decembrie 3,4; la 31 Decembrie 3.2 iar la 1 Ianua­rie 3,3 şarje ţn 24 de ore. In ce priveşte durata cea mai scurtă de pregătire a unei şarje ea a fost stabilită de primtopitorul Orsari, care a realizat o şarjă în 6 ore 20 minute Numeroase alte şarje au fost pregătite în 7 ore şi 5 minute (Orsari), 7 ore 15 mi­nute (Hue şi Fochl), etc. Dar tovarăşii dela „Oţelul Roşu“ au mai înţeles că sar­cina lor nu este să lupte pen­(Continuare în pag. 2-a, col 7-8) cresc si se întăresc > Generalisimului Iosif Visse­­rionovici Stalin, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniu­nii Republicilor Socialiste So­vietice : GENERALISIMULUI IOSIF VISSARIONOVICI STAUN KREMLIN-MOSCOVA Cu prilejul Anului Nou, vă rog să primiţi în numele po­porului român, al Guvernului ţi al meu personal, urările cele mai călduroase pentru popoarele Uniunii Sovietice ţi pentru Marele lor Conducător. Anul 1949 să fie anul unor noui succese ale lagărului de­mocraţiei ţi păcii, a cărui forţă conducătoare este Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, călăuzită de geniul Domniei- Voastre. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri a Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Excelenţei Sale. Viaceslav Mi- Afacerilor Externe al Republi- hailovici Molotov, următoarea cii Populare Române, a trimis telegramă: EXCELENŢEI SALE VIACESLAV MIHAILOVICI MOLOTOV Ministru de Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sov etice VS -nn că nrîmiti felicitări ci cele mai buna urări cu orile-Prof. P. Constantincscu-Iaşi, Sa- Atanasie, maestru frez. Uzinele doveanu Mihail, Niculi Ion, Marin Tractorul-Braşov; Csachl losif, Fiorea lonescu, Vaida Vasile. maestru şamotor. Uzinele Lamino-Profirl Nicolae, Iordăchescu Teo- rul-Bucureşti; Şerban Gheorghe, dor, Stanciu Stoian, Vlnţe Ion topitor l-Uzinele I. S. S.-Hune- Bucur Schiopu, Mezincescu E- doara; Cosac Floarea, lucrătoare duard, Bârlădeanu Alexandru, Bo- Steaua Electrică Fieni-Dâmboviţa; rilă Petre, Crăciun Constanţa. lacobescu Dumitru, cond. technic, Drăghicl Alexandru Florescu Uzinele Electrlce-Braşov; Dobos Gheorghe, Pârvulescu Constantin. Stefan, şef de tren C. F. R„ P. Rangheţ losif, Petrescu Dumitru. Neamţ; Gherghlsan Constantin, Stoica Gheorghe, Bughici Simion. cazangiu, Progresul. Brăila: Das-Vass Ghizela, Jianu Marin, Tănă- călu Maria .filatoare Soc. Rom. sescu Stelian, Zeigher Simion, Sen- Ind. Bumbacului-Bucureşti; Hor­covicl Alexandru, Gheorghe Gas- vat Aiadar, topitor oţelar, I. . S. ton Marin, Ana Torna, Banu Con- Hunedoara; Popa Alexandru, prim stantin, aj. maestru sondor So- topitor oţelar I. S. S.-Hunedoara; vrompetrol Ţintea-Prahova ; Kis Druca Adolf şef secţie turnătorie. Carol, miner Valea Jiului; Paiu UDR-Reşiţa;- Chiju loan, maestru „Ordinul Muncii“ Clasa 11

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék