Scȃnteia, ianuarie 1949 (Anul 18, nr. 1315-1338)

1949-01-01 / nr. 1315

2 Iii n MI si ienini ierni in prilejul illei le 30 taie n „Omul Inf Si fiien! Jenin Repnfii Mirt Riîie" flJrmm e din pag. la) Ion Marian, maestru sculer, Șantierul T.Severin; Dascălu Gheorghe, strungar fier,.. Șantierul T.Severin; Mislea Ion, miner, Minele de av Hunedoara-Deva; Cuclineti Lorentz miner, Minele de aur Hunedoara-Deva; Steolea Iosif, miner, Minele de aur Hunedoara-Deva; Breha Ioan, miner, Minaur Valea Roşie; Fuchs Ion II, miner Dealul Crucii, Baia- Mare; GheorgheM. Gheorghe, strungar, Concordia-Ploeşti; Şerban Ioan, turnător, Concordia- Ploeşti; Rădulescu Dumitru, sondor, Regionala Ila Sovrompetrol; Bohan Fiorea, miner, Valea Jiului; Filat Ioan, miner, Valea Jiului; Dicac Wentzel, miner, Valea Jiului; Zamfir Ștefan, maestru, Soc. T.A-R.S.; Moşova Nicolae, marinar, Turnu Severin; Iosif Mihai, miner, Odorhei; Mortan Aurel, curăţitor turnătorie, Uzinele Steagul Roşu, Braşov; Marik Ion, forjar, Uzinele Flamura Roşie, Arad; Cimpoiaş Ion, muncitor industr., Uzinele Flamura Roşie, Arad; Văcăreanu N, maestru tinichigiu, Uzinele Tractorul, Braşov; Dragoş Mihail, ajustor, Uzinele Tractorul, Braşov; Slamnick Carol, strungar, Uzinele Tractorul, Braşov; Chiriac Maria, ajutoare lucrătoare, Uzinele Tractorul, Braşov; Nicoară Nistor, lăcătuş ajustor, 1. M. S. Sibiu; Barză Nicolae, lăcătuş, Uzinele Cugir, Hunedoara; Popa Dumitru, fierar, Vicola, Sibiu; Szabó Francisc, lăcătuş, Independenţa, Sibiu; Dosza Sigismund, lăcătuş, Independenţa, Sibiu; Zlahftka Dumitru ,turnător, Uzinele I. R. M. C. Miha-Prahova; Câmpeanu Alexandru, maestru electrician, Uzinele Uie Pintilie Mărgineanca Popeni-Prahova; Stănescu Gheorghe, maestru turnător, Uzinele Fero Email, Prahova; Ionescu Gheorghe, matriţer, Uzinele Vasile Roaită, Buc.; Onu Alexandru, lucrător intuitor Şantierul 7 Noembrie, Galaţi; Lonchiar Matei, tehnomecanic, Fabrica Grierul, Galaţi; Munteanu Gheorghe, sudor autogen, U.D.R., Reşiţa; Atortan Vasile,miner, Mina Anina-Caraş; Runcan Vasile, minier, Mina Anina-Caraş; Erdei Mihai, mecanic, Victoria, Hunedoara; Kiss Eremes, mecanic, Victoria, Hunedoara; Ghelu Petre, lăcătuş, Uzinele I.S.S, Hunedoara; Topliceanu Rudolf turnător, Uzinele I.S.S., Hunedoara; Covaci Iuliu, prim laminor, Ciocanul, Hunedoara; Coroleanca Ion, luminator, întreprinderea Nicolae Cristea, Galaţi; Biro Carol turnător, Vlahiţa-Odorhei; Szocz Bela, turnător fier, Vlahița-Odorhei; Ruegg Matei, muncitor, I. C. Frimu, Sinaia-Prahova; Pârvu Gheorghe, tehnician, şef de secţie, Uzina Electrică Grozăveşti-Bucureşti; Pluscal Gheorghe, electrician, Soc- Electrică, Braşov; Maxim Grigore, electrician, Soc. Electrică, Braşov; Georgescu Florica, lucrătoare filatoare, Industria Bumbacului-Bucureşti; Mircea Rafira, lucrătoare ţesătoarei, Fabrica Industria Română-Mediaş; Roza Ana, lucrătoare-ţesătoare, Fabrica Industria Română-Mediaş; Ogneanu Silvia, lucrătoare-ţesătoare, Fabrica Industria Română-Mediaş; Dinu Ion, strungar, Fabrica Trainica-Dâmboviţa; Ionescu Victor,, inginer, Fabrica de Hârtie, Buşteni-Prahova; Anghei Iordan, maestru, Zărneşti-Braşov; Balint Iosif, şef uzină butelii, Fabr. de Geamuri Târnăveni; Neagu Gr., fochist, Fabr. Ciment-Dămboviţa; Bereamui Ion, muncitor maestru mecanic, Fabrica Record-Mediaş; Filimon Ana, lucrătoare, Fabrica de Cauciuc Braşov; Zaharia Constantin,frânar, Serv. C.F.R., P. Neamţ; Ancuţa Nicolae, fochist, Serv. C.F.R., P. Neamţ; Ferecau Simion, macaragiu, I.S.S., Hunedoara; István Petru, muncitor, U. D. Reşiţa; Laţu Ion, oţelar, U. D. Reşiţa; Ciucleru Tudor, electrician I.R.N., Brăila; Albu Ion, maestru ceramist, Uzinele Chimice Târnăveni; Militari Ilie, muncitor, Uzinele Chimie Târnăveni; Szily Tiberiu, muncitor, Fabrica Kruts Herbac, Cluj; Hajdú L., muncitor, Fabrica Jonas Herbac, Cluj; Faur Traian, matriţer, Uzinele 23 August, Bucureşt ; Dominica Lonchier, şef atelier mecanic, I.R.N., Brăila; Ivanov Lazăr, lucrător turnător, Şantierid 7 Noembrie I.M.S. Galaţi; Dragută Nicolae, maestru laminator, Uzinele I.S.S. Hunedoara; Bogdan Gheorghe, matriţer, Vestitorul, Bucureşti; Herscu Lupu, mecanic, Viscofil, Bucureşti; Sumăraru Ion, mecanic, I.M.S. Sibiu; Teleki Andrei, mecanic, Fabrica Elastic, Sibiu; Ioniță Ion, strungar, Macazul, Ploeşti; Grosnni Nicolae, Simulescu Dumitru, Tamara Popescu, Mănescu Radu, Onescu Cornel, Adorian Gheorghe, Cușnir M. Clara, Anastasiu Petre, Barbu Maria, Rodan Eugen, Mihai Aurelia, Sevcenco Serghie, C. G. M., Goldenberg Avram (Vaida) F. 1. Radu Tănase, Lăzărescu Ion, Radu Lidia, Moscuna Adriana, Petre Nesia, Corin Aurel, Marcuson Gavril, Iacob Adam Faierstein, Negoiţă Vasile, Manole Tudorache, Valeu Vasile, Gaismschi Elvira, Abramovici Lică (Chiriţă), Raţiu Ludovic, Cluj; Aranici Pavel, Târnava Mică; Moldoveanu Gheorghe, I.M.S.; Crainic Roman, Valea Jiului; Schusler Carol, Trei Scaune; Nedelcu Iosif, Braşov; Dărăbăneanu Teodor, Constanţa; Pateu Ion, Mehedinţi; Eftimiu Vasile, Dolj; Nistor Constantin, Iaşi; Dragomirescu Gheorghe, strungar, Concordia-Ploeşti; Frunză Paulina, muncitoare, Fita, Arad; Popovici Ion, Protopopescu Eui, Nichita Vasile, Szekely Şari, Schor Anghel, Andronic Ilie, Iosub Blanca, Mănescu Ela, Goldbergen Fani, Cristea Uie, Barbu Gheorghe, Seciu Ştefan, Cristea Aurel, Alba; Ciopor Ludovic, Mureş; Medveşan Ion, Târnava Mare; Butyka Francisc, Someş; Baciu Ion, Braşov; Belu Dumitru, Gorj; Tudose Ilie, Teleorman; Zistrescu Ion, Buzău; Mihai Nicoe, Tulcea; Aspazia Matei, Botoşii; Tuble Dumitru, Bacău; Banu Vasile, Brăila; Roşu Gheor- Roman; Rădulescu Ştefan, I; Turcan Ene, Suceava; ru Maria, Timiş Torontal; ■v Milorad, Reşia; Leş Ion, iie; Baum Iosif, Mara’inea Ciobotaru, Hagiefaz Suzana, Cluj; Tije G. M.; Tâmnoveanu M.; Lemnaru Gheormuncitor, Industria Sârmei, Turda; Vasi Rusalin, topitor, Oţelul Roşu, Severin; Jude Petru, Hlusin Andrei, laminator şef, U. D. Reşiţa; Hirschbein Aurica, Engher Eliza, Ardeleanu Livia, Dcheleanu Margareta, Schuster Erika, Roman Mihai, Vasiliev Vladimir, Debelea Emeric, Constantinescu Mihail, Misoviei Ernest, Dumitrescu Petre, Ionas Petru, Turda; Niculescu Maria, Dâmboviţa; Petre Ludovic, Oradea; Vasile M. Topan, Roman; Habinca Elisabeta, Baia; Victor Albu, Teleorman; Buftea Scarlat, Dolj; Kopcsos Ecaterina, Arad; Cireşluga Iosif, Brașov; Constantin Matin, Roman; Lepădatu Constantin, C.G.M.; Haber Ivanner, C.G.M.; Eva Rab, C.G.M.; Sandu Eliad, C.G.M.; Maria Niculae, U.F.D.R.; Fazecaş Ion, U. T. M.; Aslan Ana, Dona Henri, gazetar; Maria Banuş, scriitor; Mitutineanu Ion, Zimbrea Octav, Controlul Economic, Braşov; Coman Aron, Controlul Economic, Timişoara; Fiacs Maurichi, Controlul Economic, Brăila; Babuci Pavel, Ministerul Minelor şi Petrolului; Ganiski Sergiu, Ministerul Minelor şi Petrolului; Chiriţă Panait, Ministerul Minelor şi Petrolului; Stânescu Luigi, Ministerul Comunicaţiilor; Ion Constantin, Ministerul Comunicaţiilor; Teac Vasile, Ministerul Finanţelor; Nistor Ion, Ministerul Cultelor; Jarol Rezsa, Ministerul Artelor şi Informaţiilor; Tudor Vlad, Ministerul Artelor şi Informaţiilor; Petcu Tudor, Ministerul Lucrărilor Publice; Capacea Ion, Ministerul Muncii; Breban Iosif, Ministerul Agriculturii; Alexandri Alexandru, Ministerul Agriculturii; Micşunescu Ion, Ministerul Agriculturii; Rudeanu Heinrich, Ministerul Silviculturii; Pătraşcu Andrei, Prefectura Poliţiei Capitalei; Anker Emeric, Prefectura Poliţiei Capitale; Gheorghiu Adrian, Prefectura Poliţiei Capitalei; Nicolau Victor, Dobre Iordache, M.A.I., Covurlui; Pop Dumitru, M. A. I., Satu Mare; Bele Petre, Prefect, Arad; Horia Marian, Prefect Cluj; Filoreta Oprescu, soră raritate, Spitalul Elias; Ilea Teodor, A Ministerul Sănătăţii; Stanciu Nicolae, Ministerul Afacerilor Externe; Ing. Uzunov Vatim, din Ghelar, A. P.; Rab Ioan, Sulamita Constantinescu, Controlul Economic; Soare Ion, Ambrus Coloman, Goncaruk Petre, Drăgănescu Victor, M.A.I. Direcţia Politică; Baico Mihail, M.A.I. Direcţia Politică; Hărăţu Constantul, Baia; Mititelu Valeria, Putna; Bagede Iosif, Reşiţa; Ianca Solomon, Slobodă Ion, Gherman Ion, Deva; Velcescu Gheorghe, C. G. AA.; Farladanschi Iacob, C. G. M.; Szekely Francisca, U.F.D.R.; Brezoianu Ecaterina, U.F.D.R.; Comnacu Nicolae, Frontul Plugarilor; Ileana Răcianu, U.F.D.R.; Lt. Col. Cățoiu Vasile D.S.P.; Lt. Col. Mănescu Cornel, D. S. P.; Marga Corin, controlul economic; Tudor Ion, controlul economic, Gorjghe, Frontul Plugarilor; Ţăranu Ion, Frontul Plugarilor; Ciochircă Pavel, F.I.A.P.; Szabó Etel, U.P. At.; Tompa Ștefan, U.P.M.; Cpt. Jelev Ioan, D.S.P.; Bantea I. Eugen, D.S.P.; Locica, Alexandru, M.A.I., Satu Mare; Coisma Valeriu, M.A.I., Iași; Jurca Aron, M.A.I., Oradea; Ileana C. Marin, M.A.I., Roşiorii de Vede; Budnărică V. Mircea, M.A.I.; Antonie Marin, M.A.I., Adiţie; Eugenia Luncaş, F.I.A.P.; Ionescu Leoidida, Ministerul Justiţiei; Clejan Samoil, Ministerul de Sirvanţe; Cerbu Alexandru, Ministerul Sănătăţii; Dulgheru Mişu, Bughici Ana, Ministerul Afacerilor Externe; Bojan Agneta, Ministerul Sănătăţii; Cuţuleanu Stelu (Ştefan), Ministerul Afacerilor Externe. La festivitatea care a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe in seara zilei de 30 Decembrie 1948, prof. dr C. I. Palrhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționalle, a Suciu Petre, Ministerul Afacerilor Externe; Elena Georgescu, Ministerul Afacerilor Externe; Pompei Dimitrie, Silviu Brujan, gazetar; Bălănescu Mircea, gazetar; Alexandru Jar, scriitor; Joja Atanase, Tiulescu Constantin, Ministerul Finanţelor; Oprişan Nicolae, Ministerul învăţământului Public; Marinescu Nicolae, Ministerul Industriei; Nicolschi Alexandru, Fuchs Beriş, Birtaş Gavril, Dobre Nicolae M.A.I.; Petrila Florian, M.A.I.; Luca Spiridon Dumitru, M.A.I.; Szilagy Ignatie, prefect, Odorhei; Bariu Ion, Ignat Nestor, gazetar; Beate Fredanov, artistă; Jules Cazaban, artist; Alfred Mendelsohn, compozitor; Szönyi Ştefan, pictor, Timişoara; General Int. Niculescu Constantin, înmânat decoraţiile celor distinşi. Tot cu acel prilej, au fost înmânate decoraţiile şi celor distinşi înainte de prima aniversare a proclamării R.P.R. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române" Clasa 11 Leonte Răutu, Gheorghe Hosu, Aurel Viton, Ivanel Rudenco. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ Clasa 111 Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ Clasa IV * Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ Clasa V Acuirea foştilor deţinuţi şi inttaţi politici antifascişti din Capitală intarie 1949, orele 19, In sala Consiliului Sindical Judeţean din B-dul 6 Martie Nr. 25, va avea loc adunarea extraordinară a foştilor deţinuţi şi internaţi politici antifascişti, cu următoarea ordine de zi: 1. — Darea de seamă asupra activităţii Comitetului Central al Federaţiei. 2. — Darea de seamă asupra celui de al doilea Consiliu Internaţional al F. I. A. P. P., întrunit la Bruxelles de la 26 — la 30 Noerobrie 1948. Foştii deţinuţi şi internaţi politici antifascişti care nu şi-au ridicat încă invitaţiile, le mai pot ridica de la sediul Comitetului Central al Federaţiei din Str. Spătarului Nr. 18. Federaţia Naţională a Foştilor Deţinuţi şi Internaţi Politici Antifascişti aminteşte ci azi : !* FEDERAŢIA NAŢIONALA A FOŞTILOR DEŢINUŢI ŞI INTERNAŢI POLITICI ANTIFASCIŞTI anunţă cu profundă întristare încetarea din viaţă a luptătoarei clasei muncitoare ROZALIA mum soţia fostului conducător al muncitorimii I. C. FRIMU, decedată în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 1949, la spitalul „Iubirea de Oameni“. Cortegiul va porni Marţi 4 Ianuarie 1949 la orele 14,30 de la sala „FUMOSAN“ din B-dul Regiei nr. 2 unde se află expus corpul neînsufleţit al defunctei, spre CJ.. .fiul Sf. Vineri. A apărut Nr. 1 (28) de Anul Nou al ziarului .Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“. In articolul de fond Intitulat „Forţele democraţiei şi ale socialismului cresc şi se îrdăresc“ se vorbeşte despre rezultatele luptei proletariatului internaţional pentru democraţie şi socialism. Anul 1948, se spune în articol, a fost un an de nouă victorii ale forţelor democratice asupra forţelor imperialismului. „Anul 1948 a confirmat în întregime cuvintele tovarăşului Slatin cu privire la superioritatea forţelor păcii faţă de forţele războiului, a forţelor democraţiei şi socialismului faţă de forţele reacţiunii şi imperialismului“. In încheere ziarul arată că forţele clasei muncitoare, forţele întregului lagăr democratic cresc din zi în zi tot mai mult, în timp ce forţele lagărului imperialist slăbesc tot mai mult. Desvoltând şi consolidând succesele obţinute în 1948, partidele comuniste şi muncitoreşti vor lupta în mod activ în 1949 pentru triumful forţelor democraţiei şi ale socialismului în lumea întreagă. Ziarul mai cuprinde stenograma prescurtată a raportului lui B. Biciut „Despre babele ideologice ale Partidului muncitoresc polonez unificat“ rostit la Congresul de unificare al P. P. R. şi P. P. S. precum şi co-raportul lui I. Cyrankiewicz în această problemă. Principalele probleme asupra cărora s’a oprit B. Bierut, sunt căile de desvoltare ale P. P. R. şi ale democraţii populare în Polonia, rolul şi caracterul statului de democraţie populară, educarea maselor în spiritul internaţionalismului şi sarcinile curente ale partidului şi statului. In acest număr se acordă un loc important raportului (stenograma prescurtată) lui G. M. Dimitrov prezentat la al V-lea Congres « Partidului Muncitoresc (comunist) Buig»" Capitolele principale din raport sunt: Caracterul roial şi perspectivele democraţiei populare şi ale statului de democraţie populară ; situaţia internaţională ; partidul ca forţă motrice hotărîtoare şi conducătoare. Articolul lui Wilhelm Pieck, publicat un ziar, este Intitulat* „Situaţia clasei muncitoare din Germania“. Printr-o serie de exemple şi fapte vii, autorul arată în mod deosebit de convingător că situaţia clasei muncitoare din zonele apusene ale Germaniei ocupate de trupele americane, engleze şi franceze se înrăutăţeşte tot mai mult. In acelaş timp, în urma transformărilor democratice, a îmbunătăţirii legislaţiei muncitoreşti şi a altor măsuri, în zona sovietică de ocupaţie clasa muncitoare se găseşte într’o situaţie mult mai bună. „Situaţia clasei muncitoare din zona sovietică de ocupaţie, — scrie autorul — se îmbunătăţeşte în măsura în care economia curăţită de monopolişti şi de junker se ridică“. „Se poate afirma cu deplină certitudine — se spune în articol — că acest exemplu va însufleţi pe oamenii muncii din zonele occidentale pentru intensificarea luptei împotriva reacţiunii, pentru îmbunătăţirea situaţiei lor“. Cunoscutul scriitor Ilya Ehrenburg publică un articol Intitulat „Timpul eu po“, „La începutul anului 1948 — scrie Ehrenburg — se vorbea cu insistenţă despre „pericolul de război”; aceleaşi cuvinte odioase marchează şi sfârşitul său. Ele ne vin din America pe toate undele — lungi şi scurte... Ele sunt rostite cu suspinuri ipocrite şi tainice speranţe: lumea banilor, a cruzimii şi a minciunii, această lume condamnată crede că-şi poate prelungi existenţa agitând fără încetare spectrul războiului“. In continuare autorul demască tendinţele Imperialiştilor din Statele Unite de a cuceri dominaţia asupra lumii şi politica lor de înrobire a ţărilor şi popoarelor. „Aruncând o privire asupra anului care s-a scurs, putem spune: a fost un an aspru, dar aşa cum a fost, a lucrat pentru noi, pentru oamenii viitorului. Mult sânge a curs în acest an şi multe lacrimi, multă amărăciune a căşunat, dar a dus la disperare pe adversarii noştri şi ne-a unit mai strâns, ne-a călit, ne-a dat puteri noi... In Cehoslovacia s’a întărit puterea oamenilor muncii, iar Washingtonul nu s’a ales decât cu nişte trofee dubioase — vreo sută,două de noi lingeblide. Renaşterea Varşoviei şi Wroclavului, recolta bună din România, noile fabrici şi căi ferate din Bulgaria — toate acestea nu pot f considerate desigur victorii ale Imperialismului american. Nu mai vorbesc de U.R.S.S.: prin Însăși natura sa, statul nostru îi duce la disperare pe regii de peste Atlantic. Ei credeau că vor semăna printre noi panică, dar noi continuăm să trăim, să clădim oraşe, să scriem cărţi, să creştem copii. Fabricanţilor de bombe atomice care pretind „că ajunge să apese pe un buton” noi le-am răspuns printr-un plan grandios de luptă împotriva secetei. Nu ne este uşor să refacem o ţară pustiită de război, nu avem încă destul timp pentru odihnă, dar când privim îndărăt vedem că suntem mai puternici astăzi decât acum un an”. Incheindu-şi articolul, Ehrenburg spune: „In ultimul său poem: „Să se deştepte pădurarul” Pablo Neruda scrie : „In trei încăperi din vechiul Kremlin Loc ieste un om căruia îi zice Iosif Stalin — Noaptea târziu lumina mai luceşte la fereastra lui...” Tot anul acesta fereastra a luminat ca un far: lumina ei a luptat cu ceaţa galbenă sângerândă, cu noaptea Americii. Această lumină străluceşte în pragul anului nou şi ne umple de încredere. Noi ştim bine că anul nou e cu noi, că timpul e cu noi". Organul Biroului Informativ publică un articol intitulat „Prietenia cu U.R.S.S. — garanţia înfloririi democraţiilor populare" de C. I. Parhon, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. „Popoarele vor pace — scrie autorul... Speranţele întregii omeniri progresiste se îndreaptă spre U.R.S.S., care apără cu consecvenţă pacea şi libertatea popoarelor... In frunte cu marea ţară a socialismului, ţările democraţiei populare formează un bloc de granit, de care se vor sfărâma toate încercările de a arunca din nou în robie şi exploatare popoarele eliberate" In articolul „Femeile franceze în luptă pentru pâine, pace şi democraţie”, Jeanette Vermeersch, membră In C. C. al Partidului Comunist Francez, arată cum după al doilea război mondial femeile franceze s’au încadrat în lupta împotriva mizeriei, împotriva rămăşiţelor fascismului şi împotriva aţâţătorilor la un nou război. Ziarul publică articolul lui D. Zaslavski „Speranţe socialiste şi iluzii capitaliste”. Autorul scrie că „există un obicei ca în pragul anului nou să se facă bilanţul anului trecut şi să se arunce o privire înainte, asupra viitorului. Oamenii lumii socialiste îşi vor lua cu satisfacţie şi prieteneşte rămas bun de la anul 1948 şi vor primi la fel de prieteneşte anul 1949. „Un an bun şi fericit!”. Acest salut sărbătoresc răsuni cu sinceritate in taine« socialismului. De fapt nu este numai o simplă urare. Este şi certitudinea că noul an va aduce noui zile fericite. In lumea capitalistă, — scrie mai departe autorul, — se repetă aceste cuvinte mecanic. Dar cei care îşi exercită dominaţia asupra acestei lumi privesc trecutul fără bucurie şi se tem să privească viitorul”. Bilanţul anului trecut este extrem de nesatisfăcător pentru lumea capitalistă. Autorul arată cum s-au prăbuşit anul trecut speranţele imperialiştilor de a înnăbuşi mişcarea democratică antiimperialistă crescândă din ţările lor. Imperialiştii nu pot privi decât cu ură anul 1948. Şi pot întâmpina anul 1949 numai cu nelinişte. Nu le promite nimic bun. Bilanţul anului 1948 este îmbucurător pentru lagărul democraţiei şi al socialismului. Planurile şi speranţele pentru 1948 au fost înfăptuite. „Clasa muncitoare, democraţiile populare, — scrie autorul, — întâmpină anul nou ca pe o apropiere de victoria comunismului”. Ziarul mai publică articolul scriitorului cehoslovac Jan Drda „Viitorul culturii aparţine socialismului’’. Demascând adevărata faţă a culturii burgheze, autorul arată întreaga superioritate a culturii socialiste, care este „o armă puternică şi eficace împotriva tuturor forţelor de negare şi ale răului, şi care va deveni o legătură frăţească între popoare, steagul glorios al întregii omeniri viitoare“. ■ Ziarul mai publică amănunţite dări de seamă asupra lucrărilor Congresului de Unificare a partidelor muncitoreşti din Polonia şi asupra lucrărilor celui de al V-lea Congres al P.M. (c) B. precum şi diferite Informaţii cu privire la mişcarea democrată. RECENZIE Pentru pace , pentru democraţi populară! Nr. 1028} SCÂNTEIA Nr. 131? Răspunsul oţelarilor dela Hunedoara la apelul muncitorilor dela Reşiţa HUNEDOARA, 27 (prin telefon, dela corespondentul nostru). Noi, topitorii oţelari dela uzinele Hunedoara, luând cunoştiinţă de apelul lansat de echipele de topitori dela Reşiţa de a întâmpina plănul general economic, sub lozinca: „O şarjă de schimb, oţel de buni calitate", raspundem următoarele : Rezultatele obţinute în munca lor de tovarăşii intuitori de la S. R. T.T. Severin şi Galaţi, dau un avânt nou întrecerilor socialiste pentru a întâmpina cu cinste planul general economic. Pentru un rezultat bun al calităţii oţelului, noi am început lupta şi am obţinut în parte, unele succese. Dovadă puţinele nituri rebutate, fabricate din oţelurile şi laminatele de la Hunedoara şi folosite de tovarăşii nituitori. Cu toate rezultatele ce le-am obţinut, avem încă greutăţi din cauza ferului vechiu, precum şi la încărcarea cuptoarelor cu o singură macara. Totuşi ne angajăm să îndeplinim zilnic lozinca „O şarjă pe schimb oţel de bună calitate“ şi chiar să o depăşim. Experienţa căpătată în întreceri, precum şi colaborarea dintre muncitorii şi tehnicienii din secţiunea noastră, a contribuit să reuşim ca şarjele să fie date în 7 ore, 30 minute şi, uneori chiar şi mai puţin. Ţinând seama că la Hunedoara se fabrică oţel moale, noi ne-am străduit şi am reuşit uneori, ca şi voi să reducem timpul de şarjare şi la 6 ore, 45 minute. Tovarăşi topitori de la oţelările Reşiţa. La voi se fabrică oţel tare. Timpul de şarjare poate fi încă redus. Rezultatul bun la voi în această direcţie a fost primit de noi cu multă satisfacţie şi am hatorit să vă răspundem, chemând totodată şi pe tovarăşii topitori de la „Oţelul Roşu“, de a porni împrejună la o nouă luptă într’un ritm tot mai viu să înfăptuim lozinca „O şarjă pe schimb oţel de bună calitate“. Ne socotim încadraţi în această mare luptă de a munci cu dragoste, cu mai multă râvnă şi mai organizat, supraveghiind mai bine cuptoarele pentru scurtarea duratei şarjelor. Călăuziţi de Partidul nostru Muncitoresc, să pornim la muncă pentru a întâmpina planul general economic şi prima aniversare a scumpei noastre Patrii: Republica Populară Română cu noui succese în muncă: BUDOI DIONISIE, ATANASIU ION, ANDRUŢ GHEORGHE, HORVATH ALADAR, ŞERBAN Topitori oţelari de la Hunedoara Sărbătorirea Anului Nou la Casa Prieteniei Sovieto-Române La 31 Decembrie 1948, Casa Prieteniei Sovieto Române împreună cu ARLUS au sărbătorit Anul Nou la Casa Prieteniei Sovieto-Române. A avut loc un bogat program artistic, după care Col. Grecu, directorul Casei Prieteniei Sovieto-Române, a vorbit despre măreţele realizări ale URSS în anul 1948 şi despre perspectivele grandioase de desvoltare pentru 1949 a ţărilor de democraţie populară, care urmează drumul deschis de U.R.S.S. ★ La 1 ianuarie 1949 a avut loc la Casa Prieteniei Sovieto-Române serbarea Pomului de Anul Nou urmată de un program artistic , organizat de Casa Prieteniei Sovieto-Române împreună cu ARLUS pentru copiii activişiiilor ARLUS şi CARTEA RUSA şi 70 copii de la Căminele UFDR. Col. Grecu a vorbit copiilor, arătând că în U.R.S.S. Anul Nou este sărbătorit în deplină libertate şi fericire de toţi copiii sovietici. Această posibilitate o au astăzi şi copiii din R.P.R. în a căror ţară se construeşte acum socialismul. A urmat apoi un program artistic, executat de echipa de dansuri de copii a CEC. Programul s-a Încheiat cu filmul sovietic pentru copii „Cântecul bucuriei“. Unificarea impozitelor percepute asupra consumațiunilor de orice fel începând dela 1 Ianuarie 1949, au fost unificate Intr’o singură cotă, impozitele , proporţional de timbru, timbrul ,,I.O.Vrt.“ şi impozitul pe spectacole, la localurile de consum de orice fel. Acestea urmează să se plătească drept impozit pe cifra de afaceri, pe bază de borderou. Localurile de consum de orice fel, ca: baruri, localuri de noapte, restaurante, bodegi, birturi, pensiuni, cafenele, cofetării, etc., vor continua și pe viitor a emite note de plată sau bonuri din carnete vizate, pentru consumaţiunile sau vânzările făcute la care vor calcula nouile cote de impozit pe cifra de afaceri, astfel: localurile de consum general, 7 la sută ; restaurantele de lux, 11 la sută ; baruri şi localuri de noapte, 21 la sută. Consumaţiunile şi vânzările din localurile de consum la muzică sau alte atracţiuni, vor fi supuse impozitului cu o cotă în plus de 5°/é, pe lângă cotele de mai sus. Impozitul pe cifra de afaceri se va achita, conform legii, pe bază de borderou, până la 20 ale lunii, pentru operaţiunile din prima chenzină, şi până la 5 ale lunii următoare pentru pete din a doua chenzină a lunii. Inaugurarea librăriei „Cartea Rusă” la Târgu-Mureş Zilele trecute a avut loc în oraşul Tg. Mureş inaugurarea noului local al librăriei „Cartea Rusă’’ din Piaţa Stalin. Au luat cuvântul cu această ocazie tov. Jurchescu, secretarul filialei ARLUS Tg. Mureş, tov. Traian Cerbu, director general al editurii „Cartea Rusă”, tov. Nagy Alexandru muncitor dci® fabrica de zahăr „Berna Andor” şitov. Antalffy Andrei, in numele Sindicatului Mixt de Artişti, Scriitori şi Ziarişti. Conferinţe pentru popularizarea cuceririlor ştiinţei sovietice la Câmpu-Liug-Muscel In cadrul cercului de studii ,„Arius“ din Câmpu-Lung-Muscel, s'au organizat conferinţe săptămânale pentru popularizarea cuceririlor ştiinţei sovietice. Zilele trecute s’a ţinut o conferinţă despre ,,Biologia sovietică“ Un mare număr de muncitori, ostaşi, intelectuali şi elevi din oraş au participat la această primă conferinţă. 1. PATRU Core sp. Cercuri Arius înfiinţate pe lângă 12 ferme de Stat din jud. Constanţa Pentru a satisface dorinţa muncitorilor şi tehnicienilor de la fermele de Stat din judeţ, de a cunoaşte cât mai adânc experienţa agriculturii ştiinţifice a Uniunii Sovietice şi măreţele ei realizări, filiala Arius - Constanţa, a înfiinţat câte un cerc Adus pe lingă fermele de Stat: Moşneni, Peşterea, Costache Burcă, din comuna Maior Chiriaţescu, Lanurile, Baia, Pomicola Medgidia, Râmnic, Donca Siru, Mihail Kogâlniceanu, Clugiuc, Ostrov şi Horticola-Constanţa. Tedeum la Patriarhie ui origini ülői Anni Noo Duminică, 1 ianuarie 1949, la orele 11.30 a avut loc în biserica Patriarhiei un Tedeum cu prilejul sărbătoririi Anului Nou. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de înalţi chiriarhi în frunte cu I.P.S.S. Justinian, Patriarhul României, P.S.S. Atanasie Dincă, arhiereu vicar, P.S.S. Pavel Şarpe, arhiereu vicar. Au participat: Marin Fiorea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof. Traian Săvulescu, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, Stanciu Stoian, ministrul Cultelor, dr. Petre Manu şi prof. I. Nistor, secretari generali la Ministerul Gustelor, g-ral N. Pârvulescu, primarul general al Capitalei, g-ral mater I. Ciobanu, g-ral locot. Paul Alexiu, g-ral locot. Stere Ştefănescu, col. I. Florescu, comandantul Pieţii Capitalei, etc., etc. LA ANIVERSAREA REVISTEI „FLACARA“ Revista „Flacăra“ a împlinit un an de apariţie. Urmărind dealungul acestui an, felul în care „Flacăra“ şi-a ndeplnnt sarcinile putem deosebi două etape. Prima etapă se caracterizează prin bagatelizarea luptei de clasă şi grave lipsuri în ceea ce priveşte spiritul de partid, de unde o serie de greşeli serioase şi repetate care au atras critica Partidului. A doua etapă se caracterizează printr-un efort susţinut de a înlătura lipsurile şi greşelile semnalate şi de a ridica nivelul calitativ al revistei efort, în mare măsură, încununat de succes. In această a doua etapă a ei, „Flacăra“ s’a dovedit mereu mai legată de problemele şi aspectele luptei clasei muncitoare din ţara noastră. Aspecte ale acestei lupte s-au oglindit mai cu seamă în multe de materialele literare publicate de „Flacăra“ care a făcut astfel paşi serioşi în direcţia îmbogăţirii nouii literaturi, pusă în slujba luptei clasei muncitoare. „Flacăra“ a început să meargă pe luna încurajării tinerilor şi debutanţilor în literatură. Este vrednic de semnalat că în ultimul ei număr, revista publică deodată trei nuvele aparţinând unor începători în fri ale scrisului. In această a doua perioadă, „Flacăra“ popularizează în mai mare măsură literatura şi arta sovietică prin traduceri de poezie proză şi critică precum şi prin articole şi studii originale. Eforturi se văd şi în privinţa îmbunătăţirii nivelului principial a materialelor, precum şi îu sporirea combativităţii faţă de manifestările duşmanului de clasă extern şi intern pe frontul ideologic şi artistic. Nu se poate spune totuşi că munca de lămurire ideologică, de propagare în massa oamenilor artei a concepţiei marxist-leniniste asupra literaturii şi artei este dusă consecvent şi după plan. Deasemertea „Flacăra“ nu desbaie îndeajuns problemele creaţiei şi în deosebi problemele creaţiei literare, care se află în centrul preocupărilor Partidului. Trebuesc atraşi deopotrivă tot mai mulţi scriitori consacraţi şi scriitori tineri care să-şi împărtăşească experienţa şi să desbată chestiunile cele mai arzătoare ale creaţiei literare. In privinţa criticii, nu totdeauna „Flacăra“ se află pe o poziţie constructivă. Manifestările de literatură şi artă nu sunt întotdeauna judecate cu grija de a ajuta pe creatori să vadă progresele realizate de el, şi slăbiciunile pe cari le mai au de lichidat. In acest sens, redacţia revistei „Flacăra“ trebue să lupte serios pentru ridicarea nivelului său ideologic, pentru a lichida superficialitatea şi uneori arbitrarul unor aprecieri, să lupte pentru o critică literară şi artistică mai adâncă, mai principială. „Flacăra“ trebue să mobilizeze pe scriitori şi artişti în lupta pentru Împlinirea şi depăşirea planului general economic, să-i facă dovadă în această luptă un nesecat izvor de inspiraţie al unor opere care — născute în focul luptei de clasă — să înflăcăreze clasa muncitoare şi să devină arme puternice în lupta acesteia pentru transformarea socialistă a ţării noastre. „Flacăra“ trebue să acorde o mai mare atenţie manifestărilor artistice de massă: cenacluri literare, echipe artistice sindicale, cămine culturale şi atenee populare. La trebue să-şi pună ca o sarcină principală, descoperirea şi creşterea talentelor ce se ivesc în sânul masselor muncitoare, să urmărească, să analizeze şi să îndrume viaţa culturală din provincie şi activitatea culturală ■ naţionalităţilor conlocuitoare. Luptând mai departe pentru înlăturarea lipsurilor sale, „Flacăra" va putea să-şi îndeplinească din ce în ce mai bine sarcinile mari care ii stau în faţă. Urăm „Flacărei“ cât mai multe şi mai însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în lupta pentru făurirea unei literaturi şi arte noui, armă preţioasă în lupta clasei muncitoare pentru desvoltarea Republicii Populare Române spre socialism. 3 şarje de otel pe zi toamă la două cuptoare /iemens-Martin" oţelarii delaOţelul Roşu" (Urmare din pag. la) tru „recorituri” în ce priveşte durat* de topire. In oţelări* nu se pot scurt* şarjele sub limita tehnologică necesară unui oţel de bună calitate. Deaceea, întrecerea care a pornit îitre echipa la 1 laosiarie are «re »cep o producţie continuă de cel puţin 1 şarje de oţel de calitate in 24 de ore, folosind in acelaş timp la maximum capacitatea de încărcare a cuptorului. In lupta lor, muncitorii şi tehnicienii de la ,,Oţelul Roşu” au permanent îndrumarea şi sprijinul organizaţiei de Partid din uzină Comitetul Judeţean Severin al P. M. R„ socotind conducerea întrecerii ca o preocupare principală a organizaţiei de Partid, a însărcinat pe secretarul adjunct al comitetului judeţean de Partid cu îndrumarea şi sprijinirea permanentă a întrecerii muncitorilor oţelari de la „Oţelul Roşu". Cu sprijinul Partidului si sub îndrumarea tehnică a inginerilor şi tehnicienilor, oţelarii de la „Oţelul Roşu" sunt hotăriţi să lichideze rămânerea în urmă a cuptoarelor 1 şi 3 şi să realizeze la toate cuptoarele Siemens-Martin 3 sarje in 24 de ori, L. DĂRILA coresp.