Scȃnteia, ianuarie 1949 (Anul 18, nr. 1315-1338)

1949-01-01 / nr. 1315

CE CUPRINDE LEGEA PENTRU ORGANIZAREA ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Prin noua lege votată de Marea Adunare Naţională Asigurările Sociale aparţin Statului. Asigurările Sociale cuprind pe toţi salariaţii din între­prinderile şi inst­iuţiile de Stat, pe cei din întreprinde­rile cooperative şi particu­lare, precum şi pe cei ce pre­stează o muncă salariată la persoane part­culare. Organele sindicale preiau conducerea Asigurărilor Sociale Conducerea Asigurărilor Sociale, trece asupra asigura­ţilor şi se realizează prin or­ganele sindicale. Asigurările Soc­ale de­­Stat funcţionează în cadrul sindi­catelor de salariaţi şi pă­strează forma organizatorică a acestora. Pe lângă fiecare grupă sin­­dicală se alege câte un delegat pentru problemele de asigu­rări sociale, iar pe lângă sec­ţiile s­odicale comitetele de întreprindere, sindicate şi uni­uni, se aleg com­iiuni de asi­gurări sociale. Pe lângă Comitetul Central al Confederaţiei Generale a Muncii, se alege Consiliul Central al Asigurărilor So­ciale, care are în competenţa sa organizarea, conducerea, îndrumarea şi controlul Asi­gurărilor Sociale-Comisiun­­e de Asigurări Socale de pe lângă Comite­tele de Intreprideri, Sindicate și Uniuni, își întocmesc bu­gete proprii, pe care le supun spre aprobare Com­ietelor Sindicale respective și apoi Comisiilor de Asigurări su­perioare, care le includ în bugetul lor. Salariații nu vor mai plăti cotizaţii Fondurile Asigurărilor So­ci­ale se alimentează din co­tizaţiile plătite de întreprin­deri instituţii, ferme, sta­ţiuni de maşini, întreprin­deri cooperative şi persoane particulare care au salariaţi, potrivit tarifelor stabilite de Confederaţia Generală a Mun­cii şi aprobate de Consiliul de Miniştri. Astfel salariaţii nu vor mai plăti cotizată. Asistenta medicală a tuturor salariaţilor se preia de Ministerul Sănătăţii Asistenta medicală a tutu­ror slariaţilor se preia de Ministerul Sănătăţii. Salariaţii au dreptul în mod gratuit la asistenţă medicală, medicamente şi spitalizare, deasemeni membrii lor de fa­m­­lie, în condiţiunile ce se vor stabili de Ministerul Să­nătăţii, Casa Centrală a Asigurărilor Sociale precum şi instituţiile de orice fel, care au de scop asigurarea, acordarea de pensii sau asistenţă medicală a salariaţilor supuşi acestei legi, se desfiinţează- Toate unităţile sanitare, împreună cu personalul şi patrimoniile ce le sunt afec­tate, trec asupra Ministerului Sănătăţii-Asiguraţii au dreptul la: Ajutoare de boală, mater­nitate şi deces ; Pensii în caz de invalidi­tate, bătrâneţe şi pierderea susţinătorulu­i Trimiterea la odihnă. Cons­­iul Central al Asigu­rărilor Sociale va stabil a­­nual organizarea raţională a odihnei pentru asiguraţi, pre­cum şi condiţiunile în care acest drept va f realizat. Drepturile salariaţilor se stabilesc — potrivit d­ipozi­­ţiunilor legale — de către Com­­siunile de asigurări. Ele se plătesc din fondul de asi­gurări, la locul de muncă prin administraţiile întreprin­derilor şi instituţiilor. Pentru salariaţii agricoli care lucrează la particulari, pentru salariaţii casnici, pre­cum şi pentru alte categorii similare, plata se va face prin Oficii ce se vor creia în acest scop-Asiguraţii cu o vechime de cel puţin trei luni în aceiaşi întreprindere au dreptul la un ajutor bănesc pe timpul cât sunt în neputinţă de a munci din cauză de boală sau accident. In caz de accident sau boală profesională, ajutorul se acordă indiferent de vechi­mea în întreprindere. Regimul pensiilor Regimul de perns­onare se unifică pentru salariaţii de toate categoriile atât publici cât şi particulari. Pensiile celor cu vechime în întreprinderi se majorează Pens­ile se majorează cu 5°/1 pentru acei ce justifică o ve­chime neîntreruptă de 5 ani în aceiași întreprindere și cu 10°/# pentru cei cu o vechime de 10 ani. Aceste sporuri se acordă chiar în cazul când limita maximă a pensiei a fost atinsă. Transferarea în altă între­prindere din ordin, precum şi scoaterea din producţie pen­tru activităţi sindicale, nu constitue o cauză de întreru­pere a stagiului de mai sus. Pensionarii care ră­­mân în câmpul muncii primesc pensia în întregime Pensionarii care continuă activitatea în câmpul muncii • Se exceptează asistenta me­dicală C.F.R., care, din punct de vedere administrativ, ră­mâne în cadrul Departamen­tului C.F.R., iar din punct de vedere al directivelor tehni­ce, al cadrelor sanitare şi al controlului tehnic, este supu­să Ministerului Sănătăţii­au dreptul să primească pen­sia în întregime, ind­ferent de cuantumul salariului. Sporul de vechime prevăzut de art. 18 nu se mai acordă d­e momentul stabilirii drep­tului la pensie. Nimeni nu are dreptul să primească mai mult decât o singură pensie. Beneficiarii a mai multe pensii au dreptul să opteze pentru una din ele. Pensia de invaliditate Pensia de inval­ditate se recunoaşte salariaţilor care şi-au pierdut pentru totdea­una sau pentru un timp în­delungat capacitatea lor de muncă. Cuantumul pensiei se stabi­leşte în funcţie de categoria de muncă, de vechimea în câmpul muncii şi în aceeaşi întreprindere, precum şi de gradul de invaliditate. Pensia de bătrâneţe Pensia de bătrâneţe se re­cunoaşte, indiferent de starea sănătăţii salariatului, dela împlinirea vârstei de 60 ani pentru bărbaţi, dacă au cel puţin 25 ani în câmpul muncii şi dela 55 ani pentru femei dacă au cel puţin 20 ani în câmpul muncii. Limita de vârstă se reduce la 50 ani şi stagiul în câm­­pul muncii la 20 ani, pentru acei ce au o activitate de cel puţin 10 ani la munci subte­rane sau vătămătoare sănă­tăţii. Pensia de bătrâneţe se sta­bileşte în raport cu categoria de muncă din care face parte salariatul. Pensia pentru urmaşi Pensia pentru pierderea susţinătorului se acordă ur­maşilor stabiliţi de lege în caz de deces al asiguratului, sau pensionarului. Urmaşii salar­aţilor dece­daţi în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, au dreptul la pensie indiferent de vechimea decedatului, în câmpul muncii. Actualele pensii vor fi recalculate Actualele pensii vor f re­calculat. Până la definiti­varea operaţiunilor de recal­culare se vor plăti avansuri, potrivit normelor ce se vor fixa prin dec­zia Consiliului de Miniştri. Drepturile asiguraţilor In „Monitorul Oficial” din legi bugetare ?i fiscale. Le­gea asupra Întocmirii, e­­xecutîrii şi încheerii Bugetu­lui general el R. P. R. stabileşte principiile generale ale unei n­oi structuri bugetare. Potrivit legii, bugetul gene­ral el R. P R. devine un PLAN FINANCIAR, care prevede în amănunţime mo­dul de formare al FONDULUI UNIC, cuprinzând mijloacele băneşti necesare pentru îndeplinirea funcţiuni­lor Staiului şi pentru îndruma­rea acestor mijloace —­ potri­vit Plenului General­ Economic — în vederea desvoltării pu­terii economice a ţării, aşeză­rii economiei naţionale pe Cheltuielile Statului totalizează, ca şi veniturile, 192 miliarde 961 milioane lei, între care 45 miliarde credite pentru finanţarea eco­nomiei naţionale, 5 miliarde lei fond pentru constituirea rezerve­lor materiale ale Statului, 10 mi­liarde 800 milioane lei pentru cheltuelile Asigurărilor Sociale, etc. IMPOZITUL DE BAZA: CIFRA DE AFACERI Principalul capitol de venituri bugetare 11 constitue veniturile din impozitul pe cifra de afaceri. Noua leg© asupra impozitului pe cifra de afaceri prevede că aces­ta este un impozit de bază, căru­ia îi sunt supuse, o singură dată, — şi nu de mai multe ori, ca în trecut — produsele de orice fel, fie industriale, fie agricole, la pu­nerea lor în circulaţie, precum şi obiectele de ocazie, la trecerea 1 Ianuarie a- e. au apărut nouile baze socialiste, ridicării nive­lului material şi cultural al ce­lor ce muncesc şi garantării independenţei naţionale. Bugetul se aplică de la 1 Ia­nuarie până la 51 Decembrie al fiecărui om. BUGETUL GENERAL AL R P.R PE ANUL 1949 Bugetul general al R. P. R. pe anul 1949 totalizează 192 mi­liarde 941 milioane lei, atât la venituri, cât şi la cheltueli. Brinespaeîe categorii de ve­nituri ale Bugetului pe 1949 sunt următoarei«­ lor dintr’o mână în alta şi consu­­maţiunile în localuri­« de consum. Impozitul pe cifra de afaceri re­zultă din contopirea tuturor im­pozitelor şi taxelor percepute asupra aceluiaş produs, atât de Ministerul Finanţelor, cât şi de către autorităţile publice şi admi­nistraţiile locale. Produsele care trec spre a fi transformate de la o secţie de fa­bricaţie la altă secţie a aceleiaşi fabrici (produsele Intermediare) nu mai suportă impozit la fiecare trecere dintr’o secţie în alta — cum era în trecut. Fac excepţie făina, talpa, pieile tăbăcite, firele de orice fel şi ţesăturile. Atunci când produsele industri­ale merg de la locul de produc­ţie direct în comerţ, cota unică de impozit cuprinde şi toate im­pozitele şi taxele ce se perce­peau până în momentul când pro­dusele ajungeau la consumator. La produsele economiei agrico­le şi casnice, se aplică deasemeni un singur impozit, o singură dată — şi anume la vânzarea acestor produse. Cu ocazia contopirii impozitelor şi taxelor s-a ţinut seama de structura actuală a preţurilor în aşa fel ca acestea să nu fie mă­rite. Sunt scutite de impozitul pe cifra de afaceri produsele micilor meseriaşi care au carte de meşter, lucrează singuri sau cu un uce­nic, folosesc o forţă motrice până la 2 C. 1’„ nu dau de lucru în afara atelierului şi îşi desfac pro­­dusele direct consumatorilor. Sunt deasemenea scutite produsele şco­lilor, lucrările de artă executate de pictorii, sculptorii şi gravorii înscrişi în Sindicatul Artiştilor Plastici, produsele expediate la ex­port direct de la producători (dacă exportul e justificat în 80 de zile de la scoaterea produsului din lo­cul de producţie), produsele cum­­părate de societăţile de Stat în vederea exportului, precum şi produsele rezultate din prelucra­rea produselor economiei agri­cole, aduse de săteni (atunci când sunt destinate acestora) şi produsele economiei agricole sau casnice, vândute de producători direct consumatorilor (cu ex­cepţia vinurilor). Impozitele pe cifra de afaceri urmează a fi stabilite prin decizie a Consiliului de Miniştri. IMPOZITUL ASUPRA­­ EXECUTĂRILOR DE LUCRĂRI PRESTAŢIUNILOR DE SER­VICIU ŞI TRANSPORTURILOR Un alt capitol bugetar impor­tant este impozitul asupra ope­raţiunilor de executări de lucrări, prestaţiuni de serviciu şi trans­porturi. Legea votată de Marea Adu­nare Naţională prevede unifica­rea într’un singur impozit a dife­­ritelor impozite şi taxe ce se percepeau în trecut asupra ace­lorași operațiuni. Sunt supuse Impozitului execu­tarile de lucrări de orice fel (montaj, finisaj, a­justa­j,­ vopsire, apretare, nichelare, slefuire, etc) precum­­ reparaţiunile de obiecte supuse impozitului pe cifra de a­faceri. Sunt deasemenea supuse Impozitului serviciile prestate de Hoteluri, P.T.T., telefoane, Radio, etc., precum şi transporturile de orice fel. Sunt scutite de Impozit lucră­rile şi reparaţiunile făcute pentru sine, transporturile de persoane care nu ies din raza unei comu­ne, transporturile efectuate de micii cărăuşi care lucrează sin­guri cu mijloacele lor proprii şi executările de lucrări şi repara­ţii şi prestaţiunile de serviciu e­­fectuate de micii meseriaşi care lucrează singuri sau cu un uce­nic, folosesc o forţă motrice până la 2 C. P., şi nu dau de lucru in afara atelierului. UNIFICAREA IMPOZITELOR PE SPECTACOLE Legea impozitului pe specta­cole prevede de asemenea o sim­plificare simţitoare a modului de percepere a acestui impozit. Înlă­turând în acelaşi timp numărul mare de impozite şi taxe ce se percepeau odată cu acest impozit pentru diferite autorităţi şi insti­tuţii publice şi unificând toate a­­ceste taxe şi impozite intr’o sin­gură cotă. S’au prevăzut impozite reduse pentru manifestările culturale şi ideologice servind la ridicarea ni­velului politic şi cultural al mas­selor şi s’au acordat o serie de scutiri pentru manifestările orga­nizate în cadrul unor inst­ruţiuni sau organizaţii de masse, pentru salariaţi (şezători, serbări şcolare sau studenţeşti, conferinţe, hore ţărăneşti, expoziţii de artă ştiinţi­fice sau documentare, etc). UŞURĂRI LA APLICAREA TAXELOR DE TIMBRU La aplicarea taxelor şi impozi­telor de timbru s’au adus dease­menea mari uşurări. S’au desfiinţat taxele de timbru pentru chitanţă şi Înscrisuri, pen­tru registrele comerciale, actele de protest, etc., precum şi impo­zitul pe echivalent şi impozitele de timbru pentru depozite, cambii, împrumuturi, asigurări, asociaţii, vânzări de acţiuni şi obligaţiuni Taxele pentru procedura judiciara şi extra­judiciară au fost uni­fi­cate într’o singură taxă de tim­bru care se aplică pe remis* ce se adresează instanţelor de jude­cată, iar impozitele de timbru pen­tru prestaţiuni de serviciu, execu­tări de lucrări, transporturi, în­chideri, vânzări comerciale şi in­dustriale, vânzări de bunuri mo­bile şi produse agricole, exploa­tări de păduri şi miniere, au fost unificate cu alte impozite, adu­­cându-se şi pe această cale o im­portantă simplificare a impozite­lor. Actele supuse taxelor de tim­bru sunt împărţite în 13 mari ca­tegorii,­­cereri, notificări şi so­­maţiuni, declaraţii, copii, duplicate şi extrase, procum­ şi împuterni­ciri, acte autentificate sau lega­lizate, carnete de identitate, bre­vete de invenţie şi perfecţionare, acte şi brevete de liberă practică, permise, adeverinţe, paşapoarte, carnete CFR., etc.), iar actele su­puse impozitelor de timbru cu­prind în special transmisiunile cu titlu oneros de bunuri imobiliare, şi cesiunile de drepturi succeso­rale, precum şi donaţiunile şi suc­cesiunile. S-au acordat numeroase scu­tiri, intre care: acţiunile făcute de lucrători şi salariaţi pentru plata drepturilor rezultând din contrac­tul de muncă, acţiunile in materie de pensie alimentară, actele eli­berate pentru elevi şi studenţi spre a fi prezentate şcolilor, pre­cum şi paşapoartele pentru cei care pleacă în străinătate la stu­dii, în misiuni oficiale, la mani­festări sportive sau diferite con­­grese. IMPOZITELE PE SALARII AU FOST REDUSE CU 307A­tribuţiunilor directe asupra ve­niturilor a fost înlocuită prin legea impozitului pe venit, care aduce o simplificare simţitoare a aplicării impozitelor şi o nouă distribuire a sar­cinei fiscale, astfel încât să se uşureze im­­pozitele suportate de munci­tori şi funcţionari. Pentru veniturile din salarii ale muncitorilor şi funcţionarilor cotele ac­tuale de impozit s­au mic, «arat în mijlociu cu 307ei, iar salariile până la 2600 lei lunar au fost scutite de impozit. De asemenea, s'a acordat o reducere de impozit de 207« pentru salariaţii care intretin cel puțin 3 copii minori 307,, pentru cel puţin 5 copii minori «i 607« pentru sa­lariaţii decoraţi cu ordi­nele R.P.R. «i s’a scutit de Impozit Indemnizaţia acordată cu titlu de chel­tuiti de reprezentare. SCUTIRI DE IMPOZITE Sunt supuse Impozitelor, potri­vit normelor aplicate salariilor muncitorilor şi funcţionarilor, dar cu o majorare de 10 la sută a im­pozitului, veniturile realizate de cooperatori dela cooperativele de meserii sau de transport. ÎNLESNIRI FISCALE PENTRU LITERAŢI, OAMENI Al ARTEI şi ŞTIINŢEI Veniturile litemfilor el oamenilor ele artă fi ştiin­ţă sunt supuse aceleia fi sarcini fiscale ea fi sala­riile, cu deosebirea că Im­punerea este anuală fi nu Venitul anual impozabil lei Sunt consideraţi meseriaşi din punct de vedere fiscal, cei care lucrează singuri sau cu membrii familiei lor, precum şi cu un uce­nic, ceilalţi fiind impuşi după nor­mele stabilite pentru comercianţi şi Industriaşi, cu deosebirea că pentru cei laşi care au până la Pentru proprietarii de clădiri, impunerea se face separat pentru clădirile ocupate de proprietar şi familia lui, fiscalitatea fiind mai mică decât cea actuală, şi separat pentru clădirle închiriate, sarcina fiscale, care a fost adaptată la clădirilor folosite propriu. Chiriaşii vor reţine din chirie şi vor vărsa pe numele proprie­tarului, impozitul datorat de pro­prietar. Vărsarea impozitului se va face în Februarie, Mai, Au­gust şi Noembrie, JseWRTIDNf­REA '«AS!Vr?n.QR FI9CAÎ F Odată cu nouile legi de impo­lunară. Aceştia pot obţină şi reducerea de im­pozit a­­cordată salariaţilor cu mai mulţi copii minori, un­eonti­cării neavând venituri din salariu nu beneficiază de această reducere ca sala­riaţi. UŞURĂRI PENTRU MICII MESERIAŞI Veniturile meseriaşilor, profe­sioniştilor liberi şi ale altor pro­fesionişti suportă următoarele im­pozite : 5 lucrători inclusiv ucen’­pozitul e redus cu­­20 la IMPUNEREA COME­­LOR ŞI INDUSTRI Veniturile anuale r­olanţilor şi industri su­puse următoarelor zile, a fost modificată şi legea pentru sancţionarea evaziunilor fiscale, care a fost adoptată la nouile legi. Noua lege califică drept crimă de sabotaj fiscal sustragerile de impozite şi taxe mai mari de 50 000 lei şi delict de sabotaj fiscal sustragerile de impozite şi taxe până la 50.000 lei, precum şi alte abateri de la dispoziţli al­e legilor fiscale. Turnul* Savin Impozite și taxe Milioane lei Impozit pe cifra de afaceri............................................................. 95.000 Impozite pe prestări de servicii, executări de lucrări ... . și transporturi .............................................................. 3.500 Impozit pe spectacole..................... . ......................... 200 Taxe de export................... . . . . . 1.500 Taxe de import ..... ............... . . ... 3.500 Taxe și impozite de timbru......................................... 3.000 Impozite pe salarii................................................... 6.000 Impozite pe meserii și profesiuni........................­.*.».». 1.500 Impozite pe comerț, Industrie și alte venituri .3.000 Impozite pe clădiri......................................................... 2.000 Impozite pe veniturile gospodăriilor săteşti . . ................ 8.000 Amenzi fiscale şi vamale............................................ . .. 1.­ 200 Rămăşiţe......................................................................ta 4.000 fete părți din beneficiile intreprin­derilor economice. . . 19.380­r evedența C. A. M.............................................................................. 120 Veniturile ministerelor....................................... 10.348 none ce se varsă de Instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice, ca economii la cheltuelile de asistenţă socială prelu­de in bugetul Ministerului Sănătăţii şi al Asigurărilor Sociale . 1.913 economii realizate prin simplificarea și raţionalizarea aparatului de Stat........................................8.000 Venituri realizate de organele locale....................... 6.000 Excedent exerciţiul 1948/49 (9luni) — cota nerepartizată. . . 5.000 Bugetul de venituri al Asigurărilor Sociale.....................................10.800 Nouile legi bugetare şi fiscale aduc importante reduceri de impozite pentru salariaţi —Unificări şi simplificări de impozite— Sunt deasemenea scutite de impozit pensiile veteranilor din războiul 1877—1878 şi Invalizii, văduvele şi orfanii de război, în aceste calităţi ; ajutoarele de naş­tere, căsătorie, boală, înmormân­tare precum şi ajutoarele medi­cale acordate de Asigurările So­ciale ; premiile şi recompensele întâmplătoare acordate muncito­rilor şi funcţionarilor pentru suc Legea pentru aşezarea con­­cese și merite speciale. C­IM SE APLICA IM­POZITUL PE SALARII Veniturile lunare din salarii, ale muncitorilor și funcționari­lor sunt supuse următoarelor im­pozite: Impozitul anual Venitul anual impozabil Impozitul anual lei Salariul lunar Impozabil Impozitul lunar lei_______________________________________________________ 1­­2.50o( scutit lei 2.500— 4.0001 50 lei + 5 io pentru hecare solă as lei tl fipâîrfr 2.50” 4.000— 6.000 125 „ + 8 . „ , 4.00" 6.000— 10 000 285 „ +12 . „ , , . 6.00' '''000-150001 765 ., + 17 1000 1f,000 - 30 000' 1615 ;, I 23 ’ ’ * ’ ’ 15.000 30.00“ - 80.000 5 065 „ 4 30 , ’ , . * ’ 30.0OO Pesle 50 000] 11.065 „ +35 , , . . , 0 , 50.ţ)0U 1— 30.000 25 lei pentru fiecare sută de lei ]e( 30.000— 48.000 7.500 + 28 lei pentru fiecare sub­ al in­ ti depășește 30.000 48.000— 72.000 12.540+32 , 48 000 72.000— 120.000 20.220 + 37 „ * * .... . 120(1 120.000­ 180 000 39980 + 43 „ . ........................................ 12000 180 000 -360.000 63.780+ 50 „ ’­ * * * * 180 0 Peste 360.000 153.780 + 60 „ ’ "360 1— 30.000 40 lei pentru fiecare sută de lei ei 30.000— 48.000 12.000 + 43 lei pentru fiecare suti și lei ci­oipijri­ StbiifX’ 48.000— 72.000 19.740+47 , , , , , „ 48.000 72.000— 120.000 31.020 + 52 ......................................................... 72.900 20 000-180.000 55.980 + 58 „ „ , , , , , „ 120.000 80.000 - 360.000 90.780 + 65 „ , , , , , , . 180.000 Peste 360.000 207.780 + 70 . , 360.000 SCÂNTEIA Nr. 1315 A apărut în limbile rusă, ro­mână, germană, franceză şi engleză „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!** Nr. I (28) Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Cuprinde : FORŢELE DEMOCRAŢIEI ŞI ALE SOCIALISMULUI CRESC $­ SE ÎNTĂRESC. Despre bazele ideologice ale Partidului Muncitoresc Polonez Unificat. — Raportul tovarăşului B Blerut prezentat la Congresul de unificare a­ P. P. R. şi P.P.S. — Raportul tovarăşului Gh. M. Dimitrov prezentat la al V-lea Congres al Partidului Muncitoresc (comunist) Bulgar. W. PIECK: Situaţia clasei muncitoare din Germania G. I. PARHON : Prietenia cu U.R.S.S. — ga­­ ranţia înfloririi democra­ţiilor populare. J. VERMEERSCH : Femeile franceze în luptă pentru pâine, pace şi de­mocraţie I. EHRENBURG : Timpul e cu noi J. DRDA : Viitorul culturii aparţine so­cialismului D. ZASLAVSKI: Speranţe socialiste şi Iluzii capitaliste De vânzare la „Librăria Noastră" Calea Victoriei nr. 45 şi la toate chioşcurile — Lei 12. Cum s’au ridicat cadrele de tineri jurnalişti dela Uzinele de fier Hunedoara Era in vara anului 1946. In a­­cel an peste 600 de tineri, alun­gaţi de foamete din Moldova in­­secetată, au găsit de lucru la Uzinele de fier din Hunedoara, unde au fost angajaţi pentru a completa lipsa de mână de lucru ce se resimţea in uzină. Au fost cazaţi în cabane anume constru­­e. Masa le era asigurată la can­tina uzinei. Dar acest lucru nu era deajuns. Nimeni nu se ocupa de educaţia lor, de pregătirea lor profesională. Tinerii nu aveau Ie­­gătura cu restul muncitorilor din uzină, ba chiar Comitetul sindical în care se găseau în acea vreme mai multe elemente social demo­crate de dreapta, făcea totul pen­tru a-i izola, pentru a-i îndepărta de organizaţia de Partid. Curând tinerii au devenit ele­mente de dezordine în uzină, au apucat calea furturilor şi a indis­ciplinei, munceau prost, nu învă­ţau nimic. In ţară se constituia atunci Uni­­unea Tineretului Muncitoresc. A­­plicând Îndrumările Partidului, UTM a Început acţiunea de orga­nizare şi educare a tinerilor munc­citori. Aşa a luat fiinţă şi la Hune­doara, după câtva timp, brigada „Gh. Apostol”. Cei 600 de tineri au devenit in cea mai mare parte brigadieri. Câteva luni mai târziu, ei erau antrenaţi cu elan in producţie, luindu-şi angajamentul să ali­menteze furnalul nr. 3 ce urma să fie pus in funcţiune. Din ce in ce mai mulţi tineri depăşeau normele, căutând să corespundă încrederii ce le-o acordase Par­tidul. Organizaţia de Partid, care crescuse şi se întărise între timp în uzină, urmărea şi Îndruma cu­ grijă activitatea organizaţiei U.T.M. şi a brigăzii, stimula tine­retul în munca în producţie, pen­tru o tot mai înaltă calificare pro­­fesională, spre un efort susţi­nut pentru ridicarea nivelului po­litic, ideologic şi cultural. Prin în­cadrarea tinerilor brigadieri în şcolile profesionale din Uzină, prin organizarea şcolilor de cadre pen­tru brigadieri, prin activitatea bine îndrumată a studiului individual şi a cercurilor de studii, cât şi printr’o muncă serioasă de lămu­rire, dusă dela om la om, s’a a­juns ca din rândurile unor tineri, pe care unii îi socoteau, cu doi ani Înainte, că nu sunt buni de nimic — „pleava uzinei“ — să se ridice cadre de frun­te in producţie şi în munca politică. 44 de brigadieri au astăzi munci de răspundere în producţie, în frunte cu Baciu Victor, Sire­­teanu Constantin, Guţă Nicolae, Andreescu, Atanasiu, Manea Ion Numeroşi brigadieri dau astăzi un randament foarte bun în munca la Jurnalul Înalt al oţelăriei. Istoria brigăzii „Gh. Apostol“ de la Hunedoara este o pildă a bu­nelor rezultate la care se poate ajunge in munca organizaţiei de tineret, când Organizaţia de Par­tid din întreprinderea respectivă ii acordă atenţia cuvenită condu­­când-o, controlând-o şi sprijinind-o zi de zi. C. BUTANCHE Coresp. Schimb de urări de Anul Nou Intre Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport din U. R. S. S. şi Organizaţia Sportului Popular Cu ocazia Anului Nou, Co­mitetul pentru Cultură Fizică şi Sport din U.R.S.S. a trimis Organizaţiei Sportului Popular următoarea telegramă: „In numele milioanelor de sportivi din Uniunea Sovietică, vă felicit de Anul Nou. Doresc sportivilor din R.P.R. succese noul şi înalte realizări sportive. Să se întărească prietenia noastră sportivă. VORSAKOV din Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport din U.R.S.S.“ ★ Cu ocazia Anului Nou, Or­ganizaţia Sportului Popular a trimis următoarea telegramă de felicitare Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lăngă Preşedinţia Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.: „Cu ocazia Începerii noului an de activitate 1949 Or­ganizaţia Sportului Popular vă adresează în numele sportivilor din Republica Populară Români, cele mai calde felicitări. Trans­mitem sportivilor din U.R.S.S. urări frăţeşti de noui victorii în grandioasa operă de cons­truire a comunismului, de apă­rare a păcii, libertăţii şi Inde­pendenţei popoarelor din în­treaga lume“. ­ OSTAŞI, SUBOFIŢERI, OFI­ŢERI ŞI GENERALI, SUBO­FIŢERI ŞI OFIŢERI POLI­TICI. Prima aniversare a instaurării Republicii Populare Române, po­porul nostru muncitor o întâmpină cu înfăptuiri Însemnate pe calea desvoltării ţării noastre spre so­cialism. Prin înlăturarea monarhiei, la 30 Decembrie 1947, întreaga pu­tere politică In Stat a trecut în mâna poporului muncitor. S‘a în­făptuit unitatea politică, ideologi­că și organizatorică a clasei mun­­citoare. Prin aceasta s‘a întărit considerabil rolul conducător al clasei muncitoare în Stat, rolul ei de hegemon în lupta pentru des­­voltarea democraţiei populare spre socialism. Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare a de­mocraţiei noastre populare, îndru­­mează acum întreaga viaţă poli­tică economică şi culturală a ţă­rii. Votul milioanelor de oameni ai muncii în alegerile pentru Marea Adunare Naţională şi-a găsit ex­presia în Constituţia Republicii Populare Române, prima Constitu­ţie cu adevărat democratică a ţării. Dar cea mai importantă cuceri­re în acest an a fost naţionaliza­rea Întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi. Prin aceasta, prin­cipalele mijloace de producţie au fost smulse din mâna burgheziei şi trecute în proprietatea comună a poporului muncitor. Reforma învăţământului a În­semnat un pas înainte pe drumul revoluţiei culturale în ţara noa­stră. Printr-o altă reformă Însemnată, justiţia, din instrument al claselor exploatatoare, este pusă în slujba poporului muncitor. In condiţiunile ascuţirii luptei de clasă în perioada de trecere de­la capitalism la socialism s‘a întă­rit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, sub con­ducerea clasei muncitoare. Apli­carea politicii naţionale juste a Partidului şi Guvernului, în lupta comună împotriva exploatatorilor, a adus noul contribuţii la garanta­rea egalităţii în drepturi şi la în­tărirea solidarităţii frăţeşti între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. In politica externă, a cărei te­melie o constitue prietenia şi a­­lianţa cu Uniunea Republicilor So­cialiste Sovietice şi cu ţările de­mocraţiei populare, Republica Populară Română s-a afirmat ca factor activ al frontului păcii, de­mocraţiei şi socialismului. Anul 1948 marchează trecerea la construirea bazelor socialismu­lui în ţara noastră. Pentru anul 1949, în faţa po­porului nostru se pun noul şi im­portante sarcini. Sarcina principală care stă azi în faţa oamenilor muncii din Repu­blica Populară Româna, este reali­zarea şi depăşirea primului Plan General Economic al Republicii Populare Române pe anul 1949; înlăturarea cu hotărîre încredere şi entuziasm a oricăror piedici ce s’ar pune In calea realizării lul. Planul alcătuit în Interesele clasei muncitoare şl a ţărănimii munci­toare, sărace şi mijlocaşe, va asi­gura ridicarea stării materiale şi culturale a oamenilor muncii la un nivel superior. Luptând împotriva exploatatorilor de la sate, întărind alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare ,sub conducerea pro­letariatului, vom pregăti bazele pentru transformarea socialistă a agriculturii, singura cale pentru a scăpa ţărănimea muncitoare de mizerie şi exploatare, de a îmbu­nătăţi nivelul ei de trai, material şi cultural. Reforma administrativă va duce la participarea cea mai largă a masselor populare în o­­pera de conducere a treburilor Statului. Prin munca şi lupta masselor muşcătoare, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, se va continua acţiunea d­e sfărâ­mare a rămăşiţelor capitaliste şi clădirea orânduirii socialiste. Aceasta înseamnă lupta pentru îmbunătăţirea neîncetată a ni­velului de viaţă a oamenilor muncii), lupta pentru lichidarea exploatării omului de către ora. In anul care a trecut, Parti­dul Muncitoresc Român şi Gu­vernul Republicii Pop­ularie­­Ro­­mâne au avut faţă de armata noastră o permanentă grijă şi atenţie. Datorită acestui sprijin, am putut face paşi însemnaţi pe calea făuririi Armatei Popu­lare. Progrese simţitoare s-au obţinut in domeniul instrucţiei militare şi educaţiei politice a trupei şi cadrelor. Prin acorda­rea deplinelor drepturi cetăţeneşti, prin grija faţă de om şi îmbună­tăţirea condiţiilor de trai în ar­mată, s-a înlăturat starea de u­­milinţă în care au fost ţinuţi ostaşii sub regimul burghezo­­moşieresc. O cotitură însemnată a fost făcută prin trecerea la promovarea­ de cadre militare de toate gradele din rândurile mun­citorilor, ţăranilor muncitori şi soldaţilor. In anul 1949, ostaşii de toate gradele au datoria de onoare de a intensifica eforturile lor în ope­­ra de făurire a Armatei Populare. In acest scop să ridicăm fără întrerupere nivelul politic şi ideo­logic al trupei şi cadrelor, să întărim disciplina şi să ascuţim vigilenţa, să perfecţionăm In­strucţia militară şi să ne însuşim cu perseverenţă ştiinţa şi arta militară. Să continuăm cu hotărâ­­re promovarea de cadre nouă de toate gradele din rândurile oa­menilor muncii. Armata Republicii Populare Ro­mâne trebuie să devină astfel o forţă mai puternică în apărarea muncii paşnice şi a cuceririlor de­mocratice ale poporului muncitor, scut al suveranităţii şi indepe­n­­denţei noastre naţionale, pavăză împotriva imperialismului agresiv şi a aţâţătorilor de război. OSTAŞI, SUBOFIŢERI, OFIŢERI ŞI GENERALI, SUBOFIŢERI ŞI OFIŢERI POLITICI, Cu prilejul primei aniversări a Republicii Populare Române, va felicit şi vă urez noul şi spornice succese în munca ce veţi depune începând cu noul an. Trăiască prima aniversare a Republicii Populare Române ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare in Republica Populară Română ! Trăiască Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi genialul ei conducător, Marele Stalin ! Trăiască Armata Republicii Populare Române, scut al înde­­pendenţei ţării noastre şi al cuceri­rilor democratice ale poporului muncitor! Trăiască Republica Populară Română! MINISTRUL APARARII NATIONALE General Colonel EMIL BOONARAS București la 30 Decembrie 1948 ORDIN DE ZI Nr. 9 DAT DE TOV. GENERAL COLONEL EMIL BOONARAS, MINISTRUL APARARII NATIONALE

Next