Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)
1949-02-02 / nr. 1339
2 Lupta pentru un regim sever de economii Reducerea consumului de benzină şi buna îngrijire a maşinilor sunt obiectivele întrecerilor individuale pornite de şoferii de la R.A.T.A.«Braşov Rezultatele obţinute de şoferii de la R A.T.A.Cluj în cadrul întrecerilor socialiste pornite încă de la jumătatea lunii Decembrie, ca şi chemarea la întrecere a şoferilor de la R.A.T.A.-Bucureşti au stârnit un deosebit Interes în rândurile şoferilor de la R.A.T.A.-Braşov. Zilele trecute, ei au ţinut o şedinţă de lucru cu biroul organizaţiei de bază şi comitetul de Intreprindere, analizând condiţiunile pe baza cărora vor putea porni Întreceri socialiste. Şoferul Ştefan Ştefan, şi-a luat angajamentul să parcurgă cu autobuzul său 80.000 km. fără reparaţie la motor şi să reducă în acelaş timp consumul de benzină de la 38 litri la 35 litri la 100 km.; Chirilă Nicolae şi-a luat angajamentul să parcurgă 75.000 km. fără reparaţii la motor şi să reducă consumul de benzină dela 38 litri la 35 litri la 100 km.; Comşa Nicole şi-a lat angajamentul să parcurgă 70.000 km. fără reparaţii la motor şi să reducă consumul de benzină dela 38 la 35 litri. Alături de şoferi de la autobuzele R.A-T.A., au pornit întreceri individuale şi şoferii de la camioanele R.A.T.A. Astfel, şoferul Telea Vasile a chemat la întrecere pe Tinase Dionisie, luându-şi angajamentul să atingă 80.000 km. fără reparaţii la motor şi să reducă consumul de benzină la 100 km, de la 46 la 38 litri. Şoferilor li s-au alăturat şi mecanicii garajului R.A.T.A., care şi-au luat angajamentul să pună în circulaţie până la 1 Februarie încă 5 dar maşinile aflate în reparaţie. 6 războaie părăsite de foştii patroni au fost reparate şi puse în funcţiune de muncitorii fabricii „Progresul“ din comuna OrlatSibiu In planul de muncă pe anul 1948 al fabricii „Progresul’ din comuna Orlat judeţul Sibiu, era prevăzută punerea în funcţiune a 5 războaie care fuseseră lăsate în părăsire de către foştii patroni ai întreprinderii. învingând greutăţile de ordin tehnic, muncitorii şi tehnicienii fabricii au izbutit să pună în funcţiune până la data de 31 Decembrie, patru din aceste războaie, reuşind în acelaş timp să repare şi să confecţioneze piese pentru încă două războaie, a căror montare a început imediaţi după Anul Nou. Lucrând voluntar în ziua de 6 ianuarie, muncitorii şi tehnicienii fabricii au terminat montarea acestor 2 războaie, care au fost puse în funcţiune. Tot în aceiaşi zi, după terminarea lucrului, ei şi-au luat angajamentul — în cadrul unei şedinţe—să mai pună în funcţiune până, la data de 15 Februarie Încă 2 războaie. SORIN DRAGULESCU coresp. La Depoul C. F. R. BucureştiTriaj Tov. Olaru Constantin şi Cotloş Petre — fochişti la calorifere — realizează lunar o economie de 4,5 tone combustbil Tov. Olaru Constantin şi Ciotloş Petre, fochişti la caloriferul Depoului C. F. R. Buc.-Triaj, aflaţi în întrecere socialistă cu angajamentul principal de a realiza economii de combustibil, au pus în practică arderea talajurii şi a resturilor de lemne din atelierele de tâmplărie ale unităţii. Arzând In cazanele caloriferelor talajul alternat cu cărbuni, se înlocueşte consumul combustibilului pur câteva ore pe zi. In felul acesta, se realizează o economie de 4 tone și jumăta de combustibil lunar. Acest procedeu va fi continuat și in timpul verii, pentru încălzirea apei la baia personalului din depou. In uzina electrică din Sulina muncitorii au repus în funcţiune un dinam lăsat în părăsirea de fosta administraţie La uzina electrică din Sulina, proasta gospodărire a vechei administraţii a făcut ca o parte din Utilajul cu care era înzestrată uzina să se deterioreze sau să înceteze de a mai funcţiona. Dinamul principal de 500 volţi care alimenta cu curent electric întreg oraşul, ajunsese într’o stare de uzură maximă, din cauza neîngrijirii şi a întdelungatei întrebuinţări. Din această cauză, uzina a trebuit să funcţioneze cu un singur grup alimentând ziua atelierele B. D. M., iar noaptea Instituţiile şi abonaţii. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, muncitorii uzinei au hotărît să repună in funcţiune dinamul cu mijloace proprii. Lucrând cu stăruinţă ei au reuşit în scurt timp să-l repare, redând uzinei întreaga sa capacitate de lucru. Datorită Iniţiadivei şi străduinţei muncitorilor de la uzina electrică din Sulina, care înţeleg să gospodărească cu grijă un bun care este al tuturora, întregul oraş are astăzi lumină suficientă. I. BUIŢA Corespondenţ A apărut Nr. 3 (30) al ziarului ..Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ In prima pagină sunt publicate răspunsurile date, de tovarăşul I. V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smict, directorul general pentru Europa al Agenţiei americane „In. ITnational News Service“, primite la 27 ianuarie 1949. Articolul de fond este intitulat „Construirea economiei socialiste în ţările de democraţie populară”. Ziarul publică raportul tovarăşului P. N. Pospelov, prezentat în şedinţa solemnă comemorativă ţinută la Moscova la 21 ianuarie 1949, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la moanrea lui V. I. Lenin. Ziarul mai cuprinde următoarele articole: „Franţa sub jugul „Planului Marshall" de Jacques Duclos, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, „Imperialiştii americani restabilesc militarismul german“ de Otto Groewohl, preşedinte al Partidului Socialist Unit din Germania, „Unitatea internaţională a oamenilor muncii va învinge" de Di Vittorio, secretar general al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, , Planul desvoltării economiei naţionale bulgare" — d€ D. Terpeşev, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar, „Un an de importante transformări în Republica Populară Română“ — de Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al G. C. al Partidului Muncitoresc Român, „Colaborarea economică dintre ţările de democraţie populară şi URSS” — de E. Szyr, membru al G. G. al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia, „In jurul problemei planificării in ţările de democraţie populară” — de I. Goldman, Note Politice de Jan Marek, o caricatură a lui Boris Efimov, ete. Multe materiale din acest ziar sunt consacrate problemelor construirii economiei socialiste în ţările de democraţie populară, in articolul de fond ziarul scrie că toate ţările de democraţie populară „au reuşit să restabilească, iar unele dintre ele să depăşească considerabil nivelul dinainte de război al producţiei industriale: Polonia cu 50%, Cehoslovacia cu 10%, Ungaria cu 27%, Bulgaria cu 71%; în numeroase ramuri din cele mai importante ale industriei româneşti a fost deasemenea depăşit nivelul dinainte de război. In ţările de democraţie populară începe să se ridice deasemenea şi producţia agricolă. La aceasta contribui ajutorul dat de stat ţărănimii muncitoare, mecanizarea agriculturii pe baza unei reţele din ce în ce mai întinse de staţiuni de tractoare ale statului, precum şi alte măsuri. Tovărăşiile de producţie agricolă, organizate la ţară pe baza principiului liberului consimţământ, încep să capete o serioasă importanţă în reconstrucţia agriculturii“. In continuare, ziarul scrie în articolul de fond ci oamenii muncii din ţările de democraţie popu. Iară se bizue in lupta lor pentru socialism pe prima ţară socialistă din lume, puternica Uniune Sovietică, ce acordă acestor ţări unorg ajutor frăţesc. Datorită unei reuşite colaborări economice, care şi-a găsit expresia în primul rând într-o mare creştere a schimbului de mărfuri, ţările de democrate populară şi U.R.S.S. au dobândit posibilitatea de a grăbi refacerea şi desvoltarea economiei lor naţionale. Strânsa colaborare cu U.R.SS, a permis ţărilor de democraţie populară, care luate în parte nu dispun de suficiente forţe şi resurse, să-şi apere independenţa faţă de presiunea imperialismului american şi să obţină în scurtă vreme mari succese în desvoltarea economiei naţionale. „Formele de colaborare economică dintre ţării» de democraţie populară şi U.R.S.S. — scrie în articolul său E. Szyr, membru al C.G. al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia— sunt mult mai bogate decât relaţiile car» Intră in cadrul tratatelor comerciale obişnuite. Uniunea Sovietică acordă ajutor tehnic, ştiinţific şi sub formă de investiţii, al cărui scop este să permită ţărilor de democraţie populară »şi construiesc» o bază proprie de Industrie grea şi să creeze condiţiile pentru exploatarea rapidă a bogăţiilor naturale. Organele comerţului exterior al U.R.S.S. şi-au dobândit recunoştinţa generală a ţărilor de democraţie populară, datorită punctualităţii exemplare în respectarea condiţiilor convenţiilor şi tratatelor, datorită atitudinii lor amicale faţă de cel cu care au încheiat convenţii”. Tovarăşul Szyr scrie că în timp ce în 1938 volumul comerţului Ilono-sovietic a reprezentat mai puţin de e zecea parte din volumul comerţului dintre Polonia şi ţările Extremului Orient şi Orientului Apropiat, cu totul altfel se desvoltă relaţi:!« comerciale polono-sovietice, din clip* te care mahtet« muncitoare au preluat puterea In Polonia. Noile forme de colaborare între UR.S.S. şi Polonia şi-au găsit pentru prima oară expresia în acordul încheiat la 20 Octombrie 1944, când mai continua războiul. Acest acord asigura teritoriilor eliberate ale Poloniei livrări imediate de cărbune, făină, produse petrolifere şi chiar sare şi chibrituri, termenul de plată fiind de un an. Acelaş caracter l-au avut şi celelalte ajutoare, date în prima perioadă a reconstrucţiei Varşoviei, cu prilejul punerii în funcţiune a uzinei electrice, a reţelei radiofonice şi telefonice, cu prilejul reconstruirii unor poduri, ajutor în produse alimentare pentru populaţie, etc. Tratatul încheiat la 26 ianuarie 1948 cu U.R.S.S. cu privire la livrării» de utilaj Industrial Poloniei, are o importanţă excepţională pentru economia naţională a Poloniei. Livrării« de mărfuri în valoarea »urnei de 450 milioane de dolari, prevăzut« de tratat, constiuie o garanţie scripthă a îndeplinirii planului de şase ani de dezvoltarea economiei naţionale a Poloniei. Datorită unei nouă mari uzine metalurgice care va f construită în decursul planului de 6 ani producţiunie va fi aproape dublată. Vor fi construite o nouă uzină electrică, fabrici de ciment, fabrici de sodă şi de îngrăşăminte azotate, uzina de maşini-unelte, etc Tovarăşul Szyr scrie la sfârşitul articolului său că raporturile economice dintre Uniunea Sovietică şi ţări’« de dermonţia populară reprezintă » to-"-’» nouă, superioară, a relaţiilor economice, o cărunţă este colaborarea pe bază de plan în comerţul exterior, Pe baza principiului ajutorării ţărilor mai terace din punct de vedere economic, urmărindu-se prin aceasta accelerarea desvoltării forţelor lor de producţie şi a exploatării bogăţiilor lor "- '"rale. Pe măsura desvoltării economice, se vor desvolta şi întări colaborarea şi legăturile reciproce ale economiei naţionale a acestor ţări. I. Goldman, directorul Institutului Economic de pe lângă Academia Socialkdă a Cehoslovaciei, declară în articolul său că desvoltarea economiei ţărilor de democraţie populară pe baze de panificare aducea succese considerabile. In Cehoslovacia extracţia de cărbuni va creşte dela 282 milioane tona cât a fost în 1937—1938 la 32,3 milioane tone, la sfârşitul îndeplinirii primului plan economic; în Polonia va creşte respectiv dela 38,1 milioane tone la 80 milioane tone; în Ungaria dela 9,3 milioane tone la 11,6 milioane tone. Producţia de oţel va creşte în Cehoslovacia dela 2,3 milioane tone cât a fost în 1937—1938 la 2,4 milioane tone la sfârşitul îndeplinirii planului economic; în Polonia dela 1,4 milioane tone la 2 milioane tone; în Ungaria dela 0,6 milioane tone la 0,8 milioane tone. Producţia de energie electricî va creşte în Cehoslovacia dela 4,1 milioane Kw oră la 7,4 milioane Kw. oră; în Polonia dela 3,9 milioane Kw. oră la 8 milioane Kw. oră; în Ungaria dela 1,4 milioane Kw. oră la 2 milioane Kw. oră. Paralel cu desvoltarea producţiei se ridică şi nivelul de trai al populaţiei. In toate ţările de democraţie populară salariul real este cu mult mai mare decât înainte de război, cu 10% în Bulgaria, cu peste 40 mo în Cehoslovacia şi într’o proporţie intermediară între acesta două care în Ungaria şi Polonia. Reforma aurară înfăptuită în ţările de democraţie populară a dat ţăranilor fără pământ şi celor cu gospodării mici aproape 10 milioane hectare de pământ, îmbunătăţindu-le astfel simţitor situaţia lor economică. Aşa cum a fost altă dată în Uniunea Sovietică în lupta pentru vitoria socialismului, tot aşa şi azi în ţările de democraţie populară planificarea socialistă este instrumentul indispensabil al construcţiei economice, un instrument menit să asigure Independenţa economică a acestor ţări faţă de puterile imperaliste, un mijloc de a-şi întări capacitatea lor de apărare şi de a construi societatea socialistă. Strânsa colaborare cu U.R.S.S. precum şi colaborarea dintre ele va permite acestor ţări o largă planificare a construcţiei economice, asigurându-le principalele materii prime, maşini şi tot ce este necesar. Această colaborare oferă garanţia că fiecare din ţările de democraţie populară va avea rezerve şi resurse suficiente pentru a împiedica ivirea unor disproporţii în economa naţională în plină desvoltare, ceea ce s'ar putea întâmpla dacă fiecare din aceste ţări nu s’ar sprijini pe baza de planificare mai vastă a U.R.S.S cât şi a celorlalte ţări de democraţie populară. Această colaborare va asigura şi o accelerare considerabilă a ritmului producţiei socialste. Ţările de democraţie populară trec de la planurile pe termen scurt la planuri pe termen lung Despre un astfel de plan — planul cincinal de refacere şi desvoltare a economiei naţionale a Bulgariei, aprobat nu de mult de Marea Adunare Naţională — scrie Terpeşev, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar. Conform planului cincinal, venitul naţional al Bulgariei va creşte (în preţuri constante) dela 47,3 miliarde leva cât a fost In 1939 şi dela 51,8 miliarde leva în 1948 la 95,7 miliarde în 1953, ceea ce reprezintă o creştere de 85% faţă de 1948 şi de 100,2"/« faţă de 1939. In 1953 volumul producţiei Industriale va fi mai mare cu 119% în raport cu anul 1948. In aceşti cinci ani producţia de energe electrică va spori cu 221% şi va ajunge să fie de şapte ori mai mare decât cea din 1939. Reţeaua electrificării se va lărgi, vor fi electrificate 1800 de localităţi. Planul prevede o creştere considerabilă a industriei de cărbune şi extractive. In aceşti 5 ani, paralel cu desvoltarea ramurilor industriale existente, în Bulgaria se va creia o industrie a maşinilor întrebuinţate in construcţii: betoniere, maşini pentru fărâmiţarea pietrelor, vagonete, compresoare mobile, ciocane-compresoare, construcţii metalice mobile, etc. Va fi sporită în deosebi producţia de maşini agricole precum şi a unei serii de produse chimice, având o mare importanţă pentru desvoltarea industriei şi a agriculturii. Toate aceste ramuri de producţie sunt absolut noul şi Bulgaria capitalistă nu le-a cunoscut niciodată. Producţia Industriei uşoare va spori de 2,65 ori faţă de 1939. Planul cinemai prevede o largă desvoltare a agriculturii în Bulgaria pe calea cooperaţiei, a introducerii unei tehnici şi mecanizări mai ridicate, pe calea îngrădirii considerable, a eliminării şi ’eludării elementelor capitaliste de la ţară Producția globală a agriculurii va spori față de anuil 1939 cu 59% iar producţia de cereale cu 20%. Recolta medie de grâu la hectar va îlte 1500 kg. Obţinerea unui astfel de nivel al producţiei agricole va asigura aprovizionarea populaţiei şi a armatei şi va da statului posibilitatea să creez« rezerve importante. M. Constantinescu, membru in Biroul Politic « C.C. al Partidului Muncitoresc Român, »cri« în ziar despre transformările cele mai importante în Republica Populară Română efectuata în ultimul an. Desfiinţarea monarhiei, înfiinţarea Republicii, izgonirea reprezentanţilor burgheziei din guvern, aU consolidat în tânărul stat democratic rolul clasei muncitoare — clasă conducătoare — au întărit alianţa dintre proletariat şi ţărănimea muncitoare. Alegerile ce au avut loc în Martie anul trecut au arătat cât deadânci au fost prefacerile survenite în România. Victoria în alegeri a Frontului Democratei Populare a fost zdrobitoare. Oamenii muncii din România şi-au exprimat încă odată adeziunea pentru democraţia populară. Transformările politice şi economice au schimbat România. Ele au ridicat pe oamenii muncii, conduşi de Partidul Muncitoresc Român la lupta pentru socialism. Tovarăşul Constantinescu scrie că în massele muncitoare a apărut o nouă atitudine faţă de muncă, înţelegând însemnătatea naţionalizării, muncitorii au iniţiat întreceri socialiste, care au dus la rezultate minunate, mai ales în industria metalurgiei şi siderurgică, minieră şi petroliferă; în anul 1948 productivitatea muncii s’a ridicat simţitor. După naţionalizare producţia în sectorul siderurgic a depăşit considerabil nivelul din 1938. Nouă furnale au fost construite la Reşiţa şi Hunedoara Producţia petroliferă a întrecut nivelul din 1946 şi 1947 şi este în creştere. Industria carboniferă a realizat 103°/» faţă de producţia din 1937 Minele de fier au produs minereu 148,6'/, faţă de 1938 şi 180«/, faţă de 1947, etc., mai mult decât oricând în trecut. Producţia de gaz metan a fost 420«/« faţă de 1938 şi 133,4«/»’ faţă de 1947. Progrese remarcabile s’au realizat deasemenea în producţia de textile, îmbrăcăminte şi materiale de construcţii. Deasemenea comerţul de stat al României a luat o mare amploare şi şi-a consolidat poziţiile. 80% din mărturii industrale sunt vândute prin Intermediul magazinelor de stat. Comerţul cooperatist s’a desvoltat şi însănătoşit. Dacă în ultimii ani ţările de democraţie populară au realizat, succese importante în refacerea şi desvoltarea economiei, ţările marshallizate din Europa Apuseană suferă de frică şi stagnare. Ziarul scrie că datorită faptului că statele marshallizate se supun din ce în ce mai urnit Statelor Unite ale Americă, producţia lor industrială se desvoltă cu mult mai încet decât în ţările de democraţie populari,cu toate că industria statelor marshallizate a suferit du pe urma războiului mult mai puţin decât Industria ţărilor de democraţie populară. In toamna anului 1948 producţia industrială în ţările marshallizate a atins in Franţa 97V5 dta nivelul anului 1937, în Belgia 85%, în Olanda 103*., in Italia 83%, în Germania — Bizonia — 46%, Jacques Duclos, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, declară în articolul său: — Ritmul creşterii producţiei l’a încetinit, unele ramuri ale industriei (cinematografică, construcţiile de avioane şi altele) au început si se restrângă In urma pretenţiilor americanilor.. R caftearea „planului Marshall" înrăutăţeşte necontenit situaţia economică şi financiară a ţarii. Marshallizarea Franţei şi-a găsit expresia inofensivă capitaliştilor împotriva nivelului de trai al maselor muncitoare. In April 1e 1947 capacitatea de cumpărare era de 70«/» faţă de nivelul anului 1938. In Noembrie 1947 era de 49,4«/* Această scădere a nivelului de trai al oamenilor muncii a fost cauza principală a grevelor de masă din Noembrie — Decembrie 1947. Clasa muncitoare, ţărănimea — clasele mijlocii de la oraş — încheie Jacques Duclos — duc şi vor duce o luptă comună tot mai îndârjită... pentru crearea unui guvern de unitate democratică, pentru redobândirea Independenţi naţionale, pentru salvarea libertăţii şi apărarea păcii. RECENZIE Pentru pace trainică, pentru democraţie populară! Nr. 3 (50) SCÂNTEIA Nr. 1339 Muncitorii filaturilor „I.R.I.“-Mediaş şi „Victoria“-Iaşi au împlinit planul pe Ianuarie înainte de termen MEDIA9, 29. - Datorită eforturilor muncitoarelor, antrenate de organizaţia de Partid *1 de cea sindicală In Intreper) socialiste, planul de producţie pe ■una Ianuarie »I filaturii „I.R.T.I " din Media* a fost îndeplinit cu două zda înainte de termem. In siua de 2S lanuarie e o. muncitoarele dela „I.R.T.I." au dat primele cantități da fire de bumbac In contul lunii Februarie. ★ IA fii 29. — Himettoriî din unele fabrici din lați cu Indeplltrat Inainfi de termen sarcinile «• te re«''« in cadrul planului de preduefie Prima Ianuarie. A*tel la filatura ..Victoria“ earcipiile prevlteute in planul pe întreaga lună Ianuarie au Zost realitate In tina de 97 Ianuarie. In tina de 2d Ianuarie, muncitorii au început cit luerete in contul lunii Februarie, S’a evidenţiat In mod deosebit tov. Duică fieorgeta, care a depdfit norma medie pe întreaga rand cu «7%. Muncitorii atelierului RATA au păţit deasemenea la «decutarea sarcinilor prevăzute In planul pe luna Februarie, In ziua de 28 Ianuarie. Şi la fabrica „Talpa“ Muncitorii luptă pentru eliminarea timpilor neproductivi Muncitorilor din industria pielărie şi încălţămnte le revine sarcina,in cadrul Planului de Start, de a spori produsele cu 58% faţă de 1948 şi să dea cu 247*1* mai multe curele de transmisiune şi articole tehnice. înţelegând aceste sarcini, muncitorii fabricii. Tara au organzat odată cu introducerea normelor noui, întreceri socialiste, intre oameni, grupe şi secţii având ca obiectiv îndeplinirea şi depăşirea programului, printr’o mai bună organizare a muncii şi prin reducerea timpului mort. Angajamentele muncitorilor de la „Talpa", au fost urmate de fapte. Ei au căutat să-şi organizeze cât mai bine munca în secţii, raţionalizând timpul pentru diferitele operaţiuni. Prima acţiune pentru reducerea timpilor neproductivi au întreprins-o muncitorii secţiei încălţăminte, pregătind după lăsarea lucrului materialul pe a doua zi la îndemână, pentru a evita in felul acesta plimbările după materiale dela o secţie la alta în timpul producţiei. ★ Ca un rezultat al acestei acţiuni, după 15 zile dela începerea lucrului pe bază de norme noul, producţia la feţe a fost depăşită cu 10% faţă de planul de producţie pe luna ianuarie; la făcut tocuri s’a depăşit cu 100%. Iar la ştanţat tălpi cu 40’/s. Pentru Sârguinţa şi atenţia cu care lucrează la feţe, au fost evidenţiaţi tov. Asan Aii, Berescu Sava, Şanta Adela şi Ivan Iordana. Productivitatea muncii s-a mărit la secţia de croit. Programul de 650 perechi croite pe zi se îndeplineşte astăzi cu 12 muncitori în loc de 18, norma pe om fiind de 37 perechi zilnic. In aceastăă muncă, tovarăşii Brendelfer Gheorghe şi Panait Andrei sunt în frunte, ei realizând între 60- -70 perechi croieli în 8 ore. L. Lupan Funcţionari fiscali destituiţi pentru căau urmărit impozitele datorate de chiaburi Ministerul Finanţelor a organizat în ultimul timar numeroase verificări pe teren, pentru a cerceta modul de urmărire a impozitelor la sate. Echipele speciale de control au descoperit o seamă de cazuri în care Statul a fost păgubit de drepturile sale, datorită relei credinţe şi neglijenţei grave a unor funcţionari fiscali. Ca urmare au fost destituiţi din funcţiile pe care le ocupau, următorii funcţionari fiscali : Dumitrescu Cezar, Impiegat administrativ de la administraţia financiară Romanaţi, pentru primire de daruri în natură de la contribuabili chiaburi, în scopul de a-i păsui de plata impozitelor. Brăneanu Tudor şi Roman Alexandru, agenţi administrativi la administraţia financiară Brăila, pentru neurmărirea impozitelor datorate de chiaburi şi neachitarea impozitelor personale. De asemenea, au fost destituiţi pentru neurmărirea impozitelor datorate de chiaburi: Chiriţă Ion, agent administrativ la administraţia financiară Buzău, Videan Ioniţă, perceptor, şi Drăgan Vasile, agent administrativ, de la administraţia financiară Covurlui, Bonig Lázár, impiegat administrativ Arad, Florea Gheorghe, agent administrativ Ialomiţa, Prediscan Nicolae, Stănică Grigore, perceptori şi Dimancea Stan, agent administrativ Constanţă. Pentru însuşire de bani publici a fost destituit Niculescu Oprea, perceptor de circumscripţie, la administraţia financiară Teleorman. Echipele de control continuă activitatea în toată ţara. ;i Informaţii Cu prilejul aniversării a trei ani de la proclamarea Republicii Ungare, Institutul Român de Cultură Universală organizează o festivitate în cadrul căreia va lua cuvântul, tov. Eduard Mezincescu, ministrul Artelor şi Informaţiilor. Festivitatea are loc Marţi 1 Februarie 1949, orele 17,30, în sala Teatrului Armatei din Bd. G-ral Magheru 20. ★ Se aduce la cunoştinţa publicului că birourile Ambasadei Republicii Populare Bulgaria s’au mutat în Aleea Modrogan No. 5 Telefon 7.21.52 ★ • In cadrul obişnuitelor spectacole cu discuţii, Marţi 1 Februarie 1949, la ora 14, vor avea loc la Teatrul Armatei, din Calea 13 Septembrie, discuţii despre opereta „PERICOLA“. r ........ 1 1 Au apărut în : EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN: GH. GHEORGHIU-DEJ Planul general economic al Republicii Populare Române pe anul 1949. ANA PAUKER Democraţiile populare îndeplini măreţele sarcini ale dictaturii proletariatului. VASILE LUCA Raport asupra bugetului general al Republicii Populare Române. VASILE LUCA I. V. Stalin, marele continuator al operei lui Marx, Engels, Lenin. VASILE LUCA Să păzim cu adevărat banul poporului. ITEOHART Partidul şi organizaţia uni-GEORGESCU ca revoluţionară a tineretului muncitor. TEOHARI Consiliile populare : GEORGESCU L. RAUTL Rezoluţia Comitetului Cen-tral al Partidului Muncitoresc Român, îndreptar al luptei tineretului revoluţionar. Sarcinile imediate ale Comisiunilor de însămânţări Difuzarea planului de cultură pe gospodării, repararea maşinilor şi uneltelor agricole, organizarea cotelor pentru folosirea cu preţ redus a tractoarelor Statului Ministerul Agriculturii a trimit o serie de instrucţiuni inspectoratelor agricole şi direcţiunilor agricole judeţere din ţară, pentru a grăbi pregătirile in vederea campaniei însămânţărilor de primăvară. Direcţiunile judeţene au ca sarcini imediata să urgenteze difuzarea planului de cultură pe comune şi gospodării. Lucrările trebuesc terminate până la 20 februarie 1949. Odată cu desfăşurarea planului de cultură pe gospodării, se va face de către fiecare comună împărţirea întregului teritoriu pe sectoare; responsabilii de sectoare trebue să ia parte la pregătirea campaniei de însămânţări. In, acelaş timp, se vor stabili cantităţile de seminţe existente. LUCRĂRILE DE REPARARE A UNELTELOR AGRICOLE 91 DE PREGĂTIRE A SEMINŢEI TREBUESC TERMINATE PANA LA 1 MARTIE Deasemeni se va controla organizarea şi funcţionarea atelierelor comunale de reparat unelte şi maşini agricole. Fiecare atelier trebue să aibă program de lucru, în care să se arate gospodăriile care vor face reparaţiunile la atelier, numărul şi felul uneltelor sau maşinilor de reparat, data până la care trebuesc reparate. Repartizarea uneltelor pe ateliere trebue cunoscută din timp atât de proprietarul atelierului cât şi de plugarii muncitori. Reparaţiile vor fi programate în ordinea urgenţei Responsabilul comunei, însărcinat cu coordonarea activităţi atelierelor, trebui să se îngrijească pentru o cât mai bună organizare a aprovizionării atelierelor cu cele necesare : fler, cărbune, lemne, oxigen, etc. Preţul reparaţiunilor se fixează de către comisia comunală de Insămânţări. Direcţiunile judeţene agricole vor lua măsuri pentru imediata înfiinţare a centrelor de curăţat şi tratat seminţele. Programul curăţirii şi tratării se stabileşte pe gospodării, fixându-se ziua când fiecare plugar trebue si se prezinte la centru. Aceste lucrări trebuesc terminate până la 1 Martie 1949, începând de la 1 Februarie iau fiinţă în fiecare comuni unul sau mai multe centre de încercare a puterii de încolţire a seminţelor. Pentru organizarea centrelor s-au dat instrucţiuni amănunţite. Maşinile agricole, proprietatea particularilor, trebuesc imediat reparate, organizându-se apoi planul pentru folosirea lor de către toţi plugarii, stabilindu-se norma, precum şi planul lor de activitate. Agricultorii trebue să cunoască din timp ordinea când vor primi aceste mașini. Organizarea cotelor pentru folosirea cu preţ redus a maşinilor Statului Ocoalele agricole vor stabili împreună cu conducerile staţiunilor de maşini, suprafeţele ce vor fi lucrate cu maşinile Statului: tractoare, semănători, etc. Pentru buna executare a acestor munci, comisiile comunale de Însămânţări vor lămuri ţărănimea muncitoare asupra avantajelor organizării în asociaţii sau cete pentru folosirea maşinilor. Cetele sau asociaţiunile vor fi astfel organizate ca loturile să fe cât mai apropiate, pentru ca să nu se piardă timp cu deplasarea maşinilor la distante mari. AVANTAJUL PENTRU ŢĂRĂNIMEA MUNCITOARE ESTE CA, ASOCIINDU-SE, BENEFICIAZĂ INTRE ALTELE ŞI DE REDUCEREA PREŢULUI LA LUCRU CU MAŞINILE. Organizarea cotelor trebue să fie terminată până la 15 Februarie, când se va comunica S.M.T.ului suprafeţele ce se vor lucra cu maşini în fiecare comună, numele agricultorilor la care se vor face aceste munci şi numărul cotelor sau asociaţiunilor organizate. Staţiunile de maşini şi tractoare vor comunica apoi ocoalelor agricole data când maşinile se vor deplasa în comunele ocolului respectiv. Obligaţii pentru întreprinderile industriale încadrate în Plan Toate întreprinderile industriale având sarcini de îndeplinit în cadrul Planului pe anul 1949, sunt obligate să complectele formulare de statistică lunară începând cu luna ianuarie. Aceste formulare au fost expediate prin Institutul Central de Statistică acestor întreprinderi, întreprinderile care au sarcini de îndeplinit în cadrul Planului pe anul 1949 şi care nu au primit totuşi până in prezent formularele de statistică lunară, sunt obligate ca de urgenţă să se prezinte fie la Centrele județene de Planificare, fie la Institutul Central de Statistică din B-dul G-ral Magheru 7, telefon: 5.35.31, pentru a Ii se distribui formularele necesare. Ştiri sportive . Un nou record mondial În ridicarea de greutăţi, categoria semi-grea, a fost stabilit la campionatul Uniunii Sovietice pentru această probă de Grigori Novak, care a ridicat cu ambele mâini 142 kgr.,depăşind recordul mondial cu 500 grame. In prezenţa primului ministru cehoslovac, Antonin Zapotocky şi a altor membri ai guvernului, a avut loc la 30 ianuarie inaugurarea celei de a opta ediţii a jocurilor internaţionale de iarnă ale studenţilor. Prima conpetiţie din jocurile internaţionale de iarnă şi a studenţilor a fost proba de elakvm, bărbaţi, care a fost câştigată de cehoslovacul Vaclav Rum], sosit primul înaintea lui Claude Mantou (Franţa), Joseph Jira (Cehoslovacia), Jan Wagner (Cehoslovacia) şi Joseph Manuszak (Polonia). • Campionatul naţional de hockey desfăşurat anul acesta la Tg. Mureş, a revenit formaţiei I.P.E.I.L din Miercurea-Ciuc. 0 Jucând În Braşov, »chips da hockey „C.STr." din Capitală, * dispus de formaţia „Tractorul" cp 2 . 1. 0 Concursul de floretă pentru Începători, care a avut loc Dv. «nloică la Ml» Băncii B. P. R. a atras un mare număr da participanţi şi apectatori. S au etasat la primele locuri următorii : X. Barbu Nina (Electrica), n. Măria?" M. (Electrica), HI, Bănică Florie» (B. RPR), IV. MinenSeapu V. (E- 1 entries). « Campionatul» «naţional« de patinaj »rttata desfăşurata Sâmbătă şi Duminică )* Braşov, *’-a dat următoarei» ! rexuîtata , Băeţi: campion, "Pumşemko (C.I.M.P), Foto: campioană, Velman Beatarin* („Iomos Herbse")Cluj, perechi: campioni, Domnert. Herescu (,,Sta»»» Roşie") Braşov. „ Echipei» hueuneştena da foot, ball au jucat Duminică match uri amicale, Înregistrând următoarele rezultat"* : Petrolul — Art» Grafice ÎS : 0 ; CFRB — Orivita CFR S : 2 ; Dinamo A — Cauciucul Quadrat 13:2; Dinamo B — MSB 2 :1. 0 Campionatele de box pe anul 1949 vor începe la 15 Februari* prin disputarea probelor districtuale, urmând ca 1« 10 Martie să Înceapă întâlnirile inter* județene, iar 1924 Martie, cam. planetele pe grupe.