Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)

1949-02-02 / nr. 1339

2 Lupta pentru un regim sever de economii Reducerea consumului de benzină şi buna îngrijire a maşinilor sunt obiectivele întrecerilor individuale pornite de şoferii de la R.A.T.A.«Braşov Rezultatele obţinute de şoferii de la R­ A.T.A.­Cluj în cadrul în­trecerilor socialiste pornite încă de la jumătatea lunii Decembrie, ca şi chemarea la întrecere a şo­ferilor de la R.A.T.A.-Bucureşti au stârnit un d­eosebit Interes în rân­durile şoferilor de la R.A.T.A.-Bra­­şov. Zilele trecute, ei au ţinut o şe­dinţă de lucru cu biroul organiza­ţiei de bază şi comitetul de Intre­­prindere, analizând condiţiunile pe baza cărora vor putea porni În­treceri socialiste. Şoferul Ştefan Ştefan, şi-a luat angajamentul să parcurgă cu au­tobuzul său 80.000 km. fără repa­­raţie la motor şi să reducă în a­­celaş timp consumul de benzină de la 38 litri la 35 litri la 100 km.; Chirilă Nicolae şi-a luat angaja­mentul să parcurgă 75.000 km. fără reparaţii la motor şi să reducă consumul de benzină dela 38 litri la 35 litri la 100 km.; Comşa Nicole şi-a l­at angajamen­­tul să parcurgă 70.000 km. fără reparaţii la motor şi să reducă consumul de benzină dela 38 la 35 litri. Alături de şoferi de la autobu­zele R.A-T.A., au pornit între­ceri individuale şi şoferii de la ca­mioanele R.A.T.A. Astfel, şoferul Telea Vasile a chemat la întrecere pe Tina­se Dionisie, luându-şi an­gajamentul să atingă 80.000 km. fără reparaţii la motor şi să re­ducă consumul de benzină la 100 km, de la 46 la 38 litri. Şoferilor li s-au alăturat şi mecanicii garajului R.A.T.A., care şi-au luat angaja­mentul să pună în circulaţie până la 1 Februarie încă 5 dar maşinile aflate în reparaţie. 6 războaie părăsite de foştii patroni au fost reparate şi puse în funcţiune de muncitorii fabricii „Progresul“ din comuna OrlatSibiu In planul de muncă pe anul 1948 al fabricii „Progresul­’ din comu­na Orlat judeţul Sibiu, era prevă­zută punerea în funcţiune a 5 războaie care fuseseră lăsa­te în părăsire de către foştii patroni ai întreprinderii. învingând greutăţile de ordin tehnic, muncitorii şi tehnicienii fa­bricii au izbutit să pună în func­ţiune până la data de 31 Decem­brie, pat­ru din aceste războaie, reuşind în acelaş timp să repare şi să confecţioneze piese pentru încă două războaie, a căror mon­tare a început imediaţi după Anul Nou. Lucrând voluntar în ziua de 6 ianuarie, muncitorii şi tehnicienii fabricii au terminat montarea ace­­st­or 2 războaie, care au fost puse în funcţiune. Tot în aceiaşi zi, după terminarea lucrului, ei şi-au luat angajamentul — în cadrul unei şedinţe—să mai pună în func­ţiune până, la data de 15 Februa­rie Încă 2 războaie. SORIN DRAGULESCU coresp. La Depoul C. F. R. BucureştiTriaj Tov. Olaru­ Constantin şi C­otloş Petre — fochişti la calorifere — realizează lunar o economie de 4,5 tone combust­bil Tov. Ola­ru Constantin şi Ciot­­loş Petre, fochişti la caloriferul Depoului C. F. R. Buc.-Triaj, aflaţi în întrecere socialistă cu angajamentul principal de a re­aliza economii de combustibil, au pus în practică arderea ta­­lajurii şi a resturilor de lemne din atelierele de tâmplărie ale unităţii. Arzând In cazanele calorifere­lor talajul alternat cu cărbuni, se înlocueşte consumul combu­stibilului pur câteva ore pe zi. In felul acesta, se realizează o economie de 4 tone și jumăta de combustibil lunar. Acest procedeu va fi continuat și in timpul verii, pentru încăl­zirea apei la baia personalului din depou. In uzina electrică din Sulina muncitorii au repus în funcţiune un dinam lăsat în părăsire­a de fosta administraţie La uzina electrică din Sulina, proasta gospodărire a vechei ad­ministraţii a făcut ca o parte din Utilajul cu care era înzestrată uzi­­na să se deterioreze sau să în­ceteze de a mai funcţiona. Dina­mul principal de 500 volţi care ali­menta cu curent electric întreg oraşul, ajunsese într’o stare de uzură maximă, din cauza neîn­­grijirii şi a întdelungatei între­buinţări. Din această cauză, uzina a trebuit să funcţioneze cu un singur grup alimentând ziua ate­lierele B. D. M., iar noaptea Insti­tuţiile şi abonaţii. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, muncitorii uzinei au hotărît să repună in funcţiune dinamul cu mijloace proprii. Lu­crând cu stăruinţă ei au reuşit în scurt timp să-l repare, redând uzinei întreaga sa capacitate de lucru. Datorită Iniţiadivei şi străduin­ţei muncitorilor de la uzina elec­trică din Sulina, care înţeleg să gospodărească cu grijă un bun care este al tuturora, întregul oraş are astăzi lumină suficientă. I. BUIŢA Corespondenţ A apărut Nr. 3 (30) al ziarului ..Pentru pace trainică, pentru de­mocraţie populară!“ In prima pagină sunt publicate răspunsurile date, de tovarăşul I. V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smict, directorul general pentru Europa al Agenţiei americane „In. ITnational News Service“, primite la 27 ianuarie 1949. Articolul de fond este intitulat „Construirea economiei socialiste în ţările de democraţie populară”. Ziarul pu­blică raportul tovarăşului P. N. Pospelov, prezentat în şedinţa solemnă comemorativă ţinută la Moscova la 21 ianuarie 1949, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la m­oan­rea lui V. I. Lenin. Ziarul mai cuprinde următoa­rele articole: „Franţa sub jugul „Planului Marshall" de Jacques Duclos, secretar al C.C. al Parti­dului Comunist Francez, „Impe­­rialiştii americani restabilesc mi­litarismul german“ de Otto Gro­e­­wohl, preşedinte al Partidului So­cialist Unit din Germania, „Uni­tatea internaţională a oamenilor muncii va învinge" de Di Vittorio, secretar general al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, , Planul desvoltării economiei na­ţionale bulgare" — d€ D. Terpe­­şev, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar, „Un an de importante transformări în Republica Populară Română“ — de Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al G. C. al Par­tidului Muncitoresc Român, „Co­laborarea economică dintre ţările de democraţie populară şi URSS” — de E. Szyr, membru al G. G. al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia, „In jurul problemei pla­nificării in ţările de democraţie populară” — de I. Goldman, Note Politice de Jan Marek, o carica­tură a lui Boris Efimov, ete. Multe materiale din acest ziar sunt­ consacrate problemelor con­struirii economiei socialiste în ţă­rile de democraţie populară, in ar­ticolul de fond ziarul scrie că toate ţările de democraţie populară „au reuşit să restabilească, iar unele dintre ele să depăşească conside­rabil nivelul dinainte de război al producţiei industriale: Polonia cu 50%, Cehoslovacia cu 10%, Un­garia cu 27%, Bulgaria cu 71%; în numeroase ramuri din cele mai importante ale industriei româ­neşti a fos­t deasemenea depăşit nivelul dinainte de război. In ţările de democraţie populară începe să se ridice deasemenea şi producţia agricolă. La aceasta contribui ajutorul dat de stat ţă­rănimii muncitoare, mecanizarea agriculturii pe baza unei reţele din ce în ce mai întinse de sta­ţiuni de tractoare ale statului, pre­­cum şi alte măsuri. Tovărăşiile de producţie agricolă, organizate la ţară pe baza principiului liberului consimţământ, încep să capete o serioasă importanţă în recons­trucţia agriculturii“. In continuare, ziarul scrie în articolul de fond ci oamenii mun­cii din ţările de democraţie popu. Iară se bizue in lupta lor pentru socialism pe prima ţară socialistă din lume, puternica Uniune So­vietică, ce acordă acestor ţări un­org ajutor frăţesc. Datorită unei reuşite colaborări economice, care şi-a găsit expresia în primul rând într-o mare creştere a schimbului de mărfuri, ţările de democrate populară şi U.R.S.S. au dobândit posibilitatea de a grăbi refacerea şi des­vol­tarea economiei lor na­ţionale. Strânsa colaborare cu U.R.SS, a permis ţărilor de de­mocraţie populară, care luat­e în parte nu dispun de suficiente forţe şi resurse, să-şi apere indepen­denţa faţă de presiunea imperia­lismului american şi să obţină în scurtă vreme mari succese în desvoltarea economiei naţionale. „Formele de colaborare econo­mică dintre ţării» de democraţie populară şi U.R.S.S. — scrie în articolul său E. Szyr, membru al C.G. al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia— sunt mult mai bogate decât relaţiile car» Intră in cadrul tratatelor comerciale obişnuite. Uniunea Sovietică acor­­dă ajutor tehnic, ştiinţific şi sub formă de investiţii, al cărui scop este să permită ţărilor de demo­craţie populară »­­şi construiesc» o bază proprie de Industrie grea şi să creeze condiţiile pentru exploatarea rapidă a bogăţiilor na­­turale. Organele comerţului exterior al U.R.S.S. şi-au dobândit recuno­ştinţa generală a ţărilor de demo­­craţie populară, datorită punctua­­lităţii exemplare în respectarea condiţiilor convenţiilor şi tratate­lor, datorită atitudinii lor amicale faţă de cel cu care au încheiat convenţii”. Tovarăşul Szyr scrie că în timp ce în 1938 volumul comerţului I­­lono-sovietic a reprezentat mai puţin de e zecea parte din volu­mul comerţului dintre Polonia şi ţările Extremului Orient şi Orien­tului Apropiat, cu totul altfel se desvoltă relaţi:!« comerciale polo­­no-sovietice, din clip* te care mahtet« muncitoare au preluat pu­terea In Polonia. Noile forme de colaborare între U­R.S.S. şi Polonia şi-au găsit pentru prima oară expresia în acordul încheiat la 20 Octombrie 1944, când mai continua războiul. Acest acord asigura teritoriilor eliberate ale­ Poloniei livrări ime­diate de cărbune, făină, produse petrolifere şi chiar sare şi chi­brituri, termenul de plată fiind de un an. Acelaş caracter l-a­u avut şi celelalte ajutoare, date în prima perioadă a reconstrucţiei Varşo­viei, cu prilejul punerii în func­ţiune a uzinei electrice, a reţelei radiofonice şi telefonice, cu pri­lejul reconstruirii unor poduri, ajutor în produse alimentare pen­tru populaţie, etc. Tratatul încheiat la 26 ianuarie 1948 cu U.R.S.S. cu privire la livrării» de utilaj Industrial P­olo­­niei, are o importanţă excepţională pentru economia naţională a Polo­­niei. Livrării« de mărfuri în va­loarea »urnei de 450 milioane de dolari, prevăzut« de tratat, con­sti­uie o garanţie scripthă a înde­plinirii planului de şase ani de dezvoltare­a economiei naţionale a Poloniei. Datorită unei nouă mari uzine metalurgice care va f con­struită în decursul planului de 6 ani producţiu­nie­ va fi aproape dublată. Vor fi construite o nouă uzină electrică, fabrici de ciment, fabrici de sodă şi de îngrăşăminte azotate, uzina de maşini-unelte, etc­ Tovarăşul Szyr scrie la sfârşitul articolului său că raporturile eco­­nomice dintre Uniunea Sovietică şi ţări’« de dermo­nţia populară reprezintă » to-"-’» nouă, supe­rioară, a relaţiilor economice, o cărun­­­ţă este colaborarea pe bază de plan în comerţul exterior, Pe baza principiului ajutorării ţări­lor mai tera­ce din punct d­e vedere economic, urmărindu-se prin acea­­sta accelerarea desvoltării forţelor lor de producţie şi a exploatării bogăţiilor lor "- '"rale. Pe măsura desvoltării economice, se vor des­­volta şi întări colaborarea şi legă­­turile reciproce ale economiei na­ţionale a acestor ţări. I. Goldman, directorul Institu­tului Economic de pe lângă Aca­demia Socialkdă a Cehoslovaciei, declară în articolul său că des­­voltarea economiei ţărilor de de­mocraţie populară pe baze de p­a­­ni­fi­ca­re aduce­a succese considera­bile. In Cehoslovacia extracţia de cărbuni va creşte dela 28­2 mili­oa­­ne tona cât a fost în 1937—1938 la 32,3 milioane tone, la sfârşitul îndeplinirii primului plan econo­mic; în Polonia va creşte respec­tiv dela 38,1 milioane tone la 80 milioane tone; în Ungaria dela 9,3 milioane tone la 11,6 milioane tone. Producţia de oţel va creşte în Cehoslovacia dela 2,3 milioane tone cât a fost în 1937—1938 la 2,4 milioane tone la sfârşitul în­deplinirii planului economic; în Polonia dela 1,4 milioane tone la 2 milioane tone; în Ungaria dela 0,6 milioane tone la 0,8 milioane tone. Producţia de energie elec­­tricî va creşte în Cehoslovacia dela 4,1 milioane Kw oră la 7,4 milioane Kw. oră; în Polonia dela 3,9 milioane Kw. oră la 8 mili­oane Kw. oră; în Ungaria dela 1,4 milioane Kw. oră la 2 milioane Kw. oră. Paralel cu desvoltarea producţiei se ridică şi nivelul de trai al populaţiei. In toate ţările de de­mocraţie populară salariul real este cu mult mai mare decât îna­inte de război, cu 10% în Bul­garia, cu peste 40 mo în Cehoslo­vacia şi într’o proporţie interme­dia­ră între acesta două c­are în Ungaria şi Polonia. Reforma aura­­ră înfăptuită în ţările de demo­craţie populară a dat ţăranilor fără pământ şi celor cu gospodă­rii mici aproape 10 milioane hec­tare de pământ, îmbunătăţindu-le astfel simţitor situaţia lor econo­mică. Aşa cum a fost altă dată în Uniunea Sovietică în lupta pentru v­itoria socialismului, tot aşa şi azi în ţările de democraţie popu­lară planificarea socialistă este instrumentul indispensabil al con­strucţiei economice, un instrument menit să asigure Independenţa e­­conomică a acestor ţări faţă de puterile imper­aliste, un mijloc de a-şi întări capacitatea lor de apă­rare şi de a construi societatea socialistă. Strânsa colaborare cu U.R.S.S. precum şi colaborarea dintre ele va permite acestor ţări o largă planificare a construcţiei economi­ce, asigurându-le principalele ma­­terii prime, maşini şi tot ce este necesar. Această colaborare oferă garanţia că fiecare din ţările de democraţie populară va avea re­zerve şi resurse suficiente pentru a împiedica ivirea unor dispro­porţii în econom­a naţională în plină desvoltare, ceea ce s'ar pu­tea întâmpla dacă fiecare din ace­ste ţări nu s’ar sprijini pe baza de planificare mai vastă a U.R.S.S cât şi a celorlalte ţări de demo­craţie populară. Această colabo­rare va asigura şi o accelerare considerabilă a ritmului produc­ţiei social­ste. Ţările de democraţie populară trec de la planurile pe termen scurt la planuri pe termen lung Despre un astfel de plan — pla­nul cincinal de refacere şi desvol­tare a economiei naţionale a Bul­gariei, aprobat nu de mult de Ma­rea Adunare Naţională — scrie­­ Terpeşev, membru al­ Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar. Conform planului cincinal, veni­tul naţional al Bulgariei va creşte (în preţuri constante) dela 47,3 miliarde leva cât a fost In 1939 şi dela 51,8 miliarde leva în 1948 la 95,7 miliarde în 1953, ceea ce reprezintă o creştere de 85% faţă de 1948 şi de 100,2"/« faţă de 1939. In 1953 volumul producţiei In­dustriale va fi mai mare cu 119% în raport cu anul 1948. In aceşti cinci ani producţia de energ­e e­­lectrică va spori cu 221% şi va ajunge să fie de şapte ori mai mare decât cea din 1939. Reţeaua electrificării se va lărgi, vor fi electrificate 1800 de localităţi. Pla­­nul prevede o creştere conside­rabilă a industriei de cărbune şi extractive. In aceşti 5 ani, paralel cu des­voltarea ramurilor industriale exi­stente, în Bulgaria se va creia o industrie a maşinilor întrebuinţate in construcţii: betoniere, maşini pentru fărâmiţarea pietrelor, va­­gonete, compresoare­ mobile, cio­­cane-compresoare, construcţii me­talice mobile, etc. Va fi sporită în deosebi producţia de maşini a­­gricole precum şi a unei serii de produse chimice, având o mare importanţă pentru desvoltarea in­dustriei şi a agriculturii. Toate aceste ramuri de producţie sunt absolut noul şi Bulgaria capita­listă nu le-a cunoscut niciodată. Producţia Industriei uşoare va spori de 2,65 ori faţă de 1939. Planul cine­mai prevede o largă desvoltare a agriculturii în Bul­garia pe calea cooperaţiei, a in­troducerii unei tehnici şi mecani­zări mai ridicate, pe calea îngră­dirii considerab­le, a eliminării şi ’eludării elementelor capitaliste de la ţară Produ­cția globală a a­­griculurii va spori față de anuil 1939 cu 59% iar producţia de cereale cu 20%. Recolta medie de grâu la hectar va îl­­te 1500 kg. Obţinerea unui astfel de nivel al producţiei agricole va asigura a­­provizionarea populaţiei şi a ar­matei şi va da statului posibilita­tea să creez« rezerve importante. M. Constantinescu, membru in Biroul Politic «­ C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Român, »cri« în ziar despre transformările cele mai importante în Republica Populară Română efectuata în ul­timul an. Desfiinţarea monarhiei, înfiin­ţarea Republicii, izgonirea repre­zentanţilor burgheziei din gu­vern, aU consolidat în tânărul stat democratic rolul clasei munci­toare — clasă conducătoare — au întărit alianţa dintre proleta­riat şi ţărănimea muncitoare. A­­legerile ce au avut loc în Martie anul trecut au arătat cât de­­a­dânci au fost prefacerile surveni­te în România. Victoria în ale­geri a Frontului Democratei Populare a fost zdrobitoare. Oa­menii muncii din România şi-au exprimat încă odată adeziunea pentru democraţia populară. Transformările politice şi eco­nomice au schimbat România. Ele au ridicat pe oamenii muncii, con­duşi de Partidul Muncitoresc Ro­mân la lupta pentru socialism. Tovarăşul Constantinescu scrie că în massele muncitoare a apă­rut o nouă atitudine faţă de muncă, înţelegând însemnătatea naţionalizării, muncitorii au ini­ţiat întreceri socialiste, care au dus la rezultate minunate, mai ales în industria metalurgiei şi siderurgică, minieră şi petrolife­ră; în anul 1948 productivitatea muncii s’a ridicat simţitor. După naţionalizare producţia în sectorul siderurgic a depăşit con­siderabil nivelul din 1938. Nouă furnale au fost construite la Re­şiţa şi Hunedoara Producţia pe­troliferă a întrecut nivelul din 1946 şi 1947 şi este în creştere. Industria carboniferă a realizat 103°/» faţă de producţia din 1937 Minele de fier au produs minereu 148,6'/, faţă de 1938 şi 180«/, faţă de 1947, etc., mai mult de­cât oricând în trecut. Producţia de gaz metan a fost 420«/« faţă de 1938 şi 133,4«/»’ faţă de 1947. Progrese remarcabile s’au rea­lizat deasemenea în producţia de textile, îmbrăcăminte şi materia­le de construcţii. Deasemenea comerţul de stat al României a luat o mare amploare şi şi-a con­­solidat poziţiile. 80% din mărtu­rii­ industrale sunt vândute prin Inter­mediul magazinelor de stat. Comerţul cooperatist s’a desvoltat şi însănătoşit. Dacă în ultimii ani ţările de democraţie populară au realizat, succese importante în refacerea şi desvoltarea economiei, ţările marshallizate din Europa Apusea­nă suferă de frică şi stagnare. Ziarul scrie că datorită faptului că statele marshalliza­te se supun din ce în ce mai urnit Statelor Unite ale Americă, producţia lor industrială se desvoltă cu mult mai încet decât în ţările de de­mocraţie populari,­­cu toate că industria statelor marshallizate a suferit du pe urma războiului mult mai puţin decât Industria ţă­rilor de democraţie populară. In toamna anului 1948 producţia in­dustrială în ţările marshallizate a atins in Franţa 97V5 dta nivelul anului 1937, în Belgia 85%, în Olanda 103*­., in Italia 83%, în Germania — Bizonia — 46%, Jacques Duclos, secretar al C.C. al Partidului Comunist Fran­cez, declară în articolul său: — Ritmul creşterii producţiei l’a încetinit, unele ramuri ale in­dustriei (cinematografică, con­strucţiile de avioane şi altele) au început si se restrângă In urma pretenţiilor americanilor.. R caftea­­rea „planului Marshall" înrăută­ţeşte necontenit situaţia econo­­­mică şi financiară a ţarii. Mar­­­shallizarea Franţei şi-a găsit ex­presia in­ofensivă capitaliştilor împotriva nivelului de trai al maselor muncitoare. In April 1e 1947 capacitatea de cumpărare era de 70«/» faţă de nivelul anului 1938. In Noembrie 1947 era de 49,4«/* Această scădere a nivelului de trai al oamenilor muncii a fost cauza principală a grevelor de masă din Noembrie — Decembrie 1947. Clasa muncitoare, ţărănimea — clasele mijlocii de la oraş — în­cheie Jacques Duclos — duc şi vor duce o luptă comună tot mai îndârjită... pentru crearea unui guvern de unitate democratică, pentru redobândirea Independenţi naţionale, pentru salvarea liber­tăţii şi apărarea păcii. RECENZIE Pentru pace trainică, pentru democraţie populară! Nr. 3 (50) SCÂNTEIA Nr. 1339 Muncitorii filaturilor „I.R­.I.“-Mediaş şi „Victoria“-Iaşi au împlinit planul pe Ianuarie înainte de termen MEDIA9, 29. - Datorită eforturilor muncitoarelor, antrenate de organizaţia de Partid *1 de cea sindi­cală In Intreper) socia­liste, planul de producţie pe ■una Ianuarie »I filaturii „I.R.T.I " din Media* a fost îndeplinit cu două zda înain­te de termem. In siua de 2S lanuarie e o. muncitoarele dela „I.R.T.I." au dat primele cantități da fire de bumbac In contul lunii Februarie. ★ IA fii 29. — Himettoriî din unele fabrici din lați cu Indeplltrat Inain­fi de termen sarcinile «• te re«''« in cadrul planului de pre­­duefie Pr­im­a Ianuarie. A*­tel la filatura ..Victoria“ earcipiile prevlteute in planul pe întreaga lună Ianuarie au Zost realitate In tina de 97 Ianuarie. In tina de 2d Ia­nuarie, muncitorii au început cit luerete in contul lunii Fe­­bruarie, S’a evidenţiat In mod deosebit tov. Duică fieorgeta, care a depdfit norma medie pe întreaga rand cu «7%. Muncitorii atelierului RATA au păţit deasemenea la «de­­cutarea sarcinilor prevăzute In planul pe luna Februarie, In ziua de 28 Ianuarie. Şi la fabrica „Talpa“ Muncitorii luptă pentru eliminarea timpilor neproductivi Muncitorilor din industria pielărie şi încălţăm­nte le re­vine sarcina,­in cadrul Planu­lui de Start, de a spori produsele cu 58% faţă de 1948 şi să dea cu 247*1* mai multe curele de transmisiune şi articole tehnice. înţelegând aceste sarcini, muncitorii fabricii. Ta­ra au or­gan­zat odată cu introducerea normelor noui, întreceri socia­liste, intre oameni, grupe şi secţii având ca obiectiv înde­plinirea şi depăşirea programu­lui, printr’o mai bună organi­zare a muncii şi prin reducerea timpului mort. Angajamentele muncitorilor de la „Talpa", au fost urmate de fapte. Ei au căutat să-şi or­ganizeze cât mai bine munca în secţii, raţionalizând timpul pen­tru diferitele operaţiuni. Prima acţiune pentru reduce­rea timpilor neproductivi au în­­treprins-o muncitorii secţiei în­călţăminte, pregătind după lă­sarea lucrului materialul pe a doua zi la îndemână, pentru a evita in felul acesta plimbările după materiale dela o secţie la alta în timpul producţiei. ★ Ca un rezultat al acestei acţiuni, după 15 zile dela începerea lu­crului pe bază de norme noul, producţia la feţe a fost depăşită cu 10% faţă de planul de pro­ducţie pe luna ianuarie; la făcut tocuri s’a depăşit cu 100%. Iar la ştanţat tălpi cu 40’/s. Pentru Sârguinţa şi atenţia cu ca­re lucrează la feţe, au fost evidenţiaţi tov. Asan Aii, Berescu Sava, Şanta Adela şi Ivan Ior­­dana. Productivitatea muncii s-a mărit la secţia de croit. Progra­mul de 650 perechi croite pe zi se îndeplineşte astăzi cu 12 mun­citori în loc de 18, norma pe om fiind de 37 perechi zilnic. In acea­­stăă muncă, tovarăşii Brendelfer Gheorghe şi Panait Andrei sunt în frunte, ei realizând între 60- -70 perechi croieli în 8 ore. L. Lupan Funcţionari fiscali destituiţi pentru că­­au urmărit impozitele datorate de chiaburi Ministerul Finanţelor a or­ganizat în ultimul timar nume­roase verificări pe teren, pen­tru a cerceta modul de urmă­rire a impozitelor la sate. Echipele speciale de control au descoperit o seamă de ca­zuri în care Statul a fost pă­gubit de drepturile sale, dato­rită relei credinţe şi neglijen­ţei grave a unor funcţionari fiscali. Ca urmare au fost destituiţi din funcţiile pe care le ocu­pau, următorii funcţionari fis­cali : Dumitrescu Cezar, Impiegat administrativ de la administra­ţia financiară Roman­aţi, pentru primire de daruri în natură de la contribuabili chiaburi, în scopul de a-i păsui de plata impozitelor. Brăn­eanu Tudor şi Roman Alexandru, agenţi administra­tivi la administraţia financiară Brăila, pentru neurmărirea im­pozitelor datorate de chiaburi şi neachitarea impozitelor per­sonale. De asemenea, au fost destitu­iţi pentru neurmărirea impozi­telor datorate de chiaburi: Chiriţă Ion, agent administrativ la administraţia financiară Bu­zău, Vid­ean Ioniţă, perceptor, şi Drăgan Vasile, agent admi­nistrativ, de la administraţia fi­nanciară Covurlui, Bonig Lá­zár, impiegat administrativ Arad, Florea Gheorghe, agent administrativ Ialomiţa, Predis­­can Nicolae, Stănică Grigore, perceptori şi Dimancea Stan, agent administrativ Constanţă. Pentru însuşire de bani pu­blici a fost destituit N­icul­escu Oprea, perceptor de circums­cripţie, la administraţia finan­ciară Teleorman. Echipele de control continuă activitatea în toată ţara. ;­i Informaţii Cu prilejul aniversării a trei ani de la proclamarea Republicii Ungare, Institutul Român de Cul­tură Universală organizează o festivitate în cadrul căreia va lua cuvântul, tov. Eduard Me­­zincescu, ministrul Artelor şi In­formaţiilor. Festivitatea are loc Marţi 1 Februarie 1949, orele 17,30, în sala Teatrului Armatei din Bd. G-ral Magheru 20. ★ Se aduce la cunoştinţa publicu­­lui că birourile Ambasadei Repu­blicii Populare Bulgaria s’au mu­tat în Aleea Modrogan No. 5 Te­lefon 7.21.52 ★ • In cadrul obişnuitelor spec­tacole cu discuţii, Marţi 1 Februa­rie 1949, la ora 14, vor avea loc la Teatrul Armatei, din Calea 13 Septembrie, discuţii despre ope­reta „PERICOLA“. r ........ 1 1 Au apărut în : EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN:­ ­ GH. GHEORGHIU-DEJ Planul general economic al Republicii Populare Române pe anul 1949. A­NA PAUKER Democraţiile populare îndeplini măreţele sarcini ale dictaturii proletariatu­lui. VASILE LUCA Raport asupra bugetului general al Republicii Populare Române. VASILE LUCA I. V. Stalin, marele conti­nuator al operei lui Marx, Engels, Lenin. VASILE LUCA Să păzim cu adevărat ba­nul poporului. ITEOHART Partidul şi organizaţia uni-GEORGESCU ca revoluţionară a tinere­­­tului muncitor. TEOHARI Consiliile populare : GEORGESCU L. RAUTL Rezoluţia Comitetului Cen-­­tral al Partidului Munci­toresc Român, îndreptar al luptei tineretului revo­­­­luţionar. Sarcinile imediate ale Comisiunilor de însămânţări Difuzarea planului de cultură pe gospodării, repararea maşinilor şi uneltelor agricole, organizarea cotelor pentru folosirea cu preţ redus a tractoarelor Statului Ministerul Agriculturii a trimit o serie de instrucţiuni inspectora­telor agricole şi direcţiunilor a­­gri­cole judeţer­e din ţară, pentru a grăbi pregătirile in vederea campaniei însămânţărilor de pri­măvară. Direcţiunile judeţene au ca sar­cini imediata să urgenteze difu­zarea planului de cultură pe comune şi gospodării. Lucrările trebuesc terminate până la 20 fe­­bruarie 1949. Odată cu desfăşurarea planului de cultură pe gospodării, se va face de către fiecare comună împărţirea întregului teritoriu pe sectoare; responsabilii de sectoare trebue să ia parte la pregătirea campaniei de însămânţări. In, a­­celaş timp, se vor stabili cantită­ţile de seminţe existente. LUCRĂRILE DE REPARARE A UNELTELOR AGRICOLE 91 DE PREGĂTIRE A SEMINŢEI TREBUESC TERMINATE PANA LA 1 MARTIE Deasemeni se va controla or­ganizarea şi funcţionarea ateliere­lor comunale de reparat unelte şi maşini agricole. Fiecare atelier trebue să aibă program de lucru, în care să se arate gospodăriile care vor face reparaţiunile la ate­lier, numărul şi felul uneltelor sau maşinilor de reparat, data până la care trebuesc reparate. Repartizarea uneltelor pe ateliere trebue cunoscută din timp atât de proprietarul atelierului cât şi de plugarii muncitori. Reparaţiile vor fi programate în ordinea urgen­ţei Responsabilul comunei, însărci­nat cu coordonarea activităţi ate­lierelor, trebui să se îngrijească pentru o cât mai bună organizare a aprovizionării atelierelor cu cele necesare : fler, cărbune, lemne, oxigen, etc. Preţul reparaţiunilor se fixează de către comisia comunală de In­­sămânţări. Direcţiunile judeţene agricole vor lua măsuri pentru imediata înfiinţare a centrelor de curăţat şi tratat seminţele. Programul cură­ţirii şi tratării se stabileşte pe gospodării, fixându-se ziua când fiecare plugar trebue si se pre­zinte la centru. Aceste lucrări trebuesc termi­nate până la 1 Martie 1949, începând de la 1 Februarie iau fiinţă în fiecare comuni unul sau mai multe centre de încercare a puterii de încolţire a seminţelor. Pentru organizarea centrelor s-au dat instrucţiuni amănunţite. Maşinile agricole, proprietatea particularilor, trebuesc imediat re­parate, organizându-se apoi planul pentru folosirea lor de către toţi plugarii, stabilindu-se norma, pre­cum şi planul lor de activitate. Agricultorii trebue să cunoască din timp ordinea când vor primi aceste mașini. Organizarea cotelor pentru folosirea cu preţ redus a maşinilor Statului Ocoalele agricole vor stabili îm­preună cu conducerile staţiunilor de maşini, suprafeţele ce vor fi lucrate cu maşinile Statului: trac­toare, semănători, etc. Pentru buna executare a aces­tor munci, comisiile comunale de Însămânţări vor lămuri ţărănimea muncitoare asupra avantajelor or­ganizării în asociaţii sau cete pen­tru folosirea maşinilor. Cetele sau asociaţiunile vor fi astfel organizate ca loturile să fe cât mai apropiate, pentru ca să nu se piardă timp cu deplasarea ma­şinilor la distante mari. AVANTAJUL PENTRU ŢĂ­RĂNIMEA MUNCITOARE ESTE CA, ASOCIINDU-SE, BENEFI­CIAZĂ INTRE ALTELE ŞI DE REDUCEREA PREŢULUI LA LUCRU CU MAŞINILE. Organizarea cotelor trebue să fie terminată până la 15 Februa­rie, când se va comunica S.M.T.­­ului suprafeţele ce se vor lucra cu maşini în fiecare comună, numele agricultorilor la care se vor face aceste munci şi numărul cotelor sau asociaţiunilor organi­zate. Staţiunile de maşini şi tractoa­re vor comunica apoi ocoalelor a­­gricole data când maşinile se vor deplasa în comunele ocolului res­pectiv. Obligaţii pentru întreprinderile industriale încadrate în Plan Toate întreprinderile industriale având sarcini de îndeplinit în cadrul Planului pe anul 1949, sunt obligate să complectele formulare de statistică lunară începând cu luna ianuarie. Aceste formulare au fost expediate prin Institutul Central de Statistică acestor în­treprinderi, întreprinderile care au sarcini de îndeplinit în cadrul Planului pe anul 1949 şi care nu au primit totuşi până in prezent formularele de statistică lunară, sunt obligate ca de urgenţă să se prezinte fie la Centrele județene de Planificare, fie la Institutul Central de Stati­stică din B-dul G-ral Magheru 7, telefon: 5.35.31, pentru a Ii se distribui formularele necesare. Ştiri sportive . Un nou record mondial În ri­dicarea de greutăţi, categoria se­­mi-grea, a fost stabilit la cam­pionatul Uniunii Sovietice pentru această probă de Grigori Novak, care a ridicat cu ambele mâini 142 kgr.,depăşind recordul mondial cu 500 grame.­­ In prezenţa primului ministru cehoslovac, Antonin Zapotocky şi a altor membri ai guvernului, a avut loc la 30 ianuarie inaugura­rea celei de a opta ediţii a jocu­rilor internaţionale de iarnă ale studenţilor. Prima conpetiţie din jocurile internaţionale de iarnă şi a stu­denţilor a fost proba de elakvm, bărbaţi, care a fost câştigată de cehoslovacul Vaclav Rum], sosit primul înaintea lui Claude Man­tou (Franţa), Joseph Jira (Ceho­slovacia), Jan Wagner (Cehoslova­cia) şi Joseph Manuszak (Polonia). • Campionatul naţional de hockey desfăşurat anul acesta la Tg. Mu­reş, a revenit formaţiei I.P.E.I.L din Miercurea-Ciuc. 0 Jucând În Braşov, »chips da hockey „C.S­Tr." din Capitală, * dispus de formaţia „Tractorul" cp 2 . 1. 0 Concursul de floretă pentru Începători, care a avut loc Dv. «nloică la Ml» Băncii B. P. R. a atras un mare număr da partici­panţi şi apectatori. S au etasat la primele locuri următorii : X. Bar­­bu Nina (Electrica), n. Măria?" M. (Electrica), HI, Bănică Florie» (B. RPR), IV. MinenSeapu V. (E- 1 entries). « Campionatul» «naţional« de patinaj »rttat­a desfăşurata Sâm­bătă şi Duminică )* Braşov, *’-a dat următoarei» ! rexuîtata , Băeţi: campion, "Pumşemko (C.I.M.P), Foto: campioană, Vel­­man Beatarin* („Iomos Herbs­e")­­Cluj, perechi: campioni, Domnert. Herescu (,,Sta»»» Roşie") Braşov. „ Echipei» hueuneştena da foot, ball au jucat Duminică match uri amicale, Înregistrând următoarele rezultat"* : Petrolul — Art» Grafice ÎS : 0 ; CFRB — Ori­vita CFR S : 2 ; Di­namo A — Cauciucul Quadrat 13:2; Dinamo B — MSB 2 :1. 0 Campionatele de box pe a­­nul 1949 vor începe la 15 Februa­­ri* prin disputarea probelor di­­strictuale, urmând ca 1« 10 Mar­­tie să Înceapă întâlnirile inter* județene, iar 19­24 Martie, cam. planetele pe grupe.

Next