Scȃnteia, martie 1949 (Anul 18, nr. 1363-1388)

1949-03-02 / nr. 1363

SCÂNTEIA Nr. 1363 3 PROECT DE STATUT AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR în lupta grea împotriva sângeroasei dictaturi a burgheziei şi moşierimii, tineretul revoluţionar din România, încadrat in Uniunea Tineretului Comunist, educat şi condus de Par­tid, a făcut dovada spiritului de sacrificiu, a abnegaţiei şi devotamentului său faţă de cauza clasei muncitoare. Uniunea Tineretului Muncitor din Republica Populară Română con­tinuă tradiţia eroică a Uniunii Tineretului­­Comunist, ducând mai departe făclia luptei revoluţionare pe care au purtat-o eroi ca: Pavel Tcacenco, Lazar Grümberg, Bernat Andrei, Ştefan Plavăţ, Filimon Sârbu, Iosif Clisei, Nicol­ae Bristea, Haia Lifşiţ, Vasile Tudose, Olga Bande, Vasi!« Soa­rta şi atâţia alţi­ care au înscris pagini de gtorie în istoria mişcării revoluţionare a proletariatului. Uniunea Tineretului Muncitor din R.P.R. se inspiră din ex­perienţa şi urmează exemplul Comsomolului Leninist-Stali­nist, care sub conducerea gloriosului Partid Comunist (bol­şevic) al Uniunii Sovietice a desfăşurat o uriaşă activitate pentru construirea socialismului şi URSS şi apărarea Patriei Socialiste împotriva cotropitorilor imperialişti. Uniunea Ti­neretului Muncitor cultivă în rândurile tineretului, dragostea neţărmurită pentru ţara socialismului victorios, Uniunea So­vietică, eliberatoarea poporului nostru muncitor de sub jugul fascist — şi pentru marele Partid Comunist (b) al Uniunii Sovietice, condus de fenite omeniri muncitoare, I. V. ST AL!­EL Punând la temelia activităţii sale, principiul conducerii de către Partid, ch­ezăşia forţei şi temeiul succeselor sale, Uniu­nea Tineretului Muncitor împleteşte educarea în spiritul marxism-leninismului cu lupta revoluţionară împotriva capi­talismului, crescând constructori activi ai socialismul­ui, cu­ra­gioşi în faţa greutăţilor, stăruitori in muncă, necruţători faţă de duşmanul de clasa. Uniunea Tineretului Muncitor educă massele tineretului in spiritul internaţionalismului proletar, al solidarităţii cu ti­neretul democratic din întreaga lume, îmbinat cu dragostea înflăcărată pentru ţara noastră — Republica Populară Ro­mână. Uniunea Tineretului Muncitor contribuie la făurirea uni­tăţii politico-morale a poporului muncitor şi la succesul luptei împotriva elementelor capitaliste, pentru construirea socia­lismului, înmănunchiind forţele creatoare »i« celei mai avan­sate părţi a tineretului şi mobilizând massele tineretului muncitor de la oraşe şi sate pentru a înfăptui linia politica a Partidului. Statutul Uniunii Tineretului Muncitor cuprinde: principiile călăuzitoare, forma sa de organizare, drepturile şi îndatori­rile membrilor. Pentru ca Uniunea Tineretului Muncitor să fie organizaţia viguroasă, bine închegată, în sânul căreia să se desvolte o puternică disciplină revoluţionară, fiecare mem­bru al Uniunii are datoria să-şi însuşească Statutul şi să aplice în viaţă toate prevederile sale. CAPITOLUL I. Denumirea, scopul ART. 1. — Organizaţia revoluţionară a tineretului mun­citor de la oraşe şi sate poartă denumirea Uniunea Tineretu­lui Muncitor (prescurtat U.T.M.) din Republica Populară Ro­mână. ART. 2. — Uniunea Tineretul­ui Muncitor este organizaţia revoluţionară de massă, fără de Partid, a tineretului munci­tor, de la oraşe şi sate, întemeiată pe principiile luptei de clasă a proletariatului, călăuzită de învăţătura marxist-leng­­tristă şi condusă de Partidul Muncitoresc Român. ART. 3. — Scopul Uniunii Tineretului Muncitor este de a educa tineretul în spiritul marxism-leninismulu­i şi de a-l mo­biliza la o participare activă în lupta poporului muncitor, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru în­tărirea şi des­volta­rea democraţiei populare, apărarea inde­pendenţei Republicii Populare Române şi construirea socia­lismului. U.T.M. constitue rezerva de aadru ţinere a Parti­dului. VI ' ART. 4. — Uniunea Tineretului Munciori cultivă tradiţ­ie eroice ale luptei dusă cu abnegaţie de Partidul Comunist Român şi Uniunea Tineretului Comunist. F­a cere membrilor săi, devotament fără margini pentru Partid, spirit de sacri­ficiu faţă de cauza clasei muncitoare, dragoste înflăcărată pentru patria noastră, R.P.R. Ea cultivă in rândurile tinere­tului, vigilenţa şi ura neîmpăcată împotriva duşmanului de clasă dinlăuntru­ şi din afara ţării, împotriva imperialismului aţâţător la noul războaie. Uniunea Tineretului Muncitor educă massele tineretului în spiritul inte­rna­ţi­ona­lism rolt, pro­letar, al dragostei neţărmurite pentru ţara socialismului vic­torios — Uniunea Sovietică — şi pentru tovarăşul ST­ALIS — genialul învăţător al omenirii muncitoare şi marele prieten a! tineretului muncitor din întreaga linie. ART. 5. — Uniunea Tineretului Muncitor cere membrilor săi să contribuie din toate puterile la întărirea sfatului nostru popular, la susţinerea activităţii Sfaturilor Populare de la oraşe şi sate şi la respectarea legilor Republicii Populare Române. F.a cere membrilor săi să participe activ în munca de împlinire şi depăşire a Planului de Stat, în spiritul unei a cui atitudini faţă de muncă, faţă de bunul obştesc. ART. 6. — Uniunea Tineretului Muncitor se ocupă de ridi­carea nivelului ideologic, politic şi cultural al tineretului. Ea se preocupă de apărarea intereselor economice şi profesio­nale ale tineretului muncitor de la oraşe şi sate, de îmbunătă­ţirea continua a pregătirii sale tehnico-profesionale şi de în­tărirea sa fizică. ART. 7. — Uniunea Tineretului Muncitor aderă la Federa­ţia Mondială a Tineretului Democrat şi participă în mod ac­tiv la lupta pentru democraţie şi pace, dusă de organizaţiile democratice ale tineretului din întreaga lume, în frunte cu gloriosul tineret sovietic, în cadrul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. - ----------------------—7 CAPITOLUL II Despre membri ART. 8.­­■ Uniunea Tineretului Muncitor îşi recrutează membrii din rândurile tineretului muncitor şi studios de la oraşe şi sate. Poate fi membru al U.T.M.-ului acela, care având vârsta între 15-25 ani, recunoaşte programul şi Sta­tutul Uniunii, activează în una din organizaţiile sale, se supune tuturor hotărîrlor organizaţiei şi plăteşte cotizaţia de membru. Membrii U.T.M., care ating vârsta de 25 ani, pot rămâne în organizaţie cu vot consultativ, iar în cazul că sunt aleşi în organe de conducere, îşi menţin dreptul de vot deliberativ. ART. 9. — Tânărul care doreşte să fie primit în U.T.M. trebue să aibă o recomandaţie din partea unui membru de Partid sau a doi membri al U.T.M. Recomandaţiile se verifică de către Biroul organizaţiei de bază U.T.M. înainte ca solici­­tantul să fie primit în organizaţie. Cei care dau recomanda­ţii sunt răspunzători de ele. Primirea de membri în U. T. M. se face individual. ART. 10. — După verificarea datelor de către Comitetul organizaţiei de bază, primirea tânărului în U.T.M. este dis­cutată şi aprobată de Adunarea Generală a organizaţiei de bază. Tânărul este dator să-şi facă auto­biografia şi să arate în faţa Adunării Generale a organizaţiei de bază, motivele pentru care cere înscrierea in U.T.M. Primirea lui trebuie să fie ratificată de Comitetul Superior al organizaţiei res­pective de U.T.M. După ratificarea primirii, se înmânează noului membru, de către Comitetul Judeţean, carnetul de membru U.T.M. ART. 11. — In caz că cel ce doreşte să intre în U.T.M. nu este încă pregătit pentru a fi primit ca membru, el poate fi primit candidat pe termen de 3 luni. Stagiul de candidat e stabilit pentru a da posibilitatea celui ce doreşte să intre în U.T.M. de a se pregăti pentru aceasta, de a cunoaşte pro­gramul şi Statutul U.T.M. La terminarea stagiului, pe baza verificării candidatului, Comitetul organizaţiei de bază, poate propune intrarea lui în U.T.M., îndeplinindu-se formele pre­văzute la art. 10. Termenul de candidat poate fi prelungit atunci când se constată insuficienta pregătire a candidatului. CAPITOLUL III. îndatoririle membrilor ART. 12. — Membrii UTM au următoarele îndatoriri: a) sa studieze şi să-şi însuşească învăţătura marxistă-leni­­nistă-statinistă şi să fie propagandiştii ei neobosiţi în massa tineretului. b) Să îndeplinească hotăririle Partidului Muncitoresc Ro­mân şi ale Uniunii Tineretului Muncitor, să ia parte activă la viaţa politică a ţârii, la lupta împotriva elementelor capi­taliste, pentru construirea socialismului în R.P.R. c) Să inveţe şî să-şi însuşească cultura, ştiinţa şi tehnica pentru a deveni buni constructori ai socialismului. d) Să fie devotaţi Patriei noastre — Republica Populara Română — să-şi dea toate puterile pentru apărarea ei, la nevoie şî viaţa. e) Să fie pildă de atitudine socialistă faţă de muncă, să participe activ la întrecerea socialistă, să apere cu vigilenţă proprietatea socialistă. f) Să aplice în viaţă principiile moralei proletare, să fie exemplu de cinste, să lupte împotriva beţiei, huliganismului, atitudinei netovărăşeşti faţă de femeie şi a putregaiului mo­ralei burgheze. g) Să ia parte activă la munca organizaţiei, să participe regulat la adunările organizaţiei de bază, să îndeplinească bine şi la timp sarcinile date de organizaţie. CAPITOLUL IV. Drepturile membrilor ART. 48. — Fiecarg membru al UTM are dreptul: a) Sa aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale organizației. b) Să participe la desbaterea problemelor ce se pun­ la adoptarea hotârîrior care urmează a fi luate, criticând în cadrul organizației măsurile pe care le socoteşte nejuste. Sa participe la şedinţei«­in «ar« urmează a se lua o hotărîre privind activitatea sau purtarea sa. d) Să scrie la toate organele de presă şi publicaţiile orga­nizaţiei. e) Să se adreseze cu orice problemă forurilor superioare până la tromitetul Bentral.­­ Să folosească toate bunurile materiale pe care organi­zaţia le pune la dispoziţie ca : terenuri de sport, cluburi, bi­blioteci, etc. CAPITOLUL V. Despre structura organizatorică a UTM ART. 14. — Uniunea Tineretului Muncitor este organizata pe baza principiului centralismului democratic. a) Toate organele de conducere ale U.T.M., de jos până sus, se aleg. b) Organele de conducere ale UTM sunt obligate să facă dări de seamă periodice asupra activităţii lor, în faţa organi­zaţiilor care le-au ales. c) Hotărîrile se iau în urma discuţiilor libere, fiecare mem­bru având dreptul să-şi spună părerea asupra tuturor proble­melor în cadrul bitem al organizaţiei. Critica şi autocritica este metoda principală de îmbunătăţire a activităţii membri­lor, a organizaţiilor şi organelor de conducere. d) Hotărîrile odată luate cu majoritate de voturi, devin obligatorii pentru toţi membrii organizaţiei. f) Minoritatea se supune hotărîrilor majorităţii şi este obligată să le aplice în practică, fără rezerve. ^----------­f) Hotărîrile organelor superioare sunt obligatorii pentru organele inferioare. Organele de conducere au datoria de a educa membrii in spiritul disciplinei conştiente, întărind astfel unitatea şi puterea combativă a organizaţiei. ART. 15. — Organizaţiile U.T.M. sunt: a) Organizaţiile de bază din întreprindere, instituţie, co­mună, cartier, facultate, şcoală. Organizaţiile de bază pot fi subîmpărţite pe grupe de membri, pe baza instrucţiunilor C.C. al U.T.M., pentru o mai bună cuprindere a muncii. b) Organizaţia de sector, de plasă. c) Organizaţia judeţeană, iar pentru capitală, organizată de Bucureşti. CAPITOLUL VI Despre organele de conducere Congresul ART. 16. — Organul suprem al U.T.M. este Congresul. Congresele ordinare se convoacă cel puţin odată la 3 ani. Congresele extraordinare sunt convocate de către Comite­tul Central din proprie Iniţiativă sau la cererea unei treimi din numărul total al membrilor. Convocarea congreselor or­dinare şi extraordinare trebue făcută cel puţin cu 2 luni îna­inte, anunţându-se locul unde se ţin şi ordinea de zi. a) Delegaţii la Congres vor fi aleşi de organizaţiile U.T.M. pe baza normelor stabilite de Comitetul Central. b) In cazuri excepţionale, Conferinţa pe ţară poate înlocui Congresul. ART. 17. — Congresul are următoarele atribuţiuni: a) Desbate şi ratifică dările de seamă ale Comitetului Cen­tral. b) Revizuieşte şi modifică programul şi Statutul U.T.M. c) Trasează linia generală şi sarcinile imediate ale U.T.M. d) Alege Comitetul Central şi stabileşte numărul de mem­bri al acestuia. Comitetul Central ART. 18. — Comitetul Central al U.T.M. conduce în­treaga muncă a organizaţiei intre două Congrese, repre­zintă U. T. M. în faţa organizaţiilor democratice de tine­ret din străinătate şi a F. M. T. D., desemnează compunerea redacţiilor organelor centrale de presă, precum şi Redacţia Editurii Tineretului, repartizează forţele şi mijloacele teh­nice, precum şi mijloacele financiare ale U.T.M. ART. 19. — Şedinţele plenare ale Comitetului Central se ţin cel puţin odată la 3 luni. In caz de descomplectare, Comitetul Central se complectează din membri supleanţi, aleşi la Congres. ART. 20. — Comitetul Central al U. T. M. ales la Con­gres, îşi constituie un birou executiv care îndrumă munca politică şi organizatorică. ART. 21. — Pe lângă Comitetul Central funcţionează secţii şi comisii care ajută Comitetul Central la îndeplinirea sarcinilor sale. Comitetele de judeţ, de sector şi de plasă ART. 22. — Comitetele judeţene, de sector şi de plasă sunt alese în conferinţe ale organizaţiilor respective. ART. 23. — Normele de reprezentare la conferinţele judeţene, de sector şi de plasă, se stabilesc de comitetele respective cu aprobarea Comitetului Central. Comitetele alese în aceste conferinţe, trebuie să fie confirmate de or­ganele imediat superioare. ART. 24. — Pentru a îndeplini funcţia de secretar al co­mitetului judeţean este nevoie de un stagiu in organizaţi de tineret de cel puţin un an, iar pentru membrii Comitetului Judeţean, de cel puţin 6 luni. ART. 25. — Comitetele judeţene, de sector şi de plasă aplică linia trasată de Comitetul Central,­organizează şi re­partizează forţele şi mijloacele organizaţiei. ART. 26. — Comitetele judeţene, de sector şî de plasă sunt datoare să prezinte organelor de conducere imediat superioare, rapoarte periodice asupra activităţii depuse. CAPITOLUL VII Despre organizaţia de bază UTM ART. 27. — Organizaţia de bază U. T. M. se constituie pe întreprinderi, instituţii de stat, comune, şcoli, facultăţi, cartiere şi unităţi militare. înfiinţarea organizaţiei trebuie să fie confirmată de organele imediat superioare. ART. 28. — Organizaţia de bază trebuie să aibă cel puţin 3 membri pentru a putea lua fiinţă. In întreprinderi, instituţii, facultăţi, şcoli, comune, în care se depăşeşte nu­mărul de 200 membri, se pot constitui — cu aprobarea co­mitetului judeţean, pentru fiecare caz în parte — organizaţii pe secţii, ateliere, facultăţi, sate, etc. Organizaţiile de bază, pentru o mai bună cuprindere a muncii, pot fi împărţite în grupe de membri în frunte cu un organizator. Numărul mem­brilor grupei va fi stabilit pe baza instrucţiunilor O. G. al U. T. M. ART. 29. — Organizaţia de bază asigură aplicarea în viaţă de către toţi membrii organizaţiei a liniei şi a hotă­­rîrilor Uniunii Tineretului Muncitor. Ea mobilizează mas­sele tineretului neorganizat la toate acţiunile iniţiate de Partid sau de U.T.M. ART. 30. — Organizaţia de bază recomandă Partidului pentru a fi candidaţi de Partid pe acei membri ai orga­nizaţiei care au vârsta necesară şi s’au distins in mod deosebit prin activitatea lor. Membrul Uniunii Tineretului Muncitor socoteşte că cea mai mare onoare pentru el o sonstitue promovarea lui în rândurile Partidului; el mun­ceşte cu avânt şi se pregăteşte pentru a îl vrednic de ai­ce­a­sta. ART. 31. — Adunarea Generală a organizați« de baza este convocată ori de câte ori este nevoie și cel puțin odată la o lună de zile. CAPITOLUL VIII. Sancţiuni » ART. 32. — Orice abatere dela pririripide anfattaDaniel, ne­respectarea Statutului, abaterile dela morala proletară și disciplina 4* organizaţi«, precum ţi Retndepfinirea pwetailor tmsredinţate de către organele superioare, vor fi ««nefionate. a) Pot fi sancţionat« pentru abateri, organizafii ti membri. Atunci când te dau «ancţiuni se va ţine seama de gravitatea greşelii şi condiţiimJte în care a fost făptuită, asigurându-se obiectivitatea şi cercetarea temeinică a învinuirilor ce se aduc. b) Organizaţiile pot fi sancţionate prin vot de bari cu dizolvarea organizaţiei, urmată de o reînregistrare generală a membrilor ei. Pentru organizaţii, sancţiuniile se vor hotărî de Comitetul Central la propunerea Comitetului Judeţean. e) Abaterile membrilor vor fi sancţionate prin : — observaţie sau admonestare scrisă. — vot de blam. —■ interzicerea pe timp limitat de a ocupa o funcţie de răspundere în organizaţie. — în cazuri grave, excluderea din organizaţie. d) Excluderea din organizaţie a unui membru se ho­­tărăşte de Adunarea Generală a organizaţiei de bază, ur­mând ca această hotărîre să fie confirmată de organiza­ţia imediat superioară. Membrul exclus are dreptul să facă apel împotriva hotărîrii ce s’a luat io privinţa lui, către Comitetul Judeţean şi Comitetul Central care judecă apelul în ultimă instanţă, confirmând, modificând sau anulând ho­tărîrea. Toate hotăririle definitive, de excludere sau sanc­ţionare date de C.C. se aduc la cunoştinţa organizaţiei res­pective, care anunţă în cadrul Adunării Generale pe cei în cauză. Membrii care s’au făcut vinovaţi de abateri au dreptul să participe la şedinţele în care se discută sancţio­narea lor. CAPITOLUL IX. Conducerea UTM de către Partidul Muncitoresc Român ART. 33. — Uniunea Tineretului Muncitor îşi desfăşoară toată munca sa sub conducerea directă a Partidului Mun­citoresc Român. Comitetul Central al UTM fiind organul con­ducător al organizaţiei este subordonat direct Comitetului Central al PMR. Organizaţiile judeţene de sector, de plasă şi organizaţiile de bază ale Partidului îndrumează şi con­trolează organizaţiile respective ale UTM. CAPITOLUL X. Legătura UTM cu sindicatele şi alte organizaţi de massă ART. 34. — Organizaţiile UTM propun candidaţi pentru­ alegerile organelor sindicale. Ele desemnează reprezen­tanţi in comisiuni sau organe ce se instituie pe lângă orga­nizaţii de massă sau instituţii ce desfăşoară o activitate le­gată de interesele tineretului. ART. 35 — Reprezentanţii UTM în aceste organe şi in­stituţii aplică în practică hotărîrile Partidului, ale UTM-ului şi urmăresc îndeplinirea hotărîrilor cari privesc tineretul. Reprezentanţii UTM iau parte la munca generală a orga­nizaţiilor respective şi dau regulat rapoarte asupra muncii lor în faţa organizaţiilor UTM care i-au trimis ca repre­zentanţi. ... CAPITOLUL XI. Organizaţia UTM din armată ART. 36. Munca organizaţiilor UTM din Armata Republicii Populare Române face parte integrantă din munca politică de Partid şi se desfăşoară sub conducerea directă a organelor Direcţiei Superioare Politice a Armatei şi a organizaţiilor de Partid din Armată. Raporturile dintre organele de conducere ale UTM (comitet judeţean, de sec­tor şi de plasă) cu organele politice ale Armatei se stabi­lesc printr’un statut special elaborat de CC al UTM şi Direcţia Superioară Politică a Armatei. ART. 37. — Drepturile, îndatoririle și munca organiza­­țiilor UTM din Armată se stabilesc printr'un statut spe­ct elaborat de C.C. al UTM şi Direcţia Superioară Polibcl a Armatei. CAPITOLUL XII. Despre organizaţia de pion.­11 ART. 38. — Organizaţiile UTM înfiinţează ors 1­­ de pionieri în şcoli. Organizaţiile de pionieri lucrează pe îndrumărilor Partidului, sub conducerea directă a U. Organizaţiile UTM sunt datoare să vegheze înde ».pro •. să ia măsuri pentru a asigura bunul mers al org •n ii de pionieri. Pentru aceasta UTM înfiinţează secţii­le p pe lângă Comitetul Central, comitetul judeţe sector şi plasă. CAPITOLUL XIII. Mijloacele financiare ele I i i ART. 39. — Mijloacele financiare ale UTM p nv­n cotizaţiile membrilor şi alte venituri. Membrii UTM. plătesc cotizaţiile la Partid sunt scutiţi de­­cotiza| i • UT­M. Somaţiile membrilor se stabilesc de,­către A­­­e­­tul Central pe baza unui criteriu unic, în raport cu v...d­­turiie fiecăruia.

Next