Scȃnteia, aprilie 1949 (Anul 18, nr. 1389-1413)

1949-04-01 / nr. 1389

H-------------------------------------------------------3------------------------Sä îmbunătăţim organizarea producţiei în metalurgie! ® Parte în­semnată a in­dustriei grele \ metalurgice, 5 industria pro- 1 ducătoare de maşini are un rol de seamă jn ţUpţa pen. tru industrializarea tării, pen­tru construirea socialismului în tara noastră. Muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria metalurgică le revine sarcina de a asigura în mare parte îndeplinirea planurilor de in­vestiţie în toate sectoarele economiei nationale, de a utila şi reutila întreprinde­rile existente şi cele în con­strucţie, de a înzestra indus­­ria petroliferă cu utilajul ne­cesar unei product» sporite, de a contribui la utilarea transporturilor noastre în plină desvoltare. Pentru mecanizarea agri­culturii avem nevoie de tot mai multe tractoare. Ţărănimea muncitoare are nevoie de batoze, semă­nători, pluguri, etc., pentru a putea ridica randamentul producţiei agricole, pentru a mări producţia de cereale şi plante industriale pentru a scăpa din ce în ce mai mult de exploatarea chiabureasca; industria socialistă, industria grea este „pârghia princi­pală pentru îndrumarea agri­culturii pe calea socialismu­lui”. Răspunzând chemării Par­tidului şi guvernului, meta­­lurgiştii luptă cu succes pen­tru împlinirea acestor sar­cini. Uzinele noastre metalur­gice produc astăzi maşini şi unelte care altă dată erau aduse de peste hotare. Ritmu­rile de producţie cresc neîn­cetat. Se fabrică azi de a­­proape două ori mai multe tractoare şi vagoane de cale ferată decât" la începutul a­­nului trecut. Se fabrică pen­tru prima dată în tară utila j petrolifer, motoare elec­trice şi termice în se­rie, strunguri şi maşini­­unelte, ciocane de abataj şi maşini de cusut, batoze şi pluguri pentru tractoare, etc.. In lupta pentru împlinirea Planului de Stat şi pentru desvoltarea metalurgiei s’au ridicat muncitori, tehnicieni şi ingineri de frunte. Tovarăşi ca for jarul Oprişor Gheor­­ghe, dela Bocşa-Română, care lucrează în contul lunii Iurre. curăfitoriiJ Montan dela „Steagul Roşu”, maistrul Maree dela „Flamura Roşie” din Arad, ing. Nicula dela Reşiţa, etc. sunt un perma­nent exemplu în muncă, — pildă de patriotism, de spirit de răspundere, de bună orga­nizare şi gospodărire. Este limpede că aceste succese ale metalurgiştilor nu s’au produs dela sine. Ele sunt rezultatul luptei îndâr­jite împotriva moştenirii blestemate rămase dela capi­talişti, împotriva haosului caracteristic producţiei capi­taliste. După reorganizarea industriei metalurgice na­ţionalizate, s’au făcut pro­grese foarte mari în această direcţie. Mai dăinuesc însă în organizarea şi planifica­rea internă a procesului de producţie, în întreprinde­rile metalurgice, unele lip­suri care se cer înlăturate. înfiinţarea serviciilor de planificare, de urmărire şi control (dispecer), de apro­vizionare, în întreprinderi, pune la îndemâna întreprin­derilor mijloacele de a in­troduce in uzină metodele organizate de producţie. Dar aceste servicii nu au devenit îhcă peste tot organe vii, de legătură nemijlocită cu sec- 0ile uzinelor, cu massa mun­citorilor, ale căror nevoi pri­vitoare la producţie trebue să Ie cunoască temeinic. In multe întreprinderi serviciile acestea lucrează încă izolat de secţii şi de masse, biro­cratic. Serviciul planificării la u­­zinele „Breiner Béla“, de pildă, deşi cunoaşte în gene­ral situaţia de ansamblu a uzinei, nu cunoaşte concret situaţia în secţii sau ate­liere, nu cunoaşte situaţia stocurilor de materii prime, materiale etc. Din această cauză au fost numeroase ca­zuri în care uzina nu a făcut faţă Ia timp livrărilor, tre­buind să suporte penalizări. Aceeaşi situaţie este şi la uzinele „Steaua Roşie” din Capitală. Serviciile de pla­nificare, urmărire şi con­trol, de aprovizionare, tre­bue să lichideze cu sistemul birocratic de muncă şi să-şi desfăşoare activitatea cât mai mult pe teren, pentru a cunoaşte LA FAŢA LO­CULUI nevoile secţiilor şi pentru a lua măsuri din timp PREÎNTÂMPINÂND lipsu­rile. Secţiile Ia rândul lor trebue să înştiinţeze din timp aceste servicii de ne­voile şi greutăţile pe care 1« întâmpină şi nu să aştepte până în ultimul moment. Lupta pentru desfăşurarea ontinuă a producţiei, pen­tru o desvoltare neîncetată şi progresivă a întreprinde­rilor, trebue să fie preocupa­rea centrală a tuturor fac­torilor de răspundere din în­treprinderi. Din cauza lipsu­rilor de organizare, în multe uzine metalurgice ritmul munci; este inegal. Ca o ar­monică mânuită neîndemâ­­natec, producţia unor uzine lâncezeşte prima jumătate a lunii, pentru ca la sfârşitul ei, ritmul de muncă să de­vină din ce în ce mai rapid, supunând oamenii şi maşi­nile la eforturi exagerate pentru a face faţă planului întreprinderii. O piedică esenţială în buna desfăşurare a activităţii în­treprinderilor metalurgice sunt lipsurile ce mai există încă în ce priveşte PLANI­FICAREA activităţii uzinelor. Majoritatea întreprinderi­lor metalurgice au primit programările de producţie pe primul trimestru cu mari întârzieri. La unele -- ca la „Steagul Roşu” din Braşov — acestea au fost modificate de trei ori. Iar după ce fuse­seră întocmite definitiv, nu cuprindeau sarcinile în deta­liul lor, ci în general. Uzina are programată, de exemplu, 300 de tone de fitingărie (material petrolifer: mufe, nuri, bucşe flanşe, etc.) fără :a întreprinderile petrolifere să-şi fi specificat din timp dimensiunile, calitatea, etc. fiecărui produs în parte. A- celaş lucru s’a petrecut şi la o comandă de macarale şi geamblacuri. Este de cea mai mare im­portanţă ca planurile de pro­ducţie şi de aprovizionare cu materiale a întreprinderilor să fie stabilite la timp şi de a se urmări cu îndârjire executarea la timp a lucră­rilor. Numai în felul acesta se vor evita golurile şi stag­nările de producţie destul de frecvente azi în unele sec­ţii ale uzinelor. Pentru îndeplinirea sarci­nilor trasate industriei me­talurgice prelucrătoare de către Planul de Stat, pentru înzestrarea industriei, agri­culturii, transporturilor în desvoltare, avem nevoie de metal din ce în ce mai mult: fontă, oţel, laminate, nevoi pe care industria noastră si­derurgică luptă din greu să le satisfacă. Este o datorie de onoare a metalurgiştilor de a duce o luptă necruţătoare împotriva risipei de metal, pentru economisirea fiecărui gram de metal. j Este demnă tie subliniat în această privinţă iniţiativa to­varăşilor dela „Steagul Ro­şu“ din Braşov, care au exe­cutat comenzi de sute de tone de materiale petrolifere din rămăşiţe de metal aflate în depozitele întreprinderii. Deasemeni, uzinele „23 Au­gust“ au organizat o ma­gazie de deşeuri şl nici un material nou nu se eliberea­ză decât după o prealabilă verificare din partea maga­ziei de materiale vechi. Trebue introdus în fiecare întreprindere calculul CON­SUMURILOR SPECIFICE. In întreprinderi nu se cu­noaşte exact cantitatea de metal necesară pieselor, u­­neltelor şi maşinilor pe care le fabrică. Din această cauză Ia „Steagul Roşu“, de pildă, nu se ştie preţul de cost real al vagoanelor, cisternelor, etc. produse; muncitorii nu cu­nosc preţui de cost al piese­lor pe care le produc şi deci nu ştiu încotro să-şi îndrep­te atenţia pentru a putea face economii şi a reduce cheltuelile de fabricaţie. Necunoaşterea consurrfuri­­lor specifice duce la cereri nereale de metal din partea întreprinderilor. întreprinderile metalurgice sunt în plină desvoltare. In calea desvoltării lor ele în­tâmpină însă o serie de greu­tăţi de creştere. Experienţa de organizare şi programare a metalurgiştilor sovietici, ajutorul preţios al Uniunii Sovietice, care ne ajută cu o serie întreagă de materiale şi maşini, sunt un sprijin esenţial în învingerea greu­tăţilor. întreprinderile noastre me­talurgice au mari posibili­tăţi interne de desvoltare, mari resurse, a căror intrare în funcţiune ar da ţării mii de tone de metal şi utilaj in­dustrial. Organizaţiile de Partid, ajutate de Sindicate, sunt chemate să mobilizeze forţele muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor, pen­­truca întreprinderile meta­lurgice să lucreze la un nivel de producţie mai înalt, pen­­truca nici o posibilitate de mărire a productivităţii mun­cii şl a forţei utilajului, chiar neînsemnată la prima ve­dere, să nu rămână nefolo­sită. In felul acesta, metalur­­giştii vor putea răspunde cu şi mal mari succese în lupta poporului muncitor, pentru industrializarea ţării şi crea­rea bazelor tehnice necesare trecerii la organizarea so­cialistă a agriculturii, pentru făurirea viitorului luminos şi îmbelşugat celor ce muncesc. 4 PAGINI 4 IE! SERIA III ANUL XVIII No. 1389 Vineri I Aprilie 1949 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VĂ1 CITIŢI IN CORPUL ZIARULUI: • DESBATERILE CONGRESULUI INTE­LECTUALILOR DIN R.P.R PENTRU PACE ŞI CULTURA — Rezumatele rapoartelor prezentate. (Pag. 2-a) • DESCHIDEREA CELUI DE AL 11-LE A CONGRES AL COMSOMOLULUI LENINIST (Pag. 4-a) • ARA TRACTOARELE STATULUI, FIER­BE FIEREA IN CHIABURI • SA DUCEM CU STĂRUINŢĂ LUPTA PENTRU ECONOMII (Pag. 3-a) DESBATERILE CONGRESULUI INTELECTUALILOR DIN R.P.R. PENTRU PACE ŞI CULTURA LUPTA PENTRU PACE $1 ROLUL INTELECTUALILOR Raport prezentat de profesorul Troian Săvulescu, preşedintele Academiei R. P. R. In cursul zilei de eri au continuat desbaterile Congresului Intelectualilor din R. P. R. pentru pace şi cultură. Tov. Iosif Chişinevschi, secretar al C.C. al P.M.R. a ţinut raportul des­pre': „Desvoltarea culturii în R.P.R., contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii", iar tov. Zaharia Stancu, preşedin­tele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. a expus raportul cu tema: „Imperialismul, duşman de moarte al păcii, culturii şi inde­pendenţei naţionale". Publicăm mai jos un rezumat al raportului prezentat în cursul şedinţei de Marţi, de prof. Traian Săvulescu, preşedin­tele Academiei R. P. R. Evenimentele din anul 1948 şi din primul trimestru al anului 1949 — a arătat prof. Traian Săvulescu — au con­tribuit la lămurirea opiniei publice mondiale asupra po­ziţiei diferitelor state şi gu­verne în problema păcii. Im­perialiştii folosesc cele mai josnice mijloace: minciuni, fals, corupţie, crimă, pentru a lovi în pacea popoarelor. împotriva celor care aţâţă la o nouă vărsare de sânge luptă lagărul păcii, în frunte cu U. R. S. S. In rândurile acestui mare lagăr se găseşte lumea muncitoare şi intelec­tualitatea progresistă de pre­tutindeni. Vorbind despre Congresul dela Wroclaw, prof. Traian Săvulescu a spus: „Alături de muncitorii cu braţele care necontenit şi-au manifestat răspicat şi sincer dorinţa pentru instaurarea păcii între popoare şi hotărî­­rea de a lupta dârz pentru atingerea acestui scop, inte­lectualii progresişti au arătat în cursul desbaterilor dela Wroclaw că sunt hotărîţi la rândul lor să renunţe la izo­larea în care mulţi s’au com­plăcut şi să lupte cu armele lor, armele spiritului, pentru asigurarea v»iei păci trainice, de care omenirea simte adânc nevoe”. Delegaţia Intelectualilor din R.P.R. a propus la Wroclaw ca delegaţiile naţionale, la întoarcerea în patrie, să for­meze sâmburele' unor mişcări active pentru pace şi cultură ale intelectualilor progresişti, convocâni congrese naţionale. Propunerea a fost primită cu simpatie de congresişti. „O adevărată ofensivă a luptătorilor pentru pace se desfăşoară pretutindeni”. Datoria intelectualilor pro­gresişti este de a arăta po­poarelor cine vrea războiul şi cine vrea pacea. Forţele păcii cresc şi se în­tăresc. Popoarele oprimate luptă pentru desrobire. O nouă lovitură va fi dată blocului imperialiştilor de Congresul Mondial al parti­zanilor păcii, dela Paris. După ce a subliniat că Ü.R.S.S. luptă pentru o loială cooperare între popoare, prof. Traian Săvule­scu, a arătat ţelurile politicii antisovietice a imperialiştilor anglo - ameri­cani. „Refuzul gu­vernelor anglo­­americane de a coopera sau măcar de a tra­ta cu U.R.S.S., este dovada că U. R. S. S. este pentru ele ma­rele obstacol în calea răcirii independenţei naţionale a po­poarelor, în ca­lea cuceririi he­gemoniei mon­diale”. Imperialiştii calcă în pi­cioare suveranitatea altor po­poare, degradează cultura şi pe slujitorii el, transformân­­du-i în robi plătiţi, seche­strând ştiinţa şi folosindu-se de specialiştii nazişti pentru fabricarea instrumentelor de distrugere. Imperialismul an­trenează Statele Unite în cursa înarmărilor, încurajează Prof. TRAIAN renaşterea militarismului şi hitlerismului în Germania de Vest. Dar, U.R.S.S. „conştientă de forţa ei, nu se lasă impre­sionată de aceste svârcoliri ale unei lumi ce apune, şi duce fără răgaz şi fără şovăire politica ei de luptă pentru pace. Sensul adânc al acestor două politici este înţeles de lumea muncitoare şi de căr­turarii progresişti, cum au dovedit desbaterile dela Wro­claw”. Nu este suficient să te gândeşti la pace şi să o doreşti, cl trebue să te stră­­dueşti să lupţi pentru pace. „Pentru atingerea acestui scop, oamenii de ştiinţă, litere şi artă au un rol însemnat de îndeplinit, iar exemplul viu le vine tot din U.R.S.S.”. Se cunosc, a spus prof. Tra­ian Săvulescu, desbaterile care au avut loc la Moscova in le­gătură cu mi­ciurinismul şl problemele bio­logiei. „Biologia şi legile ei ajută pe omul sovie­tic nu numai să cunoască na­tura şi pe el însuşi, lărgin­­du-i astfel ori­zontul asupra lumii Înconju­rătoare şi uşu­­rându-1 de pre­judecăţi, dar îl _____________ ajută să stăpâ-SAVULESCU »ească temeinic şi chiar să transforme natura şi oamenii conform cu necesităţile lui”. După ce a trecut în revistă teoriile false weismaniene­­morganiste şi consecinţele lor reacţionare pe plan social şi politic, vorbitorul a expus succesele biologiei sovietice miciuriniste, care contribue la nemaiîntâlnita ridicare a agriculturii şi silviculturii, precum şi a economiei Uniunii Sovietice în general. „Cadrul politic social ajută pe oamenii de ştiinţă şi pe tehnicienii sovietici să reali­zeze performanţe în pl.anuri şi să înfăptuiască programe din care trag foloase nu nu­mai popoarele sovietice, ci şi cele care au norocul de a le fi vecine. Acesta este numai un exem­plu din vasta activitate ştiin­ţifică desfăşurată în U.R.S.S. în folosul poporului şi al păcii, spre deosebire de felul în care imperialismul caută să folosească ştiinţa în folosul distrugerii şi al războiului. Deaceea, prestigiul U.R.S.S. şi dragostea popoarelor iubi­toare de pace pentru ea, a crescut şi creşte pe zi ce trece, ceeace nu convine deloc guvernelor subjugate trustu­rilor”. După înlăturarea monarhiei s’au înfăptuit transformări adânci în ţara noastră, care au întărit independenţa na­ţională şi care ne-au îngăduit să păşim pe drumul construirii socialismului. „Avem, datorită atitudinii hotărîte a clasei muncitoare şi a Partidului ce o conduce, garanţia desvoltării de aici înainte a poporului nostru în­­tr’un cadru nou care asigură progresul social şl economic, pentru care pacea este o con­­diţiune esenţială”. „In R.P.R. au fost create eondiţiunile pentru formarea unei culturi izvorîte din reali­tăţile şi necesităţile poporului, menită să pregătească oameni conştienţi, de care avem ne­voie pentru clădirea societăţii socialiste”. Recenta reformă a Învăţă­mântului public, cu toate lipsurile Inerente unui început nou şi revoluţionar, a deschis porţile culturii fiilor celor ce muncesc. Oamenii muncii vor pătrunde în şcolile de toate gradele. Etatizarea şl laiciza­rea Învăţământului îi asigură unitatea din punct de vedere metodologic şi aşezarea lui pe baze realist-ştiinţifice. S’a mărit quantumul bur­(Continuare !n pag. 3.« col. 1-2-3) Telegrama trimisa de tineretul muncitor din Capitală Către Congresul dl XI-led al Comsomolului leninist Cu ocazia meetingului tinerelului muncitor ţinut în Mia, Filimon Sârbu în cinstea deschiderii Congresului al Xl-lta al Comsomolului, — a fost trimisă următoarea telegramă: Noi tineretul muncitor din Capitala Republicii Popu­lare Române, întrunit astăzi 29 Martie 1949, într’un mare meeting în sala Filimon S ârbu, trimitem salutul nostru fierbinte Congresului al XI-lea al Comsomolului leninist, vlăstarul iubit al marelui Partid Bolşevic, şi îi urăm suc­ces in lucrările sale. Cel de al XI-lea Congres al Comsomolului constituie o mare zi de sărbătoare pentru tineretul muncitor din Republica noastră Populară, ca şi pentru tineretul mun­citor din întreaga lume. In cei 31 de ani de muncă şi de luptă sub conduce­rea şi îndrumarea marelui Partid Bolşevic, Comsomolul leninist a înscris In istoria sa pagini măreţe în Inpta pentru construirea socialismului şi comunismului In U.R.S.S. Minunatele succese ale Comsomolului leninist, ob­ţinute in decursul celor 31 de ani de existenţă, con­stituie pentru noi exemple măreţe in munca şi lupta , pe care o ducem sub conduce rea Partidului Muncitoresc Român pentru făurirea socialismului în ţara noastră. încadraţi în F.M.T.D. alături de tineretul democrat din întreaga lume, in fruntea căruia merge gloriosul Comsomol leninist, vom lupta cu hotărîre împo­triva imperialiştilor aţâţători la război, pentru pace şi socialism. Sub conducerea şi îndrumarea părintească a Parti­dului nostru, călăuziţi de exemplele măreţe ale gloriosu­lui tineret sovietic, înflăcăraţi de măreţul Drapel Roşu încredinţat Uniunii Tineretului Muncitor de gloriosul Comsomol leninist, vom munci cu şi mai multă râvnă pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin prin Planul de Stat pe 1949, pentru însuşirea înaltei ştiinţe marxist-leniniste şi a tehnicii avansate, pentru a fi aşa cum ne cere Partidul, în primele rânduri ale construc­torilor socialismului la oraşe şi sate, în ţara noastră. Trăiască al XI-lea Congres al Comsomolului leninist! Trăiască gloriosul Comsomol al lui Lenin şi Stalin, detaşament de frunte al tineretului democrat din lumea, întreagă! Trăiască Iosif Vissario novici Stalin, genialul îndru­mător şi conducător al omenirii muncitoare, marele prieten al tineretului muncitor din lumea întreagă! GRUPA MINERULUI FILA I0AN DELA PETRILA DĂ CĂRBUNI IN CONTUL LUNII IUNIE Minerii dela minele Lupac-Reşiţa lucrează în contul lunii Mai Salutul delegatului sovietic, poetul A. A. Surcov In cadrul şedinţei de Marţi a Congresului Inte­lectualilor din R. p. R. pentru pace şi cultură, poe­tul Alexei Surcov a rostit, in numele delegaţiei sovie­tice, următoarea cuvântare de salut: şi politică de nezdruncinat, patriotismul său socialist in­epuizabil, solidaritatea fer­mă în jurul puterii sale popu­lare şi încrederea nemărgi­nită în Partidul Comunist (bolşevic) care exprimă inte-Dragi colegi şi prieteni, Primiţi cel mai fierbinte şi frăţesc salut din partea in­telectualităţii Uniunii Repu­blicilor Socialiste Sovietice. In persoana voastră salu­tăm fierbinte şi din toată i­­nima întreaga intelectuali­tate progresistă a Republicii Populare Române laolaltă cu întreg poporul muncitor, po­por care construeşte un nou regim social. Urmele groaznice ale re­centului război mai sunt încă proaspete pe pământul ţării voastre. încă mai adânci şi mai greu de cicatrizat sunt rănile ce au fost pricinuite ţării noastre de recentul război. Cenuşa sutelor de oraşe străvechi distruse, cenuşa ze­cilor de mii de sate şi cătune arse, cenuşa milioanelor de fraţi şi surori arşi de călăii hitlerişti în cuptoarele dela Maidanek, Auschwitp, Bu­chenwald, Matthausen, sân­gele sfânt al compatrioţilor, care a împurpurat câmpiile nemărginite ale luptelor, nu s’au şters din sufletul poporu­lui nostru, nu ne îngăduie să uităm trecutul, fac auzul nostru mai ascuţit şi privirea noastră mai ageră. Popoarele ţării noastre au avut prea mult de suferit, prea mari au fost jertfele cu care am plă­tit victoria pentru a nu pre­ţui pacea care aduce bucu­ria muncii creatoare, noul victorii în domeniul culturii, înflorirea ştiinţei, literaturii şl a artelor, pacea care des­chide perspectivele reale ale înfăptuirii comynismului. îndeplinind voinţa poporu­lui, guvernul nostru sovietic a dus o po'itică consecventă de pace, încă din timpul victo­riei din Octombrie. Din toate războaiele care i-au fost impuse, poporul nostru a eşit victorios pen­­trucă a opus atacurilor furi­bunde ale Inamicilor socia­­lism"lui unitatea .sa morală Delegatul sovietic, poetul ALEXEI SURCOV, rostindu-şi cuvântarea resele poporului, în conducă­torii săi şi în Stalin al nostru. Vorbind despre cel de al doilea război mondial, dele­gatul sovietic a spus: „Poporul nostru a eşit vic­torios din lupta grea piept la piept împotriva hoardelor lui Hitler. El a redat popoarelor lumii libertatea călcată în pi­cioare de fascişti, a adus la viaţă o serie de tinere state de democraţie populară care merg spre socialism, a întărit prin exemplul său eroic încre­derea în forţele proprii, în milioane de oameni ai muncii din toată lumea”. După cel de al doilea răz­boi mondial Guvernul Sovie­tic, îndeplinind voinţa po­poarelor din U.R.S.S,, a lup­tat şi luptă consecvent pen­tru triumful în întreaga lume a principiilor unei păci trai­nice, bazată pe o adâncă înţelegere reciprocă între po­poare, pe o stimă reciprocă faţă de independenţa şi su­veranitatea ţărjlor şi popoa­relor, pe îndeplinirea onestă a tuturor angajamentelor in­ternaţionale, pe care şi le-au asumat statele. Lupta poporului nostru pen­tru pace nu este dictată de frică sau de slăbiciune. Rezul­tatul celui de al doilea răz­boi mondial a arătat cât suntem de puternici. Con­ştiinţa răspunderii sale pen­tru fericirea şi înflorirea o­­menirii, pentru viitorul ei, iată ce îndeamnă poporul nostru să lupte împotriva a­­ţâţătorilor la război. A. A. Surcov a vorbit mai departe despre războiul sân­geros deslănţuit de imperia­liştii americani şi englezi în Grecia şi China, Viet-Nam şi indonezia, despre aventura sângeroasă din Palestina, des­pre masacrarea malgaşilor din Madagascar. Uniunea Sovietică, aplicând cu sfinţenie acordurile inter­naţionale, şi-a retras în ter­menele convenite armatele sale din Norvegia, Danemar­ca, China şi din ţările cu care au încheiat tratate de pace. La sfârşitul anului tre­cut U.R.S.S. şi-a retras ar­matele din Coreea de Nord, deşi exemplul său nobil nu a fost urmat de Statele U- nite. Statele Unite nu numai că nu au dezarmat şi nu au înapoiat foştilor proprietari niciuna din bazele lor navale sau aeriene din timp de răz­boi, dar au creat şi pregătit crearea a numeroase noul baze, apropiindtt-le treptat de frontierele Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară. Cu privire Ia propaganda războinică imperialistă, dele­gatul sovietic a arătat că de patru ani ziarele şi revistele reacţionare publică articole semnate de „specialişti”, de miniştri, de generali, etc. cari propăvăduese făţiş războiul agresiv, prezentând acest lu­cru — după legile făţărniciei iezuite — drept o „luptă con­secventă pentru pace”. In virtutea aceleiaşi logici iezuite, calomniind orândui­(Cqtitiţju^re in pag. 3-a col. 1-2-3) Va lua fiinţă o asociaţie * de răspândire a ştiinţei în masse Răspunzând pro­punerilor .făcute In cursul şedinfei de eri a Congresului In­telectualilor din R. P> R. pentru pace şi cultură, de către o delegaţie a muncito­rilor din Capitală, prof. universitar llie Murgulescu, care prezida şedinţa, a a­­nuntat în aclamaţiile delegaţilor că Con­gresul va hotărî mă­surile practice în vederea înfiinţării unei asociaţii de răs­pândire a cunoştin­ţelor ştiinţifice în rândurile poporului muncitor. PETROŞANI, 30 (prin tele­fon). — Cu începe de eri ■rupă minerului Fii* loan dela minele de cărbuni Pe trila lucrează In contul lunii Iunie. Orupa ţi-a împlinit până In dimineaţa zilei de 29 Martie a. c,, sarcinile oe-i reveneau In cadrul planului de pro­ducţie pe luna Mai. REŞIŢA, 30 (prin telefon). — Antrenaţi în întrecerea socialistă, minerii dela mina de antracit „Gh. Apostol“ din Lupac - Reşiţa, au împlinit până la 10 Martie a. c., sar­cinile ce le reveneau în ca­drul planului de producţie pe întreaga lună Martie. Până la 22 Martie orele 6 p. m., ei au realizat şi pro­gramul pe luna Aprilie. Dela acea dată ei lucrează în con­tul lunii Mai. In cadrul întrecerii s’au e­­videnţiat echipele: Bunea Gh., Băloiu Ion, Beţa Fran­­cisc, Labdafşky şi Andrei Zdrănia. Mai multe batoze pentru agricultură! Muncitorii dela L M. S.-Roman montează zilnic un schelet de batoză Luptând cu hotărîre pentru a da mai multe batoze pentru agri­cultură, muncitorii dela 1. M. S.­­Roman au început să depăşească normele de lucru fixate la fabri­carea batozelor. Un prim succes a fost faptul că s’a reuşit suda­rea scheletului unei batoze în nu­mai 30 ore, în loc 53 ore câte erau prevăzute pentru această lucrare. Din Iniţiativa organizaţiei de Partid s’a pornit la realizarea lo­zincii „un schelet de batoză pe zi“ montându-se, dela 20 Martie, în fiecare zi lucrătoare, câte un schelet. In acelaş timp cu tăierea, ajustarea materialelor pentru schelete şi montarea lor, se exe­cută în fabrică şi celelalte piese trebuincioase, astfel ca după ter­minarea primei serii de schelete, să se poată trece la montarea ba­tozelor. De un mare folos pentru obţi­nerea unei ridicate productivităţi a muncii ar fi un schimb de ex­perienţă între muncitorii şi teh­nicienii dela 1- M. S.-Roman şi muncitorii şi tehnicienii altor in. treprinderi cari au început con­fecţionarea batozelor, T. Cure Iar u Coresp. Un aspect al sălii Congresului în timpul des>

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék