Scȃnteia, aprilie 1949 (Anul 18, nr. 1389-1413)
1949-04-01 / nr. 1389
Lupta pentru desfăşurarea ontinuă a producţiei, pentru o desvoltare neîncetată .-------------------------------------------------------------------------------Sa îmbunătăţim organizarea producţiei în metalurgie! Parte însemnată a industriei grele metalurgice, 5 industria pro- ducătoare de maşini are un rol de seamă în ţapta pentru industrializarea ţării, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria metalurgică le revine sarcina de a asigura în mare parte îndeplinirea planurilor de investiţie în toate sectoarele economiei naţionale, de a utila şi reutila întreprinderile existente şi cele în construcţie, de a înzestra indusria petroliferă cu utilajul necesar unei producte sporite, de a contribui la utilarea transporturilor noastre în plină desvoltare. Pentru mecanizarea agriculturii avem nevoie de tot mai multe tractoare. Ţărănimea muncitoare are nevoie de batoze, semănători, pluguri, etc., pentru a putea ridica randamentul producţiei agricole, pentru a mări producţia de cereale şi plante industriale pentru a scăpa din ce în ce mai mult de exploatarea chiabureasca; industria socialistă, industria grea este „pârghia principală pentru îndrumarea agriculturii pe calea socialismului”. Răspunzând chemării Partidului şi guvernului, metalurgiştii luptă cu succes pentru împlinirea acestor sarcini. Uzinele noastre metalurgice produc astăzi maşini şi unelte care altă dată erau aduse de peste hotare. Ritmurile de producţie cresc neîncetat. Se fabrică azi de aproape două ori mai multe tractoare şi vagoane de cale ferată decât la începutul anului trecut. Se fabrică pentru prima dată în ţară utilaj petrolifer, motoare electrice şi termice în serie, strunguri şi maşiniunelte, ciocane de abataj şi maşini de cusut, batoze şi pluguri pentru tractoare, etc.. In lupta pentru împlinirea Planului de Stat şi pentru desvoltarea metalurgiei s’au ridicat muncitori, tehnicieni şi ingineri de frunte. Tovarăşi cu forarul Oprişor Gheorghe, dela Bocşa-Română, care lucrează în contul lunii Iulie, curăţitorul Montan dela „Steagul Roşu”, maistrul Maree dela „Flamura Roşie” din Arad, ing. Nicula dela Reşiţa, etc. sunt un permanent exemplu în muncă, o pildă de patriotism, de spirit de răspundere, de bună organizare şi gospodărire. Este limpede că aceste succese ale metalurgiştilor nu s’au produs dela sine. Ele sunt rezultatul luptei îndârjite împotriva moştenirii blestemate rămase de la capitalişti, împotriva haosului caracteristic producţiei capitaliste. După reorganizarea industriei metalurgice naţionalizate, s-au făcut progrese foarte mari în această direcţie. Mai dăinuesc însă în organizarea şi planificarea internă a procesului de producţie, în întreprinderile metalurgice, unele lipsuri care se cer înlăturate. înfiinţarea serviciilor de planificare, de urmărire şi control (dispecer), de aprovizionare, în întreprinderi, pune la îndemâna întreprinderilor mijloacele de a introduce in uzină metodele organizate de producţie. Dar aceste servicii nu au devenit încă peste tot organe vii, de legătură nemijlocită cu secţiile uzinelor, cu massa muncitorilor, ale căror nevoi privitoare la producţie trebue să re cunoască temeinic. In multe întreprinderi serviciile acestea lucrează încă izolat de secţii şi de masse, birocratic. Serviciul planificării la uzinele „Brenner Béla“, de pildă, deşi cunoaşte în general situaţia de ansamblu a uzinei, nu cunoaşte concret situaţia în secţii sau ateliere, nu cunoaşte situaţia stocurilor de materii prime, materiale etc. Din această cauză au fost numeroase cazuri în care uzina nu a făcut faţă la timp livrărilor, trebuind să suporte penalizări. Aceeaşi situaţie este şi la uzinele „Steaua Roşie” din Capitală. Serviciile de planificare, urmărire şi control, de aprovizionare, trebue să lichideze cu sistemul birocratic de muncă şi să-şi desfăşoare activitatea cât mai mult pe teren, pentru a cunoaşte LA FAŢA LOCULUI nevoile secţiilor şi pentru a lua măsuri din timp PREÎNTÂMPINÂND lipsurile. Secţiile la rândul lor trebue să înştiinţeze din timp aceste servicii de nevoile şi greutăţile pe care le întâmpină şi nu să aştepte până în ultimul moment, şi progresivă a întreprinderilor, trebue să fie preocuparea centrală a tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi. Din cauza lipsurilor de organizare, în multe uzine metalurgice ritmul muncii este inegal. Ca o armonică mânuită neîndemânatic, producţia unor uzine lâncezeşte prima jumătate a lunii, pentru ca la sfârşitul ei, ritmul de muncă să devină din ce în ce mai rapid, supunând oamenii şi maşinile la eforturi exagerate pentru a face faţă planului întreprinderii. O piedică esenţială în buna desfăşurare a activităţii întreprinderilor metalurgice sunt lipsurile ce mai există încă în ce priveşte PLANIFICAREA activităţii uzinelor. Majoritatea întreprinderilor metalurgice au primit programările de producţie pe primul trimestru cu mari întârzieri. La unele- ca la „Steagul Roşu” din Braşov — acestea au fost modificate de trei ori. Iar după ce fuseseră întocmite definitiv, nu cuprindeau sarcinile în detaliul lor, ci în general. Uzina are programată, de exemplu, 300 de tone de fitingărie (material petrolifer, mufe, nuri, bucşe flanşe, etc.) fără ca întreprinderile petrolifere să-şi fi specificat din timp dimensiunile, calitatea, etc. fiecărui produs în parte. Acelaş lucru s’a petrecut şi la o comandă de macarale şi geamblacuri. Este de cea mai mare importanţă ca planurile de producţie şi de aprovizionare cu materiale a întreprinderilor să fie stabilite la timp şi de a se urmări cu îndârjire executarea la timp a lucrărilor. Numai în felul acesta se vor evita golurile şi stagnările de producţie destul de frecvente azi în unele secţii ale uzinelor. Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate industriei metalurgice prelucrătoare de către Planul de Stat, pentru înzestrarea industriei, agriculturii, transporturilor în desvoltare, avem nevoie de metal din ce în ce mai mult: fontă, oțel, laminate, nevoi pe care industria noastră siderurgică luptă din greu să le satisfacă. Este o datorie de onoare a metalurgiştilor de a duce o luptă necruţătoare împotriva risipei de metal, pentru economisirea fiecărui gram de metal. Este demnă fie subliniat în această privinţă iniţiativa tovarăşilor de la „Steagul Roşu“ din Braşov, care au executat comenzi de sute de tone de materiale petrolifere din rămăşiţe de metal aflate în depozitele întreprinderii. Deasemeni, uzinele „23 August“ au organizat o magazie de deşeuri şi nici un material nou nu se eliberează decât după o prealabilă verificare din partea magaziei de materiale vechi. Trebue introdus în fiecare întreprindere calculul CONSUMURILOR SPECIFICE. In întreprinderi nu se cunoaşte exact cantitatea de metal necesară pieselor, uneltelor şi maşinilor pe care le fabrică. Din această cauză la „Steagul Roşu“, de pildă, nu se ştie preţul de cost real al vagoanelor, cisternelor, etc. produse; muncitorii nu cunosc preţul de cost al pieselor pe care le produc şi deci nu ştiu încotro să-şi îndrepte atenţia pentru a putea face economii şi a reduce cheltuelile de fabricaţie. Necunoaşterea consorrturilor specifice duce la cereri nereale de metal din partea întreprinderilor. întreprinderile metalurgice sunt în plină desvoltare. In calea desvoltării lor ele întâmpină însă o serie de greutăţi de creştere. Experienţa de organizare şi programare a metalurgiştilor sovietici, ajutorul preţios al Uniunii Sovietice, care ne ajută cu o serie întreagă de materiale şi maşini, sunt un sprijin esenţial în învingerea greutăţilor. întreprinderile noastre metalurgice au mari posibilităţi interne de desvoltare, mari resurse, a căror intrare în funcţiune ar da ţării mii de tone de metal şi utilaj industrial. Organizaţiile de Partid, ajutate de Sindicate, sunt chemate să mobilizeze forţele muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, pentru ca întreprinderile metalurgice să lucreze la un nivel de producţie mai înalt, pentru ca nici o posibilitate de mărire a productivităţii muncii şi a forţei utilajului, chiar neînsemnată la prima vedere, să nu rămână nefolosită. In felul acesta, metalurgiştii vor putea răspunde cu şi mai mari succese în lupta poporului muncitor, pentru industrializarea ţării şi crearea bazelor tehnice necesare trecerii la organizarea socialistă a agriculturii, pentru făurirea viitorului luminos şi îmbelşugat celor ce muncesc. " 4 PAGINI 4 IESERIA IN ANUL XVIII No. 1389 Vineri 1 Aprilie 1949 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ1 DESBATERILE CONGRESULUI INTELECTUALILOR DIN R.P.R. PENTRU PACE ŞI CULTURA LUPTA PENTRU PACE $I ROLUL INTELECTUALILOR Raport prezentat de profesorul Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R. P. R. In cursul zilei de eri au continuat desbaterile Congresului Intelectualilor din R. P. R. pentru pace şi cultură. Tov. Iosif Chişinevschi, secretar al C.C. al P.M.R. a ţinut raportul despre: „Desvoltarea culturii în R.P.R., contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii", iar tov. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. a expus raportul cu tema: „Imperialismul, duşman de moarte al păcii, culturii şi independenţei naţionale". Publicăm mai jos un rezumat al raportului prezentat în cursul şedinţei de Marţi, de prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R. P. R. Evenimentele din anul 1948 şi din primul trimestru al anului 1949 — a arătat prof. Traian Săvulescu — au contribuit la lămurirea opiniei publice mondiale asupra poziţiei diferitelor state şi guverne în problema păcii. Imperialiştii folosesc cele mai josnice mijloace: minciuni, fals, corupţie, crimă, pentru a lovi în pacea popoarelor, împotriva celor care aţâţă la o nouă vărsare de sânge luptă lagărul păcii, în frunte cu U. R. S. S. In rândurile acestui mare lagăr se găseşte lumea muncitoare şi intelectualitatea progresistă de pretutindeni. Vorbind despre Congresul de la Wroclaw, prof. Traian Săvulescu a spus: „Alături de muncitorii cu braţele care necontenit şi-au manifestat răspicat şi sincer dorinţa pentru instaurarea păcii între popoare şi hotărîrea de a lupta dârz pentru atingerea acestui scop, intelectualii progresişti au arătat în cursul desbaterilor de la Wroclaw că sunt hotărîţi la rândul lor să renunţe la izolarea în care mulţi s’au complăcut şi să lupte cu armele lor, armele spiritului, pentru asigurarea viei păci trainice, de care omenirea simte adânc nevoe”. Delegaţia Intelectualilor din R.P.R. a propus la Wroclaw ca delegaţiile naţionale, la întoarcerea în patrie, să formeze sâmburele unor mişcări active pentru pace şi cultură ale intelectualilor progresişti, convocând congrese naţionale. Propunerea a fost primită cu simpatie de congresişti. „O adevărată ofensivă a luptătorilor pentru pace se desfăşoară pretutindeni”. Datoria intelectualilor progresişti este de a arăta popoarelor cine vrea războiul şi cine vrea pacea. Forţele păcii cresc şi se întăresc. Popoarele oprimate luptă pentru desrobire. O nouă lovitură va fi dată blocului imperialiştilor de Congresul Mondial al partizanilor păcii, de la Paris. După ce a subliniat că U.R.S.S. luptă pentru o loială cooperare între popoare, prof. Traian Săvulescu, a arătat ţelurile politicii antisovietice a imperialiştilor anglo - americani. „Refuzul guvernelor angloamericane de a coopera sau măcar de a trata cu U.R.S.S., este dovada că U. R. S. S. este pentru ele marele obstacol în calea răcirii independenţei naţionale a popoarelor, în calea cuceririi hegemoniei mondiale”. Imperialiştii calcă în picioare suveranitatea altor popoare, degradează cultura şi pe slujitorii ei, transformându-i în robi plătiţi, sechestrând ştiinţa şi folosindu-se de specialiştii nazişti pentru fabricarea instrumentelor de distrugere. Imperialismul antrenează Statele Unite în cursa înarmărilor, încurajează renaşterea militarismului şi hitlerismului în Germania de Vest. Dar, U.R.S.S. „conştientă de forţa ei, nu se lasă impresionată de aceste svârcoliri ale unei lumi ce apune, şi duce fără răgaz şi fără şovăire politica ei de luptă pentru pace. Sensul adânc al acestor două politici este înţeles de lumea muncitoare şi de cărturarii progresişti, cum au dovedit desbaterile de la Wroclaw”. Nu este suficient să te gândeşti la pace şi să o doreşti, ci trebue să te strădueşti să lupţi pentru pace. „Pentru atingerea acestui scop, oamenii de ştiinţă, litere şi artă au un rol însemnat de îndeplinit, iar exemplul viu le vine tot din U.R.S.S.”. Se cunosc, a spus prof. Traian Săvulescu, desbaterile care au avut loc la Moscova in legătură cu micturinismul şi problemele biologiei. „Biologia şi legile ei ajută pe omul sovietic nu numai să cunoască natura şi pe el însuşi, lărgindu-i astfel orizontul asupra lumii Înconjurătoare şi uşurându-l de prejudecăţi, dar îl _____________ ajută să stăpâ-SAVULESCU »ească temeinic şi chiar să transforme natura şi oamenii conform cu necesităţile lui”. După ce a trecut în revistă teoriile false weismanienemorganiste şi consecinţele lor reacţionare pe plan social şi politic, vorbitorul a expus succesele biologiei sovietice micturiniste, care contribue la nemaiîntâlnita ridicare a agriculturii şi silviculturii, precum şi a economiei Uniunii Sovietice în general. „Cadrul politic social ajută pe oamenii de ştiinţă şi pe tehnicienii sovietici să realizeze performanţe în planuri şi să înfăptuiască programe din care trag foloase nu numai popoarele sovietice, ci şi cele care au norocul de a le fi vecine. Acesta este numai un exemplu din vasta activitate ştiinţifică desfăşurată în U.R.S.S. în folosul poporului şi al păcii, spre deosebire de felul în care imperialismul caută să folosească ştiinţa în folosul distrugerii şi al războiului. De aceea, prestigiul U.R.S.S. şi dragostea popoarelor iubitoare de pace pentru ea, a crescut şi creşte pe zi ce trece, ceea ce nu convine deloc guvernelor subjugate trusturilor”. După înlăturarea monarhiei s-au înfăptuit transformări adânci în ţara noastră, care au întărit independenţa naţională şi care ne-au îngăduit să păşim pe drumul construirii socialismului. „Avem, datorită atitudinii hotărîte a clasei muncitoare şi a Partidului ce o conduce, garanţia desvoltării de aici înaintea poporului nostru într’un cadru nou care asigură progresul social şi economic, pentru care pacea este o condiţiune esenţială”. „In R.P.R. au fost create condiţiunile pentru formarea unei culturi izvorîte din realităţile şi necesităţile poporului, menită să pregătească oameni conştienţi, de care avem nevoie pentru clădirea societăţii socialiste”. Recenta reformă a Învăţământului public, cu toate lipsurile inerente unui început nou şi revoluţionar, a deschis porţile culturii fiilor celor ce muncesc. Oamenii muncii vor pătrunde în şcolile de toate gradele. Etatizarea şi laicizarea Învăţământului îi asigură unitatea din punct de vedere metodologic şi aşezarea lui pe baze realist-ştiinţifice. S’a mărit quantumul bur(Continuare în pag. 3, col. 1-2-3) Prof. TRAIAN Salutul delegatului sovietic, poetul A. A. Surcov In cadrul şedinţei de Marţi a Congresului Intelectualilor din R. p. R. pentru pace şi cultură, poetul Alexei Surcov a rostit, in numele delegaţiei sovietice, următoarea cuvântare de salut: Dragi colegi şi prieteni, Primiţi cel mai fierbinte şi frăţesc salut din partea intelectualităţii Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice. In persoana voastră salutăm fierbinte şi din toată inima întreaga intelectualitate progresistă a Republicii Populare Române laolaltă cu întreg poporul muncitor, popor care construeşte un nou regim social. Urmele groaznice ale recentului război mai sunt încă proaspete pe pământul ţării voastre. încă mai adânci şi mai greu de cicatrizat sunt rănile ce au fost pricinuite ţării noastre de recentul război. Cenuşa sutelor de oraşe străvechi distruse, cenuşa zecilor de mii de sate şi cătune arse, cenuşa milioanelor de fraţi şi surori arşi de călăii hitlerişti în cuptoarele dela Maidanek, Auschwitz, Buchenwald, Matthausen, sângele sfânt al compatrioţilor, care a împurpurat câmpiile nemărginite ale luptelor, nu s’au şters din sufletul poporului nostru, nu ne îngăduie să uităm trecutul, fac auzul nostru mai ascuţit şi privirea noastră mai ageră. Popoarele ţării noastre au avut prea mult de suferit, prea mari au fost jertfele cu care am plătit victoria pentru a nu preţui pacea care aduce bucuria muncii creatoare, noul victorii în domeniul culturii, înflorirea ştiinţei, literaturii şi a artelor, pacea care deschide perspectivele reale ale înfăptuirii comunismului. îndeplinind voinţa poporului, guvernul nostru sovietic a dus o politică consecventă de pace, încă din timpul victoriei din Octombrie. Din toate războaiele care i-au fost impuse, poporul nostru a eșit victorios pentru că a opus atacurilor furibunde ale Inamicilor socialismului unitateasa morală și politică de nezdruncinat, patriotismul său socialist inepuizabil, solidaritatea fermă în jurul puterii sale populare şi încrederea nemărginită în Partidul Comunist (bolşevic) care exprimă interesele poporului, în conducătorii săi şi în Stalin al nostru. Vorbind despre cel de al doilea război mondial, delegatul sovietic a spus: „Poporul nostru a eşit victorios din lupta grea piept la piept împotriva hoardelor lui Hitler. El a redat popoarelor lumii libertatea călcată în picioare de fascişti, a adus la viaţă o serie de tinere state de democraţie populară care merg spre socialism, a întărit prin exemplul său eroic încrederea în forţele proprii, în milioane de oameni ai muncii din toată lumea”. După cel de al doilea război mondial Guvernul Sovietic, îndeplinind voinţa popoarelor din U.R.S.S., a luptat şi luptă consecvent pentru triumful în întreaga lume a principiilor unei păci trainice, bazată pe o adâncă înţelegere reciprocă între popoare, pe o stimă reciprocă faţă de independenţa şi suveranitatea ţărilor şi popoarelor, pe îndeplinirea onestă a tuturor angajamentelor internaţionale, pe care şi le-au asumat statele. Lupta poporului nostru pentru pace nu este dictată de frică sau de slăbiciune. Rezultatul celui de al doilea război mondial a arătat cât suntem de puternici. Conştiinţa răspunderii sale pentru fericirea şi înflorirea omenirii, pentru viitorul ei, iată ce îndeamnă poporul nostru să lupte împotriva aţâţătorilor la război. A. A. Surcov a vorbit mai departe despre războiul sângeros deslănţuit de imperialiştii americani şi englezi în Grecia şi China, VietNam şi Indonezia, despre aventura sângeroasă din Palestina, despre masacrarea malgaşilor din Madagascar, Uniunea Sovietică, aplicând cu sfinţenie acordurile internaţionale, şi-a retras în termenele convenite armatele sale din Norvegia, Danemarca, China şi din ţările cu care au încheiat tratate de pace. La sfârşitul anului trecut U.R.S.S. şi-a retras armatele din Coreea de Nord, deşi exemplul său nobil nu a fost urmat de Statele Unite. Statele Unite nu numai că nu au dezarmat şi nu au înapoiat foştilor proprietari niciuna din bazele lor navale sau aeriene din timp de război, dar au creat şi pregătit crearea a numeroase nouă baze, apropiindu-le treptat de frontierele Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară. Cu privire la propaganda războinică imperialistă, delegatul sovietic a arătat că de patru ani ziarele şi revistele reacţionare publică articole semnate de „specialişti”, de miniştri, de generali, etc. cari propăvăduesc făţiş războiul agresiv, prezentând acest lucru — după legile făţărniciei iezuite — drept o „luptă consecventă pentru pace”. In virtutea aceleiaşi logici iezuite, calomniind orândui(Cqtititiuire in pag. 3-a col. 1-2-3) Delegatul sovietic, poetul ALEXEI SURCOV, rostindu-şi cuvântarea Va lua fiinţă o asociaţie de răspândire a ştiinţei în masse Răspunzând propunerilorfăcute In cursul şedinţei de ori a Congresului Intelectualilor din R. P. R. pentru pace şi cultură, de către o delegaţie a muncitorilor din Capitală, prof. universitar Ilie Murgulescu, care prezida şedinţa, a anunţat în aclamaţiile delegaţilor că Congresul va hotărî măsurile practice în vederea înfiinţării unei asociaţii de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice în rândurile poporului muncitor. — Rezumatele rapoartelor prezentate. (Pag. 2-a) • DESCHIDEREA CELUI DE AL 11-LEA CONGRES AL COMSOMOLULUI LENINIST (Pag. 4-a) • ARA TRACTOARELE STATULUI, FIERBE FIEREA IN CHIABURI • SA DUCEM CU STĂRUINŢĂ LUPTA PENTRU ECONOMII (Pag. 3-a) CITITI IN CORPUL ZIARULUI: • DESBATERILE CONGRESULUI INTELECTUALILOR DIN R.P.R PENTRU PACE ȘI CULTURA Telegrama trimisa de tineretul muncitor din Capitală Către Congresul al XI-lea al Comsomolului leninist Cu ocazia meetingului tineretului muncitor ţinut în Mia, Filimon Sârbu în cinstea deschiderii Congresului al Xl-lea al Comsomolului, a fost trimisă următoarea telegramă: Noi tineretul muncitor din Capitala Republicii Populare Române, întrunit astăzi 29 Martie 1949, într’un mare meeting în sala Filimon Sârbu, trimitem salutul nostru fierbinte Congresului al XI-lea al Comsomolului leninist, vlăstarul iubit al marelui Partid Bolşevic, şi îi urăm succes in lucrările sale. Cel de al XI-lea Congres al Comsomolului constituie o mare zi de sărbătoare pentru tineretul muncitor din Republica noastră Populară, ca şi pentru tineretul muncitor din întreaga lume. In cei 31 de ani de muncă şi de luptă sub conducerea şi îndrumarea marelui Partid Bolşevic, Comsomolul leninist a înscris In istoria sa pagini măreţe în lupta pentru construirea socialismului şi comunismului In U.R.S.S. Minunatele succese ale Comsomolului leninist, obţinute in decursul celor 31 de ani de existenţă, constituie pentru noi exemple măreţe in munca şi lupta , pe care o ducem sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru făurirea socialismului în ţara noastră, încadraţi în F.M.T.D. alături de tineretul democrat din întreaga lume, in fruntea căruia merge gloriosul Comsomol leninist, vom lupta cu hotărîre împotriva imperialiştilor aţâţători la război, pentru pace şi socialism. Sub conducerea şi îndrumarea părintească a Partidului nostru, călăuziţi de exemplele măreţe ale gloriosului tineret sovietic, înflăcăraţi de măreţul Drapel Roşu încredinţat Uniunii Tineretului Muncitor de gloriosul Comsomol leninist, vom munci cu şi mai multă râvnă pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin prin Planul de Stat pe 1949, pentru însuşirea înaltei ştiinţe marxist-leniniste şi a tehnicii avansate, pentru a fi aşa cum ne cere Partidul, în primele rânduri ale constructorilor socialismului la oraşe şi sate, în ţara noastră. Trăiască al XI-lea Congres al Comsomolului leninist! Trăiască gloriosul Comsomol al lui Lenin şi Stalin, detaşament de frunte al tineretului democrat din lumea, întreagă! Trăiască Iosif Vissarionovici Stalin, genialul îndrumător şi conducător al omenirii muncitoare, marele prieten al tineretului muncitor din lumea întreagă! GRUPA MINERULUI FILA IOAN DELA PETRILA DE CĂRBUNI IN CONTUL LUNII IUNIE Minerii dela minele Lupac-Reşiţa lucrează în contul lunii Mai PETROŞANI, 30 (prin telefon). — Cu începe de eri ■rupă minerului Fila loan dela minele de cărbuni Petrila lucrează In contul lunii Iunie. Grupa ţi-a împlinit până In dimineaţa zilei de 29 Martie a. c., sarcinile ce-i reveneau In cadrul planului de producţie pe luna Mai. REŞIŢA, 30 (prin telefon). Antrenaţi în întrecerea socialistă, minerii de la mina de antracit „Gh. Apostol“ din Lupac - Reşiţa, au împlinit până la 10 Martie a. c., sarcinile ce le reveneau în cadrul planului de producţie pe întreaga lună Martie. Până la 22 Martie orele 6 p. m., ei au realizat şi programul pe luna Aprilie. De la acea dată ei lucrează în contul lunii Mai. In cadrul întrecerii s-au evidenţiat echipele: Bunea Gh., Băloiu Ion, Beţa Francisc, Labdatsky și Andrei Zdrănia. Mai multe batoze pentru agricultură! Muncitorii dela M. S.Roman montează zilnic un schelet de batoză Luptând cu hotărîre pentru a da mai multe batoze pentru agricultură, muncitorii dela I. M. S.Roman au început să depășească normele de lucru fixate la fabricarea batozelor. Un prim succes a fost faptul că s’a reuşit sudarea scheletului unei batoze în numai 30 ore, în loc 53 ore câte erau prevăzute pentru această lucrare. Din Iniţiativa organizaţiei de Partid s’a pornit la realizarea lozincii „un schelet de batoză pe zi“ montându-se, de la 20 Martie, în fiecare zi lucrătoare, câte un schelet. In acelaş timp cu tăierea, ajustarea materialelor pentru schelete şi montarea lor, se execută în fabrică şi celelalte piese trebuincioase, astfel ca după terminarea primei serii de schelete, să se poată trece la montarea batozelor. De un mare folos pentru obţinerea unei ridicate productivităţi a muncii ar fi un schimb de experienţă între muncitorii şi tehnicienii de la 1 M. S.Roman şi muncitorii şi tehnicienii altor intreprinderi cari au început confecţionarea batozelor, T. Curelaru Coresp. Un aspect al sălii Congresului în timpul des.