Scȃnteia, aprilie 1949 (Anul 18, nr. 1389-1413)

1949-04-01 / nr. 1389

2 KMIIME HMM HMRMl Hl L P. I, P011I HB­g­­Ml Din sala Congresului Şedinţa de eri dimineaţă a fost prezidată de prof. Traian Săvulescu. Tov. Zaharia Stanca, preşe­dintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R., în raportul său, a în­făţişat ticăloasele pregătiri de război imperialiste, tabloul degradării ştiinţei şi culturii, a înjosirii omului de cultură în ţările Apusului, cumplitul val de teroare dezlănţuit in ţările cotropite de imperialişti. Aplauze puternice au salutat cuvintele de încheiere ale raportorului care a arătat că intelectualii din ţara noastră se alătură cu hotărâre îm­preună cu întregul popor muncitor frontului unic al partizanilor păcii, având în frunte marea Uniune Sovie­tică, în marea ofensivă a păcii pentru spulberarea pla­nurilor imperialiștilor. Telegramele de salut tri­mise Congresului de scriitorul progresist american Howard Fast şi de marele cântăreţ Paul Robeson, prin care ei îşi exprimă încrederea nestră­mutată in forţa mereu cre­scândă a apărătorilor picii şi libertăţii popoarelor, au fost primite cu emoţie de congre­­sişti. ★ Un moment important al Congresului l-a constituit ra­portul ţinut de tov. Iosif Chi­­şinevschi, secretar al C. C. al P. M. R. despre­­fiesvoltarea culturii in R.P.R., contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii“. Delegaţii şi invitaţii au făcut reprezentantului Comitetului Central al Partidului o entu­ziastă manifestaţie de sim­patie. Cu o atenţie încordată au ascultat congresiştii şi dele­gaţii străini (care au avut la îndemână traducerea textu­lui) acest amplu raport. Puternica demascare a unel­tirilor de război ale imperia­lismului, desvăluirea adevă­ratei naturi a pactului Atlan­ticului, instrumentul principal al politicii agresive a impe­rialiştilor americani — a făcut o profundă impresie în sală. Imperialismul este in acelaş timp duşmanul de moarte al culturii. Câţi dintre savanţii, scrii­torii, artiştii din sală nu şi-au putut aminti momente din viaţă, atunci când vorbitorul a evocat mizeria, înjosirile, greutăţile de tot felul, la care stăpânirea exploratorilor condamna până mai ieri pe oamenii de cultură din ţara noastră! Cu îndreptăţită mândrie au salutat congresiştii marile succese obţinute in domeniul ridicării nivelului cultural al masselor muncitoare, graţie politicii Partidului. 19 milioane exemplare cărţi şi cursuri editate de editura P.M.R. ...numai volumul 1 al Operelor lui Stalin se difu­zează zilnic in 800—1.000 e­­xemplare... Cursul scurt de Istorie a P.C. (b) al U.R.S.S. editat într’un milion de exem­plare... Se difuzează zilnic 2.500 exemplare şi cererea este încă mult mai mare... 6 mi­lioane cărţi şcolare editate de Editura de Stat în 1948... 1.900.000 participanţi la şedin­ţele căminelor culturale în Ianuarie 1949... Teatrul Na­ţional — pentru prima dată o instituţie excedentară, etc., etc. Cu deosebită vigoare a respins vorbitorul calomniile murdare ale „Vocii Americii”, care încearcă să ne abată de pe drumul nostru. DA ! URMAM ŞI VOM URMA TERM DRUMUL CUL­TURII SOVIETICE, ÎL VOM URMA DUPĂ CUM URMAM POLITICA DE PACE A UNIU­NII SOVIETICE. ACEASTA ESTE O MÂNDRIE PENTRU POPORUL NOSTRU ! Aplauze furtunoase ale întregii săli au subliniat puternic aceste cu­vinte. O impresie deosebită a pro­dus demascarea poziţiei na­ţionaliste a clicii lui Tito, care a trădat în acelaş timp po­porul iugoslav şi cauza lup­tei anti-imperialiste, cauza luptei pentru pace şi cultură. Bazăndu-se pe fapte de ne­tăgăduit, vorbitorul a arătat cum această agentură impe­rialistă prigoneşte pe Intelec­tualii cinstiţi din Iugoslavia, cum se ploconeşte in faţa burgheziei imperialiste anglo­­americane şi a culturii ei pu­trede şi descompuse. Vorbitorul a arătat că orice slăbiciune faţă de ideologia dolarului, constitue pentru imperialişti o posibilitate de a-şi strecura influenţa lor criminală. Cu entuziasm au răspuns congresiştii la chemarea de luptă a Partidului de a par­ticipa pe frontul construirii socialismului, pe frontul luptei pentru pace şi cultură, în fruntea căruia păşeşte marea Ţară a Socialismului victorios. Şi, luându-şi acest angaja­ment, Congresul a ovaţionat îndelung, pe acel care, alături de Lenin, este geniul epocii noastre, deschizător de dru­muri noul ştiinţei şi culturii, marele Stalin. ★ Au început apoi discuţiile la rapoarte. A vorbit între savanţi, aca­demicieni, scriitori şi profesori universitari, o învăţătoare, se­cretara căminului cultural dintr’un sat, cu zeci de mii de alte sate ale ţării, Nichifor Maria din Apatia-Bihor. Dar vorbele-i simple, erau parcă o ilustrare vie a rapor­tului tovarăşului Chişinevschi. In sat au fost în trecut trei cârciumi. Moşierii şi chiaburii făceau tot ce puteau să ţie mai departe pe ţăranii săraci şi mijlocaşi în întuneric, în robie. Ca pretutindeni în judeţ şi in Apatia, organizaţia de bază a ajutat la organizarea căminului cultural... Acum în comună nu mai există câr­ciumi, există bibliotecă, cor mixt de 40 de persoane, cercuri de citit. Le conduc ţăranii muncitori... Delegatul belgian Max Cosyns, savantul cu renume internaţional, cere interpretului să traducă totul, să nu scape un cuvânt... In Bihor 11.000 ţărani muncitori au fost alfabetizaţi. Duminicile funcţionează 208 cămine cul­turale. învăţătoarea Maria Nichifor se îndreaptă spre locul ei în mijlocul uraganului de a­­plauze. Max Cosyns, savantul belgian, celebrul specialist în fizică nucleară, se apleacă mult în afara lojii, o opreşte şi-i strânge mâna... Apoi con­tinuă să aplaude. A fost o scenă emoţionantă. „In fruntea luptei pentru pace se găseşte Uniunea Sovietică, a Început raportorul. Cu drept cu­vânt, intelectualitatea sovietică s’a plasat in primele rânduri ale ac­ţiunii pentru pace şi cultură, pe care o duc intelectualii legaţi de popor din toată lumea. Aceasta este o consecinţă a superiorităţii culturii sovietice, a caracterului nou, înaintat, progresist al acestei culturi, cea mai avansată, mai pro­gresistă cultură din lume, cultura socialistă“. Subliniind caracteristicile cultu­rii sovietice, tov. N. Popescu Do­­reanu arată că această cultură este născută din lupta şi munca poporului, fiind strâns legată de popor. De aici întreaga şi deose­bita atenţie care se acordă în U.R.S.S. operei de răspândire a culturii în masse. In Uniunea Sovietică, cultura nu este numai legată de popor. Acolo cultura este însuşită de popor şi creată de popor. In tim­p ce în U.R.S.S. analfa­betismul, plagă lăsată moştenire de ţarism, a fost lichidat. In Statele Unite ale Americii sunt milioane de neştiutori de carte, după înseşi datele statistice ofi­ciale In America ştiinţa este pusă în slujba războiului, a agresiunii, a dominaţiei imperialiste; cercetările ştiinţifice se fac sub supraveghe­rea conducătorilor militari. Socio­logii burghezi se străduesc să fabrice noul „teorii“ prin care să spulbere speranţa oamenilor în timpuri mai bune, „să acrediteze ideia permanenţei regimului ca­­pitalist şi deci a mizeriei, a răz­boaielor“ Filosofia burgheză promovează obscurantismul, misticismul, Ira­ţionalismul, afirmând neputinţa gândi­ri. „Complect diferit — a spus a­­poi raportorul — este rolul ştiin­­ţei sovietice. Ea se găseşte cu totul la dispoziţia poporului. Ea nu are niciun secret faţă de po­por. Toate cuceririle ei servesc intereselor poporului. Ştiinţa so­vietică urmăreşte în primul rând mărirea forţelor de producţie ale poporului, ridicarea nivelului său de trai, belşugul. Ea militează pentru Îmbogăţirea cunoştinţelor celor ce muncesc în toate dome­niile. Ştiinţa sovietică a devenit acea ştiinţă care — după cum spunea marele Stalin — nu se Îndepăr­tează de popor, nu stă în afara poporului, ci e gata să transmită poporului toate cuceririle ştiinţei care serveşte poporul nu din con­strângere, ci de bunăvoie, cu bu­curie. Pe acest drum, arată în con­tinuare raportorul, oamenii de ştiinţă sovietici, ca Miciurin, Pa­vlov, Lâsenko şi alţii au realizat succese strălucite, făcând din ştiinţa sovietică cea mai înain­tată ştiinţă din lume. Examinând poziţia pe care se află literatura şi arta sovietică, vorbitorul precizează că ele au mereu in faţă ţelul măreţ de a transforma oamenii, de a creşte oameni noul. Realizările din U.R.S.S. pe pla­nul culturii — a spus în conti­nuare raportorul — se vădesc în atitudinea omului sovietic şi pe plan profesional. El îşi leagă ac­­tivitatea de pătrunderea tot mai adâncă a tehnicii, de însuşirea tot mai temeinică a tuturor cu­ceririlor culturii. Cultura sovietică legată de popor, crelată şi desvoltată de popor sub conducerea marilor ge­nii ale omenirii, Lenin şi Stalin, este instrument de muncă paş­nică, focar de lumină făuri­toare de oameni noui. Ea este cultura cea mai profund u­­mană, cea mai legată de ideia de pace. Cultura sovietică este cul­tura umanităţii. Omul sovietic clădeşte pacea prin Întreaga lui activitate so­cială, prin viaţa lui; progresul lui înseamnă progresul păcii Acesta este omul despre care, încă înaintea celui din urmă răz­boi mondial, marele Stalin a spus următoarele cuvinte: „Cel din urmă cetăţean sovietic, liberat de lanţurile capitalului, este cu un cap mai presus de orice funcţionaral suspus din străină­tate, care poartă pe umerii săi ru­gul robiei capitaliste“. Continuându-şi raportul, tov.­­ Popescu-Doreanu face o amplă analiză a stărilor din statele do­minate de capitalism, subliniind întreaga tragedie a popoarelor a­­cestor state supuse celei mai o­­dioase exploatări. Toate acestea se întâmplă cu ajutorul Ideologiei promovate de monopoliștii anglo-americani, Ideo­logia care reia şi amplifică toate concepţiile fasciste. Vorbitorul subliniază apoi ro­lul Intelectualilor sovietici, lup­tători consecvenţi împotriva a­­cestei ideologii. Această luptă a intelectualităţii sovietice a făcut ca încă de multă vreme fruntaşii culturii din toate ţările, un Ana­­tole France, Henri Barbusse, Ro­­main Rolland, Upton Sinclair, Heinrich Mann, Martin Andersen Next, Iréne Jollot Curie, Bernerd Shaw şi atâţia alţii, să vadă rolul de avantgardă al culturii sovietice menită Istoriceşte să asigure des­­voltarea culturii împotriva forţe­lor care ameninţă patrimoniul spi­ritual al omenirii. „Culturii sovietice îi revine a­­cest rol fiindcă ea este cultura creată de cea mai avansată şi progresistă clasă din lume, de clasa muncitoare. Influenţa cultu­rii sovietice asupra popoarelor lummcii. Influenţă paşnica, adâncă, aducătoare de mari prefaceri In viaţa şi conştiinţa omenirii, este un fenomen istoric necesar în mersul Înainte al societăţii ome­neşti“. Cultura sovietică este o cultură activă. Crelată şi desvoltată în spiritul combativ al luptei pentru socialism, pentru egalitatea de drep­turi şi pentru prietenia între po­poare, în spiritul patriotismului fier­binte socialist şi internaţionalismu­lui proletar, cultura sovietică, acea­­stă culme a gândirii umane este fa­rul către care se îndreaptă aştep­tările şi speranţele oamenilor muncii, oamenilor culturii, oame­nilor păcii şi progresului din toate ţările globului. Cultura sovie­tică are la baza ei Ideologia cea mai înaltă. Ideologia marxistă, leninistă-stal­inistă, ea are la bază Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, lichidarea exploatării omului de către om şi a asupririi naţionale. Vorbind apoi despre influenţa culturii sovietice in ţara noastră, d-sa a arătat covârşitorul rol al acestei culturi In orientarea inte­lectualităţii româneşti pe un drum nou, sănătoa şi constructiv. „Purtăm recunoştinţă pentru pore­­­nirea noastră către ridicarea cul­turală, a ştiinţei, literelor şi arte­­lor sovietice, oamenilor de cultură sovietici. In primul rând purtăm recu­noştinţă adâncă geniului strălucit al culturii umane contemporane, urmaşul şi continuatorul lui Marx Engels şi Lenin, lui Stalin“. In incheere, raportorul rosteşt un cald apel al intelectualilor cu R.P.R. întruniţi în Congoi pentru pace şi cultură: „Chemăm pe oamenii de cultur­­din ţara noastră liberă, pe oame­nii muncii din fabrici şi de la sate, pe femeile noastre egale în drep­turi cu bărbaţii, eliberate de scla­vie, de ruşinea ţinerii în lanţurile analfabetismului, pe fiii , fiicele, pe fraţii şi surorile noastre ti­nere, întreg tineretul ţării, să-şi încordeze şi mai mult puterile pentru a-şi apropia cultura nouă, cultura păcii, a libertăţii, a demo­craţiei şi a progresului, în frun­tea căreia se află înalta cultură sovietică, cea mai Înaintată cul­tură din lume. Ridicăm glasul nostru au­tori de sutele de milioane de glasuri ale oamenilor muncii, al păcii, culturii şi progresului din lumea Întreagă. Împotriva ponegrito­­rilor imperialişti ai culturii sovie­tice, îndemnăm pe oameni muncii, culturii şi păcii din toata ţările robite de capitalism să-şi apropie cultura nouă, marea cultură so­vietică, care păstrează şi desvoltă patrimoniul cultural al umanităţii. Ea va uni şi mal strâns Intra era popoarele lumii, Ie va ataşa şi m­ai mult luptei pentru cultură, pentru pace, pentru mai bine“. Coltura solicited,­iador de apărare a păcii Raport prezentat de prof. univ. N. Popescu-Doreanu Tov. N. POPESCU-DOREANU Discuţiile la rapoarte In cursul dimineţii mi h*a cu­vânt­ul la rapoarte prof. univ. JEAN LIVESCU, rectorul univer­sităţii din Iaşi şi învăţătoarea MARIA NICHIFOR. In şedinţa de după amaiză au continuat discuţiile la rapoarte. Priimd a luat cuvântul tov. EDUARD MEZINCESCU, ministrul Artelor şi Informaţiilor, care a expus printre altele, im­portantele su­ccese obţinute­ii ultimul timp de Partid­ui Ciuveril, în domeniul ridicării nivelului cul­tural al masselor muncitoare din ţara noastră. Ritmul rapid al cre­şterii Căminelor Cilturale, biblio­tecilor, echipelor artistice, etc., a­­rată cât de mare este setea de cultură a oamenilor muncii. Academicianul MIHAIL HA­LEA, arătând putreziciunea cul­turii din ţările imperialiste,, a insistat asupra conţinut­ului nou al culturii care creşte şi se dez­voltă în ţările care luptă în lagă­rul păcii, ţări unde cultura devi­ne tot mai mult o armă în sluj­­ba progresului şi a păcii. Fruntaşa scenei noastre, LUCIA STURZA BULANDRA a scos în evidenţă faptul că regimul de democraţie popu­lară ridică femeile un mundt de răspundere în toate dome­niile. Cu atât mai mare tre­­bue să fie aportul femeii in lupta pentru apărarea păcii. Vorbitoarea a amintit apoi despre publicul nou al teatre­lor — oameni ai muncii înse­taţi de artă şi cultură — nn­O puternică impresie a produs asupra Congresului salutul adus de o delegaţie de muncitori. In numele muncitorimii Capitalei ei au salutat hotărirea celor mai de frunte reprezen­tanţi ai intelectualităţii din ţara noastră de a păşi alături de clasa muncitoare şi sub conducerea Partidu­lui la lupta pentru pace, pentru cultură, luptă ce nu poate fi despărţită de lupta pentru socialism. Prof. univ. ILIE MUR­­GULESCU, mulţumind de­legaţiei, a arătat că Inte­lectualii din R.P.R. îşi iau angajamentul să-şi închine toate eforturile luptei pen­tru construirea socialismu­lui. Totodată, d-sa a arătat că, luând act de propune­rea delegaţiei de munci­tori Congresul va lua în considerare măsurile in vederea înfiinţării unei A­­sociaţii de răspândire a ’•-■oştinţclor ştiinţifice In - ■'norului munci­tită tole­­p­tă Coe­sistănd asupra rolului artistu­lui, care trebue să facă din arta sa o puternică armă de luptă pusă în slujba păcii. Avocatul PARASCHIVESCU­­BALACEANU, decanul Baroului Ilfov, arătând cum imperialiştii anglo-americani calcă în picioare propriil­ lor convenţii şi tratate făcând pregătiri febrile pentru a deslanţui un nou măcel, a subli­­niat că juriştii legaţi de interesele poporului muncitor, de năzuinţele de dreptate ale acestuia, nu pot fi decât alături de cel ce luptă pentru pace. Împotriva imperialis­mului. In numele medicilor, dr. WEIS­­MAN a arătat dă­in timp ce unii oameni de ştiinţă din America şi Anglia cumpăraţi cu dolari, se gândesc la provocarea de „răz­boaie microbiene“, medicii din ţara noastră luptă pentru ridica­rea nivelului sanitar al poporulu muncitor, luptă pentru VIAŢA oamenilor şi nu pentru MOAR­TEA lor. Scriitorul GEO BOGZA, mem­bru corespondent al Academiei R.P.R. amintind strălucita victorie repurtată de Uniunea Sovietică a­supra maşinii de război fasciste a arătat ce soartă ii aşteaptă pe toţi acei ce-şi inchipui că for­ţele păcii pot fi înfrânte aşa cum credea altă dată Hitler — prin­­tr'imn război fulger. D-sa a ară­tat cât de mare este distanţa în­tre dorinţa unor clice imperialiste de a face război şi posibilitatea lor de a-l întreprinde. gresului de scriitoarea ELENA FARAGO, în imposibilitate de a participa la lucrările ace­stuia, a luat cuvântul tov. general maior M. FLORESCU, care a înfăţişat câteva as­pecte ale intensei munci edu­cative ce se face în Armata R.P.R., scut al libertăţilor şi independenţei naţionale, şcoa­lă a poporului. Vorbitorul a amintit de şco­lile de alfabetizare, casele ar­matei, cluburile ostăşeşti, bi­bliotecile, teatrele, echipele artistice ce funcţionează în cazărmi, de întreaga muncă de educare a ostaşilor în spi­ritul devotamentului nemărgi­nit faţă de Patrie, a respec­tului faţă de toate popoarele lumii, a dragostei faţă de Uniunea Sovietică. In nici o armată burgheză nu li se vor­beşte ostaşilor despre pace — a încheiat vorbitorul. Numai în Armata Sovietică şi în ar­matele ţărilor cu democraţie populară poate fi cultivată dragostea de pace, căci noi o dorim sincer. Să fie însă siguri duşmanii păcii că ostaşii no­ştri sunt gata de orice sacri­ficiu, dacă forţele negre ale reacţiunii Internaţionale ar încerca să atenteze la liberta­tea şi la independenţa noa­stră naţională ! Inginerul agronom HAGI ALEXE a arătat că în faţa agro­nomilor stă sarcina de a da a­­jutor ţărănimii muncitoare în lupta împotriva exp­oatării chiabureşti, de a studia marile succese a­le atrobiologiei so­­vietice, de a convinge pe ţă­ranii săraci şi mijlocaşi asupra avantagiilor cultivării pământu­lui prin mijloace mecanizate, de a se arăta că nu vor putea scăpa de sărăcie şi exploatare decât mergând pe calea gos­podăriei agricole colective. Profesorul universitar SZO­­BODY LÁSZLÓ a arătat că în­vrăjbirea naţionalistă şi politica de învrăjbire a naţionalităţilor dusă de clasele exploatatoare, au fost deseori cauze de război. De­­aceia lupta împotriva naţionalis­mului burghez rămâne una din principalele sarcini ale intelec­tualilor. Cum de s’au putut ob­ţine totuşi in ţara noastră suc­cese atăt de importante in flipta pentru înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare ? Aceasta a fost cu putinţă — a arătat vorbitorul —­ pentrucă Partidul proletariatului a ştiut să unească mussele mun­citoare ale poporului romăn şi ale ungurilor din Ardeal intr’o luptă comună, împotriva duşmanului comun. Lupta de clasă s’a do­vedit astfel arma cea mai bună In lupta împotriva naţionalismu­lui. Conf. univ. M. NAMN­ a adus Congresului salutul celor peste un milion şi ju­mătate de oameni al mun­cii manuale şi intelectuale încadraţi in Confederaţia Generală a Muncii. Amin­tind că mişcarea sindicală luptă cu hotărîre pentru apărarea păcii şl culturii Împotriva Imperialismului provocator la război, vorbi­torul a arătat, In Încheiere, că cu cât mal repede vom construi socialismul In ţara noastră, cu atât mal pu­ternică va fi contribuţia noastră la lupta frontului păcii. Discuţiile la rapoarte continuă in cursul dimineţii de azi. ★ Eri seară a avut loc, la Opera de Stat, o reprezentaţie de gală, dată în cinstea parti­cipanţilor la Congresul Inte­lectualilor di­n R­P­R­ pentru Pace şi Cultură. A fost reprezentat cu acest prilej, in premieră, baletul ,,Harap Alb", după libretul lui Alexandru iar muzica fiind semnată de compozitorul Al­fred Mendelsohn. Salutul unei delegaţii muncitoreşti SCÂNTEIA Nr. 138* „Imperialismul — duşman de moarte al Păcii, Cult­urii şi Independenţei Naţionale“ Raport prezentat de tov. Zaharia Stancu, preşedinte a Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Congresul nostru se Integrează în uriaşa mişcare pentru pace care se desfăşoară cu o vigoare mereu sporită de la un capăt la altul al lumii. Niciodată n’au fost mai e­­vidente ca în aceste zile, planu­rile aţâţătorilor la război. Pactul Atlanticului este un pro­gram de acţiune politică, militară, strategică, al cărui obiectiv este statornicirea dominaţiei în lume a Imperialismului anglo-american. Dar popoarele nu vor război. Ele vor pace, libertate, democraţie. In calea Incendiatorilor de răz­boi, deacurmezişul planurilor im­perialiste, se ridică forţele păcii. Luptând consecvent pentru pace, diplomaţii Uniunii Sovietice — a­dânc Interesată în înfăptuirea unei păci trainice care să asigure mun­ca constructivă, creatoare, factor determinant al trecerii de la so­cialism la comunism, — au pro­pus in repetat« rânduri mijloace concrete pentru zădărnicirea unui nou război. In timp ce imperiali­știi căutau a ascunde scopurile lor agresive în spatele unor formule vagi, U.R.S.S. a prezentat un pro­gram concret, care fără îndoială, este programul întregii omeniri progresiste. Imperialiştii americani au sub­jugat prin planul Marshall, cu a­­jutorul complicilor lor — social­­democraţii de dreapta — ţările din Europa apuseană, le-au înrobit economiceşte. In schimbul prafului de ouă şi ciorapilor de sticlă, imperialiştii a­­mericani au pus mâna pe fabrici şi uzine, le-au micşorat producţia dacă nu le-au închis deabinelea, pentru a-şi plasa mărfurile lor. In Anglia nivelul producţiei textile a scăzut cu 77®/0, faţă de cel din 1037, iar producţia de oţeluri spe­ciale scade fără încetare. In Italia, ţara cu o agricultură înapoiată, sunt închise fabrici de tractoare. Italienii sunt forţaţi să cumpere tractoare americane. In Franţa, puterea de cumpăra­­re In Noembrie 1947, era de 70%/# faţă de cea din 1938. In Ianuarie 1918 scăzuse cu 600/#, in De­cembrie 1948 cu 51#/#. In Belgia costul vieţii a sporit cu 200/# numai In decursul anului 1948. Impozitele au crescut de trei ori iar bugetul a atins un de­ficit de 13 miliarde de franci bel­gieni. Numărul şomerilor a ajuns la aproape 1.500.000. Acestea sunt „fericirile“ planu­lui Marshall, plan impus popoare­lor de guvernele vândute Wall­ Street-ulu­i. Dar nici la fttsteri U.Hr. situaţia pentru oameni muncii nu este cu nimic mai bună. In Statele Unite, care In urma războiului au tras enorme beneficii scurse in cassele de fier ale mag­naţilor trusturilor, din 7 locuitori, unul flămânzeşte. Ultimele date statistice oficiale arată că există milioane de şomeri totali şi alte milioane de şomeri parţiali. In se­­xul preţurilor publicate In Ianua­rie 1989 de către Ministerul Mun­cii din U.S.A., arată că preţurile au crescut cu 28,2®/» In com­­­paraţie cu luna Iunie a anului 1946 şi cu 73,3»/o In comparaţie cu Au­gust 1939. lată dlar cum Statele Unite se scufundă mereu In mlaştina crizei, târând după ea ţările In a căror spinare îşi arunci poverile. Din 42 miliarde de dolari, re­prezentând cheltuielile U. S. A., peste 75 m/» sunt destinate cheltu­ielilor militare înarmărilor, politi­cii de război agresiv, iată în toată hidosia şi monstruozitatea sa politica imperialiştilor americani. Noi, care am suferit atât d­e cumplit un trecut, ne opunem cu hotărîre planurilor războinice ale imperialiştilor. Victoriile Armatei Sovietice, lup­ta clasei muncitoare condusă de Partid, ajutorul puternic economic, politic şi cultural al Ţării Socialis­­mului victorios, acordat în condi­ţiile celei mai depline respectări a independenţei şl suveranităţii noa­stre naţionale, a făcut posibilă transformarea României de altă dată Intr’o ţari a democraţiei populare. Independenţa noastră naţională a devenit fatpt. In spiritul Internaţionalismul!« proletar ne Înfrăţim In lupta tu­turor popoarelor, împotriva Impe­rialismului agresor, duşman al păcii şi, respingând cu Indignare planul Marshall şi pactul Atlanti­cului, ca şi toate combinaţiile sfo­­rarilor anglo-americani, înfierăm tentativele magnaţilor dolarului de a Însângera lumea. Punct cu punct Întâlnim la „i­­deologic“ imperialismului ameri­­­can teoriile hitleriştilor. Ei reîn­vie filozofia „războiului total“, proclamă teoriile rasiste ale „su­periorităţii rasei americane“, pro­­­povăduesc apropierea „secolului american“. Imperialismul este duşmanul desvoltării economice, politice şi culturale a popoarelor. Oamenii care şi-au vândut conştiinţele şi şi-au pus talentul în slujba Impe­rialismului, tot* cu buretele peste tot M M popoarele mm» frumoc In desvoltarea lor multiseculară Asistăm la o adevărată ofensivă a ideologiei dolarului. Ea însoţeş­te, şi totodată procedează, ofensi­vele economice, politice şi strate­gice. Ea se traduce prin dum­pingul cultural pus în­­practică de U.S.A. Imperialiştii invadează ţă­rile înrobite cu produsele aşa zi­sei culturi americane, cărţi, filme, picturi, compoziţii muzicale, în­cearcă să pervertească pe crea­torii de artă din Apus, căutând să otrăvească conştiinţa masse­­­lor populare. Putrefacţia „artei“ americane burgheze de export îşi are ori­­ gina în conţinutu­ său ideologic profund reacţionar, rupt de rea - l­tate, ru­pt de viaţă şi duşmană acesteia. Temându-se de reali­tate, în care îşi descifrează lim­pede sfârşitul, Imperialismul ame­rican caută prin Intermediul cul­turii sale să nege valoarea reali­tăţii, legile ei şi mijloacele de a re cunoaşte. Romancierul Henry Miller ale cărui romane se tipăresc şi se vând In ediţii astronomice, decla­ra cu privire la romanul său, „Tropicul Racului“, următoarele: „Acesta este un scuipat In faţa artei, o for­tură... dată omului, soartei, timpului, frumuseţe!, dra­gostei“. De unde această oroare faţă de viaţă şi om ? Desregarea • simplă: Intere­­sele Imperialismului cer demorali­zarea poporului, semănarea ne* încrederel tn forţele omului. Incitarea a tot c® «re animalic. Aşa este mai uşor să îndobito­ceşti, să exploatezi, să ai carne de tun. ImperiaUsmu c nevoit să frâ­i*•** d«avortarea tehnice) şl ştiin­ţei. In U.S.A. unele Invenţii ar putea Îmbunătăţi mecanizarea in­dustriei, dar aceste Invenţii nu sunt aplicate Pe scară largă, de­oarece imperialismul este Incapa­bil să utilizeze întreaga capaci­tate a producţiei. Înrobirea popoarelor şi războiul de agresiune fiind legea sa de e­­xistenţă. Imperialismul militari­zează ştiinţa, o Îndreaptă spre scopul distrugerii, pune ştiinţa în slujba războiului. Oamenii de ştiinţă văd cum sunt împinşi spre poziţia unor criminali monstruoşi, văd că sunt aduşi de autorităţile americane pentru a lucra alături de «­, cele mai sadice figuri dda Maldanek, Dachau şi Buchen­wald , ,savanţi“ «rimelor hitle­rist«. Regimul existent în Statele U­­nite, este un regim poliţist ase­mănător celui hitlerist. Partidul Comunist din Statele Unite, ca şi toate dementele pro­gresiste, este prigonit. Reminci­­­tul cântăreţ Paul Robeson este maltratat, scriitorul Howard Fast » stat închis. In Grecia, Turc!», Ind­a sunt asasinaţi scriitorii. Imperialiştii americani ta do­vedesc discipoli devotaţi al lui Hitler, când tee inchipue ei prin forţă, pe calea declanşării unui nou războiu, vor izbuti să-şi In­staureze dominaţia pe Întreg pă­mântui. Trebue avut necontenit In ve­dere ceea ce spune« A. A. Jda­­nov: „Intre dorinţa imperialişti­lor de a deslănţui un nou război şi posibilitatea de a organiza un asemenea război este o distanţă uriaşă“. În fruntea oamenilor muncii de pretutindeni est« Ţar» Socialismu­­lii victorios, — Uniunea Sovie­tică, — sunt cele 200 milioane de oameni noul, constructori ai comunismului, stegarii Internaţio­nalismului proletar, al principiului luptei unite ■ oamenilor muncă împotriva exploatatorilor, pentru pace, bunăstare, progres şi feri­­­cire a între­gei omenirii. Este U­­niunea Sovietică, cu puternica ei Industrie socialistă, cu agricultu­ra , mecanizată, cu minunata di ştiinţă, cea mai avansată din lume, cu literatura şi arta oglin­dind năzuinţele cele mai nobile ale omu­iâ! Este Uniunea Sovie­tică, cu glorioasa şi invincibila ei armată in faţa căreia s’a ales prafiă şi pulberea de hoardele fascistei Este Uniunea Sovieti­că, condusă de marele Partid Comunist (bolşevic) sub genta!« îndrumare a Marelui losif Vissa­­rionovlei Stalin ! Din lagărul antiimiperialist fac parte ţările democraţi­lor populare. Sunt în aceste ţări o sută de mil­ioane de oameni care luptă pen­tru socialism şi care îl vor con­strui, înfruntând clicile imperia­liste. Din frontul păcii — a spus d-sa, în continuare — face parte poporul chinez, fac parte forţele progresiste ale poppoarelor francez şi italian, conduse de partidele lor comuniste, fac parte popoarele din Grecia şi Spana, Indonezia şi India, Bir­mania şi Vietnam, face parte şi tot ceea ce e pro­­­gresist nn Însăşi ţărle imperia­liste, fac parte şi elementele pro­gresiste ale popoarelor american, englez, etc. Cunoaştem acolo In ţările capi­taliste oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti, ca Einstein, Chaplin, Robeson, Howard Fast, Aragon Eluard, Jolliot Curie, Wallon, P­re­nani şi atâţia slţi care tş' înalţi curagios glasul lor hotărît pentru pace şi lbertate, împotriva im­perialismului incendiator de răi, boală. Avem marea bucurie să numă­răm în mijlocul nostru numeroa­se delegaţii de peste hotare al« luptătorilor pentru pace, prieteni ai noştri. Pe cei care au fost Îm­piedecaţi de a pleca şi de a a­­junge la noi, cu toate că ei se află acum departe, îi ştim şi o simţim alături de noi, pentru că lupta noastră este comună. Poporul nostru urăşte de moar­te pe dumşanii păcii, culturii şi progresului. Din trecutul său amar, poporul nostru ştie bine de tot ce Înseamnă jugul imperia­list, dar totdeodată din lupta sa pentru independenţă naţională, po­­porul nostru ştie că Imperialismul poate h Înfrânt, ci el trebue să fie Înfrânt şi planurile sale zădăr­­nicite. Noi Iubim pacea şi suntem În­setaţi de pace, tot aşa cum iu­besc pacea şi sunt inserate de pace toate popoarele lumii. Ne alăturăm cu fermitate frontului partizanilor păcii din toată lu­mea, având în frunte oţetitul popor al Uniunii Sovietice. Vom participa activ la Con­gresii din Aprilie de la Paris, pe care-l so­cotim ca punctul de plecare al unei puternice ofensive împotri­va duşmanilor păci, democraţiei şi progresului. Trăiască lupta unită a po­poarelor lumii Împotriva Imperia­­lismtdii eţâţător la războiu 1 Trăiască U.R.S.S., puternic bae- Hon al păcii şi culturii 1 Tov. ZAHARIA STANCU

Next