Scȃnteia, aprilie 1949 (Anul 18, nr. 1389-1413)
1949-04-01 / nr. 1389
2 KMIIME HMM HMRMl Hl L P. I, P011I HBgMl Din sala Congresului Şedinţa de eri dimineaţă a fost prezidată de prof. Traian Săvulescu. Tov. Zaharia Stanca, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R., în raportul său, a înfăţişat ticăloasele pregătiri de război imperialiste, tabloul degradării ştiinţei şi culturii, a înjosirii omului de cultură în ţările Apusului, cumplitul val de teroare dezlănţuit in ţările cotropite de imperialişti. Aplauze puternice au salutat cuvintele de încheiere ale raportorului care a arătat că intelectualii din ţara noastră se alătură cu hotărâre împreună cu întregul popor muncitor frontului unic al partizanilor păcii, având în frunte marea Uniune Sovietică, în marea ofensivă a păcii pentru spulberarea planurilor imperialiștilor. Telegramele de salut trimise Congresului de scriitorul progresist american Howard Fast şi de marele cântăreţ Paul Robeson, prin care ei îşi exprimă încrederea nestrămutată in forţa mereu crescândă a apărătorilor picii şi libertăţii popoarelor, au fost primite cu emoţie de congresişti. ★ Un moment important al Congresului l-a constituit raportul ţinut de tov. Iosif Chişinevschi, secretar al C. C. al P. M. R. desprefiesvoltarea culturii in R.P.R., contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii“. Delegaţii şi invitaţii au făcut reprezentantului Comitetului Central al Partidului o entuziastă manifestaţie de simpatie. Cu o atenţie încordată au ascultat congresiştii şi delegaţii străini (care au avut la îndemână traducerea textului) acest amplu raport. Puternica demascare a uneltirilor de război ale imperialismului, desvăluirea adevăratei naturi a pactului Atlanticului, instrumentul principal al politicii agresive a imperialiştilor americani — a făcut o profundă impresie în sală. Imperialismul este in acelaş timp duşmanul de moarte al culturii. Câţi dintre savanţii, scriitorii, artiştii din sală nu şi-au putut aminti momente din viaţă, atunci când vorbitorul a evocat mizeria, înjosirile, greutăţile de tot felul, la care stăpânirea exploratorilor condamna până mai ieri pe oamenii de cultură din ţara noastră! Cu îndreptăţită mândrie au salutat congresiştii marile succese obţinute in domeniul ridicării nivelului cultural al masselor muncitoare, graţie politicii Partidului. 19 milioane exemplare cărţi şi cursuri editate de editura P.M.R. ...numai volumul 1 al Operelor lui Stalin se difuzează zilnic in 800—1.000 exemplare... Cursul scurt de Istorie a P.C. (b) al U.R.S.S. editat într’un milion de exemplare... Se difuzează zilnic 2.500 exemplare şi cererea este încă mult mai mare... 6 milioane cărţi şcolare editate de Editura de Stat în 1948... 1.900.000 participanţi la şedinţele căminelor culturale în Ianuarie 1949... Teatrul Naţional — pentru prima dată o instituţie excedentară, etc., etc. Cu deosebită vigoare a respins vorbitorul calomniile murdare ale „Vocii Americii”, care încearcă să ne abată de pe drumul nostru. DA ! URMAM ŞI VOM URMA TERM DRUMUL CULTURII SOVIETICE, ÎL VOM URMA DUPĂ CUM URMAM POLITICA DE PACE A UNIUNII SOVIETICE. ACEASTA ESTE O MÂNDRIE PENTRU POPORUL NOSTRU ! Aplauze furtunoase ale întregii săli au subliniat puternic aceste cuvinte. O impresie deosebită a produs demascarea poziţiei naţionaliste a clicii lui Tito, care a trădat în acelaş timp poporul iugoslav şi cauza luptei anti-imperialiste, cauza luptei pentru pace şi cultură. Bazăndu-se pe fapte de netăgăduit, vorbitorul a arătat cum această agentură imperialistă prigoneşte pe Intelectualii cinstiţi din Iugoslavia, cum se ploconeşte in faţa burgheziei imperialiste angloamericane şi a culturii ei putrede şi descompuse. Vorbitorul a arătat că orice slăbiciune faţă de ideologia dolarului, constitue pentru imperialişti o posibilitate de a-şi strecura influenţa lor criminală. Cu entuziasm au răspuns congresiştii la chemarea de luptă a Partidului de a participa pe frontul construirii socialismului, pe frontul luptei pentru pace şi cultură, în fruntea căruia păşeşte marea Ţară a Socialismului victorios. Şi, luându-şi acest angajament, Congresul a ovaţionat îndelung, pe acel care, alături de Lenin, este geniul epocii noastre, deschizător de drumuri noul ştiinţei şi culturii, marele Stalin. ★ Au început apoi discuţiile la rapoarte. A vorbit între savanţi, academicieni, scriitori şi profesori universitari, o învăţătoare, secretara căminului cultural dintr’un sat, cu zeci de mii de alte sate ale ţării, Nichifor Maria din Apatia-Bihor. Dar vorbele-i simple, erau parcă o ilustrare vie a raportului tovarăşului Chişinevschi. In sat au fost în trecut trei cârciumi. Moşierii şi chiaburii făceau tot ce puteau să ţie mai departe pe ţăranii săraci şi mijlocaşi în întuneric, în robie. Ca pretutindeni în judeţ şi in Apatia, organizaţia de bază a ajutat la organizarea căminului cultural... Acum în comună nu mai există cârciumi, există bibliotecă, cor mixt de 40 de persoane, cercuri de citit. Le conduc ţăranii muncitori... Delegatul belgian Max Cosyns, savantul cu renume internaţional, cere interpretului să traducă totul, să nu scape un cuvânt... In Bihor 11.000 ţărani muncitori au fost alfabetizaţi. Duminicile funcţionează 208 cămine culturale. învăţătoarea Maria Nichifor se îndreaptă spre locul ei în mijlocul uraganului de aplauze. Max Cosyns, savantul belgian, celebrul specialist în fizică nucleară, se apleacă mult în afara lojii, o opreşte şi-i strânge mâna... Apoi continuă să aplaude. A fost o scenă emoţionantă. „In fruntea luptei pentru pace se găseşte Uniunea Sovietică, a Început raportorul. Cu drept cuvânt, intelectualitatea sovietică s’a plasat in primele rânduri ale acţiunii pentru pace şi cultură, pe care o duc intelectualii legaţi de popor din toată lumea. Aceasta este o consecinţă a superiorităţii culturii sovietice, a caracterului nou, înaintat, progresist al acestei culturi, cea mai avansată, mai progresistă cultură din lume, cultura socialistă“. Subliniind caracteristicile culturii sovietice, tov. N. Popescu Doreanu arată că această cultură este născută din lupta şi munca poporului, fiind strâns legată de popor. De aici întreaga şi deosebita atenţie care se acordă în U.R.S.S. operei de răspândire a culturii în masse. In Uniunea Sovietică, cultura nu este numai legată de popor. Acolo cultura este însuşită de popor şi creată de popor. In timp ce în U.R.S.S. analfabetismul, plagă lăsată moştenire de ţarism, a fost lichidat. In Statele Unite ale Americii sunt milioane de neştiutori de carte, după înseşi datele statistice oficiale In America ştiinţa este pusă în slujba războiului, a agresiunii, a dominaţiei imperialiste; cercetările ştiinţifice se fac sub supravegherea conducătorilor militari. Sociologii burghezi se străduesc să fabrice noul „teorii“ prin care să spulbere speranţa oamenilor în timpuri mai bune, „să acrediteze ideia permanenţei regimului capitalist şi deci a mizeriei, a războaielor“ Filosofia burgheză promovează obscurantismul, misticismul, Iraţionalismul, afirmând neputinţa gândiri. „Complect diferit — a spus apoi raportorul — este rolul ştiinţei sovietice. Ea se găseşte cu totul la dispoziţia poporului. Ea nu are niciun secret faţă de popor. Toate cuceririle ei servesc intereselor poporului. Ştiinţa sovietică urmăreşte în primul rând mărirea forţelor de producţie ale poporului, ridicarea nivelului său de trai, belşugul. Ea militează pentru Îmbogăţirea cunoştinţelor celor ce muncesc în toate domeniile. Ştiinţa sovietică a devenit acea ştiinţă care — după cum spunea marele Stalin — nu se Îndepărtează de popor, nu stă în afara poporului, ci e gata să transmită poporului toate cuceririle ştiinţei care serveşte poporul nu din constrângere, ci de bunăvoie, cu bucurie. Pe acest drum, arată în continuare raportorul, oamenii de ştiinţă sovietici, ca Miciurin, Pavlov, Lâsenko şi alţii au realizat succese strălucite, făcând din ştiinţa sovietică cea mai înaintată ştiinţă din lume. Examinând poziţia pe care se află literatura şi arta sovietică, vorbitorul precizează că ele au mereu in faţă ţelul măreţ de a transforma oamenii, de a creşte oameni noul. Realizările din U.R.S.S. pe planul culturii — a spus în continuare raportorul — se vădesc în atitudinea omului sovietic şi pe plan profesional. El îşi leagă activitatea de pătrunderea tot mai adâncă a tehnicii, de însuşirea tot mai temeinică a tuturor cuceririlor culturii. Cultura sovietică legată de popor, crelată şi desvoltată de popor sub conducerea marilor genii ale omenirii, Lenin şi Stalin, este instrument de muncă paşnică, focar de lumină făuritoare de oameni noui. Ea este cultura cea mai profund umană, cea mai legată de ideia de pace. Cultura sovietică este cultura umanităţii. Omul sovietic clădeşte pacea prin Întreaga lui activitate socială, prin viaţa lui; progresul lui înseamnă progresul păcii Acesta este omul despre care, încă înaintea celui din urmă război mondial, marele Stalin a spus următoarele cuvinte: „Cel din urmă cetăţean sovietic, liberat de lanţurile capitalului, este cu un cap mai presus de orice funcţionaral suspus din străinătate, care poartă pe umerii săi rugul robiei capitaliste“. Continuându-şi raportul, tov. Popescu-Doreanu face o amplă analiză a stărilor din statele dominate de capitalism, subliniind întreaga tragedie a popoarelor acestor state supuse celei mai odioase exploatări. Toate acestea se întâmplă cu ajutorul Ideologiei promovate de monopoliștii anglo-americani, Ideologia care reia şi amplifică toate concepţiile fasciste. Vorbitorul subliniază apoi rolul Intelectualilor sovietici, luptători consecvenţi împotriva acestei ideologii. Această luptă a intelectualităţii sovietice a făcut ca încă de multă vreme fruntaşii culturii din toate ţările, un Anatole France, Henri Barbusse, Romain Rolland, Upton Sinclair, Heinrich Mann, Martin Andersen Next, Iréne Jollot Curie, Bernerd Shaw şi atâţia alţii, să vadă rolul de avantgardă al culturii sovietice menită Istoriceşte să asigure desvoltarea culturii împotriva forţelor care ameninţă patrimoniul spiritual al omenirii. „Culturii sovietice îi revine acest rol fiindcă ea este cultura creată de cea mai avansată şi progresistă clasă din lume, de clasa muncitoare. Influenţa culturii sovietice asupra popoarelor lummcii. Influenţă paşnica, adâncă, aducătoare de mari prefaceri In viaţa şi conştiinţa omenirii, este un fenomen istoric necesar în mersul Înainte al societăţii omeneşti“. Cultura sovietică este o cultură activă. Crelată şi desvoltată în spiritul combativ al luptei pentru socialism, pentru egalitatea de drepturi şi pentru prietenia între popoare, în spiritul patriotismului fierbinte socialist şi internaţionalismului proletar, cultura sovietică, această culme a gândirii umane este farul către care se îndreaptă aşteptările şi speranţele oamenilor muncii, oamenilor culturii, oamenilor păcii şi progresului din toate ţările globului. Cultura sovietică are la baza ei Ideologia cea mai înaltă. Ideologia marxistă, leninistă-stalinistă, ea are la bază Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, lichidarea exploatării omului de către om şi a asupririi naţionale. Vorbind apoi despre influenţa culturii sovietice in ţara noastră, d-sa a arătat covârşitorul rol al acestei culturi In orientarea intelectualităţii româneşti pe un drum nou, sănătoa şi constructiv. „Purtăm recunoştinţă pentru porenirea noastră către ridicarea culturală, a ştiinţei, literelor şi artelor sovietice, oamenilor de cultură sovietici. In primul rând purtăm recunoştinţă adâncă geniului strălucit al culturii umane contemporane, urmaşul şi continuatorul lui Marx Engels şi Lenin, lui Stalin“. In incheere, raportorul rosteşt un cald apel al intelectualilor cu R.P.R. întruniţi în Congoi pentru pace şi cultură: „Chemăm pe oamenii de culturdin ţara noastră liberă, pe oamenii muncii din fabrici şi de la sate, pe femeile noastre egale în drepturi cu bărbaţii, eliberate de sclavie, de ruşinea ţinerii în lanţurile analfabetismului, pe fiii , fiicele, pe fraţii şi surorile noastre tinere, întreg tineretul ţării, să-şi încordeze şi mai mult puterile pentru a-şi apropia cultura nouă, cultura păcii, a libertăţii, a democraţiei şi a progresului, în fruntea căreia se află înalta cultură sovietică, cea mai Înaintată cultură din lume. Ridicăm glasul nostru autori de sutele de milioane de glasuri ale oamenilor muncii, al păcii, culturii şi progresului din lumea Întreagă. Împotriva ponegritorilor imperialişti ai culturii sovietice, îndemnăm pe oameni muncii, culturii şi păcii din toata ţările robite de capitalism să-şi apropie cultura nouă, marea cultură sovietică, care păstrează şi desvoltă patrimoniul cultural al umanităţii. Ea va uni şi mal strâns Intra era popoarele lumii, Ie va ataşa şi mai mult luptei pentru cultură, pentru pace, pentru mai bine“. Coltura solicited,iador de apărare a păcii Raport prezentat de prof. univ. N. Popescu-Doreanu Tov. N. POPESCU-DOREANU Discuţiile la rapoarte In cursul dimineţii mi h*a cuvântul la rapoarte prof. univ. JEAN LIVESCU, rectorul universităţii din Iaşi şi învăţătoarea MARIA NICHIFOR. In şedinţa de după amaiză au continuat discuţiile la rapoarte. Priimd a luat cuvântul tov. EDUARD MEZINCESCU, ministrul Artelor şi Informaţiilor, care a expus printre altele, importantele succese obţinuteii ultimul timp de Partidui Ciuveril, în domeniul ridicării nivelului cultural al masselor muncitoare din ţara noastră. Ritmul rapid al creşterii Căminelor Cilturale, bibliotecilor, echipelor artistice, etc., arată cât de mare este setea de cultură a oamenilor muncii. Academicianul MIHAIL HALEA, arătând putreziciunea culturii din ţările imperialiste,, a insistat asupra conţinutului nou al culturii care creşte şi se dezvoltă în ţările care luptă în lagărul păcii, ţări unde cultura devine tot mai mult o armă în slujba progresului şi a păcii. Fruntaşa scenei noastre, LUCIA STURZA BULANDRA a scos în evidenţă faptul că regimul de democraţie populară ridică femeile un mundt de răspundere în toate domeniile. Cu atât mai mare trebue să fie aportul femeii in lupta pentru apărarea păcii. Vorbitoarea a amintit apoi despre publicul nou al teatrelor — oameni ai muncii însetaţi de artă şi cultură — nnO puternică impresie a produs asupra Congresului salutul adus de o delegaţie de muncitori. In numele muncitorimii Capitalei ei au salutat hotărirea celor mai de frunte reprezentanţi ai intelectualităţii din ţara noastră de a păşi alături de clasa muncitoare şi sub conducerea Partidului la lupta pentru pace, pentru cultură, luptă ce nu poate fi despărţită de lupta pentru socialism. Prof. univ. ILIE MURGULESCU, mulţumind delegaţiei, a arătat că Intelectualii din R.P.R. îşi iau angajamentul să-şi închine toate eforturile luptei pentru construirea socialismului. Totodată, d-sa a arătat că, luând act de propunerea delegaţiei de muncitori Congresul va lua în considerare măsurile in vederea înfiinţării unei Asociaţii de răspândire a ’•-■oştinţclor ştiinţifice In - ■'norului muncitită toleptă Coesistănd asupra rolului artistului, care trebue să facă din arta sa o puternică armă de luptă pusă în slujba păcii. Avocatul PARASCHIVESCUBALACEANU, decanul Baroului Ilfov, arătând cum imperialiştii anglo-americani calcă în picioare propriil lor convenţii şi tratate făcând pregătiri febrile pentru a deslanţui un nou măcel, a subliniat că juriştii legaţi de interesele poporului muncitor, de năzuinţele de dreptate ale acestuia, nu pot fi decât alături de cel ce luptă pentru pace. Împotriva imperialismului. In numele medicilor, dr. WEISMAN a arătat dăin timp ce unii oameni de ştiinţă din America şi Anglia cumpăraţi cu dolari, se gândesc la provocarea de „războaie microbiene“, medicii din ţara noastră luptă pentru ridicarea nivelului sanitar al poporulu muncitor, luptă pentru VIAŢA oamenilor şi nu pentru MOARTEA lor. Scriitorul GEO BOGZA, membru corespondent al Academiei R.P.R. amintind strălucita victorie repurtată de Uniunea Sovietică asupra maşinii de război fasciste a arătat ce soartă ii aşteaptă pe toţi acei ce-şi inchipui că forţele păcii pot fi înfrânte aşa cum credea altă dată Hitler — printr'imn război fulger. D-sa a arătat cât de mare este distanţa între dorinţa unor clice imperialiste de a face război şi posibilitatea lor de a-l întreprinde. gresului de scriitoarea ELENA FARAGO, în imposibilitate de a participa la lucrările acestuia, a luat cuvântul tov. general maior M. FLORESCU, care a înfăţişat câteva aspecte ale intensei munci educative ce se face în Armata R.P.R., scut al libertăţilor şi independenţei naţionale, şcoală a poporului. Vorbitorul a amintit de şcolile de alfabetizare, casele armatei, cluburile ostăşeşti, bibliotecile, teatrele, echipele artistice ce funcţionează în cazărmi, de întreaga muncă de educare a ostaşilor în spiritul devotamentului nemărginit faţă de Patrie, a respectului faţă de toate popoarele lumii, a dragostei faţă de Uniunea Sovietică. In nici o armată burgheză nu li se vorbeşte ostaşilor despre pace — a încheiat vorbitorul. Numai în Armata Sovietică şi în armatele ţărilor cu democraţie populară poate fi cultivată dragostea de pace, căci noi o dorim sincer. Să fie însă siguri duşmanii păcii că ostaşii noştri sunt gata de orice sacrificiu, dacă forţele negre ale reacţiunii Internaţionale ar încerca să atenteze la libertatea şi la independenţa noastră naţională ! Inginerul agronom HAGI ALEXE a arătat că în faţa agronomilor stă sarcina de a da ajutor ţărănimii muncitoare în lupta împotriva expoatării chiabureşti, de a studia marile succese ale atrobiologiei sovietice, de a convinge pe ţăranii săraci şi mijlocaşi asupra avantagiilor cultivării pământului prin mijloace mecanizate, de a se arăta că nu vor putea scăpa de sărăcie şi exploatare decât mergând pe calea gospodăriei agricole colective. Profesorul universitar SZOBODY LÁSZLÓ a arătat că învrăjbirea naţionalistă şi politica de învrăjbire a naţionalităţilor dusă de clasele exploatatoare, au fost deseori cauze de război. Deaceia lupta împotriva naţionalismului burghez rămâne una din principalele sarcini ale intelectualilor. Cum de s’au putut obţine totuşi in ţara noastră succese atăt de importante in flipta pentru înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare ? Aceasta a fost cu putinţă — a arătat vorbitorul — pentrucă Partidul proletariatului a ştiut să unească mussele muncitoare ale poporului romăn şi ale ungurilor din Ardeal intr’o luptă comună, împotriva duşmanului comun. Lupta de clasă s’a dovedit astfel arma cea mai bună In lupta împotriva naţionalismului. Conf. univ. M. NAMN a adus Congresului salutul celor peste un milion şi jumătate de oameni al muncii manuale şi intelectuale încadraţi in Confederaţia Generală a Muncii. Amintind că mişcarea sindicală luptă cu hotărîre pentru apărarea păcii şl culturii Împotriva Imperialismului provocator la război, vorbitorul a arătat, In Încheiere, că cu cât mal repede vom construi socialismul In ţara noastră, cu atât mal puternică va fi contribuţia noastră la lupta frontului păcii. Discuţiile la rapoarte continuă in cursul dimineţii de azi. ★ Eri seară a avut loc, la Opera de Stat, o reprezentaţie de gală, dată în cinstea participanţilor la Congresul Intelectualilor din RPR pentru Pace şi Cultură. A fost reprezentat cu acest prilej, in premieră, baletul ,,Harap Alb", după libretul lui Alexandru iar muzica fiind semnată de compozitorul Alfred Mendelsohn. Salutul unei delegaţii muncitoreşti SCÂNTEIA Nr. 138* „Imperialismul — duşman de moarte al Păcii, Culturii şi Independenţei Naţionale“ Raport prezentat de tov. Zaharia Stancu, preşedinte a Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Congresul nostru se Integrează în uriaşa mişcare pentru pace care se desfăşoară cu o vigoare mereu sporită de la un capăt la altul al lumii. Niciodată n’au fost mai evidente ca în aceste zile, planurile aţâţătorilor la război. Pactul Atlanticului este un program de acţiune politică, militară, strategică, al cărui obiectiv este statornicirea dominaţiei în lume a Imperialismului anglo-american. Dar popoarele nu vor război. Ele vor pace, libertate, democraţie. In calea Incendiatorilor de război, deacurmezişul planurilor imperialiste, se ridică forţele păcii. Luptând consecvent pentru pace, diplomaţii Uniunii Sovietice — adânc Interesată în înfăptuirea unei păci trainice care să asigure munca constructivă, creatoare, factor determinant al trecerii de la socialism la comunism, — au propus in repetat« rânduri mijloace concrete pentru zădărnicirea unui nou război. In timp ce imperialiștii căutau a ascunde scopurile lor agresive în spatele unor formule vagi, U.R.S.S. a prezentat un program concret, care fără îndoială, este programul întregii omeniri progresiste. Imperialiştii americani au subjugat prin planul Marshall, cu ajutorul complicilor lor — socialdemocraţii de dreapta — ţările din Europa apuseană, le-au înrobit economiceşte. In schimbul prafului de ouă şi ciorapilor de sticlă, imperialiştii americani au pus mâna pe fabrici şi uzine, le-au micşorat producţia dacă nu le-au închis deabinelea, pentru a-şi plasa mărfurile lor. In Anglia nivelul producţiei textile a scăzut cu 77®/0, faţă de cel din 1037, iar producţia de oţeluri speciale scade fără încetare. In Italia, ţara cu o agricultură înapoiată, sunt închise fabrici de tractoare. Italienii sunt forţaţi să cumpere tractoare americane. In Franţa, puterea de cumpărare In Noembrie 1947, era de 70%/# faţă de cea din 1938. In Ianuarie 1918 scăzuse cu 600/#, in Decembrie 1948 cu 51#/#. In Belgia costul vieţii a sporit cu 200/# numai In decursul anului 1948. Impozitele au crescut de trei ori iar bugetul a atins un deficit de 13 miliarde de franci belgieni. Numărul şomerilor a ajuns la aproape 1.500.000. Acestea sunt „fericirile“ planului Marshall, plan impus popoarelor de guvernele vândute Wall Street-ului. Dar nici la fttsteri U.Hr. situaţia pentru oameni muncii nu este cu nimic mai bună. In Statele Unite, care In urma războiului au tras enorme beneficii scurse in cassele de fier ale magnaţilor trusturilor, din 7 locuitori, unul flămânzeşte. Ultimele date statistice oficiale arată că există milioane de şomeri totali şi alte milioane de şomeri parţiali. In sexul preţurilor publicate In Ianuarie 1989 de către Ministerul Muncii din U.S.A., arată că preţurile au crescut cu 28,2®/» In comparaţie cu luna Iunie a anului 1946 şi cu 73,3»/o In comparaţie cu August 1939. lată dlar cum Statele Unite se scufundă mereu In mlaştina crizei, târând după ea ţările In a căror spinare îşi arunci poverile. Din 42 miliarde de dolari, reprezentând cheltuielile U. S. A., peste 75 m/» sunt destinate cheltuielilor militare înarmărilor, politicii de război agresiv, iată în toată hidosia şi monstruozitatea sa politica imperialiştilor americani. Noi, care am suferit atât de cumplit un trecut, ne opunem cu hotărîre planurilor războinice ale imperialiştilor. Victoriile Armatei Sovietice, lupta clasei muncitoare condusă de Partid, ajutorul puternic economic, politic şi cultural al Ţării Socialismului victorios, acordat în condiţiile celei mai depline respectări a independenţei şl suveranităţii noastre naţionale, a făcut posibilă transformarea României de altă dată Intr’o ţari a democraţiei populare. Independenţa noastră naţională a devenit fatpt. In spiritul Internaţionalismul!« proletar ne Înfrăţim In lupta tuturor popoarelor, împotriva Imperialismului agresor, duşman al păcii şi, respingând cu Indignare planul Marshall şi pactul Atlanticului, ca şi toate combinaţiile sforarilor anglo-americani, înfierăm tentativele magnaţilor dolarului de a Însângera lumea. Punct cu punct Întâlnim la „ideologic“ imperialismului american teoriile hitleriştilor. Ei reînvie filozofia „războiului total“, proclamă teoriile rasiste ale „superiorităţii rasei americane“, propovăduesc apropierea „secolului american“. Imperialismul este duşmanul desvoltării economice, politice şi culturale a popoarelor. Oamenii care şi-au vândut conştiinţele şi şi-au pus talentul în slujba Imperialismului, tot* cu buretele peste tot M M popoarele mm» frumoc In desvoltarea lor multiseculară Asistăm la o adevărată ofensivă a ideologiei dolarului. Ea însoţeşte, şi totodată procedează, ofensivele economice, politice şi strategice. Ea se traduce prin dumpingul cultural pus înpractică de U.S.A. Imperialiştii invadează ţările înrobite cu produsele aşa zisei culturi americane, cărţi, filme, picturi, compoziţii muzicale, încearcă să pervertească pe creatorii de artă din Apus, căutând să otrăvească conştiinţa masselor populare. Putrefacţia „artei“ americane burgheze de export îşi are ori gina în conţinutu său ideologic profund reacţionar, rupt de rea - ltate, rupt de viaţă şi duşmană acesteia. Temându-se de realitate, în care îşi descifrează limpede sfârşitul, Imperialismul american caută prin Intermediul culturii sale să nege valoarea realităţii, legile ei şi mijloacele de a re cunoaşte. Romancierul Henry Miller ale cărui romane se tipăresc şi se vând In ediţii astronomice, declara cu privire la romanul său, „Tropicul Racului“, următoarele: „Acesta este un scuipat In faţa artei, o fortură... dată omului, soartei, timpului, frumuseţe!, dragostei“. De unde această oroare faţă de viaţă şi om ? Desregarea • simplă: Interesele Imperialismului cer demoralizarea poporului, semănarea ne* încrederel tn forţele omului. Incitarea a tot c® «re animalic. Aşa este mai uşor să îndobitoceşti, să exploatezi, să ai carne de tun. ImperiaUsmu c nevoit să frâi*•** d«avortarea tehnice) şl ştiinţei. In U.S.A. unele Invenţii ar putea Îmbunătăţi mecanizarea industriei, dar aceste Invenţii nu sunt aplicate Pe scară largă, deoarece imperialismul este Incapabil să utilizeze întreaga capacitate a producţiei. Înrobirea popoarelor şi războiul de agresiune fiind legea sa de existenţă. Imperialismul militarizează ştiinţa, o Îndreaptă spre scopul distrugerii, pune ştiinţa în slujba războiului. Oamenii de ştiinţă văd cum sunt împinşi spre poziţia unor criminali monstruoşi, văd că sunt aduşi de autorităţile americane pentru a lucra alături de «, cele mai sadice figuri dda Maldanek, Dachau şi Buchenwald , ,savanţi“ «rimelor hitlerist«. Regimul existent în Statele Unite, este un regim poliţist asemănător celui hitlerist. Partidul Comunist din Statele Unite, ca şi toate dementele progresiste, este prigonit. Remincitul cântăreţ Paul Robeson este maltratat, scriitorul Howard Fast » stat închis. In Grecia, Turc!», Inda sunt asasinaţi scriitorii. Imperialiştii americani ta dovedesc discipoli devotaţi al lui Hitler, când tee inchipue ei prin forţă, pe calea declanşării unui nou războiu, vor izbuti să-şi Instaureze dominaţia pe Întreg pământui. Trebue avut necontenit In vedere ceea ce spune« A. A. Jdanov: „Intre dorinţa imperialiştilor de a deslănţui un nou război şi posibilitatea de a organiza un asemenea război este o distanţă uriaşă“. În fruntea oamenilor muncii de pretutindeni est« Ţar» Socialismulii victorios, — Uniunea Sovietică, — sunt cele 200 milioane de oameni noul, constructori ai comunismului, stegarii Internaţionalismului proletar, al principiului luptei unite ■ oamenilor muncă împotriva exploatatorilor, pentru pace, bunăstare, progres şi fericire a întregei omenirii. Este Uniunea Sovietică, cu puternica ei Industrie socialistă, cu agricultura , mecanizată, cu minunata di ştiinţă, cea mai avansată din lume, cu literatura şi arta oglindind năzuinţele cele mai nobile ale omuiâ! Este Uniunea Sovietică, cu glorioasa şi invincibila ei armată in faţa căreia s’a ales prafiă şi pulberea de hoardele fascistei Este Uniunea Sovietică, condusă de marele Partid Comunist (bolşevic) sub genta!« îndrumare a Marelui losif Vissarionovlei Stalin ! Din lagărul antiimiperialist fac parte ţările democraţilor populare. Sunt în aceste ţări o sută de milioane de oameni care luptă pentru socialism şi care îl vor construi, înfruntând clicile imperialiste. Din frontul păcii — a spus d-sa, în continuare — face parte poporul chinez, fac parte forţele progresiste ale poppoarelor francez şi italian, conduse de partidele lor comuniste, fac parte popoarele din Grecia şi Spana, Indonezia şi India, Birmania şi Vietnam, face parte şi tot ceea ce e progresist nn Însăşi ţărle imperialiste, fac parte şi elementele progresiste ale popoarelor american, englez, etc. Cunoaştem acolo In ţările capitaliste oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti, ca Einstein, Chaplin, Robeson, Howard Fast, Aragon Eluard, Jolliot Curie, Wallon, Prenani şi atâţia slţi care tş' înalţi curagios glasul lor hotărît pentru pace şi lbertate, împotriva imperialismului incendiator de răi, boală. Avem marea bucurie să numărăm în mijlocul nostru numeroase delegaţii de peste hotare al« luptătorilor pentru pace, prieteni ai noştri. Pe cei care au fost Împiedecaţi de a pleca şi de a ajunge la noi, cu toate că ei se află acum departe, îi ştim şi o simţim alături de noi, pentru că lupta noastră este comună. Poporul nostru urăşte de moarte pe dumşanii păcii, culturii şi progresului. Din trecutul său amar, poporul nostru ştie bine de tot ce Înseamnă jugul imperialist, dar totdeodată din lupta sa pentru independenţă naţională, poporul nostru ştie că Imperialismul poate h Înfrânt, ci el trebue să fie Înfrânt şi planurile sale zădărnicite. Noi Iubim pacea şi suntem Însetaţi de pace, tot aşa cum iubesc pacea şi sunt inserate de pace toate popoarele lumii. Ne alăturăm cu fermitate frontului partizanilor păcii din toată lumea, având în frunte oţetitul popor al Uniunii Sovietice. Vom participa activ la Congresii din Aprilie de la Paris, pe care-l socotim ca punctul de plecare al unei puternice ofensive împotriva duşmanilor păci, democraţiei şi progresului. Trăiască lupta unită a popoarelor lumii Împotriva Imperialismtdii eţâţător la războiu 1 Trăiască U.R.S.S., puternic bae- Hon al păcii şi culturii 1 Tov. ZAHARIA STANCU