Scȃnteia, mai 1949 (Anul 18, nr. 1414-1438)

1949-05-01 / nr. 1414

4 Convocarea conferinţelor constitutive ale secretariatelor industriale internaţionale I Comunicatul Federaţiei Sindicale Mondiale PARIS, 29 (Rador). — Federaţia Sindicală Mondială a comunicat că între 8 şi 13 Aprilie au avut loc la Paris şedinţele comitetelor or­ganizatorice convocate de F.S.M. pentru pregătirea şi convoca­rea conferinţelor constitutive ale secretariatelor industriale internaţionale. S-a hotărît crearea următoarelor cînci secretariate Industriale: se­cretariatul industrial al metalurgiş­­tilor şi constructorilor de maşini, secretariatul industrial al textilişti­­lor şi muncitorilor din confecţiuni, secretariatul industrial al muncito­rilor din industria pielii, încălţă­mintei şi blănurilor şi a altor ra­muri industriale pentru confecţio­narea obiectelor din piele, secreta­riatul industrial al minierilor şi se­cretariatul Industrial al muncitori­lor din industria alimentară. Reprezentanţii sindicatelor naţio­­nale, care nu au putut lua parte la şedinţele comitetelor organiza­torice din cauză că li s-a refuzat­ viza de intrare în Franţa, au anun­­ţat telegrafic că aprobă Iniţiativa convocării conferinţei. In şedinţele comitetelor organi­zatorice au fost adoptate în una­nimitate hotărîri cu privire la data şi locul convocării conferin­ţelor constitutive internaţionale ale metalurgiştilor, textiliştilor şi mun­­citorilor din industria pielii, fixân­­du-se şi ordinea de zi a acestor conferinţe. Conferinţa internaţională a me­­talurgiştilor­­este convocată la Torino (Italia) pentru 20—22 Iu­nie 1949; conferinţa internaţională a textiliştilor — la Lyon (Franţa) pentru 20—22 Iunie 1949; confe­rinţa internaţională a muncitorilor din industria încălţămintei şi pie­lii este convocată la Gottwaldow (Zlin) în Cehoslovacia pentru 20—22 iunie 1949. Comitetul organizatoric al mine­­rilor a hotărît să anunţe ceva mai târziu locul şi data convocării con­­ferinţei constitutive. Având în vedere necesitatea unor măsuri de pregătire mai am­ple, comitetul organizatoric al muncitorilor din Industria alimen­tară a socotit necesar să ţină şe­dinţa sa plenară simultan cu al doilea congres al F.S.M. pentru a cerceta mai temeinic această che­stiune şi pentru a stabili data şi locul convocării conferinţei consti­tutiva -ir PARIS 29 (Rador). — TELE­­PRESS transmite: Intr’o telegramă adresată preşe­dintelui Adunării Generale a O.N.U Federaţia Sindicală Mondială pro­testează împotriva intervenţiilor făcute de diferite puteri occiden­tale în favoarea Spaniei lui Franco. Federaţia Sindicală Mondială cere să se ia imediate măsuri pen­tru a pune capăt terorii exer­citate de regimul lui Franco îm­potriva forţelor democrate şi îm­potriva clasei muncitoare din Spania. Sate Plevei în care s’au reunit la 20 Aprilie solii păcii veniţi din toate continentele, are 3.000 de lo­curi. O impresionantă frescă de drapele pavoaza intrarea. In preaj­ma ei se vedeau oameni din toate continentele, albi, negri şi galbeni. Mulţi dintre delegaţi poartă costu­mele naţionale ale ţării lor. Un mi­ner din Silezia, care reprezintă voinţa de pace a peste 300.000 de mineri polonezi, poartă costumul tradiţional de sărbătoare al mineri­lor. Pe pereţii sălii Plevei piacar­­de mari repetau în şase limbi lo­zinca Congresului: „Unirea pen­tru apărarea păcii este datoria cea mai de seamă a popoarelor“. Deputatul laburist englez Zilila­­cus, poetul indian Muik Radj A­­nand, episcopii unguri Vellot şi Bereski, scriitorul francez Aragon, minerul polonez Koşuba, pictorul francez Picasso, romancierul ro­mân Mihail Sadoveanu, conducăto­rul socialiştilor italieni Pietro Nenni, iată câteva nume care dau o imagine a componenţei sociale şi politice largi a acestui măreţ Con­gres. Cu foarte mici excepţii au fost reprezentate în Congres toa­te ţările lumii. La 367 de delegaţi din nume­roase ţări nu li s’a acordat viza de intrare în Franţa. Nici un ja­ponez n’a putut părăsi Japonia din ordinul lui MacArthur. Reprezen­tanţii glorioasei Chine a lui Mao- Tse-Dun n’au fost primiţi pe pă­mântul Franţei, ca şi acei ai eroi­cei Grecii. Dar dorinţa popoarelor de­­a apăra pacea este mai puter­nică decât vizele unui guvern marshallizat. Delegaţii care n’au putut participa la Congresul de la Paris s'au întrunit la Praga, ară­tând că hotărîrea lor nestrămutată de a se opune tentativelor impe­rialiştilor de a deslănţui un nou război, depăşeşte cadrul unor ne­putincioase măsuri administrative.­­Sub faldurile steagului azuriu al păcii s’au strâns în sala Plevei cei 300 de delegaţi din Italia, cea mai numeroasă delegaţie după cea franceză. Deodată isbucnesc aplau­ze furtunoase. Ca un singur glas se aude în sală: „SOSESC SO­VIETICII“, Fadeev şi Ehrenburg, Vanda Vasilievska şi academicia­nul Volghin, Kosmodemianscaia şi pilotul erou Maresiev sunt primiţi cu puternice ovaţii. Trimişii tutu­ror popoarelor lumii văd în dele­gaţia sovietică pe reprezentanţii puternicului popor, iubitor de pace şi libertate, care stă în fruntea întregului lagăr antiimperialist. Un moment impresionant este ora 10,50. Congresiștii din Paris salută în picioare intra­rea Biroului de pregătire a Con­­­gresului în frunte cu Jolliot Curie. Marele savant francez își înce­pe discursul. O tăcere adâncă se lasă în sală. In privirile lui se poate citi emoţia şi mândria de care este cuprins în acest mo­ment istoric. El deschide Congre­­­sul Mondial al Partizanilor Păcii şi cuvintele sale ferme exprimă siguranţă şi forţă. Entuziasmul Gării nu mai cu­noaşte margini, când la tribună apare marele cântăreţ negru Paul Robeson. Figura lui expresivă este puternic iluminată de proec­­toare. In sala Congresului de la Paris, Robeson a spus cuvintele neuitate: „Când am fost în anul 1934 în Uniunea Sovietică, m’am simţit pentru prima oară în viaţa mea om. Este de necrezut ca noi să luăm parte la un război împo­triva ţării care în cursul unei sin­gure generaţii a redat sutelor de milioane de oameni oprimaţi din lumea întreagă conştiinţa demni­tăţii omeneşti“, şi apoi el a înce­put să carte. Aşa cum altă dată cânta între ruinile Madridului, în timpul războiului civil, el a cântat cântecele m­adrilienilor, apoi în engleză cântecul lui John Bill, luptătorul negru care a fost spân­zurat pemru că a apărat libertatea l­­a sfârșit, cunoscuta arie din opera rusă „Tihi­ Don“ de Dzerd­jinski. Un mandat pentru pace Din primul moment al Con­gresului un lucru se contura clar. Era un Congres de muncă intensă, un Congres în care fiecare reprezentant avea mandatul a masse de oa­meni şi era hotărît să ducă la îndeplinire acest mandat, în interesul păcii şi al prie­teniei între popoare. Deputatul laburist Konni Zilliacus a deschis şedinţa celei de a doua zi a Congre­sului. „Presa vândută trustu­rilor, a spus el — susţine că aci ar fi un Congres al co­muniştilor. Eu şi numeroşi alţi laburişti din delegaţia engleză nu putem decât să desminţim acest lucru. „Am luptat în primul război mon­dial. Fiul şi ginerele meu au luptat în cel de al doilea război mondial. Nu pot să concep ca nepoţii mei să fie transformaţi în pulbere ato­mică”. Aceste cuvinte ale de­putatului englez au mers la inima tuturor congresiştilor şi au oglindit în ele înverşu­narea care creşte în fiecare om cinstit care citeşte titlurile aţâţătoare ale ziarelor bur­gheze, care îndeamnă la un nou război. Eroul sovietic Alexandru Maresiev la tribuna Congresului . Un ofiţer svelt şi chipeş, pur­tând steaua de Erou al Uniunii Sovietice urcă la tribuna Con­gresului. Este Alexandru Mare­siev, aviatorul care după ce şi-a pierdut ambele­­ picioare în răz­boiul antifascist, printr’o voinţă de fier a învăţat să se folosească astfel de protezele sale încât a intrat din nou în aviaţie şi a doborît 11 avioane inamice. omul pe care Boris Polevoi l-a des­cris în minunata carte „Poves­tea unui om adevărat“, a îndem­nat într’un discurs înflăcărat, ti­neretul din lumea întreagă să se ridice la luptă împotriva monştri­lor omenirii — imperialiştii ame­ricani Uratele au fost nesfârşite, când nu după amiaza celei­­de a doua zi a Congresului a început să-şi desvolte raportul său Alexandru Fadeev, autorul „Tinerei Gărzii’ întregul Congres vedea în Fa­deev tipul omului sovietic, al ar­tistului strâns legat de popor şi care îşi dedică întreaga sa acti­vitate luptei poporului şi cauzei întregii omeniri progresiste. Eugenie Cotton, preşedinta Fe­deraţiei Democrate Internaţionale a Femeilor transmite Congresu­lui gândurile şi simţămintele ce­lor 80­­milioane de femei din 56 de ţări încadrate în F.D.I.F., care nu mai vor ca grozăviile unui nou război să se repete. O scenă emoţionantă este aceea când Eugenie Cotton o îmbrăţi­şează pe Kosmodemianscaia mama eroilor Zola şi Alexandru. In timp ce la Paris, continuau desbaterile Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, cei 276 de delegaţi întruniţi în secţiunea de la Praga urmăreau cu atenţie desbaterile din sala Prevei înre­gistrate pe discuri. Pace: un cuvânt care face să vibreze oamenii din lumea întreagă „Mir — Pace — Paix — Peace — Paz’’ — iată cuvântul care face să vibreze de emoţie pe oa­menii din întreaga lume. Acest cuvânt s’a exprimat în entuziasta manifestaţie făcută , delegaţiei poporului chinez la Praga, în mo­­mentul anunţării istoricelor vic­torii ale Armatei Populare Chi­neze care a eliberat Nankingul. El se citea pe faţa strălucitoare de bunătate a vice-preşedintei Federaţiei Femeilor Chineze Li- Te-Chuen el vibra în cântecul voluntarilor, intonat de delegaţia chineză „LUPTAŢI PENTRU PACE — FERIŢI.NE DE UN NOU RĂZBOI“ — acesta a fost apelul copiilor greci, veniţi la Congres să aducă salutul lor. „VREM PACE“, aceasta a fost porunca imperioasă a văduvelor din oraşul-martir Lidice, vorite să exprime delegaţilor la Con­gres, odată cu durerea lor adân­­că de femei şi mame, voinţa lor de a trăi o viaţă mai bună, voin­ţa lor de a reconstrui oraşul lor distrus de barbaria hitleristă Şi în timp ce la Praga cuvân­tul „Pace“ se putea citi pe imen­sele placarde de la meetingul gran­dios de închidere al Congresului, la Paris vorbea de la tribuna Con­gresului, făcând un aprig rechizi­toriu politicii imperialiştilor, co­mandantul Fort, din Brigăzile In­ternaţionale, care a orbit în răz­boiul civil din Spania: „In noaptea adâncă în care m’a aruncat bar­baria fascistă, eu simt ca o rază luminoasă acest măreţ Congres“. Dar momentul cel mai puternic al Congresului a fost acela când proectoarele au luminat faţa palidă a profesoarei sovietice Kosmode­mianscaia. Prezența la Congres a acestei mame era un puternic act de acuzare împotriva acelora care continuându-l pe Hitler, vor să a­­runce omenirea într-un nou război mondial. Cuvintele ei mergeau dre­pt la Inima congresiştilor, ele întăreau hotărîrea acestora de a nu mai permite repetarea fără­delegilor care au dus la moartea Zoiei şi a atâtor altor erei anti­fasciste Uriaşa defilare a păcii Pe stadionul Bufallo din Paris, în după amiaza zilei de 24 Auri­ile, s’au adunat peste 500 de mii de oameni într’o uriaşă defilare a păcii. Din toate regiunile Fran­ţei caravanele păcii au sosit la Paris. Cei mai mulţi erau minerii din Nord şi Pas de Calais, regiu­nea unde la sfârşitul anului trecut s’a desfăşurat glorioasa grevă a minerilor. Din locul unde se află placa comemorativă care aminte­şte de oraşul martir Oradour sur Giane, a plecat o impresionantă caravană spre Paris. Timp de aproape 5 ore au ră­sunat pe marele stadion lozincile păcii atât de dragi popoarelor din întreaga lume. In sunetele Marseillezei s'au despărţit cei aproape 2000 de p* legaţi dela Congresul Partiz Păcii dela Paris. Ei p!*ca convingerea fermă «•* on păşeşte cu hotărîre P8 di care duce spre i pace. „PA VA FI ASIGURATA“ - aceste cuvinte ca *nd­ Congresul dela Paris. EI a monstrat popoar^or lumii cât puternice sunt forţele care si hotărîte să apere pacea. El a arătat lumii întregi ca tot ce r lumea mai bun, mai valoros şi r . hotărît Sf.­af­ă în rândurile t­ă­­tătorilor Pentru Pace-APĂRAREA păcii este CAUZA TUTUROR POPOARE­­LOR LUMII“ — sub această lo­zinca a Congresului Mondial a! Partizanilor Păcii, sute de milioa­ne de oameni au pornit să pună în practică hotărîrile Congresului de la Paris care vor face ca, ,Comploturile acelora care tind la un nou război, să se lovească întotdeauna de forţele puternice ale masselor populare capabile să asigure pacea“. Aspecte de la Congresul ţinut la Paris şi Praga Partizanii păcii SCÂNTEIA Nr. 1414 mnmímm Jw^twHBMBay/ i-ÍswbSÍbSS/ f .................. *"* ' } *"”* j 1,1 w 11 i,iii—»■— Scrisoarea tineretului ungar adresată eroului Uniunii Sovietice Alexei Maresiev BUDAPESTA, 29 (Rador). — M.T.I. transmite: Studenţii de la Institutul de limbă rusă al facultăţii de li­tere a Universităţii din Buda­pesta a adresat o scrisoare lui Maresiev, erou al Uniunii So­vietice şi unul din reprezentan­ţii U.R.S.S. la Congresul Mon­dial al Partizanilor Păcii de la Paris. In scrisoare se exprimi hotărîrea tineretului ungar de a lupta pentru pace. Tineretul ungar trimite salu­tări lui Maresiev şi scrie: ,,Vom urma exemplu­­ de eroism al dvs., vom urma gloriosul po­por sovietic și pe Generalisai­­mul Stalin în lupta pentru pace". MTMM Oamenii muncii din Uniunea Sovietică întâmpină 1 Mai sub semnul luptei pentru depăşirea angajamentelor în muncă MOSCOVA, 29 (Rador). — TASS transmite: In cinstea zilei de 1 Mai oamenii muncii din întreaga Uniune Sovietică depun efor­turi susţinute pentru depăşi­rea angajamentelor în muncă, pe care şi le-au luat. Astfel, colhozurile din re­giunea Viniţa au plantat peste planul prevăzut aproa­pe 1.000 ha. de păduri de protecţie. In regiunea Harcov 27 de sovhozuri au terminat planul însămânţărilor de primăvară. De asemenea, minerii din minele Donbasului au înde­plinit înainte de termen pro­gramul pe Aprilie. Pe lângă numeroase mine se deschid la 1 Mai, în această regiune, nemi cluburi şi palate de cul­tură. Peste 2.000 de coruri, ansambluri de balet şi teatre muncitoreşti ale întreprinde­rilor­ din Donbas pregătesc spectacole pentru ziua de 1 Mai. La Harcov, în palatul de cultură al uzinei pentru con­strucţia maşinilor de trans­port a avut loc o întrunire pentru a analiza rezultatele întrecerii socialiste în cins­tea zilei de 1 Mai. Construc­torii de locomotive electrice pentru mine, întâmpină 1 Mai îndeplinind înainte de termen­ angajamentele lor pe patru luni. Astfel, o puterni­că locomotivă a fost fabrica­tă peste planul prevăzut. La Leningrad brigada țesă­toarelor din combinatul „Sovietskaia Zvezda“, de sub conducerea maestrei Raisa Muhina, a îndeplinit planul pe Aprilie înainte de termen. Tineretul din Alma - Ata, MOSCOVA, 29 (Rador). — T­ASS transmite: Editorialele ziarelor din Mos­cova se ocupă pe larg de nouile succese obţinute de oamenii so­vietici cu prilejul zilei de 1 Mai, în munca pentru aducerea la în­deplinire a planului cincinal sta­linist de după război înainte de termen. Telegrame primite din diferite regiuni ale Uniunii Sovietice a­­rată, de pildă, depăşirea planurilor pentru muncile agricole de primă­vară din Ucraina, depăşirea pla­nului de producţie obţinută de minerii din bazinul carbonifer Transbaikal, sporirea producţiei peste prevederile planului de că­tre muncitorii şi minerii din Si­beria apuseană. Editorialul ziarului PRAVDA subliniază felul cum se pregătesc muncitorii şi colhoznicii să în­tâmpine ziua de 1 Mai şi scoate în evidenţă marile succese obţi­capitala Cazahstanului, în­tâmpină sărbătoarea de 1 Mai cu noui succese în mun­că. La întrecerea din ajunul sărbătorii, organizată la uzi­na de construcţii de maşini grele, participă 11 brigăzi de tineret.­nute de agricultura socialistă în cursul ultimului an, mulţumită a­­jutorului Partidului şl Guvernului, Zi­arid IZVESTIA citează o de­­claraţie a lul Molotov, în care a arătat că In timp te progresul industriei sovietice se bazează întregime pe resursele Interne ale Uniunii Sovietice $i pe eforturile, In muncă ale oamenilor sovietici,­ în ţările capitaliste din Europei totul se bazează pe speranţa de a obţine credite de la bancherii americani. Ziarul face apoi o paraleă în­tre economia anarhică din ţările capitaliste în frunte cu Statele Unite şi economia sovietică lipsi­tă de crize economice şi şomaj, ceea ce dă oamenilor sovietici în­crederea în viitor. In legătură cu apropierea zilei de 1 Mai KRASNI FLOT subli­niază prietenia popoarelor UniuniI Sovietice, relevând rolul fruntaş al poporului rus în marea familie a popoarelor sovietice. Presa sovietică scoate în evidenţă succesele obţinute de muncitori şi colhoznici în cinstea zilei de 1 Mai 2500 paraşutîşti ai Kuomintangului au trecut de partea forţelor populare chineze . Armata Populară chineza a eliberat importantul punct strategic Withing PEKING, 29 (Rador). — CHINA NOUA transmite : Peste 2.500 paraşutişti ai Kuomintangului s’au ală­turat Armatei Populare de eliberare. Ministerul de război al Kuomintangului Ie ordo­nase să plece pe­ mare de la Shanghai la Fukien, pentru a servi ca trupe de garni­zoană lui Ciang Kai Shek. Dar in drum, ei au schimbat direcţia şi au venit în teri­toriul liber. Paraşutiştii au fost conduşi de comandan­tul regimentului lor și ad­junctul său. * SHANGHAI, 29 (Rador). — ASSOCIATED PRESS transmite că unități ale Ar­matei Populare chineze au eliberat Vineri localitatea Wuhing, important punct strategic la 40 mile nord de Hangceu. ★ NANKING, 29 (Rador). — CHINA NOUA transmite: La Nanking s’a constituit o co­misie militară de control a Arma­tei Populare de eliberare. In prima proclamație publicată «­nm'rie se «nune «. Producţia industrială a Statelor Unite în continuă scădere NEW YORK, 29 (Rador). — TASS transmite: Banca Federală de Rezerve a anunţat că producţia Industrială a Statelor Unite a continuat să scadă în ultimele patru luni. In luna Martie, indicele producţiei a scăzut cu 11 la sută în com­paraţie cu Noembrie trecut, iar industriile care se resimt cel mai mult sunt industria textilă, de hâr­tie şi de produse chimice. Banca Federală de Rezerve a­­nunţă de asemenea că numărul braţelor de muncă folosite în în­treprinderi a scăzut considerabil in luna Martie şi băncile au mic­şorat simţitor creditele acordate în industrie, agricultură şi co­merţ. ROMA 29 (Rador). — TASS transmite: Directorul băncii americane Chase National Bank, Oldritz, care se află în momentul de faţă în Italia, a recunoscut că planul Marshall nu este decât o armă folosită de guvernul american pentru a împiedica criza ce ame­ninţă Statele Unite. Intr’o declaraţie făcută într’un cadru oficial, Oldritz a spus: „Economia Statelor Unite va pu­tea fi restabilită prin exportul pre­văzut în planul Marshall şi chel­­tuelile pentru reînarmarea Euro­pei şi Americii“. e noua prăbuşire a valorii francului francez PARIS 29 (Rador). — Banca Franţei a publicat un comunicat asupra noului curs al devizelor străine, din care reese o nouă scădere a cursului francului fran­cez. Acum lira sterlină echivalează cu 1.096 franci, în joc de 1.061 franci şi florinul olandez echiva­lează cu 102,40 franci în loc de 99,20 franci. Prima consecinţă a acestei o­­peraţii financiare va fi creşterea preţurilor la articolele importate, adică creşterea costului vieţii. SOLDAJII AMERICANI ŞI FRANCEZI TERORIZEAZĂ POPULAŢIA IN AUSTRIA VIENA, 29. (Rador). — După cum anunţă TASS, zilele trecute mai mulţi soldaţi francezi din Tirol au maltratat pe deputatul austriac Zecht­, deoarece a refu­zat să cedeze locul său unuia din ei într’un vagon de cale fe­rată. In zona de ocupaţie americană din Austria asemenea brutalităţi săvârşite de soldaţi şi ofiţeri au devenit fapte curente. Sălbatica comportare a militarilor ameri­cani a provocat o indignare atât de mare în rândurile populaţiei, încât chiar şi organele de presă ale partidelor guvernamentale austriace, care de obicei trec ase­menea incidente sub tăcere, sunt acum nevoite să protesteze. Serviciul de presă al partidu­lui socialist anunţă că la Salz­­burg, fostul deputat Heinz Kraupner a fost deasemenea bătut. Un soldat, american, care provocase un scaundal într-o ca­fenea din Salzburg, l-a atacat pe Kraupner când acesta a încercat să-l cheme la ordine. In legătură cu aceasta, servi­ciul de presă al partidului socia­list reaminteşte numeroasele cazuri anterioare când militari americani au atacat cetăţeni austriaci. Astfel, de curând sol­daţi americani au maltratat pe funcţionarii din gara Glasenbach. Cei vinovaţi de aceste acte nu au fost puşi în urmărire. studenţii a King au salvat ,şi dela distrugere PEKING, 29 (Rador). — CHINA NOUA transmite: Printr’o acţiune comuni, muncitorii şi studenţii din Nan­king au salvat oraşul dela pe­ricolul distrugerii şi sabotaju­lui din partea Kuomintangului în momentul când oraşul a fost eliberat. Muncitorii şi studenţii au format pichete în jurul fabri­cilor, depozitelor, clădirilor pu­blice şi şcolilor şi folosind ar­mele capturate de la Kuomin­tang, au împiedicat pe sabotori să-şi pună în aplicare planurile. Majoritatea micilor funcţio­nari au refuzat să urmeze Kuomintangul în retragere. Ei au reluat lucrul imediat după eliberare. Republica Democrată Populară Coreea a ratificat acordul de colaborare economică şi culturală sovieto-coreean PHYONGYANG, 29 (Rador). — TASS. retransmite o ştire a pos­tului de radio Phyongyang care anunţă că la 27 Aprilie prezidiul Adunării Populare Supreme a Re­publicii Democrate Populare Co­reene a ratificat acordul de cola­borare economică și Culturală dintre Uniunea Republicilor So­cialiste Sovietice și Republica De­­mocrată Populara Coreeana, în­cheiat la 27 Martie a. c. PE SCURT • Vineri a început în portu­rile Italiei«­iS­ea­pole, Gastellam­­mare și Torre Annunziata gre­va muncitorilor din aceste por­turi, în semn de protest îm­potriva concedierii a 33 mun­citori. Greva este declarată pe timp nelimitat • Direcția uzinelor Italiene Breda, care a concediat 450 de muncitori, a fost nevoită sub presiunea muncitorier metalur­­gişti din provincia şi oraşul Roma, să înceapă tratative cu reprezentanţii sindicatului. • Poliţia din Calcutta a atacat din nou joi dimi­neaţa, cu fuistoane de cau­ciuc şi gaze lacrimogene pe manifestanţii care organi­zaseră un cortegiu la în­mormântarea victimelor de la manifestaţia cu prile­jul eliberării Nankingului. Cu prilejul ciocnirilor care au avut loc au fost ucise şapte persoane. Rezoluţia Partidului Comunist Francez cu prilejul zilei de 1 Mai PARIS, 29. (Rador). — După cum transmite TASS, în legătură­­te 1 Mai, a avut loc la o şedinţă a Biroului­­* Comitetului Central al ..Oului Comunist Francez sub , reşedinţia lui Maurice Thorez. In rezoluţia adoptată, Biroul Politic cheamă pe toţi oamenii muncii să ia parte la manifesta­ţiile tradiţionale cu prilejul zilei de 1 Mai, organizate de către SOFIA^ 29 (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară transmite: Ziarul RABOTNICESCO DELO a publicat Vineri apelul Comite­tului Central al Partiumul comu­nist Bulgar adresat membrilor partidului şi tuturor oamenilor muncii din Bulgaria cu prilejul zilei de 1 Mai. In acest apel se spune că anul acesta, ziua de 1 Mai va fi săr­bătorită sub semnul luptei din ce în ce mai intense a popoarelor pentru o pace trainică şi împo­triva aţâţătorilor la un nou război. Oamenii muncii din toate ţă­rile, în frunte cu U.R.S.S., se ridică împotriva uneltirilor impe­rialiştilor de a provoca un nou război mondial. La 1 Mai, oa­menii muncii din Bulgaria vor manifesta, exprimându-şi patrio­tismul entuziast solidaritatea lor cu oamenii muncii din toate ce­Confederaţia Generală a Muncii din Franţa. Ziua de 1 Mai va fi nu numai o zi de luptă pentru satisfacerea revendicărilor po­porului muncitor, dar şi o mare zi de luptă împotriva politicii de pregătire la război dusă de im­perialişti şi de agenţii lor. A­­ceastă politică, căreia i s’a dat recent o formă concretă prin semnarea pactului Atlanticului de Nord, este respinsă de massele TOKIO, 29. (Rador). — TASS retransmite o ştire a postului de radio Tokio anunţând că sindica­tele japoneze vor organiza la Tokio o manifestaţie cu prilejul zilei de 1 Mai.­lelalte ţări şi în primul rând cu popoarele marii Uniuni Sovietice, vor dovedi devotamentul lor faţă de guvernul popular, dragostea ioa­nvmMi gint la prim­r uivin zism Gheorghi Dimitrov, ura lor pro­fundă faţă de duşmanii poporului şi hotărîrea lor de a sdrobi fără cruţare orice încercare de a rea­­duce ţara la starea de sclavie, exploatare şi dependenţă faţă de capitalişti. ★ PRAGA, 29 (Rador). - TASS transmite: Ziarul PRAGE publică în n­­Postul de radio anunţă forma­rea unui comitet comun comp­­din reprezentanţii a 43 de sine care pentru organizarea acest manifestaţii­ populare din toate ţările, astfel după cum a arătat Congresul Mondial al Partizanilor Păcii şi întrunirea de massă de pe stadio­nul Buffalo* In încheiere, Biroul Politic cere poporului francez să se uneasca şi să confirme prin puternice ma­nifestaţii de 1 Mai, voinţa sa neclintită de a Împiedica unelti­rile aţâţătorilor la război şi de a susţine pacea. mărul de Joi manifestul de 1 Mai al Comitetului Central al sin­dicatelor cehoslovace Manîfpectlj1 s­ublinia­za ca ziua de 1 Mai se sărbătoreşte sub semnul începerii cu succes a pla­­nului cincinal şi a construirii so­cialismului sub semnul înfrăţirii clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi cu intelectualitatea progresistă. Progresul nostru — spune mai departe manifestul — depinde în cea mnai mare măsură de alianţa noastră cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. Apelul Partidului Comunist Bulgar Sindicatele japoneze vor organiza la Tokio o mare manifestaţie de 1 Mai „Generalul Eisenhower falsifică istoria“ Un articol din revista TIMPURI NOUI MOSCOVA, 29. (Rador). — T­ASS transmite : Intr’un articol publicat în re­vista TIMPURI NOUI sub titlul „Generalul Eisenhower falsifică istoria“, colonelul Borisenko pu­blică o recenzie asupra cărţii lui Eisenhower intitulată „Cruciada din Europa“. Borisenko arată modul în care strategia politică reacţionară a statelor majore de la Washington şi Londra lucra în mod asiduu în cursul celui de al doilea război mondial în vederea întârzierii şi amânării Invaziei din Europa oc­cidentală. Sperând că Uniunea Sovietică va fi slăbită în lupta pe care o duce singură cu Germa­nia, cercurile conducătoare din Marea Britanie și Statele Unite au pus în repetate rânduri pie­dici în calea pregătirilor pentru debarcarea în Europa. Respingând argumentele citate de Eisenhower în cartea sa, Bo­risenko scrie: „După cum se ştie, guvernele Marii Britanii şi Sta­telor Unite se angajaseră să des­chidă al doilea front împotriva Germaniei fasciste în 1942. For­mulând acest angajament, ele nu aveau în realitate intenţia de a-l aduce la îndeplinire”. Pentru a ascunde în faţa opiniei publice a­­devărata lor politică şi pentru a justifica inactivitatea lor, au re­curs la o serie de stratageme şi subterfugii. Cel mai abil expo­nent şi inspirator al acestor pla­nuri demne de dispreţ a fost Churchill, iar unul dintre colabo­ratorii săi cei mai ascultători şi zeloşi, a fost protejatul său, ge­neralul Eisenhower, care nu şi-a cruţat eforturile pentru a se îm­potrivi deschiderii celui de al doilea front. Pentru a se înăbuşi indignarea opiniei publice mondiale, scrie Borisenko, a fost lansată o cam­panie în Africa de Nord, minoră din punct de vedere strategic. Astfel, s’a născut colaborarea dintre^ Churchill și Eisenhower, ale căror eforturi comune pentru amânarea deschiderii celui de al doilea front au făcut ca popoare­le lumii să sufere pierderi atât de mari. Atunci când conducătorii mili­tari din Statele Unite şi Marea Britanie şi-au dat seama că Ar­mata Sovietică­­ poate învinge sin­gură Germania fascistă, poate o­­cupa teritoriul acesteia şi poate elibera Europa de sub jugul fas­cist, scrie Borisenko, ei s-au gră­bit să deschidă cel de al doilea front. Acesta este adevărul isto­ric pe care Churchill şi adepţii săi de tipul generalului Eisenho­wer încearcă cu atâtea eforturi săi falsifice fără a reuşi. Armele principale din arsena­lul literar al lui Eisenhower sunt: Ignorarea — şi acolo unde acest luc­r este imposibil—, minimali­zarea rolului hotăritor al Uniunii Sovietice în zdrobirea Germaniei hitleriste; exagerarea succeselor armatelor americane; încercarea de a trece sub tăcere marile greşeli strategice ale Comanda­mentului anglo-american; elogie­rea tuturor forţelor reacţionare şi defăimarea tuturor forţelor de­mocratice şi progresiste. Comentând ofensiva ger­mană din Ardennes, din De­cembrie 1944 care a adus trupele anglo-americane in­tr’o situaţie critică, Bori­senko subliniază că aceste trupe au fost salvate de Armata Sovietică, care, credincioasă îndatoririlor sale de aliată, a deslăn­­ţuit la 12 ianuarie o ofen­sivă pe un front larg de la Marea Baltică la Munţii Carpaţi. Eisenhower nu apreciază după cum se cuvine aceste extrem de importante operaţiuni ale Arma­tei Sovietice din punct de vedere al colaborării dintre frontul de Est şi cel de Vest. El trece sub tăcere faptul cunoscut lumii în­tregi că ofensiva trupelor sovie­tice a zădărnicit ofensiva ger­mani din Ardennes. Mai mult decât atât, Eisenhower nu se da înapoi de la denaturarea faptelor pentru a calomnia Armata So­vietică. Eisenhower recurge la această falsificare neruşinată a istoriei, subliniază Borisenko, pen­­trru că el propovădueşte acum un nou război, — războiul împotriva Uniunii Sovietice, care a salvat lumea de barbaria nazistă. El participă personal la pregătirea acestui nou război şi chiar în cartea menţionată mai sus, Ei­senhower predică războiul îm­potriva Uniunii Sovietice. Discipolul lui Churchill se do­vedeşte demn de învăţăturile a­­cestuia, nu numai în ceea ce pri­veşte calomnia şi falsificarea Is­toriei, ci şi în duşmănia pe care o manifestă împotriva lagărului democraţiei şi socialismului. Patronii britanici şi americani ai lui Eisenhower au apreciat după cum se cuvine cartea sa şi i-au făcut o bună reclamă, dar acest document falsificat nu va fi acceptat de opinia publică de­mocratică. Propaganda periculoa­să a lui Eisenhower, scrie în în­cheiere Borisenko, va fi respinsă de toţi oamenii simpli din lume. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, Bucureşti, Str. Dobrofteanu Gherea Nr. 5, Centrala telefonică: 3.26.20.­­Cont cec poştal Nr. 1381. — Tiparul: Imprimeriile „SCRISUL LIBER", Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Bucureşti ABONAMENTE: Individuale lunar Lei 100. Golec*­ve­­rt, muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar lei 80. Taxa poștală plătită In numerar cont, aprob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578/944 si 250.408/948

Next