Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)

1949-06-08 / nr. 1445

Tineri muncitori, la luptă pentru înflorirea Patriei noastre! Cu prile­jul Congresu­lui de unifi­care a orga­nizaţiilor de tineret, Co­mitetul Cen­tral al Parti­dului nostru a trasat sarcinile nouii orga­nizaţii, i-a luminat legile de creştere, consolidare şi des­­voltare. Partidul, prin sarcinile de seamă pe care ie-a încre­dinţat vlăstarului său iubit — U. T. M. — IA CON­CRETIZAT PROGRAMUL DE ACTIVITATE, I-A IN­DICAT PLANUL BĂTĂLIEI IN AL CĂREI FOC SA CA­LEASCA OTELUL TINERE­TULUI NOSTRU,­­ SA-I FAUREASCA BUNUL CEL MAI DE PREŢ, EDUCAŢIA COMUNISTA. Acest pro­gram, primit cu furtunoase ovaţii şi urale de tinerii de­legaţi, a fost înscris în Re­zoluţia Congresului. La Congres, Partidul a precizat ca o îndatorire de triste a tineretului muncitor­­,­ acesta trebue să fie în primele rânduri în lupta pen­tru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat, pentru in­dustrializarea socialistă a ţă­rii, în lupta pentru reorga­nizarea socialistă a satului. In răstimpul scurs de l­a Congres, marea majoritate a organizaţiilor judeţene, de plăşi, de sectoare şi de bază ale U.T.M. care au fost spri­jinite şi îndrumate de orga­nizaţiile de Partid, au dovedit că înţeleg să muncească cu râvnă neobosită şi să lupte cu vigoare pentru îndeplini­rea sarcinilor încredinţate. Astfel, în ultima lună, a­­proape 25.000 de tineri din Capitală au fost antrenaţi în întrecerea socialistă. In în­treprinderile şi la schelele petrolifere din Prahova, circa 7.000 de tineri sunt antre­naţi în întreceri individuale; în întreprinderile din judeţul Braşov, numărul tinerilor care participă la întrecerea socialistă se apropie de 7500, la Hunedoara de 2000. La şantierele S. R. T. Mehedinţi, tinerii au economisit 3000 kg. motorină, 200 kg. ulei, 20 kg. bronz, 15.500 kg. ala­mă, 25 kg. asbest. Tinerii din judeţul Someş au strâns în ultimele 3 luni circa 45.400 kg. fier vechi; la „Aba­tajele Tineretului” din Va­lea Jiului, ca şi la cup­torul tineretului de la Ca­­raş-Reşiţa şi Hunedoara s-au obţinut depăşiri de nor­me. Deasemeni, cu sprijinul Partidului, au fost înfiinţate un „schimb al tineretului“ la sonde în Târnava Mare, aba­taje ale tineretului în judeţele Cluj şi Turda, un gater al tineretului în Trei Scaune, două cuptoare ale tineretu­lui la Braşov. Tinerii ţărani muncitori au participat cu avânt la cam­pania agricolă de primăvară în S. M. T. -uri, Gospodării Agricole de Stat, cât şi în gospodăriile individuale. Campania însămânţărilor a evidenţiat numeroşi tineri de la S. M. T.-uri şi Gos­podării Agricole de Stat. Desigur, mai există încă lipsuri în munca desfăşurată de organizaţiile U. T. M. pe tărâmul construcţiei econo­mice. Unele organizaţii, de pildă organizaţia judeţeană U.T.M.­Timişoara s-a preocu­pat în mai mică măsură de antrenarea tinerilor munci­tori în întrecerea socia­listă. In unele întreprin­deri avântul întrecerii în producţie, al luptei pentru realizarea de economii de materii prime, combustibil, energie electrică au scăzut după 1 Mai. Deasemeni une­le organizaţii ale U.T.M. nu luptă cu destulă energie pen­tru întărirea disciplinei tine­rilor în muncă. La ţară, une­le organizaţii U.T.M. nea­jutate de organizaţiile de Par­tid nu s-au preocupat de in­struirea profesională a tine­rilor de la S.M.T., ajungân­­du-se astfel la defectări ale tractoarelor. Deasemeni la unele Gospodării Agricole de Stat, organizaţiile U. T. M. nu lămuresc tinerii asupra necesităţii de a păstra ordi­nea şi curăţenia în aceste Gos­podării, nu le explică imen­sul rol educativ pe care-l au aceste Gospodării. Dar răstimpul scurs de la Congres a evidenţiat o lipsă din cele mai însemnate: cele mai multe din organizaţiile U.T.M. nu au ştiut să des­prindă una din sarcinile de deosebită însemnătate date de Congres : sarcina înfiin­ţării şi desvoltării brigăzilor de tineri în fabrici şi uzine, în instituţii şi pe şantiere. E un fapt pozitiv în acti­vitatea unor organizaţii U. T. M. acela de a fi realizat unităţi de producţie ale tine­retului — abataje, cuptoare. Insă aceste realizări nu tre­buiau să abată atenţia de la sarcina constituirii brigă­zilor de tineret în între­prinderi. însuşi instructajul privitor la organizarea bri­găzilor de producţie U.T.M. iste a fost întocmit târziu, după ce tinerii au trecut la organizarea de brigăzi în câteva centre, cum sunt la Turda, Braşov, Hunedoara, Arad şi în Capitală, de ase­­meni „Scânteia Tineretului“ nu a luat o poziţie criticiă faţă de neîndeplinirea acestei sarcini de primă însemnă­tate. Rolul şi importanţa, sar­cinile şi modul de organizare a brigăzilor de producţie ale tineretului au fost din plin relevate de experienţa isto­rică a gloriosului Comsomol Leninist-Stalinist. Brigăzile de producţie ale tineretului constitue un instru­ment de primă însemnătate în înviorarea întrecerii so-­­cialiste. Brigăzile de produc­ţie, alcătuite din tineri frun­taşi în producţie, — lnându-se la întrecere în lupta pentru mărirea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, pentru economii şi disciplină în muncă — pot exercita prin rezultatele obţinute un puternic rol mobilizator şi educativ în întreaga între­prindere. Ele trebue să-şi pună ca scop acţiuni de şoc pen­tru descongestionarea pro­cesului de producţie în locu­rile de muncă unde intervin gâtuiri, unde producţia se aglomerează. Brigăzile de producţie ale tineretului au sarcina de a fi un element dinamic în realizarea unui ritm rapid de producţie, însufleţiţi de exemplul Comsomolului, inspirându-se din minunata sa experienţă, organizaţiile U. T. M. din în­treprinderi au datoria de a trece pe primul plan al ac­tivităţii lor, constituirea sub conducerea organizaţiilor de Partid, a brigăzilor de pro­ducţie, formă superioară de participare la construirea so­cialismului. In acelaş timp, organiza­ţiile U. T. M. trebue să-şi intensifice eforturile pentru antrenarea tinerilor în între­cerea socialistă, trebue să facă din lupta pentru eco­nomii o preocupare perma­nentă a tinerilor, să vegheze asupra ridicării calificării lor profesionale. Sarcini însemnate revin organizaţiilor U.T.M. de la sate. In plină luptă împotriva exploatatorilor satului — chiaburii — organizaţiile U.T.M. trebue să considere cu sarcină centrală a lor apă­rarea şi desvoltarea secto­rului economiei socialiste de la sate, ascuţirea vigilen­ţei de massă printre tineri faţă de uneltirile chiaburilor. Organizaţiile U.T.M. de la S. M. T.-uri trebuie ca până la începerea treerişului şi desmiriştirilor să se în­grijească de contribuţia tine­rilor la repararea batozelor şi maşinilor agricole. Ele tre­bue să vegheze CA ACEST RĂSTIMP SA FIE UTILIZAT JUST PRIN ÎMBINAREA MUNCII DE RIDICARE A NIVELULUI POLITIC AL TINERILOR, CU MUNCA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CU­NOŞTINŢELOR LOR PRO­FESIONALE. Sarcina orga­nizaţiilor U. T. M. de la S.M.T.-uri este aceea ca sub conducerea organizaţiilor de Partid, să pregătească în acest răstimp tineri care să poarte cu cinste titlul de tractorist, tineri având te­meinice cunoştinţe politice şi profesionale. — AGITA­TORI DE SEAMA PENTRU REORGANIZAREA SOCIA­LISTA A SATULUI. La Gospodăriile Agricole de Stat este necesar ca orga­nizaţiile U.T.M., sub con­ducerea organizaţiilor de Partid, să contribue la des­voltarea întrecerilor la pră­­şitul porumbului, sfeclei, cartofilor, mazărei, bumba­cului, floarei soarelui, la pu­vi­­tul păioaselor, la săpatul şi legatul viilor. Ele trebuie să antreneze, ţinând seama de natura uneltelor şi a cul­turilor, de calitatea pămân­tului, ECHIPE DE TINERI CARE SA STIMULEZE MIŞCAREA DE ÎNTRECE­RE IN AGRICULTURA. La oraşe şi la sate, în uzi­ne şi la S. M. T.-uri, în fa­­­brici şi la Gospodăriile A­­gricole de Stat, organizaţiile, de Partid au datoria să spri-1 jine şi să îndrume organiza­ţiile U T­­M„ să le întă­rească prestigiul în rândurile­ tineretului muncitor, să mo­bilizeze prin ele massele tine­retului în reconstrucţia so­cialistă a ţării noastre. Căci nesecate şi clocoti­toare sunt energiile tineretu­lui nostru, vie şi înflăcărată este dorinţa sa de a zidi, u­­măr la umăr cu toţi oamenii muncii, sub steagul biruitor­­ a! Partidului, orânduirea fe­ricirii, luminii şi belşugului în scumpa noastră Patrie. Iar voi U.T.M.-işti, pui de vultur ai uzinelor şi ogoa­relor noastre, dovediţi-vă pa­­rietismul fierbinte şi devota­mentul neţărmurit faţă de partid, avântându-vă cu băr­băţie şi elan în lupta pentru înflorirea ţării noastre ! 6 PAGINI 4 LEI IWweuri • luitf« §#49 SERIA IN­ ANUL XVIII No. 1445 PROLETARI DIN TOATE TABLE.UNITI­VA1 ililllllilllllilllllllllilllllllllllililtllllllll Şedinţa festivă de la Ateneul R.P.R. închinată aniversării al 50 de ani de la naşterea marelui Puşkin Urmând exemplul strungarului Şerbanescu N. şi al robotorului Petre Gh. de la uzinele „Repureriea“* Patru strungari de la Atelierele Centrale „Sovrompetrol“-Moreni au început să lucreze la câte 2 strunguri­ Eri după amiază a avut loc la Ateneul R.P.R. şedinţa festivă închinată aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui poet A. S. Puşkin. Şedinţa festivă a fost orga­nizată de Comitetul pentru sărbătorirea lui A. S. Puşkin , prin ARLUS şi Uniunea Scriitorilor din R.P.R. Au participat: prof. Dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţio­nale, P. Constantinescu-Iaşi şi Mihail Sadoveanu, vicepre­şedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marin Flo­­rea Ionescu, secretar al Pre­zidiului Marii Adunări Naţio­nale. Deasemeni, d. Dr. Petru Groza, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, sin g-raf co­lonel Emil Bodnăraş, minis­trul Apărării Naţionale, Mi­ron Constantinescu, preşe­dintele Comisiei de Stat a Planificării, Th. Iordăchescu, ministrul Construcţiilor, mem­bri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., dr. V. Mârza, mi­nistrul Sănătăţii, N. Popescu- Doreanu, ministrul învăţă­mântului Public, Ed. Mezin­cescu, ministrul Artelor. Erau de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Comisiei de Or­ganizare a Cooperaţiei, Gheor­­ghe Apostol, preşedintele Con­­federaţiei Generale a Muncii, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R.; Mihail Mo­­raru şi Zaharia Tănase, mem­bri supleanţi ai Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R. Au luat parte: Sofia Kav­­taradze, soţia ambasadorului U.R.S.S. şi A. V. Zotov, prim consilier de Ambasadă, S. S. Spandarian, consilier de Am­basadă, M. F. Kad­alov şi I. P. Nikitin, secretari de Ambasadă, colonel A. P. Maslov, ataşat militar ad­junct şi A. N. Goncearuc, ataşat de Ambasadă, din par­tea Ambasadei U. R. S .S. Deasemeni au fost prezenţi: Liuba Chişinevschi, vicepre­şedinte al Confederaţiei Ge­nerale a Muncii, L. Răutu, Sorin Tom­a, redactor respon­sabil al ziarului „Scânteia”, membri ai C.C. al P.M.R.; Gh. Stoica, secretar al C.G.M. şi A. Braester, membri supleanţi al C.C. al P.M.R. Aţi mai luat parte: prof. Traian Săvulescu, preşe­dintele Academiei R. P. R., Al. Voitinovici procuror gene­ral al R.P.R., acad. A. Tom­a, acad. Mihail Roller, acad. prof. N. Gh. Lupu, acad. E. Macovschi, N. Voiculescu, pre­ședintele Comitetului Provi­zoriu al Capitalei, dr. C. Di­­mitriu, secretar general al AK­LUS-ulii, Vanda Nicolschi, membru în Biroul Executiv al C.G.M., prof. Mihail Dragomi­­rr­­cu, precum şi reprezen­tanţi ai organizaţiilor de massă, ai vieţii culturale, ai armatei, muncitori şi munci­toare, etc. Au conferenţiat academi­cianul Mihail Sadoveanu, prof. M. Breslaşu şi scriitorul Dan Petraşincu. La atelierele Centrale ale societăţii „Sovrompetrol” reg. I­a Moreni, vestea că strun­garul Şerbanescu N. şi rabo­­torul Petre Gheorghe de la fa­brica de ţevi „Republica” au început să lucreze la câte 2 maşini, a fost viu discutată în rândurile strungarilor. Dându-şi seama că lucrul la două maşini înseamnă sporirea producţiei şi a pro­ductivităţii muncii şi dă tot­odată posibilitatea unui câş­tig de acord mai ridicat, mai mulţi strungari — sprijiniţi de organizaţia de Partid — au început să lucreze la câte două maşini. Astfel, strungarul Lois Va­sile, a primit o comandă de 50 antretoaze. Norma era de 30 bucăţi — dimensionate — în 8 ore de om. Lucrând la 2 strunguri, tov. Lois Vasile a terminat în mai puţin de 8 ore în­treaga comandă de 50 an­tretoaze. Tot la atelierele Centrale- Moreni lucrează în schim­buri diferite, strungarii Lá­zár Gh. şi Aldica Ion. Când au văzut că tov. Lois lucrează la 2 maşini, au început să lucreze şi ei la câte 2 strun­­­­guri. In zilele de 27 şi 28 Mai, aceşti doi strunguri, lucrând la câte 2 maşini o comandă de şiuri de cimentare pen­tru sonde, au reuşit să depă­şească norma lor cu 117%­, câştigând fiecare, la această lucrare, de două ori mai mult decât atunci când lucrau la un singur strung. Deasemeni, lucrând la etanşarea a două capete de erupţie, tov. Lazar Gh. şi Aldica Ion au termi­nat lucrarea înainte de ter­men, depăşind cu 100%­ nor­ma de lucru stabilită pentru fiecare dintre ei. Strungarul Modolea Pa­­raschiv, urmând exemplul tov. Şerbănescu­ N. şi Petre Gh. de la fabrica „Republica”, a început să lucreze şi el, unele piese — care nu necesită o supraveghere specială — la 2 maşini deodată. Astfel, seg­mente pentru maşinile de aburi şi flanşele pentru ca­petele de erupţie la sonde, sunt lucrate în permanenţă de către tov. Modolea la două maşini. Până acum tov. Mo­dolea a depăşit norma sa de lucru, cu 86%­. Cu sprijinul organizaţiei de Partid şi a celei sindicale, strungarii Modolea Paraschiv, Lois Vasile, Lazăr Gh. şi Al­dica Ion de la atelierele Cen­trale ale soc. „Sovrompetrol” regionala I­a Moreni se stră­­duesc zi de zi să găsească noui sisteme de lucru care să le permită să lucreze în per­manenţă la câte două strun­guri. In felul acesta ei vor obţine importante depăşiri de normă şi vor realiza câşti­guri de acord mult mai ri­dicate decât până acum. Academicianul Mihail Sadoveanu vorbind la festivitatea de la Ateneul R. P. R. Puşkin şi intelectualitatea veacului său — Conferinţa academicianului Mihail Sadoveanu — Acad. Mihail Sadoveanu a arătat că marele poet Alexan­dru Sergheevici Puşkin ocupă un loc central în lupta inte­­­lectualităţii progresiste ruse împotriva asupririi ţariste. Din rândurile acestei intelec­tualităţi ruse revoluţionare, luptătoare împotriva feuda­lismului şi a despotismului ţarist, au căzut numeroase jertfe. Necesitatea eliberării în Rusia de odinioară era atât de aprigă, încât scriitorii şi intelectualii de atunci nu-şi îngăduiau să delapideze tim­pul, ca şi cum s’ar fi amuzat. Cei mai mulţi dintre aceşti protestatari Împotriva feu­dalismului şi despotismului imbrăcau, chiar din primul moment al luptei lor, cămaşa morţii”. Pomelnicul jertfelor e lung. Nu mă voiu opri decât la in­dividualităţile cele mai proe­minente. Lenin spunea, vorbind des­pre desvoltarea ideii şi acţiu­nii revoluţionare în Rusia despotică : „Ne doare când vedem la ce violenţe, asupri­re şi batjocură au supus fru­moasa noastră patrie călăii ţarului, nobilii şi capitaliştii, şi ne mândrim că aceste asu­priri au provocat rezistenţa mediului nostru, că acest me­diu ne-a dat pe Radiscev, pe decembrişti, pe diferiţi revo­luţionari din ultimii şapte­zeci de ani, că clasa munci­toare a velikoruşilor a creat, in 1905, partidul puternic al masselor revoluţionare”. Conferenţiarul a arătat apoi că atitudinea de critică îndârjită la adresa despotis­mului şi nedreptăţii sociale apare în operele multor scrii­tori ruşi, premergători lui Puşkin, printre cari Radiscev, Griboedov, Krilov. Această a­­titudine capătă o vigoare deosebită mai ales prin opera lui Puşkin, îndată după pri­mele începuturi focoase în­chinate romantismului, geni­alul Puşkin se statorniceşte în realităţi. In romane, tragedii, poeme, balade, acest poet nu încetează o clipă de a avea in vedere adevărul, justiţia şi libertatea. Realismul lui Puş­kin a devenit o armă ageră în lupta de eliberare a po­porului, în lupta pentru rea­lizarea idealurilor superioare ale omenirii. „Preţuirea şi dragostea lui Puşkin către cei mulţi şi asu­priţi se vădeşte şi în intere­sul său faţă de folklor şi poe­zia populară. Pe acest te­mei, opera lui literară în­seamnă şi o înoire a limbii scrise. De la Puşkin încoace, limba rusă scrisă devine mai bogată, înglobând în ea toată comoara de nestemate a cân­tecului oral. In unele poezii ale lui şi in scrisori, Puşkin evocă pei­­sagiul natal de la Mihailov­­skoe şi pe bătrâna lui dă­dacă Arina Radionovna, ca­­re-i spunea poveşti. In exilu­(Continuare în pag. III-*, col. 1-8) După nota de răspuns a guvernului sovietic adresată guvernului iugoslav Populaţia sârba din Banat salută nota guvernului sovietic şi vestejeşte clica troţkisto-titoistâ GRAVIŢA, 6 (prin telefon) — In ziua de 5 iunie a. c. au avut loc adunări în toate co­munele cu populaţia sârbă din raza județului pentru discuta­rea notei de răspuns a guver­nului sovietic la nota guvernu­lui iugoslav. La aceste adunări a pârtici­pat un mare număr de locui­tori. Trebue remarcat în spe­cial marele număr de femei participante. Adunările au avut loc în co­munele : Socol, Pojojena de Sus, Câmpia, Liscoviţa, Celo­­breasca, Vlatiţa, Diviţ, Măceşti, Razimna, Baziaş, Moldova Ve­che şi Liupcova. S'a constatat un foarte viu interes în tot timpul discuţiilor. La Câmpia, conferinţa a fost întreruptă în repetate rânduri cu strigăte de: Jos clica lui Tito! Trăiască Uniunea Sovie­tică! Trăiască Generalissimul Stalin ! Trăiască Frontul Unic Socialist! Populaţia sârbească a înfie­rat atitudinea trădătoare şi făţarnică a clicii troţchiste a lui Tito, exprimându-şi ataşa­mentul pentru Republica Popu­lară Română şi neţărmurita simpatie şi încredere faţă de marea Uniune Sovietică, bastio­nul luptei popoarelor pentru pace, cultură şi progres. Cu această ocazie, populaţia din toate comunele sârbeşti a adresat guvernului sovietic, moţiuni şi telegrame care oglin­desc marea dragoste pe care­­ populaţia sârbă o poartă Uniu-­­ nii Sovietice. Iată o asemenea telegramă: „Noi, ţărănimea munci­toare sârbă din com. Diviţ, jud. Caraş, întrunită azi 5 iu­nie 1949 într'un mare meeting, ne exprimăm recunoştinţa­­ faţă de guvernul sovietic,­­ care şi de această dată şi-a arătat prietenia faţă de­­ popoarele iugoslave prin a­­­dăpostirea emigranţilor pa­­­trioţi iugoslavi cari luptă­­ pentru construirea socialis­mului în Iugoslavia şi de­mască banda lui Iuda­ Tito, care a vândut imperialişti­lor anglo-americani indepen­denţa ţării" — spun în mo­ţiunea lor ţăranii muncitori din comuna Diviţ. Aceasta este cea mai vie do­vadă a urii înverşunate şi a profundului dispreţ al populaţei sârbe faţă de clica titoistă tră­dătoare, precum şi a nemărgi­nitei dragoste pe care această populaţie o poartă marii Uniuni Sovietice. Deschiderea expoziţiei „A. S. Puşkin“ Duminică dimineaţa la orele 9:30, a avut loc în Sala de Ex­poziţii a Casei Prieteniei So­­vieto-Romăne (str. Batistei nr. 14) deschiderea expoziţiei „A. S. Puşkin" organizată de către ARLUS — filiala Bucureşti şi Casa Prieteniei Sovieto-Romăne cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea marelui poet rus. Expoziţia cuprinde 65 panouri, arătănd cronologic viaţa ma­relui poet, mediul, Împrejură­rile politice şi sociale etc. De un deosebit interes sunt panou­rile : „Puşkin In Ţara Socialis­mului", „Scriitorii sovietici des­pre Puşkin", „Puşkin In operele artiştilor sovietici“ şi „Locurile care păstrează amintirea lui Puşkin“. Explicaţiile panourilor conţin fragmente din lucrările lui Puşkin, lămurind sugestiv fotografiile. Sunt expuse ediţii in limba rusă a operelor lui Puşkin ca şi traducerile In românește apă­rute cu prilejul comemorării marelui scriitor rus. 14 ani de la moartea lui I. V. Miciurin „Să nu aşteptăm binefacerile naturii, să i le smulgem !"— a fost lozinca pentru realiza­rea căreia a luptat I. V. Mi­­ciurin o viaţă întreagă. Marele plan de transfor­mare a naturii pe care-1 pun în aplicare astăzi oamenii so­vietici se bizuie în mare par­te pe rezultatele cercetărilor marelui om de ştiinţă ce a fost I. V. Miciurin. Citiţi In pas a 3.a articolul despre viaţa şi opera lui. (pag. 5-a) • VIAŢA DE PARTID: Organizaţia de Partid din Ministerul Comerţului şi Alimentaţiei luptă pentru întărirea aparatului de Stat. (pag. 3-a)­­ • Ştiinţa şi studierea legilor naturii dărâmă superstiţiile. (pag. 2-a) • Creşte lupta pentru pace a popoarelor din America Latină împotriva colonialiștilor din Wall­ Street* (pag. 5-a) • Rubrica de sport. (pag. 4-a)____ CITITI IN CORPUL ZIARULUI: • Sarcinile Comitetelor Provizorii în legătura cu activitatea Căminelor Culturale și Ateneelor Populare, de Eduard, Mezincescu ministrul Artelor Constituirea Societăţii Ştiinţelor Medicale din R. P. R. Duminică 29 Mai in amfiteatrul Spitalului Col­­ţea din Bucureşti, în pre­zenţa acad. prof. C. I. Parhon, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţio­nale, tov. Vasile Mârza, mi­nistrul Sănătăţii, tov. Leon­­tin Salăjan, ministrul ad­junct al Sănătăţii, a repre­zentanţilor Institutului de Studii Româno-Sovietic, ARLUS-ului, a Insitutelor Medico-Farmaceutice, etc., precum şi a unei numeroase asistenţe formată din : me­dici, farmacişti, studenţi ai Institutelor Medico-Farma­ceutice, surori de spital, o­­ficianţi sanitari, dentişti, moaşe, a avut loc şedinţa de constituire a Societăţii Ştiinţelor Medicale din Re­publica Populară Română. Această societate are drept scop : a) Să ridice nivelul ştiin­ţific al membrilor săi prin studierea problemelor medi­­cinei, farmaciei şi a ştiinţe­lor înrudite cu medicina şi prin însuşirea cât mai ra­pidă a ultimelor şi celor mai bune rezultate din ac­tivitatea practică a medici­lor şi organelor sanitare ; b) Să contribuie la edu­carea ideologică a membri­lor săi pe baza teoriei mar­­xist-leniniste ; c) Să contribuie la cu­noaşterea, popularizarea şi însuşirea marilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii me­dicale sovietice ; d) Să combată lucrările şi teoriile medicale pseudo­­ştiinţifice ; e) Să contribuie la munca de educaţie sanitară a masselor ; f) Să contribuie prin toată activitatea ei ştiinţifică la lupta pe care o duce regi­mul de democraţie populară pentru ridicarea nivelului sanitar al poporului. In cadrul şedinţei de cons­tituire, delegaţii centrelor medico-sanitare din ţară au desbătut raportul făcut de acad. prof. Ilie Arde­­leanu asupra lucrărilor co­mitetului de iniţiativă şi, după discutarea proiectului de Statut, acesta a fost vo­tat în unanimitate. A fost ales un consiliu de conducere, alcătuit din 35 persoane, dintre care s-a a­­les apoi următorul comitet provizoriu : Preşedinte: acad. prof. dr. I. Ardeleanu ; vicepreşe­dinţi : Tudor Georgiu, la­borant şi prof. dr. Ţurai ; secretar : dr. D. Nanu , ca­sier : Tereza Pop, soră de ocrotire ; membri : dr. Mag­dalena Carp, stomatolog: dr. Iulia Ungher, Atena Ma­­teescu, soră de ocrotire, R. Floru, student şi Z. Fârşe­­rotu, farmacist. Muncitorii şi tehnicienii de la S. M. T. Frăţileşti-Ialomiţa au primit „Drapelul Producţiei“ CALARAŞI, 6 (prin telefon de la Chiriazi Epaminonda co­respondent voluntar).­­ La fostul conac al moşie­rului Aurel Pană, în care acum se află instalată Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare din Frăţileşti-Ialomiţa, a avut loc Duminicăi într’un cadru sărbătoresc, amânarea Dra­pelului Producţiei, muncitori­lor şi tehnicienilor acestei staţiuni. S’au adunat pentru sărbă­torirea acestui eveniment fruntaşi şi evidenţiaţi în muncă din întreg judeţul. Ia­tă-l pe Iordache Iorgu, trac­torist de la S. M. T.­Andră­­şeşti, decorat cu „Medalia Muncii” stând de vorbă cu Cojan Dumitru, tractorist din Frăţileşti, decorat şi el cu „Me­dalia Muncii”. lordache se in­teresează cum a lucrat Cojan în campania agricolă de pri­măvară, de a putut să-l în­treacă. Cei doi tractorişti au fost în întrecere, întrecerea a fost câştigată de Cojan Dumitru. In curtea staţiunii s’au a­­dunat numeroşi ţărani mun­citori veniţi cu căruţele din comunele Sudiţi, Vasile Roai­­tă, Progresul, şi din alte sate din apropiere, unde tractoa­rele staţiunii au arat pe locu­rile celor întovărăşiţi. S­f. T.­Frafilofti a de­păşit planul muncitor în primăvară cu 94V­U lu­crând in total 43­8 ha, lM care au fost cuprinse pământurile celor 14 m­. I­ovărăşiri ale ţăranilor muncitori, cu un total de 8781 ha. Staţiunea are patru trac­torişti decoraţi cu „Medalia Muncii”: Cojan Dumitru, Ba­dea Vasile, Brăţilă Aurel şi Leonte Ion. Inmânarea Drapelului Pro­ducţiei a avut loc in prezent tov. Lepădatu C. din partea Confederaţiei Generale a Muncii, a tov. Bică din par­tea Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli şi Bosih E­meric din partea Ministerului Agriculturii. La sfârşitul meetingului muncitorii şi technicienii de la S.M.T.-Frăţileşti au trimis o telegramă Comitetului Cen­tral al P.M.R. şi Comitetului Central al C. G. M., prin care şi iau angajamentul să reun­ească cu şi mai mult clan pentru întărirea alianţei cla­ri muncitoare cu ţărănimea muncitoare, pentru pregăti­­ea condiţiilor in vederea transformării socialiste a a­­griculturii. Tractoriştii fruntaşi de la S.M.T. Frăţileşti-Ialomiţa au luat în primire „Drapelul Producţiei” cu care a fost cinstită Staţiunea lor pentru realizările in cadrul campaniei agricole de primăvară

Next