Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-08 / nr. 1445
Tineri muncitori, la luptă pentru înflorirea Patriei noastre! Cu prilejul Congresului de unificare a organizaţiilor de tineret, Comitetul Central al Partidului nostru a trasat sarcinile nouii organizaţii, i-a luminat legile de creştere, consolidare şi desvoltare. Partidul, prin sarcinile de seamă pe care ie-a încredinţat vlăstarului său iubit — U. T. M. — IA CONCRETIZAT PROGRAMUL DE ACTIVITATE, I-A INDICAT PLANUL BĂTĂLIEI IN AL CĂREI FOC SA CALEASCA OTELUL TINERETULUI NOSTRU, SA-I FAUREASCA BUNUL CEL MAI DE PREŢ, EDUCAŢIA COMUNISTA. Acest program, primit cu furtunoase ovaţii şi urale de tinerii delegaţi, a fost înscris în Rezoluţia Congresului. La Congres, Partidul a precizat ca o îndatorire de triste a tineretului muncitor, acesta trebue să fie în primele rânduri în lupta pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat, pentru industrializarea socialistă a ţării, în lupta pentru reorganizarea socialistă a satului. In răstimpul scurs de la Congres, marea majoritate a organizaţiilor judeţene, de plăşi, de sectoare şi de bază ale U.T.M. care au fost sprijinite şi îndrumate de organizaţiile de Partid, au dovedit că înţeleg să muncească cu râvnă neobosită şi să lupte cu vigoare pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate. Astfel, în ultima lună, aproape 25.000 de tineri din Capitală au fost antrenaţi în întrecerea socialistă. In întreprinderile şi la schelele petrolifere din Prahova, circa 7.000 de tineri sunt antrenaţi în întreceri individuale; în întreprinderile din judeţul Braşov, numărul tinerilor care participă la întrecerea socialistă se apropie de 7500, la Hunedoara de 2000. La şantierele S. R. T. Mehedinţi, tinerii au economisit 3000 kg. motorină, 200 kg. ulei, 20 kg. bronz, 15.500 kg. alamă, 25 kg. asbest. Tinerii din judeţul Someş au strâns în ultimele 3 luni circa 45.400 kg. fier vechi; la „Abatajele Tineretului” din Valea Jiului, ca şi la cuptorul tineretului de la Caraş-Reşiţa şi Hunedoara s-au obţinut depăşiri de norme. Deasemeni, cu sprijinul Partidului, au fost înfiinţate un „schimb al tineretului“ la sonde în Târnava Mare, abataje ale tineretului în judeţele Cluj şi Turda, un gater al tineretului în Trei Scaune, două cuptoare ale tineretului la Braşov. Tinerii ţărani muncitori au participat cu avânt la campania agricolă de primăvară în S. M. T. -uri, Gospodării Agricole de Stat, cât şi în gospodăriile individuale. Campania însămânţărilor a evidenţiat numeroşi tineri de la S. M. T.-uri şi Gospodării Agricole de Stat. Desigur, mai există încă lipsuri în munca desfăşurată de organizaţiile U. T. M. pe tărâmul construcţiei economice. Unele organizaţii, de pildă organizaţia judeţeană U.T.M.Timişoara s-a preocupat în mai mică măsură de antrenarea tinerilor muncitori în întrecerea socialistă. In unele întreprinderi avântul întrecerii în producţie, al luptei pentru realizarea de economii de materii prime, combustibil, energie electrică au scăzut după 1 Mai. Deasemeni unele organizaţii ale U.T.M. nu luptă cu destulă energie pentru întărirea disciplinei tinerilor în muncă. La ţară, unele organizaţii U.T.M. neajutate de organizaţiile de Partid nu s-au preocupat de instruirea profesională a tinerilor de la S.M.T., ajungându-se astfel la defectări ale tractoarelor. Deasemeni la unele Gospodării Agricole de Stat, organizaţiile U. T. M. nu lămuresc tinerii asupra necesităţii de a păstra ordinea şi curăţenia în aceste Gospodării, nu le explică imensul rol educativ pe care-l au aceste Gospodării. Dar răstimpul scurs de la Congres a evidenţiat o lipsă din cele mai însemnate: cele mai multe din organizaţiile U.T.M. nu au ştiut să desprindă una din sarcinile de deosebită însemnătate date de Congres : sarcina înfiinţării şi desvoltării brigăzilor de tineri în fabrici şi uzine, în instituţii şi pe şantiere. E un fapt pozitiv în activitatea unor organizaţii U. T. M. acela de a fi realizat unităţi de producţie ale tineretului — abataje, cuptoare. Insă aceste realizări nu trebuiau să abată atenţia de la sarcina constituirii brigăzilor de tineret în întreprinderi. însuşi instructajul privitor la organizarea brigăzilor de producţie U.T.M. iste a fost întocmit târziu, după ce tinerii au trecut la organizarea de brigăzi în câteva centre, cum sunt la Turda, Braşov, Hunedoara, Arad şi în Capitală, de asemeni „Scânteia Tineretului“ nu a luat o poziţie criticiă faţă de neîndeplinirea acestei sarcini de primă însemnătate. Rolul şi importanţa, sarcinile şi modul de organizare a brigăzilor de producţie ale tineretului au fost din plin relevate de experienţa istorică a gloriosului Comsomol Leninist-Stalinist. Brigăzile de producţie ale tineretului constitue un instrument de primă însemnătate în înviorarea întrecerii so-cialiste. Brigăzile de producţie, alcătuite din tineri fruntaşi în producţie, — lnându-se la întrecere în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru economii şi disciplină în muncă — pot exercita prin rezultatele obţinute un puternic rol mobilizator şi educativ în întreaga întreprindere. Ele trebue să-şi pună ca scop acţiuni de şoc pentru descongestionarea procesului de producţie în locurile de muncă unde intervin gâtuiri, unde producţia se aglomerează. Brigăzile de producţie ale tineretului au sarcina de a fi un element dinamic în realizarea unui ritm rapid de producţie, însufleţiţi de exemplul Comsomolului, inspirându-se din minunata sa experienţă, organizaţiile U. T. M. din întreprinderi au datoria de a trece pe primul plan al activităţii lor, constituirea sub conducerea organizaţiilor de Partid, a brigăzilor de producţie, formă superioară de participare la construirea socialismului. In acelaş timp, organizaţiile U. T. M. trebue să-şi intensifice eforturile pentru antrenarea tinerilor în întrecerea socialistă, trebue să facă din lupta pentru economii o preocupare permanentă a tinerilor, să vegheze asupra ridicării calificării lor profesionale. Sarcini însemnate revin organizaţiilor U.T.M. de la sate. In plină luptă împotriva exploatatorilor satului — chiaburii — organizaţiile U.T.M. trebue să considere cu sarcină centrală a lor apărarea şi desvoltarea sectorului economiei socialiste de la sate, ascuţirea vigilenţei de massă printre tineri faţă de uneltirile chiaburilor. Organizaţiile U.T.M. de la S. M. T.-uri trebuie ca până la începerea treerişului şi desmiriştirilor să se îngrijească de contribuţia tinerilor la repararea batozelor şi maşinilor agricole. Ele trebue să vegheze CA ACEST RĂSTIMP SA FIE UTILIZAT JUST PRIN ÎMBINAREA MUNCII DE RIDICARE A NIVELULUI POLITIC AL TINERILOR, CU MUNCA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CUNOŞTINŢELOR LOR PROFESIONALE. Sarcina organizaţiilor U. T. M. de la S.M.T.-uri este aceea ca sub conducerea organizaţiilor de Partid, să pregătească în acest răstimp tineri care să poarte cu cinste titlul de tractorist, tineri având temeinice cunoştinţe politice şi profesionale. — AGITATORI DE SEAMA PENTRU REORGANIZAREA SOCIALISTA A SATULUI. La Gospodăriile Agricole de Stat este necesar ca organizaţiile U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de Partid, să contribue la desvoltarea întrecerilor la prăşitul porumbului, sfeclei, cartofilor, mazărei, bumbacului, floarei soarelui, la puvitul păioaselor, la săpatul şi legatul viilor. Ele trebuie să antreneze, ţinând seama de natura uneltelor şi a culturilor, de calitatea pământului, ECHIPE DE TINERI CARE SA STIMULEZE MIŞCAREA DE ÎNTRECERE IN AGRICULTURA. La oraşe şi la sate, în uzine şi la S. M. T.-uri, în fabrici şi la Gospodăriile Agricole de Stat, organizaţiile, de Partid au datoria să spri-1 jine şi să îndrume organizaţiile U TM„ să le întărească prestigiul în rândurile tineretului muncitor, să mobilizeze prin ele massele tineretului în reconstrucţia socialistă a ţării noastre. Căci nesecate şi clocotitoare sunt energiile tineretului nostru, vie şi înflăcărată este dorinţa sa de a zidi, umăr la umăr cu toţi oamenii muncii, sub steagul biruitor a! Partidului, orânduirea fericirii, luminii şi belşugului în scumpa noastră Patrie. Iar voi U.T.M.-işti, pui de vultur ai uzinelor şi ogoarelor noastre, dovediţi-vă parietismul fierbinte şi devotamentul neţărmurit faţă de partid, avântându-vă cu bărbăţie şi elan în lupta pentru înflorirea ţării noastre ! 6 PAGINI 4 LEI IWweuri • luitf« §#49 SERIA IN ANUL XVIII No. 1445 PROLETARI DIN TOATE TABLE.UNITIVA1 ililllllilllllilllllllllilllllllllllililtllllllll Şedinţa festivă de la Ateneul R.P.R. închinată aniversării al 50 de ani de la naşterea marelui Puşkin Urmând exemplul strungarului Şerbanescu N. şi al robotorului Petre Gh. de la uzinele „Repureriea“* Patru strungari de la Atelierele Centrale „Sovrompetrol“-Moreni au început să lucreze la câte 2 strunguri Eri după amiază a avut loc la Ateneul R.P.R. şedinţa festivă închinată aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui poet A. S. Puşkin. Şedinţa festivă a fost organizată de Comitetul pentru sărbătorirea lui A. S. Puşkin , prin ARLUS şi Uniunea Scriitorilor din R.P.R. Au participat: prof. Dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, P. Constantinescu-Iaşi şi Mihail Sadoveanu, vicepreşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Deasemeni, d. Dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, sin g-raf colonel Emil Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale, Miron Constantinescu, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, Th. Iordăchescu, ministrul Construcţiilor, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, N. Popescu- Doreanu, ministrul învăţământului Public, Ed. Mezincescu, ministrul Artelor. Erau de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Comisiei de Organizare a Cooperaţiei, Gheorghe Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R.; Mihail Moraru şi Zaharia Tănase, membri supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Au luat parte: Sofia Kavtaradze, soţia ambasadorului U.R.S.S. şi A. V. Zotov, prim consilier de Ambasadă, S. S. Spandarian, consilier de Ambasadă, M. F. Kadalov şi I. P. Nikitin, secretari de Ambasadă, colonel A. P. Maslov, ataşat militar adjunct şi A. N. Goncearuc, ataşat de Ambasadă, din partea Ambasadei U. R. S .S. Deasemeni au fost prezenţi: Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, L. Răutu, Sorin Toma, redactor responsabil al ziarului „Scânteia”, membri ai C.C. al P.M.R.; Gh. Stoica, secretar al C.G.M. şi A. Braester, membri supleanţi al C.C. al P.M.R. Aţi mai luat parte: prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R. P. R., Al. Voitinovici procuror general al R.P.R., acad. A. Toma, acad. Mihail Roller, acad. prof. N. Gh. Lupu, acad. E. Macovschi, N. Voiculescu, președintele Comitetului Provizoriu al Capitalei, dr. C. Dimitriu, secretar general al AKLUS-ulii, Vanda Nicolschi, membru în Biroul Executiv al C.G.M., prof. Mihail Dragomirrcu, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, ai vieţii culturale, ai armatei, muncitori şi muncitoare, etc. Au conferenţiat academicianul Mihail Sadoveanu, prof. M. Breslaşu şi scriitorul Dan Petraşincu. La atelierele Centrale ale societăţii „Sovrompetrol” reg. Ia Moreni, vestea că strungarul Şerbanescu N. şi rabotorul Petre Gheorghe de la fabrica de ţevi „Republica” au început să lucreze la câte 2 maşini, a fost viu discutată în rândurile strungarilor. Dându-şi seama că lucrul la două maşini înseamnă sporirea producţiei şi a productivităţii muncii şi dă totodată posibilitatea unui câştig de acord mai ridicat, mai mulţi strungari — sprijiniţi de organizaţia de Partid — au început să lucreze la câte două maşini. Astfel, strungarul Lois Vasile, a primit o comandă de 50 antretoaze. Norma era de 30 bucăţi — dimensionate — în 8 ore de om. Lucrând la 2 strunguri, tov. Lois Vasile a terminat în mai puţin de 8 ore întreaga comandă de 50 antretoaze. Tot la atelierele Centrale- Moreni lucrează în schimburi diferite, strungarii Lázár Gh. şi Aldica Ion. Când au văzut că tov. Lois lucrează la 2 maşini, au început să lucreze şi ei la câte 2 strunguri. In zilele de 27 şi 28 Mai, aceşti doi strunguri, lucrând la câte 2 maşini o comandă de şiuri de cimentare pentru sonde, au reuşit să depăşească norma lor cu 117%, câştigând fiecare, la această lucrare, de două ori mai mult decât atunci când lucrau la un singur strung. Deasemeni, lucrând la etanşarea a două capete de erupţie, tov. Lazar Gh. şi Aldica Ion au terminat lucrarea înainte de termen, depăşind cu 100% norma de lucru stabilită pentru fiecare dintre ei. Strungarul Modolea Paraschiv, urmând exemplul tov. Şerbănescu N. şi Petre Gh. de la fabrica „Republica”, a început să lucreze şi el, unele piese — care nu necesită o supraveghere specială — la 2 maşini deodată. Astfel, segmente pentru maşinile de aburi şi flanşele pentru capetele de erupţie la sonde, sunt lucrate în permanenţă de către tov. Modolea la două maşini. Până acum tov. Modolea a depăşit norma sa de lucru, cu 86%. Cu sprijinul organizaţiei de Partid şi a celei sindicale, strungarii Modolea Paraschiv, Lois Vasile, Lazăr Gh. şi Aldica Ion de la atelierele Centrale ale soc. „Sovrompetrol” regionala Ia Moreni se străduesc zi de zi să găsească noui sisteme de lucru care să le permită să lucreze în permanenţă la câte două strunguri. In felul acesta ei vor obţine importante depăşiri de normă şi vor realiza câştiguri de acord mult mai ridicate decât până acum. Academicianul Mihail Sadoveanu vorbind la festivitatea de la Ateneul R. P. R. Puşkin şi intelectualitatea veacului său — Conferinţa academicianului Mihail Sadoveanu — Acad. Mihail Sadoveanu a arătat că marele poet Alexandru Sergheevici Puşkin ocupă un loc central în lupta intelectualităţii progresiste ruse împotriva asupririi ţariste. Din rândurile acestei intelectualităţi ruse revoluţionare, luptătoare împotriva feudalismului şi a despotismului ţarist, au căzut numeroase jertfe. Necesitatea eliberării în Rusia de odinioară era atât de aprigă, încât scriitorii şi intelectualii de atunci nu-şi îngăduiau să delapideze timpul, ca şi cum s’ar fi amuzat. Cei mai mulţi dintre aceşti protestatari Împotriva feudalismului şi despotismului imbrăcau, chiar din primul moment al luptei lor, cămaşa morţii”. Pomelnicul jertfelor e lung. Nu mă voiu opri decât la individualităţile cele mai proeminente. Lenin spunea, vorbind despre desvoltarea ideii şi acţiunii revoluţionare în Rusia despotică : „Ne doare când vedem la ce violenţe, asuprire şi batjocură au supus frumoasa noastră patrie călăii ţarului, nobilii şi capitaliştii, şi ne mândrim că aceste asupriri au provocat rezistenţa mediului nostru, că acest mediu ne-a dat pe Radiscev, pe decembrişti, pe diferiţi revoluţionari din ultimii şaptezeci de ani, că clasa muncitoare a velikoruşilor a creat, in 1905, partidul puternic al masselor revoluţionare”. Conferenţiarul a arătat apoi că atitudinea de critică îndârjită la adresa despotismului şi nedreptăţii sociale apare în operele multor scriitori ruşi, premergători lui Puşkin, printre cari Radiscev, Griboedov, Krilov. Această atitudine capătă o vigoare deosebită mai ales prin opera lui Puşkin, îndată după primele începuturi focoase închinate romantismului, genialul Puşkin se statorniceşte în realităţi. In romane, tragedii, poeme, balade, acest poet nu încetează o clipă de a avea in vedere adevărul, justiţia şi libertatea. Realismul lui Puşkin a devenit o armă ageră în lupta de eliberare a poporului, în lupta pentru realizarea idealurilor superioare ale omenirii. „Preţuirea şi dragostea lui Puşkin către cei mulţi şi asupriţi se vădeşte şi în interesul său faţă de folklor şi poezia populară. Pe acest temei, opera lui literară înseamnă şi o înoire a limbii scrise. De la Puşkin încoace, limba rusă scrisă devine mai bogată, înglobând în ea toată comoara de nestemate a cântecului oral. In unele poezii ale lui şi in scrisori, Puşkin evocă peisagiul natal de la Mihailovskoe şi pe bătrâna lui dădacă Arina Radionovna, care-i spunea poveşti. In exilu(Continuare în pag. III-*, col. 1-8) După nota de răspuns a guvernului sovietic adresată guvernului iugoslav Populaţia sârba din Banat salută nota guvernului sovietic şi vestejeşte clica troţkisto-titoistâ GRAVIŢA, 6 (prin telefon) — In ziua de 5 iunie a. c. au avut loc adunări în toate comunele cu populaţia sârbă din raza județului pentru discutarea notei de răspuns a guvernului sovietic la nota guvernului iugoslav. La aceste adunări a pârticipat un mare număr de locuitori. Trebue remarcat în special marele număr de femei participante. Adunările au avut loc în comunele : Socol, Pojojena de Sus, Câmpia, Liscoviţa, Celobreasca, Vlatiţa, Diviţ, Măceşti, Razimna, Baziaş, Moldova Veche şi Liupcova. S'a constatat un foarte viu interes în tot timpul discuţiilor. La Câmpia, conferinţa a fost întreruptă în repetate rânduri cu strigăte de: Jos clica lui Tito! Trăiască Uniunea Sovietică! Trăiască Generalissimul Stalin ! Trăiască Frontul Unic Socialist! Populaţia sârbească a înfierat atitudinea trădătoare şi făţarnică a clicii troţchiste a lui Tito, exprimându-şi ataşamentul pentru Republica Populară Română şi neţărmurita simpatie şi încredere faţă de marea Uniune Sovietică, bastionul luptei popoarelor pentru pace, cultură şi progres. Cu această ocazie, populaţia din toate comunele sârbeşti a adresat guvernului sovietic, moţiuni şi telegrame care oglindesc marea dragoste pe care populaţia sârbă o poartă Uniu- nii Sovietice. Iată o asemenea telegramă: „Noi, ţărănimea muncitoare sârbă din com. Diviţ, jud. Caraş, întrunită azi 5 iunie 1949 într'un mare meeting, ne exprimăm recunoştinţa faţă de guvernul sovietic, care şi de această dată şi-a arătat prietenia faţă de popoarele iugoslave prin adăpostirea emigranţilor patrioţi iugoslavi cari luptă pentru construirea socialismului în Iugoslavia şi demască banda lui Iuda Tito, care a vândut imperialiştilor anglo-americani independenţa ţării" — spun în moţiunea lor ţăranii muncitori din comuna Diviţ. Aceasta este cea mai vie dovadă a urii înverşunate şi a profundului dispreţ al populaţei sârbe faţă de clica titoistă trădătoare, precum şi a nemărginitei dragoste pe care această populaţie o poartă marii Uniuni Sovietice. Deschiderea expoziţiei „A. S. Puşkin“ Duminică dimineaţa la orele 9:30, a avut loc în Sala de Expoziţii a Casei Prieteniei Sovieto-Romăne (str. Batistei nr. 14) deschiderea expoziţiei „A. S. Puşkin" organizată de către ARLUS — filiala Bucureşti şi Casa Prieteniei Sovieto-Romăne cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea marelui poet rus. Expoziţia cuprinde 65 panouri, arătănd cronologic viaţa marelui poet, mediul, Împrejurările politice şi sociale etc. De un deosebit interes sunt panourile : „Puşkin In Ţara Socialismului", „Scriitorii sovietici despre Puşkin", „Puşkin In operele artiştilor sovietici“ şi „Locurile care păstrează amintirea lui Puşkin“. Explicaţiile panourilor conţin fragmente din lucrările lui Puşkin, lămurind sugestiv fotografiile. Sunt expuse ediţii in limba rusă a operelor lui Puşkin ca şi traducerile In românește apărute cu prilejul comemorării marelui scriitor rus. 14 ani de la moartea lui I. V. Miciurin „Să nu aşteptăm binefacerile naturii, să i le smulgem !"— a fost lozinca pentru realizarea căreia a luptat I. V. Miciurin o viaţă întreagă. Marele plan de transformare a naturii pe care-1 pun în aplicare astăzi oamenii sovietici se bizuie în mare parte pe rezultatele cercetărilor marelui om de ştiinţă ce a fost I. V. Miciurin. Citiţi In pas a 3.a articolul despre viaţa şi opera lui. (pag. 5-a) • VIAŢA DE PARTID: Organizaţia de Partid din Ministerul Comerţului şi Alimentaţiei luptă pentru întărirea aparatului de Stat. (pag. 3-a) • Ştiinţa şi studierea legilor naturii dărâmă superstiţiile. (pag. 2-a) • Creşte lupta pentru pace a popoarelor din America Latină împotriva colonialiștilor din Wall Street* (pag. 5-a) • Rubrica de sport. (pag. 4-a)____ CITITI IN CORPUL ZIARULUI: • Sarcinile Comitetelor Provizorii în legătura cu activitatea Căminelor Culturale și Ateneelor Populare, de Eduard, Mezincescu ministrul Artelor Constituirea Societăţii Ştiinţelor Medicale din R. P. R. Duminică 29 Mai in amfiteatrul Spitalului Colţea din Bucureşti, în prezenţa acad. prof. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tov. Vasile Mârza, ministrul Sănătăţii, tov. Leontin Salăjan, ministrul adjunct al Sănătăţii, a reprezentanţilor Institutului de Studii Româno-Sovietic, ARLUS-ului, a Insitutelor Medico-Farmaceutice, etc., precum şi a unei numeroase asistenţe formată din : medici, farmacişti, studenţi ai Institutelor Medico-Farmaceutice, surori de spital, oficianţi sanitari, dentişti, moaşe, a avut loc şedinţa de constituire a Societăţii Ştiinţelor Medicale din Republica Populară Română. Această societate are drept scop : a) Să ridice nivelul ştiinţific al membrilor săi prin studierea problemelor medicinei, farmaciei şi a ştiinţelor înrudite cu medicina şi prin însuşirea cât mai rapidă a ultimelor şi celor mai bune rezultate din activitatea practică a medicilor şi organelor sanitare ; b) Să contribuie la educarea ideologică a membrilor săi pe baza teoriei marxist-leniniste ; c) Să contribuie la cunoaşterea, popularizarea şi însuşirea marilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii medicale sovietice ; d) Să combată lucrările şi teoriile medicale pseudoştiinţifice ; e) Să contribuie la munca de educaţie sanitară a masselor ; f) Să contribuie prin toată activitatea ei ştiinţifică la lupta pe care o duce regimul de democraţie populară pentru ridicarea nivelului sanitar al poporului. In cadrul şedinţei de constituire, delegaţii centrelor medico-sanitare din ţară au desbătut raportul făcut de acad. prof. Ilie Ardeleanu asupra lucrărilor comitetului de iniţiativă şi, după discutarea proiectului de Statut, acesta a fost votat în unanimitate. A fost ales un consiliu de conducere, alcătuit din 35 persoane, dintre care s-a ales apoi următorul comitet provizoriu : Preşedinte: acad. prof. dr. I. Ardeleanu ; vicepreşedinţi : Tudor Georgiu, laborant şi prof. dr. Ţurai ; secretar : dr. D. Nanu , casier : Tereza Pop, soră de ocrotire ; membri : dr. Magdalena Carp, stomatolog: dr. Iulia Ungher, Atena Mateescu, soră de ocrotire, R. Floru, student şi Z. Fârşerotu, farmacist. Muncitorii şi tehnicienii de la S. M. T. Frăţileşti-Ialomiţa au primit „Drapelul Producţiei“ CALARAŞI, 6 (prin telefon de la Chiriazi Epaminonda corespondent voluntar). La fostul conac al moşierului Aurel Pană, în care acum se află instalată Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Frăţileşti-Ialomiţa, a avut loc Duminicăi într’un cadru sărbătoresc, amânarea Drapelului Producţiei, muncitorilor şi tehnicienilor acestei staţiuni. S’au adunat pentru sărbătorirea acestui eveniment fruntaşi şi evidenţiaţi în muncă din întreg judeţul. Iată-l pe Iordache Iorgu, tractorist de la S. M. T.Andrăşeşti, decorat cu „Medalia Muncii” stând de vorbă cu Cojan Dumitru, tractorist din Frăţileşti, decorat şi el cu „Medalia Muncii”. lordache se interesează cum a lucrat Cojan în campania agricolă de primăvară, de a putut să-l întreacă. Cei doi tractorişti au fost în întrecere, întrecerea a fost câştigată de Cojan Dumitru. In curtea staţiunii s’au adunat numeroşi ţărani muncitori veniţi cu căruţele din comunele Sudiţi, Vasile Roaită, Progresul, şi din alte sate din apropiere, unde tractoarele staţiunii au arat pe locurile celor întovărăşiţi. Sf. T.Frafilofti a depăşit planul muncitor în primăvară cu 94VU lucrând in total 438 ha, lM care au fost cuprinse pământurile celor 14 m. Iovărăşiri ale ţăranilor muncitori, cu un total de 8781 ha. Staţiunea are patru tractorişti decoraţi cu „Medalia Muncii”: Cojan Dumitru, Badea Vasile, Brăţilă Aurel şi Leonte Ion. Inmânarea Drapelului Producţiei a avut loc in prezent tov. Lepădatu C. din partea Confederaţiei Generale a Muncii, a tov. Bică din partea Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli şi Bosih Emeric din partea Ministerului Agriculturii. La sfârşitul meetingului muncitorii şi technicienii de la S.M.T.-Frăţileşti au trimis o telegramă Comitetului Central al P.M.R. şi Comitetului Central al C. G. M., prin care şi iau angajamentul să reunească cu şi mai mult clan pentru întărirea alianţei clari muncitoare cu ţărănimea muncitoare, pentru pregătiea condiţiilor in vederea transformării socialiste a agriculturii. Tractoriştii fruntaşi de la S.M.T. Frăţileşti-Ialomiţa au luat în primire „Drapelul Producţiei” cu care a fost cinstită Staţiunea lor pentru realizările in cadrul campaniei agricole de primăvară