Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)
1949-07-01 / nr. 1465
Să grăbim incheerea contractelor economice Decizia din 20 Mai 1949 a Consiliului de Ministri, in legătură cu desfășurarea executării Planului de Stat, pune ca sarcină Departamentelor să generalizeze încheierea contractelor economice între întreprinderi și să controleze îndeplinirea lor. Pe de altă parte, nn .,Buletinul Oficial” din 25 iunie a. c. a apărut un decret, privind obligativitatea încheerii contractelor scrise şi reglementarea plăţilor între întreprinderile şi organizaţiunile economice ale Statului. Ce sunt contractele economice şi care e rolul lor ? Încheiate între o întreprindere şi alta, între o întreprindere care produce sau furnizează materii prime, semifabricate, maşini, etc. şi cea care le cumpără sau le foloseşte, între o întreprindere care prestează un serviciu şi alta care foloseşte acest serviciu, contractele economice au rolul de a stabili legături economice pe bază de angajamente scrise între întreprinderile naţionalizate. Numeroase întreprinderi au încheiat până acum asemenea contracte între ele. Alte numeroase contracte sunt în curs de încheere. Astfel, minele din Ghelar au încheiat cu uzinele Hunedoara un contract pentru furnizarea de minereu de fier; uzinele Reşiţa au încheiat numeroase contracte cu întreprinderile metalurgice prelucrătoare, pentru livrarea de oţeluri, laminate, maşini, piese, etc.; filaturile au încheiat contracte cu ţesătoriile, pentru furnizarea de fire de bumbac, lână, mătase, etc., etc. Contractele economice, acolo unde s’au încheiat şi au fost respectate, s’au dovedit a fi un important factor al desfăşurării activităţii planificate a întreprinderilor. Angajându-se să furnizeze furnalelor de la Hunedoara o anumită cantitate de minereu de fier lunar, minerii de la Cîhelar și-au planificat mai bine munca, pentru a face față angajamentului luat. Pe de altă parte, uzinele Hunedoara, cunoscând exact cantitatea de minereu de fier pe care urmează să o primească, şi-au planificat la rândul lor producţia de fontă pe furnale şi transporturile, potrivit cantităţii de minereu angajate. In felul acesta contractul a devenit el însuşi un factor de stimulare a muncii, pentru realizarea Planului, atât în întreprinderea producătoare, cât şi în cea cumpărătoare. Dar nu numai atât. Contractul amintit prevede condiţiuni precise în ce priveşte calitatea minereului furnizat. Preţul este legat de calitatea minereului, fiind mai mare sau mai mic, după cum minereul este mai bogat sau mai sărac în fier. Aceastăprevedere a contractului reprezintă pentru mineri un îndemn în vederea obţinerii nei producţii de calitate superioară. Şi este un fapt cunoscut că minereul furnizat de minele Ghelar este azi de calitate superioară față de cel din trecut. « Sunt însă întreprinderi care , deşi au încheiat contracte între ele — le subapreciază importanţa, le privesc ca pe nişte simple formalităţi. Iată, de pildă, contractul încheiat între uzinele „Cristea Nicolae“ din Galaţi şi „Vulcan“ din Bucureşti. „Calitatea şi rezistenţa produselor fabricate curent sunt în funcţie de ■materia primă furnizată nouă", — prevede contractul, în ce priveşte calitatea. Sau tmai departe: „.„Vânzătoarea garantează... o durabilitate a produselor care să corespundă produsului livrat înr mod curent de uzină...” Sunt aci formulări vagi care nu numai că nu angajează uzina în ce privește calitatea produselor ei, ci — dacă am ţine seama de contract — o şi scapă de orice răspundere. Căci oricând întreprinderea furnizoare se va putea scutura de răspundere, sub pretextul că materia primă ce a primit a fost de calitate inferioară sau că produsul pe care l-a livrat „corespunde produsului livrat în mod curent“. Mergând mai departe pe linia aceasta, fiecare s-ar putea scutura de răspundere. Pentru ca un contract economic între două întreprinderi să-şî poată da contribuţia ca factor organizator şi planificator al activității întreprinderii, el trebuie sa cuprindă angajamente concrete, reale si care să poată fi îndeplinite. Contractele economice nu pot fi încheiate decât pe baza prevederilor Planului de Stat SI NU IN AFARA LOR. Contractul trebue sa cuprindă neapărat indicarea produselor de livrat, precum şi felul, varietatea, sortimentul, etc. El trebue să cuprindă neapărat un TERMEN precis de livrare, care să fie respectat. CONDIŢIILE DE CALITATE trebuiesc formulate precis, pe baza unui CAIET DE SARCINI amănunţit întocmit sau — acolo unde este cazul — pe baza standardelor de Stat aprobate de Comisiunea de Standardizare. Contractul trebuie să cuprindă conditiuni de AMBALAJ ȘI EXPEDIERE a mărfurilor în cele mai bune conditiuni, CONDIȚII DE PLATA, etc. Nerespectarea chiar numai a uneia din conditiuni aduce perturbări în activitatea planificată a întreprinderilor, aduce pagube Statului celor ce muncesc. Este cu totul străină de spiritul de colaborare care trebuie să domnească în relaţiile dintre întreprinderile socialiste, încercarea de „a trage pe sfoară“ o rămăşiţă a mentalităţii burgheze. Căci aceasta loveşte tot în interesele Statului şi ale oamenilor muncii. Iată, de pildă, „Oţelul Roşu" a întârziat cu livrarea de fier fosforos, comandat de „Drum Nou" din Mediaş. I. S. S. Hunedoara a livrat „Industriei Sârmei“ din Câmpia Turzii, o cantitate de fagle necorespunzătoare calitativ. Nerespectarea întocmai a condiţiilor din contractele încheiate a adus greutăţi în îndeplinirea planului în uzinele cumpărătoare, pe lângă faptul că au mărit preţul de cost. Contractele cuprind însă şi angajamente ale întreprinderii cumpărătoare în ce priveşte RECEPŢIA şi PLATA IN TERMEN a materialelor angajate. Orice întârziere în îndeplinirea acestor angajamente provoacă pagube uzinei producătoare. Iată, de pildă, C.F.R. Până la recepţionarea comenzilor şi plata materialelor pe care le comanda, treceau uneori şi 90 de zile ! Un timp nepermis de lung care făcea ca materialele să blocheze magaziile uzinelor, încetinind circulaţia fondului de rulment al întreprinderii furnizoare. Decretul pentru obligativitatea încheerii contractelor prevede posibilitatea ca, în cazul când întreprinderea care a făcut comanda întârzie s’o recepţioneze şi s’o achite, plata să se poată totuşi face prin virament, de către Banca de Stat. In felul acesta se înlătură dificultăţile provocate prin întârzierea achitării comenzilor. De o însemnătate deosebită este faptul că îndeplinirea obligațiilor prevăzute în contract nu rămâne la bunul plac al celor care îl semnează. Potrivit decretului recent apărut, contractul trebue să prevadă clauze cu privire la DESPĂGUBIRI pentru pierderi cauzate de pe urma neîndeplinirii condițiunilor contractului. In cazul când contractul a fost călcat din vina unei întreprinderi, cealaltă o poate chema în judecată în faţa arbitrajului de Stat, care o poate condamna la despăgubiri în raport cu paguba pricinuita. Desigur că, pentru a evita plata unor despăgubiri care măresc preţul de cost şi micşorează fondurile întreprinderii, fiecare conducător şi colectiv de întreprindere se va strădui să-şi îndeplinească obligaţiu- nile prevăzute în contracte şi deci cele prevăzute în planul de producţie. In Felul acesta, prin sistemul contractelor fiecare întreprindere împunere pe cealaltă, cu care se află în relaţii, să-şi îndeplinească planul de producţie. Sistemul contractelor economice este un instrument puternic în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. Contractul economic are un însemnat rol educativ pentru personalul conducător din economie. Fiecare conducător de întreprindere va cântări bine angajamentele pe care și le ia, înainte dea-și pune semnătura pe un contract. Odată Insă semnat, contractul devine o sarcină cf.tr■ebue îndeplinită în conditiuni,ie prevăzute și la timp. in felul acesta contractul economic desvoltă SIMȚUL DE RĂSPUNDERE al personalului de conducere din întreprinderi, devine un element de conducere gospodărească a întreprinderii. Contractul economic este o chestiune a întregului colectiv al fabricii. El trebue cunoscut de muncitori și popularizat printre ei. In scopul îndeplinirii lui, organizaţiile de Partid trebue să îndrume sindicatul pentru a mobiliza ne toţi muncitorii întreprinderii Trebue să fie o MÂNDRIE PATRIOTICA pentru muncitorii unei întreprinderi, ca angajamentele cuprinseîn contractele ei să fie respectate. • Organizaţiile de Partid trebue să lupte pentru incheerea cât mai grabnică şi respectarea întocmai a contractelor economice între întreprinderi» — UNGHIUL SAM ! Tot torn şi torn şi totuşi ne ofilesc ... * 4 PAGINI 4 IEI I SERIA IN ANUL XVIII No. 1465 Vineri 1 Iulie 1949 PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNITURĂ! Convocarea Marii Adunări Naţionale a R.P.R. în sesiune ordinară Buletinul Oficial de ori publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care Marea Adunare Naţională a R. P. R. e convocată în sesiune ordinară pe ziua de 5 Iulie 1949, ora 9 dimineaţa, în Palatul Marii Adunări Naţionale. Şedinţa de constituire a comitetului de conducere a ..Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii“ Miercuri 29 iunie a.c., ora 12, a avut loc în sala de lectură a Bibliotecii Ateneului R.P.R., şedinţa de constituire a Comitetului de conducere a „Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii“. La deschiderea şedinţei juv. N. Hodoş, secretar al Consiliului de Miniştri, a dat citire hotăririi Consiliului de Miniştri prin care s’a înfiinţat „Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii“ şi prin care s’a numit totodată comitetul ei de conducere. Trecându-se la constituirea Comitetului, a fost ales următorul prezidiu al comitetului de conducere: preşedinte : acad. prof. Tr. Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R.; vicepreşedinţi : acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, Al. Buican, ministru adjunct al învăţământului Public şi I. Gh. Maurer; secretar: D. Mihalache, consilier la Ministerul Artelor, şi secretar adjunct: Sergiu Brătescu publicist. Profesorul Traian Săvulescu, într’o scurtă alocuţiune, a arătat apoi care sunt sarcinile ce revin acestei Societăţi. Dupăin aceasta, tov. I. Gh. Maurer a prezentat un proect de Statut al „Societăţii, pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii“ proect ce a fost desbătut şi aprobat de către comitetul de conducere al Societăţii. Proectul de Statut va fi înaintat spre aprobare Consiliului de Miniştri. Prezidiul a fost însărcinat să întocmească un plan de activitate, care să cuprindă printre altele organizarea secţiunilor Societăţii şi a filialelor in principalele centre. Totodată se va organiza un prim ciclu de conferinţe. Comunele Arghiş-Cluj şi Pâtârlagele-Buzâu vor avea în curând lumina electrica Ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Arghiş, judeţul Cluj, luând exemplul celor din comuna învecinată, Dăncu, au hotărît să tragă şi în comuna lor curent electric. Până acum ei au transportat şi aşezat, dealungul şoselei, stâlpii trebuinciosi. Apoi au colectat bani să cumpere sârmă. Ei sunt hotărîţi ca până la toamnă, să termine lucrările. Ţăranii muncitori din comuna Pâtârlagele - Buzău, au început şi ei lucrările pentru electrificarea comunei. Ei au şi terminat de aşezat stâlpii şi firele electrice. E. Rimi şi I. Holdea corespondenţi Tehnicienii fabricii „Silica“ au descoperit noi zăcăminte de cvartită in munţii Apuseni TURDA, (de la coresp. nostru). Fabrica „Silica" din Turda, construită anul acesta în cadrul Planului de Stat, întâmpină mari greutăţi din pricina lipsei de materii prime. Pentru a învinge aceste dificultăţi, tehnicienii fabricii au făcut cercetări în Munţii Apuseni şi au izbutit să descopere zăcăminte de cvarţită la Brăzeşti, plasa Baia de Arieş. La analiză s’a constatat că această cvarţită conţine 95'’/» siliciu, fiind deci de calitate foarte bună. Rezultatul alegerilor de asesori populari Ministerul Justiţiei a primit toate rapoartele Comisiunilor Judeţene care au organizat alegerile de asesori populari pentru instanţele judecătoreşti din întreaga ţara. Din totalizarea rapoartelor rezultă că în toată ţara aui fost aleşi 40.954 asesori populari. Dintre femeile muncitoare au fost alese 7.469 asesori, iar dintre tinerii muncitori au fost aleşi 5.809 asesori. Din numărul total al asesorilor populari, 15.020 sunt muncitori, 23.818 ţărani muncitori şi salariaţi agricoli şi 2.116 funcţionari. Dintre muncitorii casnici au fost aleşi 2.827 asesori populari, iar dintre micii meseriaşi 2.375 asesori. Asesorii populari vor funcţiona pe lângă toate instanţele judecătoreşti, cu excepţia Curţii Supreme. Potrivit decretului pentru convocarea corpului electoral pentru alegerile de asesori populari şi potrivit normelor stabilite pentru desfăşurarea acestor alegeri, n'au putut alege şi n'au putut fi aleşi asesori populari cei cari au exploatat şi exploatează, în orice fel, munca altora. Nouii asesori populari, au Ieşi în alegerile care au avut loc între 10 Mai şi 10 Iunie, vor intra în funcţiune pe serii, începând de la Iulie 1949. Muncitorul Bucioc Petru dela uzinele Reşiţa lucrează în contul anului 1950 REŞIŢA, 28 (prin telefon dela Mănăilă - cores.) — Muncitorul Bucioc Petru, dela hala X-a a uzinelor Reşiţa, care lucrează la strunjirea cepurilor de tije pentru industria petroliferă, a reuşit să termine partea lui de plan pe anul în curs, în ziua de 24 iunie. De la această dată el lucrează în contul anului 1950. Strungarul Birta Theodor din aceeaşi secţie lucrează acum în contul lunii Decembrie. Aceşti doi muncitori au depăşit normele zilnic cu 100 şi 1100/#. Câteva probleme din munca Asigurărilor Sociale de Stat. de C. Lepădatu Preşedintele Consiliului Asigurărilor Sociale de Stat ^ (pag 2.a) O conferinţă de producţie in colhozul ..Pobeda’ (pag, 3-a) înfiinţarea U.R.S.S. Cinci ani de la Ştiinţe Medicale Academiei de (pag, 3-a) VIAŢA DE PARTID: Să intensificăm munca pentru ridicarea nivelului politic-ideologic în organizaţiile noastre de bază! (pag. 3-a) CITIŢI IN CORPUL ZIARULUI: Muncitorimea de la „Griviţa Roşie” salută Congresul de la Milano al F. S. Miercuri după amiază, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la „Griviţa Roşie” au ţinut un meeting, cu care prilej tov. C. Lepădatu membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., a vorbit despre problemele ce se discută la cel de-al doilea Congres al Federaţiei Sindicale Mondiale, care are loc la Milano. Tov. Lepădatu a arătat manevrele trădătoare ale scizioniştilor social-democraţi de dreapta, care vor să aservească muncitorimea intereselor imperialiştilor. Vorbitorul a scos apoi în evidenţă faptul că aceste manevre mârşave n’au putut clinti voinţa de luptă a muncitorimii, strâns unită în F.S.M. Prin înfiinţarea Departamentelor Profesionale, F.S.M. va fi şi mai puternică, şi mai eficace, în lupta ei pentru interesele muncitorimii de pretutindeni, in lupta pentru pace. După ce au luat cuvântul numeroşi muncitori, exprimând solidaritatea clasei muncitoare din R. P. R. cu lupta Federaţiei Sindicale Mondiale, adunarea a aprobat în unanimitate textul unei telegrame ce va fi trimisă Congresului F.S.M. Ceferiştii şi-au luat angajamentul de a lupta cu şi mai mare avânt pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, pentru construirea socialismului în Patria noastră, conştienţi că prin aceasta ei contribue la întărirea lagărului păcii şi al socialismului, în frunte cu invincibila U.R.S.S. Şi ceferiştii dela Galaţi GALAŢI, 29 (prin telefon dela corespondentul nostru). Muncitorii ceferişti din Galaţi s'au întrunit într’un mare meeting în sala de şedinţă a atelierelor C.F.R. în ziua de 29 iunie a. c. pentru a saluta deschiderea Congresului Federaţiei Sindicale Mondiale, care s-a deschis la Milano. Cu acest prilej, ei au manifestat pentru solidaritatea internaţională a tuturor celor ce muncesc, pentru unitatea sindicală mondială în cadrul F. S. M. Conferința de eri a marelui scriitor brazilian Jorge Amado in sala Aro Asistenţa în timpul conferinței. Ieri după amiază, după lăsarea lucrului, muncitorii dela I.E.R. au ţinut o adunare fulger, pentru a sărbători succesul tovarăşilor ior dela secţia motoare, CARE AU REUŞIT SA ÎNDEPLINEASCĂ IN NUMAI ŞASE LUNI PROGRAMUL INIŢIAL PE ÎNTREG ANUL 1949. In ziua de 27 Iunie muncitorii dela secţia motoare au dat primul motor electric peste prevederi. Au luat cuvântul pe rând: tov. Panait Marcel, secretarul organizaţiei de Partid din întreprindere, tov. Oană Dumitru, preşedintele sindicatului, tov. Mircea Bachman din partea sectorului de Partid II Negru A şi tov. Militarii din partea Uniunii Sindicatelor Metalo - Chimice. Ei au subliniat că succesul obţinut de muncitorii şi tehnicienii de la I.E.R. înseamnă o contribuţie importantă la realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe anul acesta. Acest succes, ca şi cele obţinute de secţia aparataje electrice care lucrează acum în contul lunii Octombrie şi secţia transformatori, care lucrează in contul lunii August, se datoresc întrecerii socialiste în care este antrenată majoritatea muncitorilor din fabrică. A urmat apoi premierea a 25 de muncitori de la strungarie, montaj şi bobinaj, care s-au evidenţiat în muncă. Au fost îndelung ovaţionaţi responsabilii de grupă sindicală Arion Mihai şi Untescu Dumitru, lăcătuşi, Dan Mircea şi Roşu Ilie, bobinatori, care şi-au luat angajamentul de a îndeplini cu cinste sarcinile ce le stau in faţă. In numai 6 luni Muncitorii si tehnicienii de la secţia motoare ’ * a fabricii I. E. R. au îndeplinit programul iniţial de producţie pe întregul an 1949 MEDIAŞ (prin telefon de la corespondentul nostru). — In lupta pentru împlinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin In cadrul Planului de Stat, muncitoarele Torpor Clara, Lepădatu Elisabeta şi Propanciuc Elena de la filatura „Vasia Vasilescu“-Mediaş, urmând exemplul tov. Tina Rozalia, au pornit să lucreze, începând de la 18 iunie, la câte 4 părţi de ring. In acest timp, tov. Torpoi Clara a depăşit norma cu 27,1»/#, tov Tina Rozalia cu 20,5»/#, Lepădatu Elisabeta cu 18,5«/p şi Propanciuc Elena cu 30»/#. De câteva zile, însufleţite de pilda lor, tov. Floca Ana şi Vereş Iuliana, fruntaşe in producţie, au început să lucreze şi ele la câte 4 părţi de ring. La filatura .»Vasia Vasilescu" din Mediaş 6 muncitoare lucrează la câte 4 părţi de ring Muncitorii fabricii de motoare electrice de la „Reşiţa“ au acceptat schimbul de experienţă cu muncitorii de la „Dinamo“ Muncitorii fabricii de motoare electrice a uzinelor „REŞIŢA”, au acceptat schimbul de experienţă propus de către muncitorii de la fabrica de motoare electrice DINAMO” din Bucureşti. În scrisoarea de răspuns, muncitorii reşiţeni scriu între altele: ,,Am primit cu bucurie scrisoarea prin care ne propuneţi schimbul de experienţă. Vă vom primi cu drag la noi şi vă vom da tot sprijinul ca să vă puteţi Însuşi cât mai mult din experienţa noastră. Deasemenea suntem convinşi că şi voi ne veţi da tot ajutorul, pentru ca prin tovarăşii pe care li trimitem la voi, să învăţam cât mai multe din lucrurile bune pe care le-aţi realizat in munca voastră. Suntem convinşi că in felul acesta, colaborând cât mai strâns şi ajutându-ne reciproc, vom face ca Întrecerea să se desvolte, iar noi ne vom ridica şi mai mult nivelul tehnic. Vom ajunge astfel să dăm Republicii noastre mai multe produse şi de mai bună calitate, contribuind la îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat”.