Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)

1949-07-01 / nr. 1465

Să grăbim incheerea contractelor economice Decizia din 20 Mai 1949 a Consiliului de Miniştri, in legătură cu desfăşu­rarea execu­tării Planului de Stat, pune ca sarcină Departamentelor să genera­lizeze încheierea contracte­lor economice între între­prinderi şi să controleze în­deplinirea lor. Pe de altă parte, in ..Buletinul Oficial” din 25 Iunie a. c. a apărut un decret, privind obligativi­tatea încheerii contractelor scrise şi reglementarea plă­ţilor între întreprinderile şi organizatiunile economice ale Statului. Ce sunt contractele econo­mice şi care e roiul lor ? Încheiate între o între­prindere şi alta, între o în­treprindere care produce sau furnizează materii prime, semifabricate, maşini, etc. şi cea care le cumpără sau le foloseşte, între o între­prindere care prestează un serviciu şi alta care foloseşte acest serviciu, contractele economice au roiul de a sta­bili legături economice pe bază de angajamente scrise între întreprinderile naţiona­lizate. Numeroase întreprinderi au încheiat până acum ase­menea contracte între ele. Alte numeroase contracte sunt în curs de încheere. Astfel, minele din Ghelar au încheiat cu uzinele Hunedoara un contract pen­tru furnizarea de minereu de fier; uzinele Reşiţa au încheiat numeroase contracte cu întreprinderile metalurgi­ce prelucrătoare, pentru li­vrarea de oteluri, laminate, maşini, piese, etc.; filaturile au încheiat contracte cu te­­sătoriile, pentru furnizarea de fire de bumbac, lână. mă­tase, etc., etc. Contractele economice, a­­colo unde s’au încheiat şi au fost respectate, s’au dovedit a fi un important factor al desfăşurării activităţii plani­ficate a întreprinderilor. Anpajându-se să furnizeze furnalelor dela Hunedoara o anumită cantitate de mine­reu de fier lunar, minerii dela Cîhelar şi-au planificat mai bine munca, pentru a face fafă angajamentului luat. Pe de altă parte, uzi­nele Hunedoara, cunoscând exact cantitatea de minereu de fier pe care urmează să o primească, şi-au planificat la rândul lor producţia de fontă pe furnale şi transpor­turile. potrivit cantităţii de minereu angajate. In felul acesta contractul a devenit el însuşi un factor de stimu­lare a muncii, pentru reali­zarea Planului, atât în între­prinderea producătoare, cât şi în cea cumpărătoare. Dar nu numai atât. Con­tractu! amintit prevede con­­ditiuni precise în ce priveşte calitatea minereului furnizat. Preţul este legat de calita­tea minereului, fiind mai mare sau mai mic, după cum minereul este mai bogat sau nai sărac în fier. Această .»revedere a contractului re­prezintă pentru mineri un în­­*emn în vederea obţinerii nei producţii de calitate su­­terioarä. Şi este un fapt cu­noscut că minereul furnizat de minele Ghelar este azi de calitate superioară fafă de cel din trecut. « Sunt însă întreprinderi care — deşi au încheiat contracte între ele — le sub­­apreciază importanta, le pri­vesc ca pe nişte simple for­malităţi. lată, de pildă, contractul încheiat între uzinele „Cris­­tea Nicolae“ din Galati şi „Vulcan“ din Bucureşti. „Calitatea şi rezistenta produselor fabricate cu­rent sunt în funcţie de ■materia primă furnizată nouă"; — prevede con­tractul. îtn ee priveşte ca­litatea. Sau tmaS departe: „.„Vânzătoarea garan­tează... o durabilitate a produselor care să cores­pundă produsului livrat îfr mod curent de uzină...” Sunt aci formulări vagi care nu numai că nu an­gajează uzina în ce pri­veşte calitatea produselor ei, ci — dacă am tine seama de contract — o şi scapă de orice răspundere. Căci oricând întreprinderea furnizoare se va putea scu­tura de răspundere, sub pre­textul că materia primă ce a primit a fost de calitate In­ferioară sau că produsul pe care l-a livrat „corespunde produsului livrat în mod cu­rent“. Mergând mai departe pe linia aceasta, fiecare s’ar putea scutura de răspundere. Pentru ca un contract eco­nomic între două întreprin­deri să-şî poată da contribu­ţia ca factor organizator şi planificator al activităţii în­treprinderii. el trebuie sa cu­prindă anga jamente concrete, realp si care să poată fi în­deplinite. Contractele eco­nomice nu pot fi încheiate decât pe baza prevederilor Planului de Stat—SI NU IN AFARA LOR. Contractul trebue sa cuprindă neapărat indicarea produselor de li­vrat, precum si felul, varie­tatea, sortimentul, etc. El trebue să cuprindă nea­părat un TERMEN precis de livrare, care să fie respectat. CONDIŢIILE DE CALITATE trebuiesc formu­late precis, pe baza unui CA­IET DE SARCINI amănunţii întocmit sau — acolo unde este cazul — pe baza stan­dardelor de Stat aprobate de Comisiunea de Standardizare. Contractul trebuie să cu­prindă conditiuni de AMBA­LAJ Şl EXPEDIERE a măr­furilor în cele mai bune con­ditiuni, CONDIŢII DE PLA­TA. etc. Nerespectarea chiar numai a uneia din conditiuni aduce perturbări în activitatea pla­nificată a întreprinderilor, a­­duce pagube Statului celor ce muncesc. Este cu totul străină de spiritul de colaborare care trebuie să domnească în rela­ţiile dintre întreprinderile so­cialiste, încercarea de „a trage pe sfoară“ — rămăşiţă a mentalităţii burgheze. Căci aceasta loveşte tot în intere­sele Statului şi ale oamenilor muncii. Iată, de pildă, „Otelul Roşu" a întârziat cu livra­rea de fier fosforos, coman­dat de „Drum Nou" din Me­diaş; I. S. S. Hunedoara a livrat „Industriei Sârmei“ din Câmpia Turzii, o cantitate de fagle necorespunzătoare calitativ. Nerespectarea în­tocmai a condiţiilor din contractele încheiate a adus greutăţi în îndeplinirea pla­nului în uzinele cumpără­toare, pe lângă faptul că au mărit preţul de cost. Contractele cuprind însă şi angajamente ale între­prinderii cumpărătoare în ce priveşte RECEPŢIA şi PLATA IN TERMEN a materialelor angajate. Orice întârziere în îndeplinirea acestor angajamente pro. voacă pagube uzinei pro­ducătoare. lată. de pildă, C.F.R. Până Ia recepţiona­­rea comenzilor şi plata ma­terialelor pe care le coman­da, treceau uneori şi 90 de zile ! Un timp nepermis de lung care făcea ca mate­rialele să blocheze magaziile uzinelor, încetinind circula­ţia fondului de rulment al întreprinderii furnizoare. Decretul pentru obligativi­tatea încheerii contractelor prevede posibilitatea ca. în cazul când întreprinderea care a făcut comanda întâr­zie s’o recepţioneze şi s’o a­­chite, plata să se poată to­tuşi face prin virament, de către Banca de Stat. In felul acesta se înlătură dificultăţile provocate prin întârzierea achitării comenzilor. De o însemnătate deose bită este faptul că îndeplini rea obligaţiilor prevăzute în contract nu rămâne Ia bu­nul plac al celor care îl sem­nează. Potrivit decretului recent apărut. contractul trebue să prevadă clauze cu privire la DESPĂGUBIRI pentru pierderi cauzate de Pc urma neîndeplinirii con­­difiunilor contractului. In cazul când contractul a fost călcat din vina unei întreprinderi. cealaltă o noate chema în judecată în faţa arbitrajului de Stat. care o nnate condamna la despă­gubiri în raport cu paguba pricinuita. Desigur că. pen­tru a evita plata unor des­păgubiri care măresc preţul de cost şi micşorează fon­durile întreprinderii, fiecare conducător şi colectiv de în­treprindere se va strădu: I să-şi îndeplinească obligaţiu-j nile prevăzute în contracte şi deci cele prevăzute în planul de producţie. In Felu1 acesta, prin sistemul con­tractelor fiecare întreprin­dere împincre pe cealaltă, cu care se află în relaţii, să-si îndeplinească planul de pro­ducţie. Sistemul contractelor eco­nomice este un instrument puternic în lupta pentru în­­denlinirea Planului de Stat. Contractul economic are un însemnat rol educativ pentru personalul conducător din economie. Fiecare con­ducător de întreprindere va cântări bine angajamentele pe care şi le ia, înainte de <a-şi pune semnătura pe un contract. Odată Insă semnat, contractul devine o sarcină cf.tr■ebue îndeplinită în con­ditiuni,ie prevăzute şi la timp. in teiul acesta contractul economi*- desvoltă SIMŢUL DE RĂSPUNDERE al per­sonalului d> conducere din întreprinderi, devine un ele­ment de conducere gospodă­rească a întreprinderii. Contractul economic este o chestiune a întregului co­lectiv ai fabricii. El trebue cunoscut de muncitori şi popularizat printre ei. In scopul îndeplinirii lui. orga­nizaţiile de Partid trebue să îndrume sindicatul pentru a mobiliza ne foţi muncitorii întreprinderii Trebue să fie o MÂNDRIE PATRIOTICA pentru mun­citorii unei întreprinderi, ca angajamentele cuprinse 'în contractele ei să fie respec­tate. • Organizaţiile de Partid trebue să lupte pentru in­cheerea cât mai grabnică şi respectarea întocmai a contractelor economice în­tre întreprinderi» SERIA III ANUL XVIII No. 1465 Vineri I Iulie 1949 PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNITUVĂ! CITIŢI IN CORPUL ZIARULUI: Câteva probleme din munca Asigurărilor So dale de Stat. de C. Lepăda tu Preşedintele Consiliului Asigurările) Sociale de Stat ^ (pag 2.aI O conferinţă de producţie in colhozul ..Pobeda’ (pag, 3-a) Cinci ani dela Ştiinţe Medicale înfiinţarea î U.R.S.S. Academiei de (pag, 3-a) VIAŢA DE PARTID: Să intensificăm munca pentru ridicarea nivelului politic-ideologic în organizaţiile noastre de bază! (pag. 3-a) Convocarea Marii Adunări Nationale a R.P.R, în sesiune ordinară Buletinul Oficial de eri publică decretul Prezidiului Marii Adunări Nationale prin care Marea Adunare Naţională a R. P. R. e convocată în sesiune ordinară pe ziua de 5 Iulie 1949, ora 9 dimineaţa, în Palatul Marii Adunări Nationale. Şedinţa de constituire a comitetului de conducere a ..Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii“ Miercuri 29 Iunie a.c.. ora 12. a avut loc în sala de lec­tură a Bibliotecii Ateneului R.P.R., şedinţa de constituire a Comitetului de conducere a „Societăţii pentru Răspândi­rea Ştiinţei şi Culturii“. La deschiderea şedinţei tuv. N. Hodoş, secretar al Consiliu­lui de Miniştri, a dat citire hotăririi Consiliului de Mi­niştri prin care s’a înfiinţat „Societatea pentru Răspândi­rea Ştiinţei şi Culturii“ şi prin care s’a numit totodată comitetul ei de conducere. Trecându-se la constituirea Comitetului, a fost ales urmă­torul prezidiu ai comitetului de conducere: preşedinte : acad. prof. Tr. Săvulescu, pre­şedintele Academiei R.P.R.; vicepreşedinţi : acad. prof. P. Constantinescu-iaşi, Al. Buican, ministru adjunct al învăţământului Public şi 1. Gh. Maurer; secretar: D. Mi­­halache, consilier la Ministe­rul Artelor, şi secretar ad­junct: Sergiu Brătescu pu. blicist. Profesorul Traian Săvule­scu, într’o scurtă alocuţiune, a arătat apoi care sunt sarci­nile ce revin acestei Societăţi. Dupji. aceasta, tov. I. Gh. Mau­rer a prezentat un proect de Statut al „Societăţii, pentru Răspândirea Ştiinţei şi Cul­turii“ proect ce a fost des­­bătut şi aprobat de către co­mitetul de conducere al So­cietăţii. Proectul de Statut va fi înaintat spre aprobare Consiliului de Miniştri. Prezidiul a fost însărcinat să întocmească un plan de activitate, care să cuprindă printre altele organizarea secţiunilor Societăţii şi a fi­lialelor in principalele centre. Totodată se va organiza un prim ciclu de conferinţe. Comunele Arghiş-Cluj şi Pâtârlagele-Buzâu vor avea în curând lumina electrica Ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Arghiş. judeţul Cluj, luând exemplul celor din comuna învecinată, Dăncu, au hotărît să tragă şi în comuna lor curent elec­tric. Până acum ei au trans­portat şi aşezat, dealungul şoselei, stâlpii trebuincios!. Apoi au colectat bani să cumpere sârmă. Ei sunt ho­­tărîţi ca până la toamnă, să termine lucrările. Ţăranii muncitori din co­muna Pâtârlagele - Buzău, au început şi ei lucrările pentru electrificarea comu­nei. Ei au şi terminat de aşezat stâlpii şi firele elec­trice. Tehnicienii fabricii „Silica“ au descoperit noi zăcăminte de cvarţită in munţii Apuseni TURDA, (dela coresp. nos­tru). Fabrica „Silica" din Turda, construită anul acesta în ca­drul Planului de Stat, întâm­pină mari greutăţi din pricina lipsei de materii prime. Pentru a învinge aceste dificultăţi, tehnicienii fabricii au făcut cercetări în Munţii Apuseni şi au isbutit să descopere zăcă­minte de cvarţită la Brăzeşti, plasa Baia de Arieş. La analiză s’a constatat că această cvarţită conţine 95'’/» siliciu, fiind deci de calitate toarte bună. Muncitorimea dela „Griviţa Roşie” salută Congresul dela Milano al F. S. Miercuri după amiază, mun­citorii, tehnicienii şi func­ţionarii dela „Griviţa Roşie” au ţinut un meeting, cu care prilej tov. C. Lepădatu mem­bru în Biroul Comitetului E- xecutiv al C.G.M., a vorbit despre problemele ce se dis­cută la cel de-al doilea Con­gres al Federaţiei Sindicale Mondiale, care are loc la Mi­lano. Tov. Lepădatu a arătat manevrele trădătoare ale sci­­zioniştilor social-democrati de dreapta, care vor să aser­vească muncitorimea intere­selor imperialiştilor. Vorbito­rul a scos apoi în evidenţă faptul că aceste manevre mârşave n’au putut clinti vo­inţa de luptă a muncitorimii, strâns unită în F.S.M. Prin înfiinţarea Departamentelor Profesionale, F.S.M. va fi şi mai puternică, şi mai eficace, în lupta ei pentru interesele muncitorimii de pretutindeni, in lupta pentru pace. După ce au luat cuvântul numeroşi muncitori, expri­mând solidaritatea clasei muncitoare din R. P. R. cu lupta Federaţiei Sindicale Mondiale, adunarea a apro­bat în unanimitate textul unei telegrame ce va fi tri­misă Congresului F.S.M. Ce­feriştii şi-au luat angaja­mentul de a lupta cu şi mai mare avânt pentru îndeplini­rea şi depăşirea Planului, pentru construirea socialismu­lui în Patria noastră, con­ştienţi că prin aceasta ei con­­tribue la întărirea lagărului păcii şi al socialismului, în frunte cu invincibila U.R.S.S. Si ceferiştii dela Galaţi GALAŢI, 29 (prin telefon dela corespondentul nostru). — Muncitorii ceferişti din Galaţi s'au întrunit într’un mare me­eting în sala de şedinţă a ate­lierelor C.F.R. în ziua de 29 Iu­nie a. c„ pentru a saluta des­chiderea Congresului Federa­ţiei Sindicale Mondiale, car« s'a deschis la Milano. Cu acest prilej, ei au manifestat pentru solidaritatea internaţională a tuturor celor ce muncesc, pen­tru unitatea sindicală mondia­lă în cadrul F. S. M. Conferinţa de eri a marelui scriitor brazilian Jorge Amado in sala Aro Asistenţa în timpul conferinţei. In numai 6 luni Rezultatul alegerilor de asesori populari E. Rtmişi I. Holdea corespondenţi Ministerul Justiţiei a primii toate rapoartele Comisiunilot Judeţene care au organizai alegerile de asesori popu­lari pentru instanţele iude cătoreşti din întreaga ţara. Din totalizarea rapoart«loi rezultă că în toată ţara avi fost aleşi 40.954 asesori populari. Dintre femeile muu citoare au fost alese 7.469 asesori, iar dintre tinerii muncitori au tost aleşi 5.809 asesori. Din numărul total al ase­sorilor populari. 15.020 sunt muncitori, 23.818 ţărani mun­citori şi salariaţi agricoli şi 2.116 funcţionari. Dintre muncitorii casnici au fost aleşi 2.827 asesori populari, iar lintre micii me­seriaşi 2.375 asesori. Asesorii populari vor func­ţiona pe lângă toate in­stanţele judecătoreşti, cu excepţia Curţii Supreme. Potrivit decretului pentru convocarea corpului electo­ral pentru alegerile de ase­sori populari şi potri­vit normelor stabilite pen­tru desfăşurarea acestor alegeri, n'au putut ale­ge şi n'au putut ti aleşi a­­sesori populari cei cari au exploatat şi exploatează, în orice fel, munca altora. Nouii asesori populari, a- Ieşi în alegerile care au a­­vut loc între 10 Mai şi 10 Iunie, vor intra în funcţiune pe serii, începând dela Iulie 1949. Muncitorii si tehnicienii dela secţia motoare ’ * a fabricii I. E. R. au îndeplinit programul iniţial de producţie pe întregul an 1949 Ieri după amiază, după lăsarea lucrului, muncitorii dela I.E.R. au ţinut o adu­nare fulger, pentru a săr­bători succesul tovarăşilor ior dela secţia motoare, CARE AU REUŞIT SA ÎN­DEPLINEASCĂ IN NUMAI ŞASE LUNI PROGRAMUL INIŢIAL P- ÎNTREG ANUL 1949. In ziua de 27 Iunie muncitorii dela secţia mo­toare au dat primul motor electric peste prevederi. Au luat cuvântul pe rând. tov. Panait Marcel, secre­tarul organizaţiei de Partid din întreprindere, tov. Oană Dumitru, preşedintele sin­dicatului, tov. Mircea Bach­man din partea sectorului de Partid II Negru A şi tov. Militaru din partea Uniunii Sindicatelor Metalo - Chi­mice, Ei au subliniat că succesul obţinut de munci­torii şi tehnicienii dela I.E.R. înseamnă o contribu­ţie importantă la realiza­rea şi depăşirea Planului de Stat pe anul acesta. A- cest succes, ca şi cele obţi­nute de secţia aparataje electrice care lucrează a­­cum în contul lunii Octom­brie şi secţia transforma­tori, care lucrează in con­tul lunii August, se dato­resc întrecerii socialiste în care este antrenată majori­tatea muncitorilor din fa­brică. A urmat apoi premierea a 25 de muncitori dela strungârie, montaj şi bo­­binaj, care s’au evidenţiat în muncă. Au fost îndelung ovaţio­naţi responsabilii de grupă sindicală Árion Mihai şi Untescu Dumitru, lăcătuşi, Dan Mircea şi Roşu Ilie, bobinatori, care şi-au luat angajamentul de a înde­plini cu cinste sarcinile ce le stau in faţă. La filatura .»Vasia Vasilescu' din Mediaş 6 muncitoare lucrează la câte 4 părţi de ring — UNGHIUL SAM i Tot torn şi torn şi totuşi no ofilesc / ... Muncitorul Bucioc Petru dela uzinele Reşiţa lucrează în contul anului 1950 REŞIŢA, 28 (prin telefon dela Mănăilă - cores.) — Muncitorul Bucioc Petru, dela hala X-a a uzine­lor Reşiţa, care lucrează la strunjirea cepurilor de tije pentru industria petroliferă, a reuşit să termine partea lui de plan pe anul în curs, în ziua de 24 Iunie. Dela această dată el lucrează în contul anului 1950. Strungarul Birta Theodor din aceeaşi secţie lucrează acum în contul lu­nii Decembrie. Aceşti doi muncitori au depăşit nor­mele zilnic cu 100 şi 110«/#. MEDIAŞ (prin telefon dela corespondentul nos­tru). — In' lupta pentru împlinirea şi depăşirea sar­cinilor ce le revin In ca­drul Planului de Stat, mun­citoarele Torpor Clara, Le­pădatu Elisabeta şi Propan­­ciuc Elena dela filatura „Vasia Vasilescu“-Mediaş, urmând exemplul tov. Tina Rozalia, au pornit să lu­creze, începând dela 18 Iu­nie, la câte 4 părţi ăe ring. In acest timp, tov. Torpoi Clara a depăşit norma cu 27,1»/#, tov Tina Rozalia cu 20,5»/#, Lepădatu Elisabeta cu 18,5«/o şi Propanciuc E- lena cu 30»/#. De câteva zile, însufleţite de pilda lor, tov. Floca Ana şi Vereş luliana, frun­taşe in producţie, au înce­put să lucreze şi ele la câte 4 părţi de ring. Muncitorii fabricii de motoare electrice dela „Reşiţa“ au acceptat schimbul de experienţă cu muncitorii dela „Dinamó“ Muncitorii fabricii de motoare electrice a uzinelor „REŞIŢA”, au acceptat schimbul de experienţă propus de către muncitorii deja fabrica de motoare electrice DINAMÓ” din Bucureşti. !n scrisoarea de răspuns, mun citorli reşiţenl scriu între altele: .,Am primit cu bucurie scrisoa­rea prin care ne propuneţi schim­bul de experienţă. Vă vom primi cu drag la noi şl vă vom da toi sprijinul ca să vă puteţi Însuşi cât mai mult din experienţa noastră. Deasemenea suntem convinşi că şl voi ne veţi da tot ajutorul, pentru ca prin tovarăşii pe care li trimitem la voi, să învăţam cât mai multe din lucrurile bune pe care le-aţi realizat in munca voastră. Suntem convinşi că in felul a­­cesta, colaborând cât mai strâns şi ajutându-ne reciproc, vom face ca Întrecerea să se desvolte, iar not ne vom ridica şl mai mult ni­velul tehnic. Vom ajunge astfel să dăm Republicii noastre mai multe produse şi de mai bună ca* litate, contribuind la îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stai”, * 4 PAGINI 4 IEI I

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék