Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)

1949-07-01 / nr. 1465

f . Câteva probleme din munca Asigurărilor Sociale de Stat S’au împlinit de curând 6 luni dela apariţia legii Asi­gurărilor Sociale de Stat. Timpul care s’a scurs ne dă posibilitatea să facem o ana­liză a muncii de până acum în domeniul Asigurărilor So­ciale, să tragem o serie de învăţăminte preţioase. Noul sistem de organizare şi funcţionare a Asigurărilor Sociale de Stat este una din marile realizări ale regimului nostru de democraţie popu­lară. Pentru întâia oară s’a dat la noi conducerea aces­tei instituţii, în mâinile mun­citorilor asiguraţi — prin or­gane sindicale alese chiar de către asiguraţi­i care depun munca voluntar, in afara o­­relor de serviciu. S’a înlătu­rat astfel acel zid de ghiaţă care despărţea în trecut massa muncitorilor de insti­tuţia Asigurărilor Sociale; s’a înlăturat aparatul greoi şi birocratic al acestei instituţii, deschizându-se drumul către o rezolvare mai rapidă a ne­voilor celor ce muncesc. Sub conducerea Partidului, oamenii muncii din ţara noastră, organizaţi în Confe­deraţia Generală a Muncii, au dat în acest domeniu, câ­­ şi în atâtea altele, o strălucită dovadă în ce pri­veşte capacitatea lor de a conduce, de a administra. Zeci de mii de activişti sin­dicali din întreprinderi şi in­stituţii duc cu succes munca de gospodărire a Asigurărilor Sociale. Bugetul acestei insti­tuţii pentru anul în curs este de aproape 11 miliarde lei. Suma aceasta, pe care o plă­tesc în întregime întreprin­derile, este folosită de Asi­gurările Sociale de Stat pen­­tru îngrijirea sănătăţii sala­riaţilor, pentru trimiterea lor la odihnă, la munte sau la mare, pentru ajutorarea celor aflaţi în nevoie. In raportul de activitate a sindicatului uzinelor „23 Au­gust” din Bucureşti, de pildă, se arată că pe luna Aprilie a. c. s’a încasat pentru fon­dul Asigurărilor Sociale suma de 7.501.208 lei, din care s’au cheltuit 1.535.997 lei pentru ajutoare de boală, accidente, maternitate, rufărie, alăptare şi deces, iar restul a fost văr­sat la Banca de Stat, pentru fondul pensiilor, pentru or­ganizarea odihnei salariaţilor, etc. Sindicatul „30 Decembrie” din Arad a încasat în luna Aprilie, pentru fondul de A­­sigurări Sociale, 2.857.029 lei şi a plătit ajutoare de 1.168.534 lei, iar resu­l a fost depus la Banca de Stat. Re­zultă deci că acest Sindicat a cheltuit cca. 40“­» din fond, depăşind cu 127« cota de 28"'« la care avea dreptul potrivit repartiţiei bugetare. O cercetare mai amănun­ţită a cheltuelilor la fabrica „30 Decembrie”, arată că s’a plătit o sumă însemnată pen­tru ajutoare de maternitate, ceea ce se explică prin faptul că la aceste întreprinderi lu­crează multe salariate, spre deosebire de uzinele „23 Au­gust”, unde numărul bărbaţi­­lor predomină. O a doua ex­plicaţie stă în faptul că zi­lele pentru concedii de boală sunt — proporţional — mai numeroase la fabrica din Arad decât la cea din Bucu­reşti, ceea ce înseamnă că sindicatul de la fabrica „30 Decembrie” din Arad trebue să ia măsuri pentru îmbună­tăţirea condiţiunilor de muncă şi de asistenţă medicală. In trecut salariatul nu ştia niciodată ce drepturi are, cât şi de unde trebue să le primească, cât au încasat Asigurările Sociale, cât au cheltuit şi mai cu seamă în de C. LEPĂDAŢII Preşedintele Consiliului Asigurărilor Sociale de Stat ce scop au fost cheltuite fon­durile la care contribuia şi el cu cotizaţia lui. Nouile Asigurări Sociale dau putinţa unui control se­rios al modului cum se între­buinţează banii. Pe de altă par­te din cercetarea atentă a re­partizării ajutoarelor, se pot cunoaşte exact problemele care se pun într-o întreprin­dere, în legătură cu condiţiu­­nile de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. De pildă, dacă su­mele plătite drept ajutoare pentru accidente depăşesc în mod regulat o anumită limită, se poate trage concluzia că în întreprinderea respectivă­ nu s-au luat suficiente măsuri pentru protecţia muncii şi că deci trebuesc luate urgente măsuri în acest scop. Tot astfel, se pot cunoaşte şi re­zolva o serie de probleme în legătură cu bolile profesio­­­nale, bolile sociale, etc. O mare realizare a Confede­raţiei Generale a Muncii, este trimiterea la odihnă, în sta­ţiunile balneo-climaterice, a peste 100.000 de salariaţi,­­în afară de alţi peste 70.000 tri­mişi de Ministerul Sănătăţii şi de alte instituţii). Ni­ciodată nu au fost trimişi la odihnă atâţia salariaţi, nici­odată ei nu s-au bucurat de grija de care se bucură astăzi. Altădată erau trimişi în staţiunile balneo-climaterice, prin Asigurările Sociale, o serie de favoriţi ai regimuri­lor de atunci. Cel mai mare număr de asiguraţi trimişi in trecut la odihnă prin Asigu­rările Sociale a fost de... 4000, în 1939. Astăzi, cei peste 170.000 de muncitori trimişi la odihnă se bucură de o grijă, deosebită şi beneficiază de o serie de avantagii, la care nici nu puteau visa în trecut. Cele mai frumoase vile, cele mai bune restaurante sunt puse la dispoziţia lor. Fără îndoială, s-au înre­gistrat la noi în ultimul timp mari succese în domeniul A­­sigurărilor Sociale. Aceasta nu înseamnă însă că totul merge pe roate. Unele sindicate nu dau A­­sigurărilor Sociale importanţa cuvenită şi nu se interesează de încasări, de cheltueli, nu fac eforturi pentru a aduce îmbunătăţiri în condiţiunile de muncă din întreprinderi, etc. Sunt cazuri când aju­toarele se plătesc cu întâr­ziere, sunt cazuri când de­legaţii de asigurări sociale şi chiar comisiile de asigurări sociale nu-şi cunosc destul de bine sarcinile, ceea ce pro­voacă greutăţi. Comisia de asigurări so­ciale de la Sindicatul P.T.T. din Tr. Măgurele, de pildă, nu se interesează de plata la timp a ajutoarelor băneşti. Salariatul Dumitru Florea din Roşiorii de Vede, membru al acestui Sindicat, nu şi-a pri­mit ajutorul de boală cuve­nit pe două luni. La C. A. M.­Bucureşti, în schimb, comisia de asigurări sociale a dispus plata aju­toarelor băneşti, fără a a­­vea la bază certificatele me­dicale justificative. Sunt comisii de asigurări sociale care nu duc nicio ac­tivitate. La Sindicatul A.C.S. — care numără câteva mii de salariaţi — întreaga mun­că este lăsată pe seama unei singure activiste. Folosirea justă a dreptului de conducere a Asigurărilor Sociale de către cei ce mun­cesc trebue să ducă la îmbu­nătăţirea continuă a funcţio­nării acestei instituţii. Asigurările Sociale trebue să fie un sprijin efectiv pentru oamenii muncii, în efortul lor pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru construirea socialismului în ţara noastră. In judeţul Dolj s’a încheiat prima etapă în acţiunea de reorganizare a cooperaţiei — curăţirea conducerilor coo­perativelor de elementele duşmănoase strecurate în ele. Acum se desfăşoară cea de a doua etapă : reînregistrarea membrilor cooperatori. Conducerile cooperativelor au fost curăţite de chiaburi şi afacerişti In judeţul Dolj, ca şi în celelalte judeţe ale ţării, campania pentru verificarea şi curăţirea de chiaburi, afa­cerişti şi alte elemente duş­mănoase, a conducerilor coo­perativelor a dus la rezul­tate frumoase, care au avut un răsunet larg în masssele oamenilor muncii dela sate. In unele locuri chiaburii şi afaceriştii care reuşiseră să se strecoare în conducerile cooperativelor au fost demas­caţi în faţa ţăranilor mun­citori şi apoi alungaţi. Aşa s’a procedat de pildă la Ga­­licea-Mare, unde fostul pre­şedinte, chiabur proprietar de pământ şi în acelaş timp antreprenor, făcea comerţ cu cimentul adus prin coopera­tivă. In aceeaşi comună no­tarul, primarul cu toate ru­dele, se foloseau de coopera­tivă pentru a cumpăra măr­furile care îi erau repartizate şi a le împărţi apoi „în fa­milie“. Pe alocuri, chiaburii s’au folosit de cooperative pentru a-şi găsi braţe de muncă. Aşa s’a întâmplat la Mileşti, unde fostul preşedinte — un chiabur — nu dădea mărfuri decât celor ce-i făceau zile de muncă la câmp. La Boldăeşti, a fost alungat din conducerea cooperativei contabilul N. Nedelcu, chia­bur cu 100 pogoane şi bato­ză. La Cetate, la Radovani şi în multe alte comune, au fost deasemeni demascaţi şi alun­gaţi din conducerea coopera-Imediat după verificarea şi curăţirea conducerilor coo­perativelor s’a trecut la eta­pa următoare : reînregistra­­rea membrilor cooperatori. Departe de a fi o opera­ţiune formală, tehnică, reîn­registrarea capătă în actua­lele condiţii o însemnătate politică deosebită. Prin ope­raţiunea reînregistrării tre­buiesc atraşi în cooperative numeroşi membri noui: ţă­rani săraci, mijlocaşi, femei şi mai cu seamă tineri. In felul acesta se va lărgi mult massa cooperatorilor. Ori pentru aceasta, este necesar ca organizaţiile de Partid să ducă o muncă intensă de popularizare a marilor înles­niri acordate ţărănimii mun­citoare prin legea şi statutul cooperativelor. Nu peste tot munca acea­sta a fost dusă aşa cum tre­bue. In unele comune, ca de pildă, Radovanu, unii dintre tivelor chiaburii şi speculan­ţii. Organizaţiile de Partid au dat un sprijin însemnat comisiilor de verificare pen­tru descoperirea şi înlătura­rea elementelor duşmănoase din conducerile cooperative­lor, membrii vechi nu veniseră încă până Sâmbătă 18 iunie a. c. să-şi ridice adeziunile, iar tinerii şi în general toţi cei ce urmau să se înscrie­ a­­cum în cooperativi, nu cu­noşteau nici felul cum se fi­xează şi cum se achită părţile sociale. Ei nu cunoşteau nici avantaje de care se vor bu­cura. In comuna Lipov, până Sâmbătă 18 iunie a. c. nu primiseră adeziuni decât vreo 60 de vetfhi cooperatori. Cele de mai sus arată că organizaţiile de Partid din a­­ceste comune, au dus o mun­că slabă de lămurire printre ţăranii săraci şi mijlocaşi. Organizaţia de Partid a plăşii Segarcea, trebue să dea mai mult sprijin organizaţii­lor de Partid din sate, pen­tru ca acestea să poată lă­muri miile de ţărani săraci Mai multă atenţie pentru valorificarea produselor ţărăneşti prin Cooperative Câteva constatări din activitatea comisiei de organizare a cooperaţiei din judeţul Dolj .«’înregistrarea membrilor trebue însoţită de o intensă muncă de lămurire printre ţăranii săraci şi mijlocaşi şi mijlocaşi, femei şi tineri, vor avea prin înscrierea lor asupra foloaselor pe care le în cooperative. Trebuesc înfiinţate pe lângă cooperative secţii de valorificare a produselor ţărăneşti Judeţul Dolj oferă posibi­lităţi foarte mari pentru des­­voltarea schimbului dintre sat şi oraş. Câmpiile mănoase ale Doljului dau cereale mul­te. In Lunca Dunării, sunt turme nenumărate de oi şi cornute mari. Recoltele bo­gate de porumb dau posibili­tatea creşterii porcilor şi pă­sărilor de curte, iar stuful bălţilor din Sud, stupii de al­bine, viile şi toate celelalte bogăţii ale judeţului, valori­ficate prin cooperative, pot aduce ţărănimii muncitoare venituri însemnate. In felul acesta vor fi înlăturaţi spe­culanţii şi va fi îngrădită şi mai mult puterea de jaf şi exploatarea chiaburească. Odată cu verificarea con­ducerilor cooperativelor şi re­înregistrarea membrilor, co­misia judeţeană de organizare a cooperaţiei, sprijinită de or­ganizaţiile de Partid, trebuia să ia măsuri pentru înfiin­ţarea şi desvoltarea secţiilor Organizaţiile de Partid trebue să sprijine puternic comisia de organizare a cooperaţiei Precum se vede activitatea desfăşurată până acum în judeţul Dolj pentru reorgani­zarea cooperaţiei la sate, a dat unele rezultate bune. Ea de valorificare pe lângă coo­perativele săteşti. Ori, ţinând seama de marile posibilităţi arătate mai sus, in judeţul Dolj s’a făcut prea puţin până acum în această direc­ţie. Slabele începuturi făcute, dovedesc dealtfel că ţărăni­mea muncitoare poate să fie îndrumată pe calea desface­rii şi prelucrării prin coope­rative a produselor ce-i pri­sosesc. In plasa Brabova — spre exemplu — ţăranii mun­citori au vândut prin coope­rative mici cantităţi de grâu. De la cooperativele din plasa Gengiova a fost adusă la Craiova pentru a fi vândută miere cumpărată de la coope­rativele săteşti, iar din Mâr­şavii au sosit, deasemeni, mici cantităţi de brânzeturi. In ge­neral, la majoritatea coope­rativelor sunt cunoscute pre­ţurile fixate de comisia jude­ţeană de organizare a coope­­r­aţie­i, scoate însă la iveală şi unele lipsuri care trebuesc grabnic lichidate. Astfel, n’au fost îndeajuns popularizate marile prefaceri pe care le suferă a­cum cooperaţia, precum şi a­­vantagiile pe care le pot a­­vea ţărani şi mijlocaşi prin înscrierea lor în cooperative. In unele comune, n’au fost suficient popularizate lucruri însemnate , de exemplu felul cum se stabilesc părţile so­ciale, ce avantagii vor avea membrii de familie care vor deveni cooperatori, ş.a.m.d. Munca pe tărâm organiza­toric , curăţirea conducerii cooperativelor de elemente chiabureşti şi reînregistrarea ■ membrilor a dat până acum roade. In schimb, comisia judeţeană de organizare a cooperaţiei n’a dat atenţia cuvenită înfiinţării şi des­­voltării secţiilor de valori­ficare a produselor ţără­neşti. Nouile conduceri ale cooperativelor trebuesc îndru­mate să folosească posibilită­ţile locale, să ia iniţiativa în­fiinţării secţiilor de­­ valorifi­care, fără a mai aştepta alte dispoziţii din partea comi­siei judeţene. Este necesar apoi ca orga­nizaţia judeţeană de Partid şi organizaţiile de Partid din plăşi şi comune, să îndru­­meze şi să sprijine neconte­nit comisia de organizare a cooperaţiei, pentru atragerea în cooperative a zecilor de mii de ţărani săraci şi mij­locaşi, pentru o bună apro­vizionare a cooperativelor şi înfiinţarea secţiilor de valo­rificare a produselor ţără­neşti. Numai astfel, ţărăni­mea muncitoare din judeţul Dolj, va putea să îngrădească şi mai mult puterea de jaf şi exploatare chiaburească şi îşi va îmbunătăţi şi mai mult traiul. Matei Ionescu 5 ore în loc de 8 pentru ajustarea unui cuzinet IAŞI (de la S. Filip, co­­resp.). La secţia I-a montaj a Atelierelor C.F.R. Nicolina, se pierdeau câte 8 ore la a­­justarea unui cuzinet. Mai mult, la fiecare cuzinet se stricau 4-5 pile. Cu ajutorul tovarăşilor săi, ajustorul Ion Moroiu a confecţionat un cuţit de o­­­ţel rapid, cu ajutorul că­­ruia ajustarea durează nu­mai 5 ore. In afară de a­­ceasta, nu se mai strică nici pilele. t­or SCÂNTEIA Nr. 1465 Prin consfătuiri­le de producţie pe secţii muncitorii de la „Sovromtractor’’-Braşov participă efectiv la conducerea şi buna organizare a întreprinderii lor BRAŞOV, (De la corespon­dentul nostru, P. Drăgulea). La uzinele „Sovromtractor” din Braşov, consfătuirile de producţie se ţineau in mod obişnuit odată pe lună, cu par­ticiparea cadrelor tehnice ale uzinei. Problemele care fră­mântau pe muncitori, nu erau însă analizate în mod critic şi autocritic, cu fiecare secţie în parte. Consfătuiri pe secţii La propunerea organizaţiei de Partid, comitetul­ sindical şi colectivul de conducere a întreprinderii au iniţiat con­sfătuiri de producţie pe secţii, la care iau parte câte un de­legat al Direcţiunii şi al Sin­dicatului. In cadrul unei astfel de consfătuiri, muncitorii de la secţia „tratament termic“ au analizat în mod critic şi au­tocritic lipsurile şi succesele în muncă. Datorită muncii intense de­ agitaţie duse în secţie, mun­citorii de la „tratament ter­mic" au depăşit programul de producţie pe luna Mai cu 47,49/« şi au realizat o eco­nomie de materiale în sumă de 1.485.121 lei. Datorită a­­cestor succese, secţia „trata­ment termic“ a câştigat în­trecerea pe luna Mai în ca­drul întreprinderii. La consfătuirea de la secţia „uzinaj motoare”, s-a desbă­­tut problema întrecerii socia­liste al cărei avânt a scăzut după 1 Mai. Luând cuvântul la discuţii, tov. Traian Ione­­scu, şef de echipă, a spus: — „Ştim cu toţii, tovarăşi, ce minunată şcoală este în­trecerea socialistă. Acum, fiindcă avântul în­trecerii socialiste a slăbit, la „forjă şi uzinaj” rebuturile în loc să scadă, cresc şi în multe secţii — din cauza lipsei de organizare a muncii — a în­ceput să se lucreze „prin Din discuţii a mai reeşit necesitatea unei mai strânse colaborări între muncitori şi tehnicieni. Deasemeni a mai reeşit necesitatea atragerii a cât mai mulţi tehnicieni în întrecere. Această colaborare trebue intensificată şi în ce­ea ce priveşte serviciile de control, pentru a se înlătura astfel rebuturile datorate ne­glijenţei cu care se transportă piesele dela uzinaj la montaj. Consfătuirile ţinute au avut ca rezultat luarea unor hotă­­rîri menite să ducă la lichi­darea lipsurilor semnalate. Serviciului tehnologic i s’a salt”, adică în ultimele zile ale lunii se depun toate efor­turile, în timp ce în primele zile, muncitorii de la montaj şi bancul de probă sunt în gol de lucru”, dat sarcina să studieze posi­bilitatea de lucru­ la mai multe maşini şi de ridicare a producţiei. Serviciul de reglementare a muncii va lua asupra sa centralizarea tuturor lucrărilor de pontaj şi a comenzilor, cu care se o­­cupau şefii de echipe. Iar sindicatul, sub conducerea organizaţiei de Partid, va trebui să ducă o acţiune sus­ţinută de lămurire, pentru antrenarea a cât mai mulţi muncitori în întrecerea pen­tru îndeplinirea planului de producţie pe cel de al doilea trimestru. Trebue întărită colaborarea între muncitori, tehnicieni şi conduc­erea întreprinderii La uzinele Reşiţa n’au luat încă fiinţă ghişeele C. E. C. Deşi au trecut 15 zile de la apa­riţia deciziei cu privire la aprovi­zionarea salariaţilor cu lemne de foc, totuşi la uzinele Reşiţa n’au luat încă fiinţă ghişee C. E. C., unde salariaţii să-şi depună eco­nomiile. Sindicatul Reşiţa, subaprecieri­ importanţa acestei probleme, na depus toate eforturile ca ghişeele să ia fiinţă din vreme. In acelaş timp sindicatul n'a dus o acţiune de lămurire a salariaţior, pentru a le arăta avantagiile noului sistem de aprovizionare cu lemne şi ne­cesitatea ca fiecare muncitor să-şi gospodărească singur câştigul său. Este necesar să se păşească de îndată la înfiinţare­a ghişeelor C. E. C. la Reşiţa. In acelaş timp Sindicatul are sarcina să pornea­scă o largă acţiune de lămurire a salariaţilor asupra avantagiilor noului sistem de aprovizionare cu lemne, antrenând în această muncă grupele sindicale. Ghişeele C. E. C. trebue să stea in permanenţă deschise. Numai în acest fel salariaţii vor putea să-şi strângă economic, numai astfel ei vor putea să se deprindă să-şi gospodărească cu chibzuinţă câşti­gurile lor. La fabrica de cherestea Sovromlemn-Falcău, jud. Rădăuţi, s’a constituit prima brigadă de producţie U. T. M. înainte de a trece la lucru tinerii şi-au fixat un plan de muncă lunar, divizat pe săp­tămâni şi zile, astfel ca fie­care tânăr din brigadă să ştie ce are de făcut. In planul de muncă tinerii şi-au propus ridicarea nivelului profesional prin citirea de material de specialitate şi prin şedinţe de lucru săptămânale în care se va analiza munca depusă şi se vor discuta noui metode de lucru în vederea reducerii de­şeurilor, a timpilor morţi, pentru a obţine economii de combustibil şi materiale şi pentru îmbunătăţirea cali­tăţii materialelor fabricate. Tinerii şi-au propus dease­meni înfiinţarea unui cerc de studiu, pentru ridicarea nive­lului politic şi ideologic. La gaterul Nr. 5 pe care l-a luat brigada de producţie U.T.M., norma nu era depăşi­tă niciodată până acum şi nu­mai arareori putea fi îndepli­nită. Pornind la muncă cu e­­lan, cei 36 tineri au reuşit ca Înlăturând timpii morţi şi or­­ganizându-şi mai bine munca, să depăşească norma chiar din prima zi cu 19,93°/o. Cu sprijinul organizaţiei de Partid, a celei sindicate, a conducerii întreprinderii şi a tehnicienilor, brigada de pro­ducţie U.T.M. va putea do­bândi de aci înainte rezultate şi mai frumoase în muncă, antrenând întreg tineretul din întreprindere în lupta pentru realizarea Planului de Stat. Preda Radu şi Constarrtin Zahariciuc corespondenţi In ziua de 21 Iunie, la Sov­­vromlemn-Falcău s-a consti­tuit în urma unui meeting fulger, prima brigadă de pro­ducţie U.T.M. Brigada este formată din două echipe a câte 18 tineri şi lucrează la gaterul Nr. 5 care a luat de­numirea de „Gaterul Tinere­tului”. Excursii muncitoreşti organizate de Secţia de Turism a C. G. M. pentru Sâmbătă şi Duminică Confederaţia Generală a Muncii, Secţia Turism, anunţă programa­rea următoarelor excursii pentru muncitorii din Bucureşti: LA CABANELE DIN MUNŢII BUCEGI. Plecarea din Gara de Nord, Sâmbătă-2 iulie, orele 15,15, înapoierea Duminică seara. Preţul de participare cu dormitul la caba­ne, lei 230 de persoană. LA SNAGOV. Plecarea din Gara de Nord, Duminică 6,30, îna­poierea seara. Costul biletului dus­­întors lei 40. LA SINAIA. Plecarea din Gara de Nord, Duminică, orele 7,35, înapoierea seara. Costul, biletului lei 160. LA PREDEAL. Plecarea din Gara de Nord. Duminică ora 6, înapoierea seara. Costul biletului lei 190. LA CURTEA DE ARGEȘ­­CUMPANA. Plecarea din Gara de Nord Duminică, orele 7.17, îna­poierea seara. Costul biletului lei 240. LA SLAN­IC PRAHOVA, cu vizitarea salinelor. Plecarea din Gara de Est, Duminică orele 6,30, înapoierea seara. Costul biletului lei 170. LA GIURGIU, cu o plimbare pe Dunăre cu vaporul până la Ol­tenița. Plecarea din Gara de Sud (Filaret), Duminică, orele 6,22, înapoierea seara. Costul biletului lei 200. înscrierile se fac pe bază de tablou, semnat de preşedinte şi se­cretarul sindicatului sau comitetu­lui de întreprindere. Informaţii la telefon Nr. 4.62.35. înscrierile făcute pentru excur­siile de Duminică 26 Iunie care n’au avut loc, rămân valabile pen­tru excursiile ce vor avea loc, Duminică 3 iulie a.c., cu obliga­ţia ca biletele de tren să fe pre­zentate la viză până joi 30 iunie orele 20 la Biroul de Informaţiuni turistice al C.G.M. din Calea Vic­toriei 88. — Excursia Bucureşti — Olteni­ţa — Dunăre se contramandează. I1PIE IFIRUOWTlulL­C1UILinUIRLM] O cărticică de mare folos pentru ţăranii muncitori ,AŞA NE FĂURIM O VIAŢĂ MAI BUNA“*) Editura Partidului Mun­citoresc Român a scos de curând o broşură cu titlul „Aşa ne făurim o viaţă mai bună“. Această bro­şură lămureşte limpede şi pe înţelesul ţăranilor mun­citori cuprinsul raportului tov. Gh. Gheorghiu-Dej făcut la şedinţa plenară­, a Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român, din 3-5 Martie. Broşura arată la înce­put că ţărănimea munci­toare din ţara noastră trăeşte încă in sărăcie şi înapoiere, datorită faptu­lui că este exploatată de chiaburime, pe deo parte şi datorită stării de înapoiere a agriculturii noastre, stare moştenită de la regimurile burghezo-moşiereşti, pe de altă parte. Agricultura făcută de ţăranii muncitori din ţara noastră, cu unelte şi me­tode înapoiate, pe loturi mici de pământ, înăbuşite între haturi unde se des­­voltă în voie şoarecii, in­sectele, buruienile de tot soiul, este o agricultură înapoiată care dă recolte slabe ce nu pot îndestula nevoile ţăranilor săraci şi mijlocaşi şi nu pot împlini nevoile de produse agricole pentru populaţia munci­toare de la oraş şi materii­ prime pentru industrie. Apoi broşura analizează compoziţia socială a sate­lor noastre. La sat trăeşte un mare număr de munci­tori sau proletari agricoli, care sub conducerea clasei muncitoare şi a Partidului se află în fruntea luptei pentru îngrădirea puterii de jaf şi exploatare chia­burească şi pentru con­struirea socialismului. In sate mai trăesc ţărani să­raci, ţărani mijlocaşi şi chiaburi. Ţăranii săraci, cei mai numeroşi, au pământ puţin şi acela fărâmiţat, u­­neori în loturi aşezate la mari depărtări, unele de altele. Ţăranii săraci tru­desc din greu, fiind în a­­celaş timp exploataţi crunt de chiaburi şi ducând o viaţă plină de lipsuri. Ei au tot interesul să lupte, sub conducerea clasei mun­citoare, să se scuture de exploatare şi sărăcie. De­­aceea, ţăranii săraci sunt sprijinul principal la ţară al clasei muncitoare şi al Partidului. Mai sunt apoi ţăranii mijlocaşi. Aceştia au pă­mânt mai mult. Cu toate acestea viaţa multora din­tre ei nu se deosebeşte cu mult de a ţăranilor săraci. Şi ei îşi muncesc pămân­tul cu mijloace înapoiate şi sunt exploataţi de chia­buri. Locul ţărănimii mij­locaşe nu poate fi deci de­cât alături de clasa mun­citoare In lupta împotriva chiaburimii, pentru făuri­rea unei vieţi Îndestulate. In satele noastre trăeşte însă şi un număr mai mic de chiaburi. Aceştia sunt duşmanii cei mai vicleni şi înverşunaţi ai ţărănimii muncitoare. Ei şi-au strâns averi jecmănind şi înşelând pe ţăranii săraci şi mi­jlocaşi. Clasa muncitoare şi Par­tidul ei ajută ţărănimii muncitoare să îngrădească puterea de jaf şi exploa­tare chiaburească. In broşură sunt arătate câteva exemple care oglin­desc politica de ajutorare faţă de ţărănimea munci­toare a Statului condus azi de clasa muncitoare in frunte cu Partidul. Astfel se arată că aşezarea nouă şi dreaptă a impozitelor a­­pasă pe chiaburi şi ocro­teşte pe ţăranii muncitori. Staţiunile de Maşini şi Tractoare şi Gospodăriile Agricole de Stat, coopera­tivele care se desvoltă din ce in ce mai mult în satele noastre, ajută pe ţăranii muncitori să-şi îmbunătă­ţească traiul, slăbind pu­terea de exploatare chia­burească. Ţărănimea muncitoare se convinge astfel şi mai mult de­cât folos îi este alianţa ei cu clasa, muncitoare. Dar pentru ca ţărănimea muncitoare să se scuture pentru totdeauna de ex­ploatare şi sărăcie ea nu poate urma altă cale de­cât cea a gospodăriei a­­gricole colective, calea so­cialismului. Agricultura so­cialistă, subliniază broşura, este temelia bunei stări a ţărănimii muncitoare. A­­cest adevăr este ilustrat prin numeroase exemple, care arată ce folos vor a­­vea ţăranii muncitori de pe urma gospodăriei agri­cole colective. Gospodăriile agricole colective au fost înfăptuite cu succes in U­­niunea Sovietică. Datorită acestui fapt, ţărănimea so­vietică a scăpat pentru totdeauna de mizerie, în­­tunerec şi exploatare, creându-şi o viaţă îmbel­şugată şi fericită. In bro­şură se găsesc desene care arată lămurit superiorita­tea agriculturii făcută cu maşini şi tractoare­ pe în­tinderi mari de pământ faţă de agricultura făcută cu mijloace înapoiate de muncă­; aratul cu plugul tras de vite, insămânţatul cu mâna, etc. Broşura subliniază rolul însemnat pe care-1 au co­operativele in lupta pen­­tru transformarea socia­listă a agriculturii. Prin întovărăşirea lor la început in cooperative de aprovi­zionare şi desfacere, ţăra­nii muncitori vor învăţa cât de bine este să se u­­nească şi în cooperative a­­gricole de producţie, în, gospodării agricole colec­tive. Se arată de asemenea şi rolul ce revine S.M.T.-uri­lor şi Gospodăriilor Agri­­cole de Stat în lupta pen­tru îngrădirea exploatării capitaliste la sate şi în pregătirea condiţiilor pen­tru trecerea la o agricul­tură înaintată, socialistă. In concluzie, broşura ne învaţă să folosim in lupta pentru o viaţă mai bună, măreţul exemplu al Uniu­nii Sovietice, comoara de preţ a oamenilor muncii de pretutindeni, care ne luminează calea spre feri­cire şi belşug. Broşura „Aşa ne făurim o viaţă mai bună“ scrisă pe înţelesul tuturor, este un ajutor de preţ in munca de luminare a ţărănimii muncitoare. Ea trebue răs­pândită în toate satele noastre, în toate bibliote­cile Căminelor Culturale. Ea trebue citită de fiecare, ţăran muncitor. Totodată, agitatorii de partid de la sate trebue să-şi Însuşească temeinic cuprinsul acestei broşuri, pentru a­ folosi ca un Îndreptar in munca lor. A. Munteanu *) Broșură apărută în Edi­tura P.M.R. 30 pag., 8 lei. „Realizările Societăţii de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în U. R. S. S." — CONFERINŢA ACAD. PROF. V. MÂRZA - MINISTRU AL SĂNĂTĂŢII — Azi, Joi 30 iunie, la orele 18,30, acad. prof. V. Măr­za, ministru al Sănătăţii va vorbi, la Casa de Cultură a Filialei ARLUS-Bucureşti, din Calea Victoriei Nr. 42, despre : „Rea­lizările Societăţii de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în U.R.S.S.”. Justiţia sovietică - justiţia poporului Conferinţa ţinută de tov. Gh. Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme R. P. R. In sala de festivităţi a Casei Prieteniei Sovieto-Române, tov. Gh. C. Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme, a conferenţiat Marţi după amiază, despre: „Justi­ţia sovietică — justiţia poporu­lui”. Conferenţiarul a început prin a arăta evoluţia justiţiei în decursul istoriei, oprindu-se în special asupra justiţiei din perioa­da desvoltării capitalismului, când aceasta a devenit o armă de luptă în mâna unei infime mino­rităţi exploatatoare, îndreptată împotriva marii majorităţi a po­porului. Prin Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie, care a creat un nou tip de Stat — Statul So­vietic — a spus conferenţiarul — justiţia sovietică a căpătat un ca­racter democratic, pus în sluj­ba masselor muncitoare. Ea a de­venit o justiţie a poporului, îndeplinind o importantă func­­ţiune a puterii de Stat sovietice, justiţia sovietică are ca misiune apărarea orânduirii sociale şi poli­tice, apărarea sistemului economic socialist, a proprietăţii socialiste, adică a bazelor întregului regim sovietic. Totodată, justiţia sovie­tică are marele rol de educatoare a oamenilor muncii în spiritul dis­ciplinei şi al legalităţii revoluţio­nare. Judecătorul sovietic ales de popor, se conduce după marile principii ale Constituţiei staliniste. El nu este un simplu slujbaş, ci un revoluţionar, luptător şi con­structor al unei societăţi supe­­rioare. In încheere, conferenţiarul a subliniat că justiţia ţării­ noastre care contribue la opera de con­struire a socialismului trebue să se călăuzească după marele exem­­plu al justiţiei sovietice. Astăzi, la Institutul de Cercetării Agronomice, se deschide Consfătuirea asupra problemelor de economiei agrară Astăzi Joi 30 iunie şi mâine Vineri 1 Iulie va avea loc la In­stitutul de Cercetări Agronomice din B-dul Mărăşti Nr. 61, prima consfătuire consacrată probleme­­lor de economie agrară. Vor lua cuvântul şi vor prezenta rapoar­te: prof. Traian Săviulescu, pre­­şedintele Academiei R. P. R., V. Marinschi, rectorul Institutului de Ştiinţe Economice şi Plannicare, prof. Pavel Chirtoacă, prof. A. Roma­novici, rectorul Institutului Agronomic Bucureşti şi ing. Paş­­covschi, director de secţie in­­.C.A.R. Au apărut In Editura P. M. R.: („Colecţia agitatorului") Vigilenţa, armă în lupta pentru construirea socialis­mului. Superstiţiile, rod al neştiinţei şi piedică a progresului. In Editura C. G. M.: A. P. LEAPIN: Organizarea socialistă a muncii în U. R. S. S. VL. IUREZANSCHI : Omul învinge. In Editura de Stat: I- A. TRAHTENBERG: Reproducţia capitalistă şi cri­zele economice. ANABELLA BUCAR : Adevărul asupra diplomaţilor americani. (colecţia „Probleme actuale’“

Next