Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)

1949-07-01 / nr. 1465

VIAŢA DE PARTID Sa intensificam munca pentru ridicarea nivelului politic-ideologic în organizaţiile noastre de bază! In faţa organizaţiilor ele bază din Sectorul „23 August" stau în perma­nenţă sarcini mari ce tre­­buesc duse la îndeplinire. Aceste sarcini însă nu pot fi duse la îndeplinire dacă nu există o preocupare continuă de ridicare a nivelului ideo­logic, politic şi cultural al membrilor de Partid, preocu­pare ce trebue să existe în fiecare organizaţie de bază. Fiecare membru de Partid este dator — spune Statutul F.M.R., la art. 7, punctul a) „Să-şi ridice necontenit nive­lul politic, însuşindu-şi prin­cipiile de bază ale învăţă­turii lui Marx, Engels, Le­nin, Stalin...” Să vedem cum munceşte organizaţia de bază „Uzina“ pentru ridicarea nivelului politic al membrilor ei. Cea mai mare parte a to­varăşilor din organizaţia de bază sunt antrenaţi în munca aceasta şi aproape toţi au în­ţeles, într-o oarecare măsură, că ridicarea nivelului politic este o sarcină importantă a fiecărui membru de Partid. Astfel, tov. Iscru Vasile, responsabilul cu propaganda şi agitaţia din biroul organi­zaţiei de bază, în afară de sarcinile legate de producţie, se ocupă cu pregătirea materialuui ce-1 primeşte de la organizaţia de Partid sau Sector pentru a-1 prelucra în şedinţa organizaţiei de bază. El işi notează punctele prin­cipale, citeşte bibliografia ne­cesară, se documentează din „Scânteia", asigurând astfel o bună prelucrare. Atunci când altcineva din organizaţie face prelucrarea respectivă, el se ocupă de pre­gătirea acestui tovarăş. In cadrul organizaţiei de bază, în afara acestui mate­rial venit de la Sector pentru a­ fi prelucrat, au fost orga­nizate două grupe a câte 7 tovarăşi care citesc regulat broşuri de Partid. De cu­rând s-a citit la ambele grupe broşura : „Critica şi autocri­tica” din editura P.M.R., care a fost împărţită în trei ca­pitole pentru a o studia mai bine. înainte de a se putea trece la cititul individual se procedează deocamdată aşa: Un tovarăş citeşte un ca­pitol, ceilalţi îşi iau note, iar pe urmă se discută ce a în­ţeles fiecare. Tovarăşul Niculae P. Ion, spunându-şi părerea,­­a­ arătat că „această broşură e minuna­tă, dar păcat că nu am citit-o mai demult, căci acum am şti mai bine să nu dăm vina unul pe altul atunci când greşim”. Iar tov. De­­zius Dumitru spune că el a înţeles din această broşură că critica trebue să fie tovă­răşească, şi să nu fie făcută cu patimă, înainte de citirea acestei broşuri unii tovarăşi, ca de exemplu tov . Dulamă Vasile, nu voia să înde­plinească nicio sarcină de Partid, iar dacă organiza­ţia de bază îl critica, se credea persecutat. După ce a studiat în grupă broşura „Critica şi autocritica”, tova­răşul a încetat de a mai crede că critica ce i s-a fă­cut a fost duşmănoasă, nu­mai pentru ca să-l „sape“, şi a pornit la muncă îndeplinind cu succes sarcina de agitator la sate, precum şi alte sar­cini de Partid. Nu nimai tovarăşul Dulamă s’a lămurit în această chestiune. Mai mulţi au tras învăţăminte că numai stu­diind şi frământând mate­rialul citit se pot îndrepta multe lipsuri care dăunează atât lor personal cât şi or­ganizaţiei de Partid. După ce au studiat această broşură, cele două grupe şi­­au propus să citească broşura „Principiul socialist al repar­tiţiei după muncă” de Dvor­­kin — socotind că aceasta le va fi de mare folos pentru a putea lămuri mai bine mun­citorii asupra noului sistem de salarizare. Atelierul „Centrala de E­­nergie” are o bibliotecă cu 150 volume, din care cele mai multe de literatură. Aproape fiecare volum a fost citit de doi-trei membri de Partid. Cele mai căutate cărţi sunt: „Atelierul de foc", care a fost citită de 15 tovarăşi din or­ganizaţia de bază. Apoi, o altă carte „Cuvân­tul maiştrilor" a fost citită de aproape toţi maiştrii din secţia respectivă care s-au înarmat cu unele metode pe care apoi le-au pus chiar în aplicare. Astfel, tov. Iscru Vasile, care este maistru, împreună cu alţi maiştri, au remarcat că foarte des sunt desfăcute şi aruncate o serie de garni­turi. Folosind una din expe­rienţele maiştrilor, indicată în carte, ei au studiat îmbiba­­rea acestor garnituri de la ca­zane într’o baie de ulei, pen­tru a putea fi folosite mai mult timp. Acest procedeu a avut ca rezultat o economie de timp de la 7000 la 3500 ore şi economie de 250.000 Iei, garnitura putând fi folo­sită încă 6 luni. In afară de metodele de ridicare a nivelului politic a­­ratate mai sus, mai sunt fo­losite şi alte metode, după nivelul corespunzător fiecărui tovarăş în parte , astfel, 3 tovarăşi din biroul organiza­ţiei de bază urmează regu­lat studiul individual al Isto­riei P. C. (b) al U.R.S.S., 2 tovarăşi urmează cursul seral, iar alţi doi tova­răşi — cursul de agitaţie. Toţi aceşti tovarăşi ajută în mod efectiv ca în şedinţele organizaţiei de bază să se lă­murească toate problemele ridicate de membrii de Partid. Organizaţia de bază „Uzina” mai are un număr de 15 a­­gitatori care sunt instruiţi de responsabilul cu propa­ganda şi agitaţia. Mai există însă chiar în biroul organizaţiei de bază tovarăşi care nu dau su­ficientă atenţie cititului, ca de exemplu, tov. Costică Gheorghe, responsabil orga­nizatoric. Tovarăşul a fost aspru criticat pentru aceasta, explicându-i-se rostul învă­ţăturii. De asemenea tov. Ră­­duţ Constantin, care cu toa­te că a urmat o şcoală d­e­ agitaţie, nu vrea să citească. Această atitudine este soco­tită de biroul organizaţiei de bază, că provine dintr’o stare de spirit înapoiată ba­zată pe neînţelegerea îndato­ririlor un­ui membru şi mai ales unui activist de partid. Aceasta i-a dus dealtfel şi la faptul că ei au început să ră­mână în coada activităţii or­ganizaţiei de bază. Asemeni stări de spirit trebuesc com­bătute cu toată energia, ele fiind adânc dăunătoare Par­tidului. In cadrul muncii de ridi­care a nivelului politic sunt încă multe de făcut in or­ganizaţia de bază „Uzina”. Este necesar ca tovarăşii din biroul organizaţiei de bază să dea exemplu personal în acest sens şi să fie mai con­secvenţi în această muncă, a­­trăgând pe toţi membrii din organizaţie să citească şi săi studieze cât mai mult. Tovarăşii trebuesc ajutaţi, arătându-li-se în mod precis ce cărţi şi broşuri să studieze. Nu e suficient ca să facem acest lucru în general. A re­comanda o carte bună co-­ respunzătoare nivelului unui tovarăş e numai o parte a­­ muncii. Trebuesc urmărite­­ roadele lecturii în munca­­ de toate zilele a tovarăşului respectiv. Această sarcină re­vine in mod special respon­sabilului cu propaganda şi a­­gitaţia. Din lipsurile muncii de ri­dicare a nivelului ideologic, politic şi cultural în cadrul organizaţiei de bază „Uzina“, rees şi lipsurile Secţiei de Pro­pagandă şi Agitaţie a Secto­rului, care nu a controlat şi ajutat suficient pe responsa­bilul cu propaganda şi agita­ţia din această organizaţie de bază. O altă lipsă a Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Sec­torului constă în aceea că însuşi colectivul secţiei viu studiază suficient şi aceasta se răsfrânge şi asupra mun­cii organizaţiei de bază. De aceea lichidarea acestor slăbiciuni şi lipsuri trebue să înceapă cu studierea mai a­­dâncă a marxism-leninismu­­lui în însuşi colectivul Secto­rului. Dacă vom şti să dăm o amploare mai mare muncii de ridicare a nivelului politic, atunci şi activitatea noastră în toate domeniile muncii de Partid va fi mai rodnică. iar sarcinile noastre vor fi mult mai uşor duse la îndeplinire. Ungureanu Savu Resp. Secţiei de Propagandă şi Agitaţie, Sectorul „23 August“ Bucureşti închiderea lucrărilor Congresului ei Crucii Roşii a R. P. R. Ziua a II-a Congresul Societăţii de Cruce Roşie a R. P. R. şi-a continuat ori lucrările. După discuţia asu­pra raportului general şi după ra­portul asupra gestiunii Comisiei Interimare, s’a trecut la desvol­­tarea şi discutarea raportului asu­pra proectului de Statut. Rapor­tul a fost făcut de directorul ad­ministrativ al Societăţii de Cruce Roşie a R. P. R. Gheorghe Flo­ren. Proect­ul de statut prevede că Cuvântarea iov. Expunând liniile principale ale planului Ministerului Sănătăţii pe anul 1950, tov. prof. dr. V. Mârza a arătat că cele mai importante acţiuni, la împlinirea cărora Cru­­­cea Roşie trebue să-şi dea con­tribuţia,­­sunt acele legate de com­baterea tuberculozei şi a mortali­tăţii infantile. Schiţând obiectivele principale in acţiunea de ocrotire­­ mamei şi copilului, vorbitorul a datari că se vor întrebuinţa toate jjloacele pentru întărirea şi înutţea dis­pensarelor, caselor de no­ri, cre­­şelor, centrelor de lap­t bucătă­riilor dietetice. Aceste stăţi sa­nitare vor fi sporite in sclai !n Şedinţa de după amiaas’a des­­chis la orele 17. A prezidat tov. Consiţa Cră­ciun. Delegatul Oaneş Ion prezentat raportul Comisiei de Stat, după care trecându-se la vgStatutul Societăţii de Cruce Roşii R.P­R a fost votat în unanimile Au fost aleşi apoi metrii nou­lui Comitet Central al Cfcii Roşii, compus din : Aiexe I­lie,tralid de război, Atomulesei Vasi munci­tor forestier, fizic­olal secre­tara filialei Roman,­urghelea Constantin, muncitor ceist Pia­tra-Neamţ; dr. Barbu Gael, prof C. Balm­uş, preşed­inui filialei Bucureşti, Constantimesi Etuca, preşedintele filialei Ineş. Con­stanţa Crăciun, preşedinte f,F.D.R., Chascany Iolanda, Fam­ Fiorea (Viteş-Satu Mare), Fadansolv Iacob, muncitor tipo­gr* Fiorea Gheorghe, responsabil sinistra­­tiv al Societăţii de Criz Roşie, Gardna Elisabeta, vădiri de răz­boi, Georgescu Mar­îa, rsponsa­­bila secţiei de infiltrmiert Socie­taţii de Cruce Roşie, Glea Ma­rian, asesor popular. It.­­ Ilies­cu Andrei, profesor la ţara de se va acorda o grijă deosebită sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In acest scop se va extinde în toată ţara reţeaua de puncte sanitare fixe, ducându-se lupta pentru prevenirea şi trata­rea bolilor şi pentru îndrumarea şi educarea sanitară a populaţiei rurale. Crucea Roşie va acorda dea­­semeni o grijă permanentă ma­mei şi copilului, mărind pentru aceasta numărul caselor d® naş­ profesor din. V. Mârza, cartierele muncitoreşti de la oraşe, precum şi în plaşi şi circumscripţii sanitare. Va funcţiona cel puţin câte un medic specialist în tu­berculoză şi în boli de copii, la fiecare dispensar din cartierele muncitoreşti şi de la reşedinţele de plasă. Pentru combaterea tuberculozei, s-au creiat de pe acum o serie de dispensare noui şi numărul lor va fi mărit. Nouile dispensare vor fi organe vii, legate de massă. Ele nu vor aştepta bolnavii, ci medicii şi surorile de la dispensare vor d­uce anchete în cartiere, în între­­prin­­deri, la sate, pentru descope­rirea bolnavilor, mergând la ei infirmiere, dr. Kopich Ana, vice­preşedintă­, filialei Cluj, Laza­re­an­u Mana, secretara filialei Ilfov, Lei­­bovici Săli, secretara filialei Neamţ, Muscalu Virginia, secretara filia­lei ,R. Sărat, Mariinaş Varvara, ţărancă muncitoare, asesor popu­lar, Meteş Ştefan, secretarul fi­lialei Bihor, muncitor ceferist, Dida M­ihalcea-Korcinschii, conduc­ătoa­­­rea secţiei de coordonare a So­cietăţii de Cruce I­oşie, Nedelcu­ Elena, secretara filialei Argeş, Neamţu Sabina, m­uncitoare la Gospodăria de Stat Stu­penii, Proş­­teanu Lucia, vicepreşedintă a fi­lialei Timişoara,­­ Păun Dumitru, invalid de război, tmincipior agricol, Constanţa Popescu-Doreanu, prof. dr. Roşea Alexandru, preşedintele filialei Cluj, Sekcărescu Matilda, secretara filialei Buzău, prof. univ. Săvulescu Alice, Şelaru Gheorghe, mare mutilat de război, Startoiu Elena, secretara filialei Bacău, Şerban Cristina, responsabila Sec­ţiei Centrale Culturale a Societăţii de Cruce Roşie, Sava Maria, Török Ciavrila, muncitor ceferist, preşe­dintele filialei Alba, Tenescu Dra­ga, Treistaru Irina, ţărancă mun­tere, şi ducând o acţiune susţi­nută pentru stăvilirea mortalită­ţii infantile. O altă sarcină prevă­zută în proectul de statut este grija pentru victimile războiului. In acest scop se va intensifica acţiunea de sprijinire şi îndru­mare a invalizilor şi văduvelor de război. După discuţiile care au urmat asupra noului statut, a luat cu­vântul tov. prof. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, ministrul Sănătăţii acasă, pentru a-i trata. Campania pentru vaccinarea anti-tubercu­­­loasă cu vaccin B.C.G. va fi inten­sificată. Şi aici, Crucea Roşie va putea da un sprijin preţios, pregă­tind cadrele necesare specializate. Tov. dr V. Mârza a încheiat exprimându-şi convingerea că So­cietatea de Cruce Roşie din R.P.R., transformându-se într-o puternică organizaţie de massă pusă în slujba poporului şi ur­mând marea experienţă a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii Sovietice, va corespunde rolului ei impor­tant, de a lupta pentru asigurarea sănătăţii poporului muncitor, fiind în acelaş timp un factor activ în lupta pentru apărarea păcii. ‘Crucii Roşii cito­are din Videle-Vlaşca, decora­tă cu „Ordinul Muncii“, Teodor Drăghici, secretarul filialei Călă­raşi, Erdösi Judita şi Ionescu Nă­­stase. Cenzori: Maria Ionescu, Pascu Ştefănescu şi S. Blumenfeld. Supleanţi: Rădulescu Ilie, Ma­ria Păcuraru­ şi Petre Diacon. Tov. Constanţa Crăciun a dat apoi citire Rezoluţiei Congresului care a fost adoptată în unanimi­tate. ■ . Rostind cuvântul de închidere a Congresului, tov. Constanţă Cră­ciun a subliniat că lucrările au fost rodnice şi că Societatea de Cruce Roşie va deveni din ce în ce mai mult o organizaţie activă în lupta pentru pace. „Înainte, — a spus d-sa în încheiere — pentru organiza­rea unei puternice munci de a­­­parare sanitară, de ridicare a nivelului sanitar al poporului nostru,, al muncitorilor noştri din fabrici şi uzine, al ţăranilor noştri muncitori, înainte pentru o viaţă fericită şi pentru bună stare, înainte pentru pace“. Alegrea Comittetu­i Central al SCÂNTEIA Nr. 1465 Scriitorul Jorge Amado a participat la o şedinţă de lucru a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii, din R. P. R. Marţi seara, marele scriitor brazilian Jorge Amado, care este membru în Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a luat parte la o şedinţă de lucru a Comitetului Perma­nent pentru Apărarea Păcii, din R.P.R. Academicianul Mihail Sado­­veanu, reprezentant al R.P.R. in Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Parti­zanilor Păcii, a urat oaspete­lui bun sosit. Prof. Pavel Dan, secretar general al Comitetului Per­manent pentru Apărarea Pă­cii, din R.P.R., a făcut o dare de seamă asupra activităţii Comitetului. Jorge Amado a făcut apoi o expunere asupra luptei pe care o duce poporul brazilian pentru pace şi independenţă. V­eri dimineaţă Jorge Amado a făcut o vizită la redacţia ziarului nostru. Oaspetele a fost primit de membrii comitetului de re­dacţie. Cu acest prilej, a avut loc o discuţie în cadrul căreia s au schimbat păreri şi informaţii cu privire la situaţia din ţara noastră şi la situaţia din Bra­zilia. Discuţia s-a desfăşurat într’o atmosferă tovărăşească. Azi in Capitală, mari serbări şi manifestaţii sportive ale pionierilor Astăzi, Joi 30 Iunie, C.C. al U.T.M. şi Comitetul Organizaţiei Capitalei U.T.M., organizează in parcurile: Naţional, Libertăţii şi grădina Botanică, mari serbări şi manifestaţii sportive ale pionierilor. Programul va cuprinde producţii artistice, plimbări în parc, expli­carea de către profesori a naturii înconjurătoare, citirea în colectiv a gazetei „Pionierul“. In cadrul programului sportiv, pionierii se vor întrece la alergări, sărituri în lungime şi în înălţime şi la vol­ley, deasemeni se vor orga­niza jo­curi, exerciţii de îndemânare, re­zistenţă, rapiditate. Dimineaţa se vor face întrece­rile pe serii, în cadrul detaşamen­telor, iar după amiază vor avea loc finalele. Aceste manifestaţii se vor desfăşura în tot cursul zilei. La festivităţi vor asista mem­brii „Sfatului Pionierilor“. in judeţele Gorj şi Mehedinţi se repara drumurile şi se construesc diguri EU. JIU (de la corespondentul nostru: Barbu Dinculescu).­­ Comitetul Provizoriu al judeţului Gorj a asigurat, potrivit planului său de lucru, aprovizionarea cu pietriş ciuruit a şosolii Milotea- Bujorăscu şi Filiaş-Petroşani. In defileul Jiului, la punctul Vişina, s’au început lucrările de cons­truire a două baraje de beton îm­potriva torenţilor. S’au transpor­tat toate bornele kilometrice pe distanţa Filiaş-Tg. Jiu şi s’au ter­minat lucrările de construire a digurilor de apărare dela punc­tele Jaleş şi Tismana. Pentru repararea şoselelor din judeţul Mehedinţi, Comitetul Pro­vizoriu Mehedinţi şi-a asigurat aprovizionarea cu 229 m.c. de piatră. In judeţul Tutova se refac spitalele şi dispensarele BARLAD, (dela corespon­dentul nostru). — Comitetul Provizoriu al judeţului Tutova a hotărît — in urma depla­sărilor pe teren — începerea lucrărilor pentru refacerea dispensarului T.B.C. din Bâr­lad, a spitalelor din comunele Murgeni şi Criveşti, precum şi a dispensarelor comunale din Bogdăniţa, Corodeşti, Zorleni şi Griviţa. In acest scop, s’a primit din partea Ministerului Sănătăţii suma de 1.624.000 lei. Deasemenea, s’au fixat locurile pentru construcţia a două noui dispensare in co­munele Unteşti şi Cotoroaia. Comitetul Provizoriu a luat iniţiativa să trimită de­ două ori pe săptămână medici de la centru in circumscripţiile sa­nitare, unde deocamdată nu există medic. La Bârlad a luat fiinţă o şcoală de îndrumătoare sani­tare, la care urmează regulat cursurile 25 eleve, fiice de muncitori și țărani muncitori. Cursurile au o durată de trei luni. Adunarea generală a col­hozului „Pobeda” (raionul Bogorodiţki, regiunea Tuia) avusese loc cu două săptă­mâni în urmă, deci mai ră­mâneau încă două săptă­mâni până la viitoarea adunare. Dat fiind că adu­nările generale se ţin în colhoz numai odată pe lu­nă, în răstimpul dintre două adunări, pentru rezolvarea unor chestiuni urgente, au loc aproape săptămânal consfătuiri de producţie. Conducerea colhozului a anunţat printr’un afiş cu litere de­ o şchioapă că se convoacă o consfătuire de producţie în sala de şedinţe din localul administraţiei colhozului. Au fost invitaţi în mod deosebit şefii de echipe şi de sectoare lucră­torii de la fermele de vite, colhoznicii fruntaşi şi alţii, începe consfătuirea tată-i , adunaţi în sală, cu toţii 30 de oameni. Pe feţele lor,zâmbetele priete­noase se împletesc cu ho­­tărirea şi dârzenia omului care ştie ce vrea. Iat-o printre ei pe Ana Glaşkina, preşedinta colhozului, de­putată în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. Pe pieptul ei străluceşte steluţa aurie de Erou al Muncii Socialiste. Mai sunt de faţă Dmitri Starţev şi Sîmion Gripkov, şi ei Eroi ai Muncii Socia­liste, Ana Cobaşova, şefă de echipă, şi alţi colhoznici fruntaşi. In numele conducerii col­hozul­, preşedinta Ana Glaşkina deschide şedinţa cu propunerea de a se dis­cuta rezultatele campaniei de insămânţări din primă­vară şi de a se hotărî apoi sarcinile cele mai urgente. După ce s-a aprobat această ordine de zi, preşedinta face un scurt raport asupra muncii agricole din primă­vara aceasta. — In primăvara aceasta, spune ea, s’a înteţit lupta pentru transformarea na­turii. Colhoznicii au plan­tat şi plantează neîntrerupt noui fâşii de păduri protec­toare, construesc bazine şi lacuri, fac asolamente de ierburi furajere, asigurând astfel creşterea rodniciei o­­goarelor. Fâşiile de păduri sădite în timpul acestei primăveri trec de 19 ha. O suprafaţă de 200 ha a fost semănată cu ierburi fura­jere. In încheere, Ana Glaş­kina stăruie asupra creşte­rii producţiei agricole şi dă drept pildă echipele Eroilor Muncii Socialiste, Dmitri Starţev şi Simion Gribkov. — Pe ogoarele lucrate de echipele lor, spune ea cu mândrie în glas, se dobân­desc 3.200 kg. grâne la hectar. Oare n’ar putea să se obţină aceeaşi producti­vitate şi pe ogoarele lu­crate de celelalte echipe ? Iată tocmai ceea ce aş vrea să discutăm acum, tovară­şi. Ce trebue să facem­ — după părerea voastră — pentru a strânge de pe toate ogoa­rele noastre colhoznice câte 3.000 kg. la hectar şi chiar mai mult? Cei de faţă au căzut pe gânduri. Se vedea pe chi­purile lor seriozitatea cu care chibzuiau pentru a putea da un răspuns cât mai bun şi cât mai folosi­tor colhozului. Prima care întrerupse tă­cerea, cerând cuvântul, a fost Ana Cobaşova, şefă de echipă. Colhoznicii fac propuneri — Tovarăşi, începu Co­başova cu un uşor tremur în glas,­­dar de îndată îşi recăpătă siguranţa şi grăi simplu, cu convingere, in­trând direct în miezul celor ce voia să spună) — Eu cred că nu folosim îndea­juns îngrăşămintele­­ mine­rale şi organice... Numai un pământ bine îngrăşat poate da o recoltă îmbelşugată. Acum, noi am terminat cu însămânţările, de aceea eu propun stăruitor să ne apu­căm de construirea unui rezervor pentru gunoi, în care se încapă, după soco­telile mele vreo 1800 tone. Unul câte unul, colhoz­nicii cer cuvântul. Colhoz­nica Maria Dimitrieva este de părere că ar trebui plan­tate încă două fâşii de pă­duri protectoare şi anume pe coama dealului unde, din pricină că vântul mătură zăpada, pământul nu păs­trează deajunsa umezeală, iar recolta e slabă. Dmitri Starţev vorbeşte despre creşterea productivităţii o­­goareler însămânţate cu ierburi. „Agrobiologia sovie­tică, spune, el, precum şi experienţa colhozurilor frun­taşe, ne arată că la asola­­mentul cu plante furajere, trebue folosite plante care să dea la o singură coasă — în mijlociu — câte 3.000 până la 5.000 kg. fân de pe fiecare ha. Ţinând seamă că plantele furajere au multe rădăcini, care îngra­şă pământul, reese că acolo unde vor fi asolamente cu plante furajere, va fi şi pământul mai roditor. Iată de ce, continuă el cu însu­fleţire propun să dăm o mare atenţie asolamentelor şi totodată să dăm ogoare­lor cantităţile necesare de îngrăşăminte minerale, pen­tru a obţine recolte mari la toate culturile... Şi astfel, rând pe rând, cei de faţă vin cu propu­neri ce au încolţit in min­tea lor nu de azi, ci sunt rodul experienţei fiecăruia, făcute zi de zi în munca pe ogorul colhoznic. După ce au vorbit toţi cei înscrişi la cuvânt, pre­şedinta colhozului arată învăţămintele ce au reeşit din această şedinţă, mul­ţumind colhoznicilor pentru preţioasele sfaturi ce le-au dat. ... Şi propunerile devin fapte Două zile mai târziu, con­ducerea colhozului a hotă­­rit la o şedinţă specială să se înceapă imediat cons­trucţia rezervorului de în­grăşăminte, stabilindu-se precis unde se va aduna tot gunoiul. Cu ajutorul şi sub îndrumările agronomului din colhoz, s’au luat măsuri speciale de îngrijire a ier­burilor vivace. Deasemeni, pe coama dealului s’a trasat linia pe care trebue să se înşirue fâşiile de păduri protectoare, a căror planta­re a şi început, ea se face cu ajutorul unor tractoare anume construite în acest scop de inginerii sovietici. Iată cu câtă dragoste şi cu cât interes iau parte colhoznicii la gospodărirea colhozului lor, ai cărui stă­pâni sunt cu toţii deopotri­vă. Luând cunoştiinţă de propunerile tuturor colhoz­nicilor şi sfătuindu-se cu ei, conducerea colhozului poa­te lua cele mai bune măsuri care să asigure propăşirea colhozului. Cu cât gospo­dăria colectivă va fi mai bogată, cu atât fiecare col­hoznic va avea un trai mai înstărit. O consfătuire de producţie în colhozul „Pofeeda“ Recomandăm agitatorilor următoarele materiale : — Articolul de fond. — Sâ intensificăm munca pentru ridicarea nivelului politic-ideologic în organi­zaţiile noastre de bază. (Pag. III) Pentru agitatorii din în­treprinderi : — Muncitorul Buciuc Petre dela uzinele Reşiţa lucrează în contul anului 1950. (Pag. I) Pentru agitatorii de la sate : — Mai multă atenţie pen­tru valorificarea produselor ţărăneşti prin cooperative. (Pag. II) 3­1' Cinci ani de la înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. O activitate care urmăreşte să făurească oamenilor o viaţă îndelungată şi sănătoasă roase rapoarte făcute de sa­vanţi renumiţi, ca A. D. Spe­­ranski şi P. F. Zoh­odovski, care au expus rezultatele teo­retice şi practice ale cercetă­rilor de până acum. Un loc important în activitatea Aca­demiei îl ocupă desvoltarea teoriilor marelui­ fiziolog Pav­lov, privitoare la „Enigmele creerului”. Membrii Academiei consacră deasemeni o deose­bită atenţie îmbunătăţirii continue a vieţii mamei şi co­pilului. Biochimia, in cadrul căreia se împletesc organic medicina şi chimia a realizat. Se împlinesc astăzi cinci ani rate, ce­­m m­­ar an m­aeanam de la înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. La 30 iunie 1944, Uniunea Sovietică se afla încă în plin război împotriva hitlerismului. Pretutindeni — în primele linii ca şi în spitalele din spatele frontului, pe lângă co­loanele nesfârşite de evacuaţi ce se întorceau în teritoriile de cu­rând eliberate, ce fuseseră pus­­tiite de sălbăticia hitlerista — ne­număraţi medici sovietici dădu­seră dovadă de un adânc patrio­tism. Crearea Academiei de Ştiinţe Medicale a însemnat o în­. . . „ . .. in ultimii ani în U.R.S.S., suc­(In.fa pentru om — preocuparea principala însemnate care au dus la o medve im Academia de Ştiinţe Medi­cale a U.R.S.S. lucrează după un plan precis, amănunţit şi care ţine seama de necesită­ţile şi sarcinile generale indi­cate de planul cincinal. Ea coordonează şi îndrumă acti­vitatea savanţilor medicinişti sovietici care lucrează la ela­borarea unui ansamblu de măsuri, menite să prevină îmbolnăvirile, să contribue la călirea morală şi fizică a oa­menilor sovietici. Una din trăsăturile cele mai caracteristice ale ştiinţei me­dicale sovietice constă în am­ploarea pe care a luat-o în U.R.S.S., medicina muncii, am­ploare ce nu are seamăn în nicio altă ţară din lume. Aca­demia de Ştiinţe Medicale a­­cordă o deosebită atenţie pro­blemelor prevenirii şi comba­terii bolilor profesionale, în­treaga activitate a Academiei de Ştiinţe Medicale stă sub semnul luptei neîncetate pen­tru a făuri oamenilor o viaţă îndelungată şi sănătoasă. Una din problemele centrale desbătute la sesiunea a V-a a Academiei, (ţinută la sfârşitul anului trecut) a fost acces­­a întăririi organismului pentru descoperirea şi prepararea a numeroase medicamente pen­tru combaterea bolilor infec­­ţioase interne, cununare­a acestei activităţi pre­cum şi a întregii desvoltări a medicinii din U. R. S. S. în toţi anii Puterii Sovietice. * Academia de Ştiinţe Medicale din U.R.S.S. a preluat şi duce mai departe, desvoltându-le, tra­diţiile valoroase ale ştiinţei me­dicale ruse, care s-a înscris în istoria ştiinţei încă înainte de Re­voluţia din Octombrie prin reali­zările minunate ale unui şir de savanţi progresişti renumiţi. Sunt bine cunoscute numele lui Piro­gov, Secenov, Mecinicov, Gama­­lea, Botkin, Pavlov şi mulţi alţii.­­ sovietice a putea preveni şi rezista di­feritelor boli. Această proble­mă a fost tratată în nume-Ştiinţa medicală sovietică s-a desvoltat în lupta împotriva teo­riilor ştiinţifice medicale bur­gheze. Cât de impresionantă este dragostea cu care savanţii sovietici desvoltă tradiţiile mari­lor lor înaintaşi ruşi şi cât de res­pingătoare este nimicnicia cosmo­politismului ştiinţific, propovăduit de purtătorii de cuvânt ai ştiinţei burgheze. Ascu­nzându-se sub teoria cosmopolită a „ştiinţei fără patrie“, monopolişti americani, fa­bricanţi de arme atomice nu s’au sfiit să angajeze savanţi hitlerişti, ca să lucreze in întreprinderile a­­tomice secrete ale Wall­ Streetului. Dar aceiaşi monopolişti au convins Departamentul de Stat al U.S.A. să refuze aşezămintelor ştiin­iifice din alte ţări anumite materiale şi preparate, care se fabrică la ei în cantităţi mari. Printre acei care au fost refuzaţi se afla­­şi Irene Jolliot-Curie, unul din cei mai de seamă savanţi progresişti ai zilelor noastre. I s’a refuzat tocmai o substanţă pe care ea însăşi o des­coperise. E limpede că interesele monopoliştilor americani, care sunt astăzi la putere îri U.S.A. îi leagă pe aceştia şi pe lacheii lor din do­meniul ştiinţei mai curând de na­zişti decât de adevăraţii mari crea­tori ai timpului­­nostru. Iţr Uniunea Sovietică situaţia este cu totul alta. Intemnen­indu-se pe realizările ştiinţei ruse înaintate, trăgându-şi seva, tăria întreagă, din orânduirea so­cialistă şi folosind tot ce e bun şi valabil din ştiinţa progresistă apu­seană, ştiinţa medicală sovietică este o mândrie şi o binefacere pentru întreaga omenire munci­toare. Oamenii ştiinţei medicale din R.P.R. au înaintea lor pilda mă­reaţă a Academiei de Ştiinţe Me­dicale a U.R.S.S. Urmând această pildă, folosindu-se din plin de ex­perienţa sovietică, savanţii noştri vor putea contribui într'o măsură din ce în ce mai însemnată la construirea socialismului în ţara noastră, la lupta pentru o viaţa mai bună, la lupta pentru pace. Jt cd ic hm Soviet ii a întregii omei r* — o mândrie iri muncitoare „Lupta pentru pace a popoarelor“ Conferinţa rostită eri­ mic după amiază în sala Aro marele scriitor brazilian Jorge A­­mado, membru în Comitetul Per­manent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a ţinut o Con­ferinţă cu titlul: „Lupta pentru pace a popoarelor“ Conferinţa a avut loc sub aus­piciile Comitetului Permanent pen­tru Apărarea Păcii, din R.P .. Au fost de faţă: acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, prof. Traian Săvulescu, preşedinte­le Academiei R.P.R., tov. Fiorica Mezincescu, ministru adjunct al Învăţământului Public, tov. C. l­e­­pădatu, membru în Comitetul E­­xecutiv al C.G.M., precum şi un numeros public alcătuit din oameni ai muncii manuale şi intelectuale din Capitală. Jorge Amado a transmis sa­lutul poporului brazilian, al clasei muncitoare din Brazilia şi al Par­tidului Comunist Brazilian, către poporul muncitor din ţara noastră. Conferenţiarul a arătat apoi sta­rea de mizerie şi asuprire în care este ţinut poporul brazilan de că­tre actualii conducători ai ţârii, slugi ale imperialiştilor nordameri­­cani. Chiar în timpul războiului antihitlerist, când Brazilia făcea parte din Naţiunile Unite, clasele exploatatoare din Brazilia împiedi­cau poporul brazilian să cunoască măreţele succese militare ale Ar­matei Sovietice, precum şi uria­şele realizări şifaptuite în Ţara Socialismului. Azi, mai mult ca ori­când, presa burgheză braziliană vândută imperialiştilor calomniază Uniunea Sovietică şi ţările de de­mocraţie populară, scornind cele mai neghioabe minciuni spre a În­tuneca minţile oamenilor muncii din Brazilia. Dar campania lor plină de ură nu-şi atinge scopul. Clasa munci­toare braziliană, condusă de Parti­dul ei de avant­gardă, devine din ce în ce mai conştientă de mă­reţul edificiu al socialismului pe care l-au înălţat oamenii sovietici şi de înfăptuirile popoarelor din democraţiile populare care cons­truesc socialismul. In massele mun­citoare din Brazilia pătrunde tot mai mult dragostea pentru Uniu­nea Sovietică şi pentru genialul ei conducător, marele Stalin. Amado povesteşte întâmplări la care a asistat şi din care apare limpede dragostea oamenilor mun­cii din Brazilia pentru Ţara Socia­lismului. Amado spune apoi: „Cârmuitorii de azi ai Braziliei vorbesc despre „civilizaţia“ occidentală, dar po­porul brazilian ştie că „civilizaţia occidentală“ însemnează pentru ţara noastră 70%% din populaţia ţării analfabetă, însemnează închi­sori pline de cei mai buni fii ai poporului, mortalitate infantilă, mi­zerie, foame, însemnează domnia unui pumn de exploatatori în timp ce milioane de ţărani n’au­­aiciun petec de pământ, însemnează ro­bie, pierderea independenţei naţio­nale şi un guvern impus de De­partamentul de Stat al U.S.A., iată ce este pentru poporul brazilian „civilizaţia occidentală“. Jorge Amado vorbeşte apoi des­pre uriaşa mişcare pentru pace care se desfăşoară în întreaga lu­me, mişcare în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică, şi subliniază faptul că impunătoarele congrese pentru pace care au avut loc la Wroclaw şi la Paris- Praga au arătat voinţa hotărîti a popoarelor de a zădărn­ici provo­cările instigatorilor la un nou răz­boi. Conferenţiarul vorbeşte apoi despre lupta îndârjită a poporului brazilian pentru pace, împotriva uneltirilor conducătorilor Braziliei — slugi ale imperialismului ame­rican —■ care ar vrea să-l împingă într’un război împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democra­ţie populară. Amado îşi inches cuvântarea spunând: „Sunt sigur că popoarele lumii vor câştiga lupta pen­tru pace şi vor face să se prăbuşească planurile provo­catorilor la un nou război. Poporul meu nu va lua nici­­­­odată armele împotriva voa­stră sau împotriva Uniunii Sovietice. Adunarea s’a încheiat într’o at­mosferă entuziastă, publicul acla­mând îndelung Uniuinea Sovieti­că, conducătoarea luptei pentru pace a popoarelor, și pe marele Stalin, în sala „Aro" de ca­tre marele scriitor brazilian Jorge Amado

Next