Scȃnteia, august 1949 (Anul 18, nr. 1492-1516)

1949-08-01 / nr. 1492

Ajutorii! Statului—îndemn la muncă pentru înflorirea gospodăriilor agricole colective Printr’un decret al Prezidiului Marii Adu­nări Natio­nale, s’a a­­probat în­fiinţarea pri­melor cinci gospodării a­­gricole^ colective din ţara noastră. Astăzi are loc în tară inaugurarea a încă zece gospodării colective. Odată cu organizarea primelor gospodării a­­gricole colective, ţăranii săraci şi mijlocaşi din tara noastră, conduşi şi în­drumaţi de clasa muncitoare în frunte cu Partidul Mun­citoresc Român, au făcut primul pas înspre o agricul­tură nouă, socialistă, capa­bilă să asigure creşterea continuă a recoltelor în fo­losul întregului popor mun­citor, în folosul desvoltării şi întăririi Patriei noastre. Prin organizarea primelor gospodării agricole colective, ţăranii săraci şi mijlocaşi din tara noastră încep să pă­şească pe calea care îi va duce la isbăvirea din sărăcie şi din exploatarea chiabu­rilor, care îi va duce spre o viafă îndestulată şi lumi­noasă. Pe acest drum, cu multi ani în urmă, au păşit cei dintâi în lume, ţăranii sovietici sub conducerea ma­relui Partid al lui Lenin şi Stalin. Numai pentrucă au mers pe acest drum, al unirii micilor gospodării ţărăneşti în mari gospodării colective, având ajutorul puternic al Statului Sovietic, ţăranii colhoznici au putut termina pentru totdeauna cu mizeria şi întunericul, cu sângeroasa exploatare chiaburească, cu­­cerindu-şi, prin munca lor rodnică, un trai fericit. Lu­minoasa experienţă a ţără­nimii sovietice călăuzeşte astăzi primii paşi spre feri­cire ai ţăranilor noştri mun­citori care au hotărît să-şi alcătuiască gospodării colec­tive. Primele gospodării agri­cole colective sunt rodul a­­lianţel clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, sunt rodul politicii Partidului de sprijinire consecventă a ţă­rănimii sărace şi mijlocaşe, de apărare hotărîtă a inte­reselor sale împotriva ex­ploatării şi jafului chiabu­­resc.- Parţidul şi Guvernul ştiu insă că tinerele noastre gos­podării colective au şi vor avea multe greutăţi de în­vins. Nu este uşor să-ţi în­­temeezi o gospodărie nouă, mare şi rodnică. Ţăranii muncitori, care de amar de arii au trăit sub apăsarea nemiloasă a exploatatorilor, neputându-şi niciodată în­zestra cum se cuvine gospo­dăriile lor, nu au putut aduce acum în gospodăriile colec­tive toate ceie necesare pen­tru bunul lor mers. Pentru a-şi putea întemeia aceste gospodării colective, ţăranii muncitori au nevoe de sprijinul Statului. Statul, condus de clasa muncitoare in frunte^ cu Partidul, nu pregetă^ să dea acest sprijin gospodăriilor agricole co­lective. Prin hotărîrea Con­siliului de Miniştri, se trec din patrimoniu! Statului, în folosinţa pe veci a gospodă­riilor agricole colective, o serie întreagă de bunuri im­portante. Astfel Gospodăria Agri­colă Colectivă „Tractorul Roşu“ din corn. Luna de Jos- Cluj, primeşte în folosinţă veşnică 65,30 ha. teren a rabil, clădirea pentru insta­larea administraţiei gospo­dăriei, clădirea pentru ate­liere şi locuinţă, o seră cu flori, o magazie de cereale, un grajd pentru vite şi un coteţ pentru porci. Tot aşa şi celelalte patru gospodării agricole co­lective înfiinţate până acum primesc din partea Statului bunuri^ preţioase. Această măsură dovedeşte încă odată cât de mare este grija pe care clasa muncitoare con­dusă de Partid — şi Statul celor ce muncesc — o poartă ţărănimii sărace şi mijlo­caşe, ajutând-o cu tărie în lupta pentru o viaţă mai bună. Ţăranii muncitori in­traţi în gospodăriile colec­tive nu sunt lăsa{i la voia întâmplării să se iupte sin­guri cu toate greutăţile în­ceputului, ci ei sunt frăţeşte ajutaţi, dându-li-se piământ din rezervele Statului, clădiri necesare gospodăriei colec­tive, credite şi altele. Nu este pentru întâia oară că Statul democraţiei popu­lare vine în sprijinul ţără­nimii muncitoare. De când conducerea ţării a fost pre­luată de către clasa munci­toare în frunte cu Partidul ei, an de an, în diferite o­­cazii, ţăranii săraci şi mij­locaşi s’au putut convinge de grija pe care Statul nou o poartă ţărănimii munci­toare. Restituirea pământuriloi jefuite de chiaburi în timpul secetei, ajutoarele cu seminţe şi credite, sprijinul dat prin tractoare şi maşini agricole, politica impozitelor şi a co­lectărilor, sunt tot atâtea do­* 6 PAGINI 4 LEI ) SERIA III ANUL XVIII No 1492 vezi că, în ţara noastră, ţă­ranii săraci şi mijlocaşi se bucură de ocrotire şi sprijin. Măsura luată de Gu­vern de a ajuta masiv pri­mele gospodării agricole colective, izvorăşte tocmai din politica pe care Partidul nostru o duce, de a întări a­­lianţa cu ţărănimea munci­toare, de a o ajuta pe a­­ceasta să-şi cucerească o viaţă mai bună. Aceasta nu înseamnă însă, că de acum înainte, numai gospodăriile colective se vor bucura de sprijinul Statului. Politica Partidului este de a sprijini puternic gospodăriile ţărani­lor săraci şi mijlocaşi, ca să poată dobândi recolte mai bune, ca să poată aduce mai mari foioase. In raportul prezentat la şedinţa plenară a C. C. al P.M.R. din 3—5 Martie, tov. Gh. Gheorghiu-Dej spune : „Trebue accentuat că al­cătuirea gospodăriei agri­cole colective va avea ioc nu pe baza ruinării şi dis­trugerii! gospodăriilor mici şi foarte mici, nu pe calea luptei cu ele, ci pe calea ri­dicării economice, a ridică­rii lor la un nivel mai înalt a! tehnicii, culturii şi orga­nizării lor. Gospodăria co­lectivă nu se opune gospo­dăriilor individuale mijlo­caşe şi sărace ca o forţă duşmană lor, ci li se alătu­ră şi constitue un ajutor pentru ele, un exemplu de J superioritate a gospodăriei! mari, un îndemn de unire ■ treptată a lor în gospodării mari*'. j Aceasta înseamnă că gos­podăriile ţăranilor săraci şi mijlocaşi1» se vor bucura şi de aci înainte de sprijinul t puternic al Statului, căci politica pe care Partidul no­stru o duce este aceea de a înlesni traiul ţărănimii muncitoare şi de a o apăra împotriva exploatării chîa­­bureşti. In faţa ţăranilor uniţi în gospodării agricole colective se pune sarcina de a folosi cu mare chibzuială ajutorul Statului în vederea întăririi şi desvoltării gospodăriilor colective. Dar. mai presus de toate, este nevoie ca ţă­ranii din gospodăriile colec­tive să înţeleagă că, numai munca lor, bine organizată, după metode ştiinţifice, fă­cută cu tragere de inimă, poate duce ia înflorirea gos­podăriei colective şi la îm­bunătăţirea treptată a vieţii celor ce muncesc în ea. Oricât de mare ar fi ajuto­rul Statului, acesta nicio- i dată nu poate fi deajuns pentru ca gospodăria colec-, ilvă să dea roadele aşteptate pentru membrii săi. Munca ţăranilor este aceea care hotărăşte soarta gospodăriei colective. Vor munci oame­nii bine şi cu spor, atunci vor dobândi recolte bogate şi vor trăi mai bine. Nu vor munci bine, se vor lăsa pe tânjaiă, vor irosi fără chib-: zuială ajutorul Statului, a­­tunci recoltele vor fi slabe şi veniturile fiecăruia vor fi j neîndestulătoare. Datoria fiecărui ţăran din gospodă­riile colective este să mun­cească cu avânt, după me­­’ode care asigură rod m; : bogat, să facă economii, să | nu risipească bunurile gos-: podăriei, ci să Ie păzească j ca ochii din cap. lată, o: pildă frumoasă în această j privinţă ne-au şi dat-o ţăra­nii din Gospodăria Colectivă „Ogorul Roşu“ din Laslea- Târnava Mare. Acolo se fă­cuse întâi un plan de cre­dite în valoare de 400.000 lei pentru amenajarea unor clădiri şi pentru cumpărarea a 5 scroafe de rasă. Apoi, oamenii s’au gândit că a­­cest împrumut ar putea fi redus la 290.000 lei. Iar în adunarea generală a mem­brilor gospodăriei colective, ţăranii au hotărît să înpru­­mute deia Stat numai 250.000 lei, socotind gospo­dăreşte că, anumite lucrări ei le vor putea face fără cheltuială de bani, folosind mijloacele lor proprii. Pe bună dreptate, ţăranii din Gospodăria Colectivă „Ogo­rul Roşu“ s’au gândit că, e­­conomisind bani, făcând mai puţine împrumuturi şi mun­cind cu sârg, ei vor putea pune temelii trainice gospo- j dăriei lor colective. Ajutorul puternic pe care Statul îl dă gospodăriilor co-1 lective trebue să fie un în- J demn la muncă şi la luptă pentru întărirea şi desvolta­­rea continuă a acestor gos-1 Dodării. Să lucrăm cât mai bine pământul gospodăriei, să îngrijim cât mai bine vi­tele gospodăriei şi uneltele de muncă, să folosim în cea mai largă măsură îndrumă­rile pe care ni le dă ştiinţa agrotehnică, să păzim toate bunurile gospodăriei, să în­trebuinţăm cu grijă fondu­rile gospodăriei, să facem cât mai multe economii. Numai aşa vom pune teme­lii trainice gospodăriilor co­lective şi vom asigura înflo­rirea lor. Numai aşa ţăranii din gospodăriile colective se vor putea bucura de roadele îmbelşugate pe care agricul­tura socialistă le oferă oa­menilor, Luni 1 Aiiţfust 1949 PROLETARiDlN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAI- CITIŢI IN CORPUL ZIARULUI: CALATOWA IN U.R.S.S. NE-A ADDS UN MARE FOLOS. de Nesia Petre ^ membru în delegaţia de ţărani muncitori români în U.R-S.S. (Pag. 2-a) .Viata de Partid : ORGANIZAŢIA DE BAZA A UNEI GOSPODARII AGRICOLE DE STAT. (Pag. 3-a) SÂNGEROASA TEROARE ANTIPOPULARA A BANDEI LUI TITO. (Pag. 3-a) „SUPLIMENTUL DE DUMINICA”. (Pag. 4—5) In cinstea zilei de 23 August „200 tone produse petrolifere peste plan“ Acesta este angajamentul muncitorilor şi tehnicienilor dela rafinăria „Vega“-Ploeşti PLOEŞTI (prin telefon dela Al. Drăghicescu). — In ziua de 28 Iulie a avut loc la ra­finăria de petrol ,,Vega" a soc. „Sovrompetrol", un meeting în cadrul căruia muncitorii, teh­nicienii, inginerii şi funcţiona­rii şi-au luat angajamente con­crete în cinstea zilei de 23 Au­gust, drept răspuns la chema­rea tovarăşilor lor dela schela Muntenia Câmpina, uzinele „Vulcan" Bucureşti şi fabrica de stofe „Partizanul Roşu"­­Br.işov. Muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii şi-au luat angajamentul ca până la 23 August să dea 200 tone pro­duse petrolifere peste progra­mul de prelucrate, să producă 50 tone smoală peste program, să realizeze planul de fabrica­ţie a desemulsionantului, să re­ducă preţul de cost cu 41 lei pe tona de (iţei şi consumul de combustibil cu 150 tone, să realizeze un plus de 85 tone produse petrolifere, prin micşo­rarea pierderilor; să termine şi să pună in funcţiune bazinul de amestecat No. 2 să insta­leze 3 noui tancuri de gazo­lină, etc. ,Vom realiza programul pe luna August cu 8 zile înainte de termen" — răspund minerii dela Comăneşti La chemarea lansată de că­tre muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii dela schela „Mun­tenia" Câmpina, uzinele „Vul­can" Bucureşti, „Partizanul Roşu" Braşov, au răspuns cu acelaş entuziasm şi minerii ba­zinului carbonifer Comăneşti. In răspunsul lor. minerii dela Comăneşti spun printre altele: „Noi, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din bazinul car­bonifer Comăneşti, răspundem cu drag chemării tovarăşilor noştri din cele 3 întreprinderi şi ne luăm angajamentul să dăm un avânt şi mai mare în­trecerii socialiste, pentrucă ast­fel să realizăm programul de producţie pe luna August 1949, cu 8 zile mai de vreme, adică până în ziua de 23 August, ziua eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist, de către glorioasa Armată Sovietică. ' înainte pentru realizarea pro­gramului de producţie, pe luna August, pasă în ziua de 23 August!". Angajamentele muncitorilor dela „Textila - Buhuşi' La fabrica „Textila-Buhuşi”, muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii şi-au luat următoarele angajamente în cinstea zilei de 23 August: ridicarea productivităţii mun-Şi in alte întreprinderi din ţară muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii au răspuns cu acelaş entuziasm chemării la întrecere, luân­­du-şi angajamente concrete în legătură cu îndeplinirea programului de producţie pe luna August cu 8 zile mai cil cu 2%, realizarea de eco­nomii cu 5®/» mai mari decât în trimestrul II. Deasemeni, secţia filatură Sud va realiza cu 3(FIo mai multe fire pe zi faţă de producţia zilnică din Alte răspunsuri devreme. Au răspuns astfel: muncitorii dela Atelierele Pa­­las-Constanţa, minerii dela carbonifera „Vulcan”-Braşov, salariaţii uzinei „Ciocanul” jud. Severin, textiliştii fabri­cii „Transilvania” - Cisnădie, turnătorii uzinelor „Bela trimestrul II; filatura Nord cu 47V» mai multe fire, fila­tura Nouă cu 50°l• mai multe, secţia de preparat a ţesătoriei cu 4Vh>, etc. Brainer”, minerii exploatării de cărbuni Codlaa-Braşov, salariaţii fabricii de hârtie şi celuloză „Steaua Roşie”-Ba­­cău, textiliştii dela „Galia”, muncitorii şi tehnicienii dela unitatea „IPEIL“ jud. Neamţ, etc. Solemnitatea dela Ateneul R. P.R* cu prilejul centenarului morţii marelui luptător şi poet revoluţionar maghiar Alexandru Petőfi Aseară a avut loc în sala Ate­neului R.P.R., comemorarea a 100 de ani dela moartea luptătorului şi poetului revoluţionar maghiar Alexandru PetSfi, sub auspiciile Institutului Român pentru Rela­ţiile Culturale cu Străinătatea. Uniunii Scriitorilor din R.P.R. şi Uniunii Populare Maghiare. Au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., membri ai Guvernu­lui ,ai Corpului Diplomatic, nu­meroşi reprezentanţi ai vieţii cul­turale, ai organizaţiilor de massă, etc. Solemnitatea s’a deschis cu Im­nul Republicii Populare Ro­mâne, Imnul Republicii Maghiare şi Imnul Uniunii Sovietice. Tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., şi-a desvoltat apoi conferinţa „100 de ani dela moartea lui Alexandru PetSfi“. Sfârşitul lui PetSfi, la 31 Iulie 1849, pe câmpul de bătălie dela Albeşti, lângă Sighişoara — a spus conferenţiarul — dă vieţii poetului, căzut pentru cauza liber­tăţii, o strălucire de mare eroism revoluţionar. A murit atunci un dârz şi mare luptător al Revolu­ţiei maghiare din anul 1848. In continuare conferenţiarul a amintit comunitatea de idei dintre PetSfi şi Bălcescu, ambii mili­tând pentru lupta comună a tutu­ror popoarelor asuprite. Existenţa lui PetSfi este un strălucit exemplu al indestructibilei unităţi dintre om şi opera sa. A­­Icxandru PetSfi s’a născut într’un mediu sărac, a îndrăgit poporul, limba şi arta lui şi a văzut lim­pede că lumea este împărţit! în colibe şi palate. încă din anul 1844, de când a început să scrie mai intens, fiecare vers al său a fost pus tn slujba poporului asu­prit, în slujba Revoluţiei care se apropia. El a devenit făclia Revo­luţiei, scriind simplu, tăios, vor­bind despre viaţa şi suferinţele poporului şi despre ticăloşia ex­ploatatorilor. Cântecul lui PetSfi a înflăcărat massele. Când peste Republica abia născută s’au abătut nori grei. poetul şi-a încins sabia şi a plecat la luptă, luptând în acelaş timp cu versul său Înflăcărat, pentru libertate, bunul cel mai sacru al omenirii. Pentru ca oamenii revoluţiei să poată veni cu steaguri roşii pe câmpul unde a căzut PetSfj şi ceilalţi eroi cari au murit pentru libertatea popoarelor — a spus vorbitorul — au trebuit să treacă aproape 100 de ani. Au trebuit să vin! Armatele eliberatoare Sovie­tice, să doboare hitlerismul sân­geros şi să ajute clasa muncitoare şi poporul muncitor în lupta lor pentru progres, democraţie şl so­cialism, pentru ca acolo unde altă­dată domnea vrajba între popoare şi crunta exploatare a oamenilor muncii de către moşierimea şj burghezia hrăpăreaţă, să se nască o lume nouă în care PetBfi sa poată fl sărbătorit aşa cum se cuvine. Astăzi PetBfi este şi al nostru, al tuturor popoarelor care luptă pentru libertate, pentru pace şi pentru construirea socialismu­lui, împotriva imperialismului a­­merican şi englez care tind ia dominaţia mondială. Dacă astăzi, când la 100 de ani dela moartea sa, li cinstim me­­moria, PetBfi ar putea să vadă ţara sa şi raporturile paşnice din­tre naţiunile care pe timpul său erau asmuţite una împotriva alteia, — şi mal ales dacă ar pu­tea vedea cât de puternică este şi cum creşte tabăra popoarelor care în frunte cu Uniunea Sovie­tică luptă pentru pace şi pentru libertatea lumii. — atunci ar spune că nici visurile sale n’au fost de­şarte, nici lupta sa zadarnică, a Încheiat conferenţiarul. După conferinţă a urmat un bo­gat program artistic. Actori al Teatrului Armatei şi al Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş au recitat versuri din epoca lui PetBfi, iar Orchestra Radio a executat un program muzical. Ziua feroviarilor sovietici Alte două vapoare sovietice încărcate cu bumbac au sosit în portul Constanţa In zilele de 28 şi 29 Iu­lie cri. au sosit în portul Constanţa doua vapoare sovietice, aducând o im­portantă cantitate de bum­bac brut pentru industria noastră textilă. Echipele de muncitori «Un Sindiccrtul Port-Trans­port, «zu început imediat descărcarea bumbacului. Hom luată de Prezidiul Academtei Republicii Populare Mne neutru comemorarea e 100 de an! dela moartea marelui poet maghiar M In şedinţa sa din 28 Iulie 1949, Prezidiul Academiei Republicii Populare Române a hotărît să comemoreze, în şedinţă solemnă, pe marele poet maghiar şi înflă­cărat luptător revoluţionar pentru libertatea popoarelor. Alexandru Petőfi, dela a cărui moarte s’au împlinit 100 de ani. In această şedinţă solemnă de comemorare, care se va ţine în cursul sesiunii viitoare, acad. Barbu Lăzireanu va face o co­municare despre poetul şi luptă­torul revoluţiotiar Petői!. Şedinţa solemnă hotărîtă de Prezidiul Academiei Republicii Populare Române, va încununa cu omagiul celui mai înalt tor de ştiinţă şi cultură al ţării, mani­festările închinate de poporul muncitor şi Instituţiile de culturi din Republica Populară Români marelui luptător revoluţionar şl genialului poet Alexandru Petőfi. Feroviarii din U.R.S.S. muncesc şi ei fără preget pen tru împlinirea planului cinci­nal în patru ani. Ei măresc neîncetat viteza locomotivelor şi luptă cu energie pentru un regim de strictă economie. Locomotivele construite în Ţara Socialismului nu au pereche în lume. U.R.S.S. este o mare putere feroviară. In clişeu: Cei mai buni mecanici de locomotivă dela Depoul de Locomotive din Mos­cova: I. Chireev, V, Blajenov, G. Crasilnicov, S. Voinov şi A. Jarinov. __________ Budapesta se pregăteşte pentru Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului De luni de zile Budapesta, Capitala Republicii Ungare e în fierbere. Mii şi mii dc tineri din fabrici şi uzine, din şcoli şi universităţi, muncesc în orele lor libere, cu elan sporit pen­tru a da Capitalei lor o în­făţişare cât mai sărbătorea­scă, pentru a asigura o cât mai bună găzduire Festpvalu. lui şi Congresului Mondial al Tineretului. Tinerii lucrează panouri, lozinci, steaguri, imense ghir­­lănzi de flori şi verdeaţă. Cu ele vor împodobi oraşul şi vor întâmpina pe reprezen­tanţii tineretului din întrea­ga lume cari vor veni să săr­bătorească între 14 şi 28 Au­gust, în cadrul grandiosului „Festival Mondial al Tinere, tului", lupta lor comună pen tru apărarea păcii. Şantierul tinereţii Peste 10.000 de delegaţi, reprezentanţi ai tineretului din 70 de ţări se vor întâlni în Capitala Republicii Unga­re. Ei vor arăta lumii întregi hotărîrea lor dârză, voinţa de nesdruncinat a tinerilor din lumea întreagă de a lupta împotriva imperialiştilor an. glo-americani, aţâţători la noui războaie. întregul oraş e un imens şantier al tinereţii. Iată uria­şa piaţă a Eroilor Libertăţii. In spatele ei se află Crângul Orăşenesc. Aici tinerii, lao­laltă cu muncitorii, lucrează de zor. In cântecul loviturilor de ciocan se înalţă un uriaş cinematograf în aer liber, o mare terasă de beton pentru echipele de dansuri, trei po­­dium-uri pentru orchestre, se construesc mai multe tere­nuri de sport. Imbătrânitul Castel Medie­val care de sute de ani îşi oglindeşte silueta inegrită de vremi în apele limpezi ale lacului din mijlocul crângu­lui, îmbracă şi el o haină nouă, de sărbătoare. El va adăposti o expoziţie a publi­caţiilor de tineret din lumea întreagă. In spatele castelu­lui, printre arbori şi flori, se ridică pavilioanele Expoziţiei Mondiale a Tineretului. In curând aieele de aci vor fi însufleţite de forfota zecilor de mii de vizitatori veniţi să vadă aspecte ale vieţii de muncă şi luptă pentru pro­gres a tineretului din lumea întreagă. -Pe insula Margareta Nu există colţ în Capitala Ungariei care să nu freamă­te de o activitate intensă Scăldată în apele Dunării, umbrită de arborii ei seculari, insula Margareta este cel mai frumos loc de recreaţie al Capitalei maghiare. Lucră­rile de pe insulă sunt în toi. Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi Consiliul de Miniştri au aprobat înfiinţarea de Gospodării Agricole Colective Cu bazinele ei încăpătoare, cu tribune pentru mii de spectatori, insula Margareta va fi locul de întâlnire al amatorilor de sporturi nau­tice. Dar amatorii de sport vor avea de ales. Cei care preferă football-ul, basket-ul sau con­cursurile atletice, vor părăsi oraşul, se vor îndrepta spre Nord-Vestul ţării, pe şoseaua care duce spre Mişcoiţ. Pe acest drum, vor ajunge la un uriaş şi modern stadion: Cele aproape 70.000 de locuri ale stadionului vor fi neincăpâ­­toare pentru a cuprinde u­­riaşul fluviu de oameni ce se va revărsa într’aci. Pe sta­dionul acesta, ridicat pe ruinile fumegânde lăsate cu patru ani in urmă de arma­tele hitlerisţe gonite de glo­rioasele Armate Sovietice, se vor desfăşura, in cadrul Fes­tivalului Mondial al Tinere­tului Democrat, concursurile şi jocurile mondiale univer­sitare ale Uniunii Internaţio­nale a Studenţilor. Ştafetele $i caravanele păcii Dir nu numai tineretul maghiar se pregăteşte pen­tru această măreaţă mani-M. Marineanu (Costífflttf* P yWe cat» *-*-*> Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române, pe temeiul art. 44 şi ort. 45 din Constituţie, a emis un decret prin care aprobă organizarea de Gospodării Agricole Co­lective. Gospodăriile Agricole Colective se vor înfi­inţa la propunerea Ministerului Agriculturi prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri. In baza decretului Prezidiului M<xrii Adunări Naţionale pentru înfiinţarea Gospodăriilor Agri­cole Colective, Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea şi organizarea următoarelor Gos­podării Agricole Colective: — Gospodăria Agricolă Colectivă „Tractorul Roşu" din comuna Luna de los. judeţul Cluj. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Ogorul Roşu" din comuna Laslea, ju­deţul Tâmava-Mare. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Zorile" din comuna Tumişor, judeţul Sibiu. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Drum Nou" din comuna Zăbrani, jude­ţul Arad. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Victoria Socialismului" din comuna Draxeni. satul Râşcani, judeţul Vaslui. Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea primelor cinci Gospodării Agricole Colective Consiliul de Miniştri, pentru a veni în aju­torul ţăranilor săraci şi mijlocaşi care s'au unit în Gospodării Agricole Colective şi pentru a sprijini primele Gospodării Agricole Colective ca ele să devină gospodării model, a hotărîl să le înzestreze cu pământ arabil, clădiri şi uti laj agricol din patrimoniul Statului. Toate bunu­rile acestea vor fi alăturate inventarului Gos­podăriilor Agricole Colective (vite, unelte, pă­mânt) rezultat din unirea ţăranilor săraci şi mijlocaşi. Hotărîrea Consiliului de Miniştri pre­vede următoarele: — Se aprobă trecerea din patrimoniul Sta tului (Ministerul Agriculturii) în folosinţa pe veci a Gospodăriilor Agricole Colective a bunurile menţionate în dreptul fiecăreia: — Gospodăriei Agricole Colective „Tractorui Roşu" din comuna Luna de jos, judeţul Cluj: 65,30 ha. teren arabil şi clădirea pentru insta tarea administraţiei Gospodăriei, compusă dir trei camere, magazie şi dependinţe; clădirea pentru ateliere şi locuinţă compusă din tre> camere, garaj, bucătărie şi dependinţe; o seră de flori, o magazie de cereale, un grajd pentru vite şi un coteţ pentru porci. — Gospodăriei Agricole Colective „Ogorul Roşu" din comuna Laslea, jud. Târnava Mare: teren arabil 2.270 st. p. din care suprafaţa de 812 st. p. cuprinde clădiri şi instalaţii, toate provenite din patrimoniul Statului. — Gospodăriei Agricole Colective „Zorile" din comuna Tumişor, judeţul Sibiu: 38 ha. te­ren arabil; un imobil precum şi cinci gospo­dării proprietatea Statului, aflate în comună, cu toate clădirile, grajdurile şi dependinţele. — Gospodăriei Agricole Colective „Drum Nou" din comuna Zăbrani, judeţul Arad: un mobil cu opt camere şi dependinţe, trei graj­duri, patru remize, două şoproane şi două piv­niţe. Un imobil cu şase camere şi dependinţe, grajd, cocină, magazie, două şoproane şi două remize, un imobil cu cinci camere şi depen­dinţe, un grajd, o cocină de porci, un pătul, íréi şoproane, o pivniţă şi 20.000 de cărămizi. — Gospodăriei Agricole Colective „Victoria Socialismului" din com. Draxeni, satul Răşcani, jud. Vaslui: 33 ha. teren arabil din rezerva de Stat şi 34 ha. teren arabil provenit din patri­moniul G. A. S. al Gospodăriei Agricole de Stat „Scânteia" cu toate construcţiile, plantaţiile, în­tregul inventar agricol, viticol, pomicol şi mo­bilierul ei existent.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék