Scȃnteia, octombrie 1949 (Anul 18, nr. 1543-1569)
1949-10-01 / nr. 1543
2 Joi, iii, Pili ECHalin ne iiiboii, o iii ipoilantă la lipit Planul de Stat" Apelul maiştrilor fruntaşi din Mediaş a constituit pentru mine, ca şi pentru mulţi alţi tehnicieni şi maiştri un puternic imbold în muncă. Am înţeles acum, mai bine ca oricând, că valorificând cunoştinţele noastre, noi, maiştrii, putem aduce, alături de muncitori, o contribuţie importantă la mărirea producţiei şi productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. Ajutaţi în permanenţă de organizaţia de Partid şi de cea sindicală, precum şi de conducerea administrativă a fabricii noastre, noi am putut trece în subsecţia noastră de „ştanţare”, într’un timp scurt, la reorganizarea muncii. Din cauza sistemului necorespunzător de fabricaţie, noi aveam în subsecţie dese gâtuiri în producţie. Pentru a pune capăt acestei situaţii, am trecut — în urma schimbului de experienţă făcut cu alte întreprinderi — la introducerea benzii rulante. Acum, diferitele operaţii se fac, la rând, nu se pierde timpul, muncitorii se pot specializa, iar randamentul muncii creşte simţitor. O altă problemă pe care am reuşit s-o punem la punct în subsecţia noastră a fost aceea a pregătirii materialelor necesare ştanţârii. Cu oameni special instruiţi în acest scop, pregătesc, după terminarea lucrului, materialele necesare pentru a doua zi. In felul acesta, ştanţatorii pot începe lucrul fără nici un fel de întârziere, ceea ce constitue încă un succes al subsecţiei în lupta pentru reducerea timpilor morţi. Unul din punctele apelului maiştrilor fruntaşi se referea la justa repartizare a braţelor de muncă. Şi în subsecţia noastră s-au făcut o serie de schimbări, care au avut drept rezultat îmbunătăţirea calităţii produselor şi mărirea randamentului. Experienţa oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, minunatele lor realizări, ne arată că munca eliberată de exploatare, schimburile de experienţă inovaţiile, raţionalizările, crează nenumărate posibilităţi de perfecţionare a metodelor de muncă. In urma schimburilor de experienţă făcute, s’au introdus în subsecţia noastră noui metode de ştanţare a cruponului. Pentru a pune în aplicare aceste metode, am stat de vorbă cu unul dintre cei mai buni ştanţatori din subsecţie, tov. Kiss Andrei. Lucrând după nouile metode, dânsul a reuşit să facă economii de 15 kg. talpă la 300 kg., ceea ce reprezintă 57% economie. După metoda nouă, muncitorul începe să ştanţeze capace de tocuri din părţile care nu sunt bune pentru talpă, apoi trece la ştanţarea tălpilor pentru pantofi bărbăteşti şi apoi la tălpile pentru pantofi de damă. Până acum un ştanţator lucra un singur fel de material, de exemplu, tălpi pentru pantofi bărbăteşti. Restul materialului trecea la alt muncitor, care ştanţa tălpi pentru pantofi de damă ş. a. m. d. Tovarăşii Greser Andrei şi Coros Gheorghe au introdus şi ei nouă metode în munca lor. Prin utilizarea tăierii progresive cu 3 cuţite de diferite mărimi a ştaifurilor provenite din gâturi, tov. Greser Andrei realizează o economie de 0,20’‰ la materiale de fiecare pereche. In prima zi, el a realizat o economie de 3,850 kg. talpă în 8 ore de lucru. Prin lărgirea întrebuinţării acestor metode se va ajunge în luna aceasta la o serioasă creştere a producţiei şi productivităţii muncii în subsecţia de ştanţat. Mai sunt o serie de greutăţi şi de lipsuri în muncă, dar cred că într’un timp scurt, cu ajutorul organizaţiei de Partid şi al Comitetului sindical, vom reuşi să le lichidăm. Voi căuta ca prin atingerea obiectivelor prevăzute în apelul patriotic al maiştrilor fruntaşi din Mediaş, să aduc şi eu contribuţia mea împreună cu tovarăşii de muncă din subsecţie, la măreaţa sarcină a îndeplinirii şi depăşirii Planului de Stat. Vasile Voith maistru la subsecţia „Ştanţare“ de la fabrica deîncălţăminte „Record“ Mediaş De la începutul lunii Septembrie Uzinele „Metrom" din Braşov se gospodăresc prin mijloace proprii BRAŞOV (de la L. Bălan, corespondent). — In primele două luni ale celui de al treilea trimestru al Planului de Stat, muncitorii de la Uzinele „Metrom“ — Braşov, antrenaţi în întrecere au depăşit programul de producţie cu 37,2 la sută pe luna Iulie şi 37,8 la sută pe luna August. Datorită creşterii productivitaţii muncii, uzina a reuşit de la 1 Septembrie să se poată gospodări prin mijloace proprii, fără a mai recurge la împrumuturi. Funcţionarii de la magazia de serviciu au chemat la întrecere pe tovarăşii de la secția financiară pentru expedierea la vreme a stocurilor de fabricare şi pentru încasarea sumelor cuvenite uzinei. In tot mai multe întreprinderi muncitorii pornesc cu entuziasm la întrecere în cinstea lui 7 Noembrie Întrecerea pornită în cinstea lui 7 Noembrie antrenează masse tot mai largi de muncitori şi tehnicieni. Din toată ţara, corespondenţii noştri ne trimit mereu veşti despre noui şi noui unităţi care pornesc în întrecere. Angajamentele muncitorilor de la „Oţelul Roşu“ Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor „Oţelul Roşu“ au primit cu deosebită bucurie chemarea lansată de muncitorii uzinelor „Sovrommetal-Reşiţa“. Intr-un meeting ţinut zilele trecute, ei au hotărît să răspundă acestei chemări, avântându-se şi ei în întrecerea pornită în cinstea lui 7 Noembrie. Numeroşi muncitori au luat cuvântul, exprimându-şi hotărîrea de a munci pentru îndeplinirea următoarelor angajamente, luate în cinstea lui 7 Noembrie . La oţelăria „Siemens Martin“ — depăşirea producţiei cu 37» faţă de media lunilor Ianuarie - Septembrie ; mărirea productivităţii muncii cu 27« faţă de media lunilor Ianuarie — Septembrie; îmbunătăţirea calităţii cu 15 Vo faţă de norma prescrisă; reducerea consumului de cărămizi refractare sub media ultimelor 8 luni ; reducerea consumului specific cu 0,8 7o faţă de media ultimelor 8 luni . La laminoare, muncitorii şi-au luat următoarele angajamente : depăşirea producţiei cu 4 zo faţă de media lunilor Ianuarie — Septembrie ; creşterea productivităţii muncii cu 3 7o faţă de ultimele 8 luni; reducerea consumului specific cu 0,66 7« faţă de ultimele opt luni; depăşirea calităţii cu 10 7« faţă de normele prescrise şi scăderea cu 2 7« a preţului de cost, faţă de media ultimelor 8 luni. Tovarăşii de la laminorul de fier comercial şi-au luat deasemeni angajamentul să îndeplinească până la 7 Noembrie sarcinile care le revin în cadrul Planului pe anul 1849. Muncitorii de la turnătoria de piese de oţel şi-au luat, cu prilejul meetingului, angajamentul de a depăşi planul pe anul 1949, până în ziua de 7 Noembrie, cu 107o, iar cei dela turnătoria de cilindri s’au angajat să mărească producţia actuală cu 27o. Alături de muncitori, au pornit şi funcţionarii în întrecere. Tovarăşii dela secţia vânzări şi-au luat, de pildă angajamentul să livreze cu 107o mai multe produse faţă de media livrărilor din trimestrul al treilea. Muncitorii de la „Oţelul Roşu” au hotărît să continue întrecerea pe care au pornit-o sub lozinca „SA GOSPODĂRIM UZINA FARA ÎMPRUMUTURI’, luându-şi angajamentul să depună noui eforturi pentru realizarea de economii. Furnaliştii de la „Victoria“-Calan s au angajat să depăşească sarcinile planului cu 6°/» La uzinele „Victoria” din Calan, muncitorii au organizat meetinguri în fiecare secţie, discutând pe larg chemarea la întrecere in cinstea lui 7 Noembrie. Cu prilejul acestor meetinguri, muncitorii şi-au luat următoarele angajamente: Să depăşească sarcinile planului la furnal, cu 67«, îmbunătăţind calitatea medie cu 107« faţă de toleranţa admisă, reducând consumul specific de minereu sub media ultimelor 8 luni. La turnătorie, să depăşească sarcinile planului cu 10°/« să mărească productivitatea muncii cu 47«, să reducă procentul rebuturilor cu 57«, să reducă consumul specific cu 57«, şi preţul de cost cu 37«. Muncitorii dela montaj s’au angajat, în cadrul meetingului pe care l-au ţinut, să depăşească sarcinile planului cu 107«, ridicând productivitatea muncii cu 27« şi scăzând procentul rebuturilor cu 407«. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi muncitorii de la secţiile mecanică şi emailaj. In cadrul acestei întreceri, funcţionarii şi-au luat angajamentul să facă economii de materiale, reducând cheltuelile de regie cu 10»«. Angajamentele luate î n cadrul unei mari adunări care a avut loc la Griviţa-Locomotive, U.T.M.-iştii şi tinerii neîncadraţi în U.T.M. şi-au luat, in cinstea zilei de 7 Noembrie, o serie de angajamente concrete. Iată aceste angajamente: 1) Să-şi organizeze în aşa fel munca şi să-şi încordeze toate forţele, astfel ca in această perioadă toţi tinerii să-şi îndeplinească cel puţin normele, nici un tânăr nerămânând sub normă. 2) 90 de tineri de la strungărie să-şi termine programul individual de producţie pe anul 1949 până la 7 Noembrie. 3) Să îmbunătăţească munca brigăzilor de producţie existente şi să organizeze încă 3 brigăzi : una la cazangerie, secţia iituitori, formată din 5 tineri, alta la secţia antretoaze formată din 5 tineri şi a treia la mecanică, subsecţia osii, formată din 16 tineri. 4) Din 318 tineri U.T.M.-işti câţi numără Atelierele să nu rămână nici unul în afara întrecerii socialiste. 5) Să realizeze o economie de 3 milioane lei prin reducerea rebuturilor, la fierărie şi la turnătorie la 1,5 z, prin folosirea la maxim a deşeurilor, prin economisirea materialelor. 6) Să îmbunătăţească calitatea produselor fabricii mai ales în secţiile : fierărie, turnătorie, fontă şi bronz. Să dea bătălia pentru lichidarea lipsurilor în muncă după cum urmează : — Să nu se ridice de la magazie cantităţi de materiale peste “nevoile procesului de producţie, mai ales la secţia montaj, unde materialul nu a fost totdeauna folosit în mod raţional. — Să nu se părăsească locul de producţie până la încetarea lucrului. 7) Să-şi ridice nivelul profesional prin participarea în proporţie de 100 z% la conferinţele tehnice, priin frecventarea regulată a cursurilor de reîmprospătare a cunoştinţelor profesionale de către toţi tinerii, de tinerii de la AteliereleGriviţa-Locomotive n cinstea lui 7 Noembrie in judeţul Roman ritmul însămânţărilor trebue grăbit La 26 Septembrie a. c. în majoritatea comunelor din judeţul Roman ţăranii muncitori au început însărmânţările. Acolo unde campania însămânţăriior a fost preglătită temeinic în comunele Stăniţa, Bucea, Burueneşti şi în multe altele începerea campaniei însămânţărilor de toamnă a fost o adevărată ji de sărbătoare. Ţăranii săraci şi mijlocaşi au plecat spre ogoare în convoaie, cu uneltele agricole în căruţe. In comuna Stăniţa ţăranii muncitori au pornit la arat şi însămânţat în dimineaţa zilei de 27 Septembrie cu 180 atelaje. La Bucea, Burueneşti, Butnăreşti, Mirceni, Broşteni, Negri, Ciucăreşti şi Stăniţa munca a fost bine organizată. Centrele pentru tratarea şi selecţionarea seminţelor din aceste comune funcţionează din plin. Şefii de sectoare împreună cu ţăranii muncitori au programat zilele când vor însămânţa. In comunele Bucea şi Butnăreşti s’au tratat până acum 4200 kg. grâu. La Negri s’au selecţionat 51 mii kg. grâu şi s’au tratat până acum 3.000 kg. In această comună s’a arat până acum 50 la sută, din suprafaţa programată pentru însămânţările de toamnă. In numeroase comune din jud. Roman, ţăranii muncitori au organizat o întrecere în vederea îndeplinirii grabnice a planului de însămânţări. In comunele Butnăreşti, Icuşeşti şi Broşteni s’a dat o deosebită atenţie gunoirii ogoarelor. Astfel, la Butnăreşti s’au cărat la câmp 880 căruţe gunoi, la Broşteni 2500 căruţe gunoi, iar la Icuşeşti, 40 mii kg. gunoi. Rezultatele acestea dovedesc că în aceste comune Comitetele Provizorii sprijinite de organizaţiile de Partid s’au ocupat îndeaproape de pregătirea campaniei însămânţărilor de toamnă mobilizând pe ţăranii săraci şi mijlocaşi la muncă. Slăbiciuni ce trebuesc grabnic lichidate Sunt totuşi unele comune unde campania însămânţărilor de toamnă n’a fost bine organizată. Astfel, în comuna Budeşti, nu s’a dat atenţia cuvenită tratării seminţelor. Aici centrele de tratare sunt doar pe hârtie şi nu funcţionează. Comitetul Provizoriu Comunal nu a alcătuit un plan chibzuit de muncă pentru organizarea tratării seminţelor şi nici nu a numit responsabili la centrele de tratare. In această comună lucrările de insămânţări au rămas în urmă. Nu s’au însămânţat decât trei hectare cu grâu in două zile, deşi în comună sunt 250 atelaje. La Sagna până la 27 Septembrie centrul de tratare a seminţelor nici nu a funcţionat. In această comună există o semănătoare cu două rânduri, dar nu a fost programată pentru a fi folosită din plin. La Bâra, deasemenea nu s’a făcut un plan pentru tratarea seminţelor şi nici pentru folosirea din plin a atelajelor. In comuna aceasta nici nu există responsabil cu atelajele. In comuna Boghea, preşedintele şi secretarul Comitetului Provizoriu, nu ştiau câte sectoare şi câte tarlale are întreaga comună, iar la un număr de 28 locuitori nu se difuzaseră încă planurile individuale de cultură. Agentul agricol a lipsit de la serviciu în prima zi a campaniei de Insămânţări. La Secuieni, datorită neglijenţei Comitetului Provizoriu, până la 27 Septembrie nu s’a distribuit decât 40o/w din planurile individuale de cultură. Nici aici nu s’a alcătuit un plan pentru tratarea seminţelor şi nu există o evidenţă şi nici responsabili la centrele de tratare a seminţelor. O parte din fungicide necesare tratării seminţelor n’a fost ridicată nici până acum de la oraşe. Lipsurile acestea trebuiesc lichidate în cel mai scurt timp. Comitetul Provizoriu Judeţean şi Comitetele provizorii din plăşi trebue să ajute Comitetele Provizorii Comunale controlând îndeaproape munca lor şi dând îndrumările necesare acolo unde se simte nevoia pentru a grăbi ritmul însămânţărilor. Deasemenea organizaţiile de Partid trebue să dea o deosebită atenţie muncii de îndrumare a ţărănimii sărace şi mijlocaşe, mobilizând-o în lupta pentru îndeplinirea in bune condiţiuni a planului de însămânţări. Numai aşa vom asigura recolta anului viitor, pâinea oamenilor muncii de la oraşe şi sate. T. Curelar , coresp. SCÂNTEIA Nr. 1543 Şi muncitorii de la Cugir au pornit la întrecere In toate secţiile uzinelor metalurgice din Cugir au avut loc meetinguri-fulger în cadrul cărora muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii, analizând situaţia producţiei şi posibilităţile de muncă pentru viitor, şi-au luat o serie de angajamente în cinstea zilei de 7 Noembrie. La secţia maşini-unelte, muncitorii, împreună cu tehnicienii, s-au angajat să îndeplinească până la 7 NoemRăspunzând chemării la întrecere în cinstea zilei de 7 Noembrie, minerii de la exploatarea „23 August” din Baia Mare, şi-au luat următoarele angajamente: — îndeplinirea programului de producţie pe 1949 până la 7 Noembrie, atât la minereu Muncitorii şi tehnicienii şantierului naval „Dinamica” din Turnu-Severin şi-au luat angajamentul să termine până la 7 Noembrie ultimele trei vase pescăreşti şi un şlep de 1000 de tone, prevăzute în programul de producţie pe 1949. Totodată, ei şi-au luat angajamentul să termine osatura şi tablele bune sarcinile planului de Stat la cea mai mare parte din produsele secţiei. La fabricaţie, muncitorii şi tehnicienii s-au angajat să depăşească planul de producţie cu 77«, cât şi la metale; ridicarea productivităţii muncii cu 57« faţă de primul semestru al anului; — reducerea preţului de cost cu 47« faţă de primul semestru; îmbunătăţirea calităţii minereului cu 107«; economii de 37« la consumuri altor trei şlepuri, a căror construcţie ar fi trebuit să înceapă în anul 1950; să ridice productivitatea muncii cu 57» faţă de trimestrul III; să reducă rebuturile şi deşeurile la 37«; să reducă absenţele nemotivate la 37o, etc. Pe baza angajamentelor de mai sus, muncitorii şi tehnicienii de la „Dinamica” cheaspecifice explosivi şi 37% electricitate. Totodată, muncitorii şi tehnicienii de la exploatarea „23 August” Baia Mare au chemat la întrecere pe toţi minerii şi tehnicienii din sectorul auro-argentifer.mă la întrecere pe toţi muncitorii şi tehnicienii de pe toate şantierele navale din ţară. Deasemeni, muncitorii de pe şantierul „Sovromtransport” din Brăila şi-au luat angajamentul să termine până la 7 Noembrie întregul program de producţie pe 1949. Minerii şi tehnicienii din Baia Mare cheamă la întrecere pe toţi minerii din sectorul auro-argentifer Muncitorii de pe șantierele navale din Turnu-Severin şi Brăila vor termina până la 7 Noembrie programul de construcții pe 1949 In prima săptămână de întrecere socialistă Tractoriştii de la S.M.T. Ciorani-Prahova au realizat 5,88 ha, arătură de fiecare tractor Primind chemarea la întrecere socialistă pentru îndeplinirea planului de lucru pe trimestrul IV până la 7 Noembrie, adresată de S.M.T. Mărculeşti-Ialomiţa, tractoriştii, mecanicii şi tehnicienii de la S.M.T. Ciorani-Prahova au pornit cu elan la muncă. In prima săptămână de lucru, tractoriştii au reuşit să realizeze în medie 5,88 ha. arătură cu fiecare tractor din staţiune depăşind astfel norma de 4,8 ha. propusă în chemarea la întrecere socialistă. In prima săptămână, S.M.T. Ciorani- Prahova a executat lucrări agricole egale cu 703 ha. arătură faţă de 432 ha. cât avea prevăzut în planul de lucru săptămânal depăşind astfel planul cu 61,40%. La Gospodăria a casă coledivă ,iaioania caiatiu-soies a mmn campania meder agricole de ioană (Dela Alexandru Mureşan, corespondent). — La Gospodăria Agricolă Colectivă „Bobâlna” din comuna Salatiu-Someş, cele trei brigăzi formate şi-au început munca. Două din ele culeg porumbul, iar a treia brigadă lucrează la tratarea grâului pentru se- I mănat. In dimineaţa zilei de 26 Septembrie, două tractoare de la S. M. T.Bonţida au tras prima brazdă pe terenul gospodăriei. Tăvăligitul se face cu atelajele gospodăriei. In curând vor începe insămânţările. NPIE FROMTÓL ClujLiriuIHLAIL La şcoala elementară de fete Nr. 9 Se face recapitularea materiei de studiu din anul trecut Scrisoarea învăţătoarei Mihai Hrisia La câteva zile după anunţarea datei la care se vor ţine examenele de toamnă, învăţătoarele din şcoala elementară de fete Nr. 9 au alcătuit colective speciale pentru prepararea elevelor. Acest lucru nu a fost prea uşor, deoarece toate învăţătoarele — după ce făcuseră cursurile I. C. D. în luna iulie — erau acum în concediu. Cele aflate în Bucureşti au venit însă la şcoală şi au pregătit elevele care dădeau examen. Cele mai multe eleve au dat la examen răspunsuri bune. După ce a trecut perioada examenelor, grupele de învăţătură nu şi-au încetat activitatea. La 1 Septembrie s’a ţinut o şedinţă în care s’a întocmit un plan de lucru. Pentru a pregăti elevele cât mai bine în vederea noului an şcolar, care a început, s’a făcut şi in măsura posibilităţilor se mai face recapitularea cunoştinţelor căpătate anul trecut. Se lămuresc acele probleme care n’au fost pe deplin înţelese anul trecut, iar elevele mai slabe sunt ajutate pentru a putea face faţă materiei de studiu din anul următor. S’au fixat ore de meditaţii. Vin peste 50 la sută din elevele mai vechi ale şcolii şi 30 la sută din cele nouă. La ciclul I s’au citit şi discutat diferite reviste şi cărţi în legătură cu materia. La ciclul 2 s’au citit cărţi din colecţia „Ştiinţa pentru toţi“ ca aplicaţie la materia învăţată, iar la limba română s’au citit fragmente literare. In această muncă de repetare a materiei, am avut de întâmpinat şi unele greutăţi. Deoarece reparaţiile şcolii s’au început târziu, nu puteam lucra decât intr'o singură sală de clasă. Totuşi aceste ore s’au făcut regulat, uneori chiar în curte, învăţătoarele şi elevele şcolii elementare de fete Nr. 9 şi-au dat seama că repetarea materiei in cadrul acestor grupe va permite ca în noul an şcolar materia de studiu să poată fi asimilată mai bine. Ele ar dori să afle în coloanele ziarului „Scânteia“ fapte din experienţa altor şcoli în legătură cu începerea noului an şcolar. Un schimb de experienţă cu învăţătoarele altor şcoli ar face desigur ca activitatea legată de începerea noului an să se îmbunătăţească. Mihai Hrista învăţătoare la şcoala elementară de fete Nr. 9 Bucureşti Câteva metode rodnice de difuzare a cărţii Din experienţa bibliotecarilor de la întreprinderile din Braşov De cum intri in hala „1 Septembrie” a uzinelor „Steagul Roşu” din Braşov, privirea îţi este atrasă de un afiş pe care stă scris: „Să citim, căci cartea este sfătuitorul nostru”. Intr’un colţ o vitrină — aranjată prin grija bibliotecarilor loan Maniciu şi Drahofschi Florea — ţine la curent pe muncitori cu ultimele cărţi sosite la biblioteca uzinei. Agitaţia dusă pentru desvoltarea gustului de citit printremuncitori ia forme din cele mai diverse, începând cu cele 40 de săgeţi din curtea imensă care toate îndrumă pe muncitori spre bibliotecă şi terminând cu comunicările făcute la microfonul întreprinderii. Pentru popularizarea cărţilor sunt publicate în gazetele de perete diferite recenzii scurte, scrise cu îngrijire. Tot pentru a stimula pe muncitori să citească cât mai multe cărţi, s’au instalat standuri in secţii, de unde muncitorii pot lua cărţile pe care le doresc, fără a se mai deplasa la biblioteca centrală. Datorită acestei activităţi intense, din ce în ce mai mulţi muncitori îndrăgesc cartea. Fruntaşi în citit, fruntaşi în muncă Muncitorii secţiei uzinaj de la „Sovromtractor“ au înregistrat mari succese în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. Dar uzinajul, nu întâmplător e o secţie fruntaşă şi in ce priveşte cititul. De unde în iulie abia 157% dintre muncitori citeau regulat, acum mai mult de jumătate frecventează obişnuit biblioteca. Aşa se şi explică succesele lor în producţie, căci într’un fel munceşte un om fără orizont politic şi cultural şi altfel munceşte acela cu un înalt nivel politic şi tehnic, care ştie temeinic pentru ce munceşte şi cum anume trebue să muncească. De aceea muncitorii care au obţinut simţitoare depăşiri de normă, sunt şi cei care au mai multe cărţi citite. Onac Augustin n’a lăsat să treacă nici o zi fără a citi ceva. Deasemeni tov. Harles Teodor a citit 38 broşuri şi diferite lucrări într’o lună şi jumătate. Ce l-a împins pe Iov. Onac să citească atâta ? Ne-o spune el: „Dacă n‘aş fi citit atât de mult, ar fi însemnat că mă lipsesc de un îndrumător de preţ in munca şi în lupta pe care o duc pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor mele pe acest an, ba mai mult, n’aş fi reuşit să antrenez şi pe ceilalţi tovarăşi ai mei în muncă şi să câştigăm , Drapelul Producţiei“ pe secţii. Cartea îţi hrăneşte şi mintea şi sufletul“. A contribuit hotărîtor la desvoltarea gustului pentru citi întrecerea în privinţa realizărilor pe tărâm cultural, care a avut loc între 15 Iunie şi 23 August. Agitatorii din întreprindere au primit printre cele dintâi sarcini de partid ,popularizarea unor anumite lucrări ideologice şi literare, legate de preocupările principale ale muncitorilor uzinei. Prin citirea anumitor cărţi în cadrul secţiilor, atitudinea multora dintre muncitori faţă de munca lor s-a schimbat radical Aşa se explică faptul că după citirea în colectiv a „Atelierului de foc“ de Boris Polevoi, turnătorii au chemat la întrecere toate turnătoriile din oraşul şi judeţul Braşov, iar la secţiile forjă şi turnătorie de la „Steagul Roşu“ s-au format brigăzi de UTM-işti care au înregistrat însemnate succese în muncă. Pentru a face faţă cererilor, biblioteca întreprinderii „Sovromtractor“ şi-a sporit numărul cărţilor de la 4.000 — cât avea în iulie — la 9500 la sfârşitul lunii August. Succesele obţinute în această direcţie au ajutat pe mulţi tovarăşi să înţeleagă însemnătatea deosebită a asigurării unei bune difuzări a cărţii ideologice şi literare. Lipsuri peste care până nu de mult unii tovarăşi treceau cu uşurinţă, încep a preocupa tot mai îndeaproape, atât pe conducătorii întreprinderii, organizaţia de Partid şi cea sindicală, cât şi pe nenumăraţii cititori ai bibliotecilor. Procurarea în timp scurt a broşurilor pentru tovarăşii care urmează şcoli serale de Partid sau şcoli de cadre sindicale; crearea a noui biblioteci volante; liste bibliografice puse la îndemâna cititorilor, arătând cărţile apărute într’un anume interval; urmărirea comenzilor de cărţi, pentru ca întreprinderea să nu primească alte volume decât cele cerute, lată, atâtea şi atâtea probleme legate de munca pentru răspândirea cărţii, pe care membrii de partid şi activiştii sindicali — responsabili pentru desvoltarea vieţii noastre culturale — îşi iau angajamentul să ie rezolve într'un timp cât mai scurt, cu sprijinul neprecupeţit al cititorilor din întreprinderi, cititori care trebue să devină şi răspânditori ai cărţii. Biblioteca volantă, o însemnată metodă pentru ridicarea numărului de cititori In luna iunie, biblioteca fabricii „Partizanul Roşu“ număra numai 40 de cititori cu 196 de cărţi citite. Pentru a stimula gustul pentru citit, bibliotecarul Schwetter Hervin şi-a confecţionat o valiză de placaj, în care încap circa 50 de volume. Cu biblioteca aceasta volantă, tov. Schwetter merge prin toate secţiile din fabrică, pe la toate locurile de muncă. Prin sistemul acesta, la sfârşitul lunii August, numărul cititorilor s-a ridicat la 215, iar al cărţilor citite la 576. Biblioteca a primit un mare sprijin din partea sindicatului, care a înlesnit aducerea a numeroase cărţi în limba maghiară. Muncitorii maghiari au fost informaţi prin microfonul întreprinderii ci au sosit aceste cărţi şi au putut astfel citi în limba lor maternă. Biblioteci pe unităţi de muncă Spre a veni în ajutorul muncitorilor dornici de a-şi ridica nivelul lor cultural şi politic, sindicatul CFR din Braşov şi-a îmbogăţi biblioteca sa. Ea număra 9.966 volume şi a căpătat încă 6.334 cărţi. Cărţile au fost împărţite apoi la cele 14 biblioteci care au luat fiinţă pe lângă unităţile de lucru Având cărţile la îndemână, tot mai mulţi muncitori au început să frecventeze biblioteca De unde în iunie pe întreg sindicatul, citeau numai 1.735 de CFR- işti din cei peste 8.000 salariaţi, astăzi numărul lor s'a ridicat 'a 4.334 cititori cu 5.507 cărţi citite In acţiunea pentru desvoltarea gustului de citit, s’au evidenţiat în deosebitov. Ion Călin ş' Ion Popescu care, zilnic, lucrează câte 3—4 ore voluntar la difuzarea cărţilor. Ei folosesc din ce in ce mai mult înşişi cititorii a difuzarea cărţii. L. Bălan coresp. Broşura „Munca şi lupta oamenilor muncii oglindite prin gazeta de perete” analizează pe baza unui bogat şi interesant material concret luat din gazetele de perete ale diferitelor întreprinderi din ţară, felul în care aceste gazete îşi îndeplinesc sarcinile lor importante. Sub îndrumarea Partidului gazeta de perete reprezintă una dintre cele mai eficace arme de luptă ale clasei muncitoare. Gazeta de perete trebue să fie un factor permanent viu, trezind şi desvoltând conştiinţa de clasă, ajutând la ridicarea productivităţii muncii, contribuind la conducerea clasei muncitoare spre noui biruinţi. Pentru a-şi putea duce la îndeplinire aceste sarcini, gazeta de perete trebue să reflecte munca şi viaţa muncitorilor întreprinderii respective, iar materialul să fie în cât mai mare măsură redactat chiar de către muncitori şi nu numai de către comitetele de redacţie ale gazetelor de perete. Apariţia regulată a gazetei de perete, popularizarea fruntaşilor în producţie şi a inovatorilor, îndrumarea celor rămaşi în urmă, folosirea largă a armei criticii şi autocriticii, întărirea vigilenţei de clasă, lupta pentru economii lupta pentru pace, pentru cunoaşterea uriaşelor realizări ale oamenilor sovietici şi pentru adâncirea prieteniei faţă de Marea Uniune Sovietică, iată câteva probleme de bază pe care le urmăreşte broşura „Munca şi lupta oamenilor muncii oglindite prin gazeta de perete”. Este un merit al acestei broşuri utilizarea a numeroase cazuri concrete, reuşind astfel să aducă o imagine fidelă a modului în care gazetele de perete îşi îndeplinesc sarcinile. Pe baza unei serii de exemple, broşura ne arată cum s-au dus de către gazetele de perete diferite campanii. Iată, de pildă, câteva date folositoare cu privire la campania de popularizare a fruntaşilor in muncă şi a inovatorilor : în gazeta de perete a atelierului „Triple-Valve” de la „Griviţa-Vagoane” a apărut un articol semnat de tov. Ştefan Mureşan. Acesta povesteşte cum a reuşit să fabrice un dispozitiv care să reducă timpul de fabricare a robinetelor ovalizate cu 7577 La alte fabrici şi uzine s’au înregistrat deasemeni astfel de cazuri: tov. Bogdan Ion dela „Vasile Roaită” descrie metoda prin care a reuşit să depăşească norma cu 7977, tov. Şelaru Anton de laFlamura Roşie” arată sistemul folosit de el pentru depăşirea normei cu 4576. Publicând asemenea exemple broşura ajută colectivelor gazetelor de perete să-şi îmbunătăţească munca de răspândire a experienţei fruntaşilor şi inovatorilor în producţie. Pe lângă problemele privitoare la felul în care işi îndeplinesc sarcinile gazetele de perete, broşura se mai ocupă de organizarea muncii comitetelor de redacţie a acestor gazete. Sarcina principală pe care o are un asemenea comitet de redacţie este de a asigura apariţia regulată a gazetei in cele mai bune condiţiuni. El trebue să se intereseze permanent şi efectiv de problemele oamenilor din întreprindere, de realizările, greutăţile şi lipsurile din munca lor, păstrând o puternică legătură cu massa muncitorilor cu ajutorul corespondenţilor. Pentru ca să poată îmbrăţişa în mod just toate problemele legate de viaţa întreprinderii, comitetul de redacţie al gazetei de perete trebue să găsească necontenit sprijin din partea organizaţiei de Partid şi să se bucure de încrederea muncitorilor. Numai în astfel de condiţiuni munca unui comitet de redacţie va fi rodnică, numai în asemenea condiţiuni gazeta de perete va oglindi cu adevărat problemele vitale ale întreprinderii, va fi un ajutor preţios în muncă. Agitatorii vor găsi în această broşură idei, sfaturi, şi numeroase pilde folositoare, cu ajutorul cărora vor putea să-şi îmbunătăţească munca. Pentru comitetele de redacţie broşura este un adevărat îndreptar, bazat pe experienţa comună a gazetelor de perete, experienţă câştigată în deosebi in perioada încheiată de curând a concursului pe ţară. CE SĂ CITIM Munca şi lupta oamenilor muncii oglindite prin gazeta de perete de Vasile Bihari şi Horia Voicu Editura P«M«R»