Scȃnteia, octombrie 1949 (Anul 18, nr. 1543-1569)

1949-10-01 / nr. 1543

2 Joi, iii, Pili ECH­alin ne iiiboii, o iii ipoilantă la lipit Planul de Stat" Apelul maiştrilor fruntaşi din Mediaş a constituit pen­tru mine, ca şi pentru mulţi alţi tehnicieni şi maiştri un puternic imbold în muncă. Am înţeles acum, mai bine ca oricând, că valorificând cunoştinţele noastre, noi, maiştrii, putem aduce, ală­turi de muncitori, o contri­buţie importantă la mări­rea producţiei şi producti­vităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi ridicarea nivelului de trai al poporu­lui muncitor. Ajutaţi în­ permanenţă de organizaţia de Partid şi de cea sindicală, precum şi de conducerea administrativă a fabricii noastre, noi am pu­tut trece în subsecţia noa­stră de „ştanţare”, într’un timp scurt, la reorganizarea muncii. Din cauza sistemului ne­corespunzător de fabricaţie, noi aveam în subsecţie dese gâtuiri în producţie. Pentru a pune capăt acestei situa­ţii, am trecut — în urma schimbului de experienţă făcut cu alte întreprinderi — la introducerea benzii rulante. Acum, diferitele o­­peraţii se fac, la rând, nu se pierde timpul, muncitorii se pot specializa, iar ran­damentul muncii creşte sim­ţitor. O altă problemă pe care am reuşit s-o punem la punct în subsecţia noastră a fost aceea a pregătirii materialelor necesare ştan­­ţârii. Cu oameni special in­struiţi în acest scop, pregă­tesc, după terminarea lu­crului, materialele necesare pentru a doua zi. In felul acesta, ştanţatorii pot în­cepe lucrul fără nici un fel de întârziere, ceea ce consti­­tue încă un succes al sub­­secţiei în lupta pentru re­ducerea timpilor morţi. Unul din punctele apelu­lui maiştrilor fruntaşi se referea la justa repartizare a braţelor de muncă. Şi în subsecţia noastră s-au făcut o serie de schimbări, care au avut drept rezultat îm­bunătăţirea calităţii produ­selor şi mărirea randamen­tului. Experienţa oamenilor muncii din Uniunea Sovie­tică, minunatele lor reali­zări, ne arată că munca e­­liberată de exploatare, schimburile de experienţă inovaţiile, raţionalizările, crează nenumărate posibili­tăţi de perfecţionare a me­todelor de muncă. In urma schimburilor de experienţă făcute, s’au introdus în sub­secţia noastră noui metode de ştanţare a cruponului. Pentru a pune în aplicare aceste metode, am stat de vorbă cu unul dintre cei mai buni ştanţatori din subsecţie, tov. Kiss Andrei. Lucrând după nouile metode, dânsul a reuşit să facă e­­conomii de 15 kg. talpă la 300 kg., ceea ce reprezintă 57% economie. După metoda nouă, mun­citorul începe să ştanţeze capace de tocuri din părţile care nu sunt bune pentru talpă, apoi trece la ştanţa­­rea tălpilor pentru pantofi bărbăteşti şi apoi la tălpile pentru pantofi de damă. Până acum un ştanţator lu­cra un singur fel de ma­terial, de exemplu, tălpi pentru pantofi bărbăteşti. Restul materialului trecea la alt muncitor, care ştanţa tălpi pentru pantofi de damă ş. a. m. d. Tovarăşii Greser Andrei şi Coros Gheorghe au intro­dus şi ei nouă metode în munca lor. Prin utilizarea tăierii progresive cu 3 cu­ţite de diferite mărimi a ştaifurilor provenite din gâ­turi, tov. Greser Andrei re­alizează o economie de 0,20’‰ la materiale de fie­care pereche. In prima zi, el a realizat o economie de 3,850 kg. talpă în 8 ore de lucru. Prin lărgirea întrebuin­ţării acestor metode se va ajunge în luna aceasta la o serioasă creştere a pro­ducţiei şi productivităţii muncii în subsecţia de ştan­­ţat. Mai sunt o serie de greu­tăţi şi de lipsuri în muncă, dar cred că într’un timp scurt, cu ajutorul organiza­ţiei de Partid şi al Comite­tului sindical, vom reuşi să le lichidăm. Voi căuta ca prin atinge­rea obiectivelor prevăzute în apelul patriotic al maiştri­lor fruntaşi din Mediaş, să aduc şi eu contribuţia mea împreună cu tovarăşii de muncă din subsecţie, la mă­reaţa sarcină a îndeplinirii şi depăşirii Planului de Stat. Vasile Voith maistru la subsecţia „Ştanţare“ de la fabrica de­­încălţăminte „Record“ Mediaş De la începutul lunii Septembrie Uzinele „Metrom" din Braşov se gospodăresc prin mijloace proprii BRAŞOV (de la L. Bălan, corespondent). — In primele două luni ale celui de al trei­lea­ trimestru al Planului de Stat, muncitorii de la Uzinele „Metrom“ — Braşov, antre­­­naţi în întrecere au depăşit programul de producţie cu 37,2 la sută pe luna Iulie şi 37,8 la sută pe luna August. Datorită creşterii productivi­­­taţii muncii, uzina a reuşit de la 1 Septembrie să se poa­tă gospodări prin mijloace proprii, fără a mai recurge la împrumuturi. Funcţionarii de la magazia de serviciu au chemat la întrecere pe tova­răşii de la secția financiară pentru expedierea la vreme a stocurilor de fabricare şi pen­­tru încasarea sumelor cuve­nite uzinei. In tot mai multe întreprinderi muncitorii pornesc cu entuziasm la întrecere în cinstea lui 7 Noembrie Întrecerea pornită în cinstea lui 7 Noembrie antrenează masse tot mai largi de muncitori şi tehnicieni. Din toată ţara, corespondenţii noştri ne trimit mereu veşti despre noui şi noui unităţi care pornesc în întrecere. Angajamentele muncitorilor de la „Oţelul Roşu“ Muncitorii, tehnicienii, in­ginerii şi funcţionarii uzine­lor „Oţelul Roşu“ au primit cu deosebită bucurie chema­rea lansată de muncitorii u­­zinelor „Sovrommetal-Reşiţa“. Intr-un meeting ţinut zilele trecute, ei au hotărît să răs­pundă acestei chemări, avân­­tându-se şi ei în întrecerea pornită în cinstea lui 7 Noem­brie. Numeroşi muncitori au luat cuvântul, exprimându-şi hotărîrea de a munci pentru îndeplinirea următoarelor an­gajamente, luate în cinstea lui 7 Noembrie . La oţelăria „Siemens Mar­tin“ — depăşirea producţiei cu 3­7» faţă de media luni­lor Ianuarie - Septembrie ; mărirea productivităţii mun­cii cu 27« faţă de media lu­nilor Ianuarie — Septembrie; îmbunătăţirea calităţii cu 15 Vo faţă de norma prescrisă; reducerea consumului de că­rămizi refractare sub media ultimelor 8 luni ; reducerea consumului specific cu 0,8 7o faţă de media ultimelor 8 luni . La laminoare, muncitorii şi-au luat următoarele anga­jamente : depăşirea produc­ţiei cu 4 zo faţă de media lunilor Ianuarie — Septem­brie ; creşterea productivităţii muncii cu 3 7o faţă de ulti­mele 8 luni; reducerea con­sumului specific cu 0,66 7« faţă de ultimele opt luni; depăşirea calităţii cu 10 7« faţă de normele prescrise şi scăderea cu 2 7« a preţului de cost, faţă de media ulti­melor 8 luni. Tovarăşii de la laminorul de fier comercial şi-au luat deasemeni angaja­mentul să îndeplinească până la 7 Noembrie sarcinile care le revin în cadrul Planului pe anul 1849. Muncitorii de la turnătoria de piese de oţel şi-au luat, cu prilejul meetingului, anga­jamentul de a depăşi planul pe anul 1949, până în ziua de 7 Noembrie, cu 107o, iar cei dela turnătoria de cilin­dri s’au angajat să mărea­scă producţia actuală cu 27o. Alături de muncitori, au pornit şi funcţionarii în în­­tr­ecere. Tovarăşii dela secţia vânzări şi-au luat, de pildă angajamentul să livreze cu 107o mai multe produse faţă de media livrărilor din tri­mestrul al treilea. Muncitorii de la „Oţelul Roşu” au hotărît să conti­nue întrecerea pe care au pornit-o sub lozinca „SA GOSPODĂRIM UZINA FARA ÎMPRUMUTURI’, luându-şi angajamentul să depună noui eforturi pentru realizarea de economii. Furnaliştii de la „Victoria“-Calan s au angajat să depăşească sarcinile planului cu 6°/» La uzinele „Victoria” din Calan, muncitorii au organi­zat meetinguri în fiecare sec­ţie, discutând pe larg che­marea la întrecere in cinstea lui 7 Noembrie. Cu prilejul acestor meetinguri, munci­torii şi-au luat următoarele angajamente: Să depăşească sarcinile pla­nului la furnal, cu 67«, îm­bunătăţind calitatea medie cu 107« faţă de toleranţa ad­misă, reducând consumul specific de minereu sub me­dia ultimelor 8 luni. La turnătorie, să depăşea­scă sarcinile planului cu 10°/« să mărească productivitatea muncii cu 47«, să reducă pro­centul rebuturilor cu 57«, să reducă consumul specific cu 57«, şi preţul de cost cu 37«. Muncitorii dela montaj s’au angajat, în cadrul mee­tingului pe care l-au ţinut, să depăşească sarcinile pla­nului cu 107«, ridicând pro­ductivitatea muncii cu 27« şi scăzând procentul rebuturilor cu 407«. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi muncitorii de la secţiile mecanică şi emailaj. In cadrul acestei întreceri, funcţionarii şi-au luat anga­jamentul să facă economii de materiale, reducând chel­­tuelile de regie cu 10»­«. Angajamentele luate î­ ­n cadrul unei mari adu­nări care a avut loc la Gri­­viţa-Locomotive, U.T.M.-iştii şi tinerii neîncadraţi în U.T.M. şi-au luat, in cinstea zilei de 7 Noembrie, o serie de angajamente concrete. Iată aceste angajamente: 1) Să-şi organizeze în aşa fel munca şi să-şi încordeze toate forţele, astfel ca in a­­ceastă perioadă toţi tinerii să-şi îndeplinească cel puţin normele, nici un tânăr neră­­mânând sub normă. 2) 90 de tineri de la strun­­gărie să-şi termine progra­mul individual de producţie pe anul 1949 până la 7 Noembrie. 3) Să îmbunătăţească mun­ca brigăzilor de producţie existente şi să organizeze încă 3 brigăzi : una la cazangerie, secţia iituitori, formată din 5 tineri, alta la secţia antre­­toaze formată din 5 tineri şi a treia la mecanică, subsec­­ţia osii, formată din 16 tineri. 4) Din 318 tineri U.T.M.-işti câţi numără Atelierele să nu rămână nici unul în afara întrecerii socialiste. 5) Să realizeze o economie de 3 milioane lei prin redu­cerea rebuturilor, la fierărie şi la turnătorie la 1,5 z, prin folosirea la maxim a deşeu­rilor, prin economisirea ma­terialelor. 6) Să îmbunătăţească cali­tatea produselor fabricii mai ales în secţiile : fierărie, tur­nătorie, fontă şi bronz. Să dea bătălia pentru lichi­darea lipsurilor în muncă după cum urmează : — Să nu se ridice de la magazie cantităţi de materi­ale peste “nevoile procesului de producţie, mai ales la sec­ţia montaj, unde materialul nu a fost totdeauna folosit în mod raţional. — Să nu se părăsească lo­cul de producţie până la în­cetarea lucrului. 7) Să-şi ridice nivelul pro­fesional prin participarea în proporţie de 100 z% la confe­rinţele tehnice, priin frecven­tarea regulată a cursurilor de reîmprospătare a cunoş­tinţelor profesionale de că­tre toţi tinerii, de tinerii de la AteliereleGriviţa-Locomotive n cinstea lui 7 Noembrie in judeţul Roman ritmul însămânţărilor trebue grăbit La 26 Septembrie a. c. în majoritatea comunelor din judeţul Roman ţăranii mun­citori au început însărm­ân­­ţările. Acolo unde campania însămânţăriior a fost preglătită temeinic în comunele Stăniţa, Bu­cea, Burueneşti şi în multe altele începerea campaniei însămânţărilor de toamnă a fost o adevărată ji de săr­bătoare. Ţăranii săraci şi mijlocaşi au plecat spre o­­goare în convoaie, cu unel­tele agricole în căruţe. In comuna Stăniţa ţăranii muncitori au pornit la arat şi însămânţat în dimineaţa zilei de 27 Septembrie cu 180 atelaje. La Bucea, Bu­rueneşti, Butnăreşti, Mir­­ceni, Broşteni, Negri, Ciu­­căreşti şi Stăniţa munca a fost bine organizată. Cen­trele pentru tratarea şi selec­ţionarea seminţelor din a­­ceste comune funcţionează din plin. Şefii de sectoare împreună cu ţăranii mun­citori au programat zilele când vor însămânţa. In co­munele Bucea şi Butnăreşti s’au tratat până acum 4200 kg. grâu. La Negri s’au se­lecţionat 51 mii kg. grâu şi s’au tratat până acum 3.000 kg. In această comună s’a arat până acum 50 la sută, din suprafaţa programată pentru însămânţările de toamnă. In numeroase comune din jud. Roman, ţăranii munci­tori au organizat o întrece­re în vederea îndeplinirii grabnice a planului de însă­­mânţări. In comunele But­năreşti, Icuşeşti şi Broşteni s’a dat o deosebită atenţie gunoirii ogoarelor. Astfel, la Butnăreşti s’au cărat la câmp 880 căruţe gunoi, la Broşteni 2500 căruţe gunoi, iar la Icuşeşti, 40 mii kg. gunoi. Rezultatele acestea dovedesc că în aceste co­mune Comitetele Provizorii sprijinite de organizaţiile de Partid s’au ocupat în­deaproape de pregătirea campaniei însămânţărilor de toamnă mobilizând pe ţăranii săraci şi mijlocaşi la muncă. Slăbiciuni ce trebuesc grabnic lichidate Sunt totuşi unele comu­ne unde campania însă­­mânţărilor de toamnă n’a fost bine organizată. Ast­fel, în comuna Budeşti, nu s’a dat atenţia cuvenită tratării seminţelor. Aici centrele de tratare sunt doar pe hârtie şi nu func­ţionează. Comitetul Provi­zoriu Comunal nu a alcă­tuit un plan chibzuit de muncă pentru organizarea tratării seminţelor şi nici nu a numit responsabili la centrele de tratare. In a­­ceastă comună lucrările de insămânţări au rămas în urmă. Nu s’au însămânţat decât trei hectare cu grâu in două zile, deşi în comună sunt 250 atelaje. La Sagna până la 27 Septembrie cen­trul de tratare a seminţe­lor nici nu a funcţionat. In această comună există o se­mănătoare cu două rânduri, dar nu a fost programată pentru a fi folosită din plin. La Bâra, deasemenea nu s’a făcut un plan pentru tra­tarea seminţelor şi nici pentru folosirea din plin a atelajelor. In comuna acea­sta nici nu există responsa­bil cu atelajele. In comuna Bogh­ea, preşedintele şi se­cretarul Comitetului Provi­zoriu, nu ştiau câte sectoa­re şi câte tarlale are întrea­ga comună, iar la un nu­măr de 28 locuitori nu se difuzaseră încă planurile individuale de cultură. A­­gentul agricol a lipsit de la serviciu în prima zi a cam­paniei de Insămânţări. La Secuieni, datorită neglijen­ţei Comitetului Provizoriu, până la 27 Septembrie nu s’a distribuit decât 40o/w din planurile individuale de cul­tură. Nici aici nu s’a alcă­tuit un plan pentru trata­rea seminţelor şi nu există o evidenţă şi nici responsa­bili la centrele de tratare a seminţelor. O parte din fungicide necesare tratării seminţelor n’a fost ridi­cată nici până acum de la oraşe. Lipsurile acestea trebu­iesc lichidate în cel mai­­ scurt timp. Comitetul Pro­vizoriu Judeţean şi Com­i­­tetele provizorii din plăşi trebue să ajute Comitetele Provizorii Comunale con­trolând îndeaproape mun­ca lor şi dând îndru­mările necesare acolo unde se simte nevoia pentru a grăbi ritmul însămânţări­­lor. Deasemenea organiza­ţiile de Partid trebue să dea o deosebită atenţie muncii de îndrumare a ţărănimii sărace şi mijlocaşe, mobili­­zând-o în lupta pentru în­deplinirea in bune condi­­ţiuni a planului de însă­­mânţări. Numai aşa vom asigura recolta anului vii­tor, pâinea oamenilor mun­cii de la oraşe şi sate. T. Curelar , coresp. SCÂNTEIA Nr. 1543 Şi muncitorii de la Cugir au pornit la întrecere In toate secţiile uzinelor metalurgice din Cugir au avut loc meetinguri-fulger în cadrul cărora muncitorii, teh­nicienii şi funcţionarii, ana­lizând situaţia producţiei şi posibilităţile de muncă pen­tru viitor, şi-au luat o serie de angajamente în cinstea zilei de 7 Noembrie. La secţia maşini-unelte, muncitorii, împreună cu teh­nicienii, s-au angajat să în­deplinească până la 7 Noem­Răspunzând chemării la întrecere în cinstea zilei de 7 Noembrie, minerii de la ex­ploatarea „23 August” din Baia Mare, şi-au luat urmă­toarele angajamente: — îndeplinirea programului de producţie pe 1949 până la 7 Noembrie, atât la minereu Muncitorii şi tehnicienii şantierului naval „Dinamica” din Turnu-Severin şi-au luat angajamentul să termine până la 7 Noembrie ultimele trei vase pescăreşti şi un şlep de 1000 de tone, prevă­zute în programul de pro­ducţie pe 1949. Totodată, ei şi-au luat angajamentul să termine osatura şi tablele bune sarcinile planului de Stat la cea mai mare parte din produsele secţiei. La fabricaţie, muncitorii şi tehnicienii s-au angajat să depăşească planul de produc­ţie cu 77«, cât şi la metale; ridicarea productivităţii muncii cu 57« faţă de primul semestru al anului; — reducerea preţului de cost cu 47« faţă de primul semestru; îmbunătăţirea ca­lităţii minereului cu 107«; e­­conomii de 37« la consumuri altor trei şlepuri, a căror construcţie ar fi trebuit să înceapă în anul 1950; să ri­dice productivitatea muncii cu 57» faţă de trimestrul III; să reducă rebuturile şi de­­şeurile la 37«; să reducă ab­senţele nemotivate la 37o, etc. Pe baza angajamentelor de mai sus, muncitorii şi tehni­cienii de la „Dinamica” chea­specifice explosivi şi 37% elec­tricitate. Totodată, muncitorii şi tehnicienii de la exploatarea „23 August” Baia Mare au chemat la întrecere pe toţi minerii şi tehnicienii din sectorul auro-argentifer.­mă la întrecere pe toţi mun­citorii şi tehnicienii de pe toate şantierele navale din ţară. Deasemeni, muncitorii de pe şantierul „Sovromtrans­port” din Brăila şi-au luat angajamentul să termine până la 7 Noembrie întregul program de producţie pe 1949. Minerii şi tehnicienii din Baia Mare cheamă la întrecere pe toţi minerii din sectorul auro-argentifer Muncitorii de pe șantierele navale din Turn­u-Severin şi Brăila vor termina până la 7 Noembrie programul de construcții pe 1949 In prima săptămână de întrecere socialistă Tractoriştii de la S.M.T. Ciorani-Prahova au realizat 5,88 ha, arătură de fiecare tractor Primind chemarea la în­trecere socialistă pentru în­deplinirea planului de lu­cru pe trimestrul IV până la 7 Noembrie, adresată de­­ S.M.T. Mărculeşti-Ialomiţa, tractoriştii, mecanicii şi tehnicienii de la S.M.T. Ciorani-Prahova au pornit cu elan la muncă. In prima săptămână de lucru, tractoriştii au reu­şit să realizeze în medie 5,88 ha. arătură cu fiecare tractor din staţiune depă­şind astfel norma de 4,8 ha. propusă în chemarea la în­trecere socialistă. In prima săptămână, S.M.T. Ciorani- Prahova a executat lu­crări agricole egale cu 703 ha. arătură faţă de 432 ha. cât avea prevăzut în planul de lucru săptămânal de­păşind astfel planul cu 61,40%. La Gospodăria a casă coledivă ,iaioa­n­ia caiatiu-soies a mmn campania meder agricole de ioană (Dela Alexandru Mu­­reşan, corespondent). — La Gospodăria Agricolă Co­lectivă „Bobâlna” din co­muna Salatiu-Someş, cele trei brigăzi formate şi-au început munca. Două din ele culeg porumbul, iar a treia brigadă lucrează la tratarea grâului pentru se- I mănat. In dimineaţa zilei de 26 Septembrie, două tractoare de la S. M. T.­Bonţida au tras prima brazdă pe tere­nul gospodăriei. Tăvăligitul se face cu a­­telajele gospodăriei. In cu­rând vor începe insămân­­ţările. N­PIE FROMTÓL ClujLiriuIHLAIL La şcoala elementară de fete Nr. 9 Se face recapitularea materiei de studiu din anul trecut Scrisoarea învăţătoarei Mihai Hrisia La câteva zile după anun­ţarea datei la care se vor ţine examenele de toamnă, învăţătoarele din şcoala ele­mentară de fete Nr. 9 au alcă­tuit colective speciale pentru prepararea elevelor. Acest lu­­cru nu a fost prea uşor, de­oarece toate învăţătoarele — după ce făcuseră cursurile I. C. D. în luna iulie — erau acum în concediu. Cele aflate în Bucureşti au venit însă la şcoală şi au pregătit ele­vele care dădeau examen. Cele mai multe eleve au dat la examen răspunsuri bune. După ce a trecut perioada examenelor, grupele de învă­ţătură nu şi-au încetat acti­vitatea. La 1 Septembrie s’a ţinut o şedinţă în care s’a întocmit un plan de lucru. Pentru a pregăti elevele cât mai bine în vederea noului an şcolar, care a început, s’a făcut şi in măsura posibilită­ţilor se mai face recapitularea cunoştinţelor căpătate anul trecut. Se lămuresc acele pro­bleme care n’au fost pe deplin înţelese anul trecut, iar ele­vele mai slabe sunt ajutate pentru a putea face faţă ma­teriei de studiu din anul ur­mător. S’au fixat ore de meditaţii. Vin peste 50 la sută din elevele mai vechi ale şcolii şi 30 la sută din cele nouă. La ciclul I s’au citit şi dis­cutat diferite reviste şi cărţi în legătură cu­ materia. La ciclul 2 s’au citit cărţi din colecţia „Ştiinţa pentru toţi“ ca aplicaţie la materia învă­ţată, iar la limba română s’au citit fragmente literare. In această muncă de repe­tare a materiei, am avut de întâmpinat şi unele greutăţi. Deoarece reparaţiile şcolii s’au început târziu, nu puteam lucra decât intr'o singură sală de clasă. Totuşi aceste ore s’au făcut regulat, uneori chiar în curte, învăţătoarele şi elevele şco­lii elementare de fete Nr. 9 şi-au dat seama că repetarea materiei in cadrul acestor grupe va permite ca în noul an şcolar materia de studiu să poată fi asimilată mai bine. Ele ar dori să afle în co­loanele ziarului „Scânteia“ fapte din experienţa altor şcoli în legătură cu începerea noului an şcolar. Un schimb de experienţă cu învăţătoarele altor şcoli ar face desigur ca activitatea legată de înce­perea noului an să se îmbu­nătăţească. Mihai Hrista învăţătoare la şcoala elementară de fete Nr. 9 Bucureşti Câteva metode rodnice de difuzare a cărţii Din experienţa bibliotecarilor de la întreprinderile din Braşov De cum intri in hala „1 Septembrie” a uzinelor „Stea­gul Roşu” din Braşov, privi­rea îţi este atrasă de un afiş pe care stă scris: „Să citim, căci cartea este sfătuitorul nostru”. Intr’un colţ o vitri­nă — aranjată prin grija bi­bliotecarilor loan Maniciu şi Drahofschi Florea — ţine la curent pe muncitori cu ulti­mele cărţi sosite la bibliote­ca uzinei. Agitaţia dusă pen­­tru desvoltarea gustului de citit printre­­muncitori ia for­me din cele mai diverse, în­cepând cu cele 40 de săgeţi din curtea imensă care toate îndrumă pe muncitori spre bibliotecă şi terminând cu comunicările făcute la micro­fonul întreprinderii. Pentru popularizarea cărţilor sunt publicate în gazetele de pe­­­rete diferite recenzii scurte, scrise cu îngrijire. Tot pen­tru a stimula pe muncitori să citească cât mai multe cărţi, s’au instalat standuri in sec­ţii, de unde muncitorii pot lua cărţile pe care le doresc, fără a se mai deplasa la bi­blioteca centrală. Datorită a­­cestei activităţi intense, din ce în ce mai mulţi muncitori îndrăgesc cartea. Fruntaşi în citit, fruntaşi în muncă Muncitorii secţiei uzinaj de la „Sovromtractor“ au înregistrat mari succese în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. Dar uzinajul, nu întâmplător e o sec­ţie fruntaşă şi in ce priveşte cititul. De unde în iulie abia 157% dintre muncitori citeau regulat, acum mai mult de jumătate frec­ventează obişnuit biblioteca. Aşa se şi explică succesele lor în pro­ducţie, căci într’un fel munceşte un om fără orizont politic şi cul­tural şi altfel munceşte acela cu un înalt nivel politic şi tehnic, care ştie temeinic pentru ce mun­ceşte şi cum anume trebue să muncească. De aceea muncitorii care au obţinut simţitoare depă­­şiri de normă, sunt şi cei care au mai multe cărţi citite. Onac Augustin n’a lăsat să treacă nici o zi fără a citi ceva. Deasemeni tov. Harles Teodor a citit 38 bro­şuri şi diferite lucrări într’o lună şi jumătate. Ce l-a împins pe Iov. Onac să citească atâta ? Ne-o spune el: „Dacă n‘aş fi citit atât de mult­, ar fi însemnat că mă lip­sesc de un îndrumător de preţ in munca şi în lupta pe care o duc pentru îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor mele pe acest an, ba mai mult, n’aş fi reuşit să an­trenez şi pe ceilalţi tovarăşi ai mei în muncă şi să câştigăm , Drapelul Producţiei“ pe secţii. Cartea îţi hrăneşte şi mintea şi sufletul“. A contribuit hotărîtor la des­voltarea gustului pentru citi în­trecerea în privinţa realizărilor pe tărâm cultural, care a avut loc între 15 Iunie şi 23 August. Agitatorii din întreprindere au primit printre cele dintâi sarcini de partid ,­­popularizarea unor a­­numite lucrări ideologice şi lite­rare, legate de preocupările prin­cipale ale muncitorilor uzinei. Prin citirea anumitor cărţi în cadrul secţiilor, atitudinea mul­tora dintre muncitori faţă de munca lor s-a schimbat radical Aşa se explică faptul că după ci­tirea în colectiv a „Atelierului­ de foc“ de Boris Polevoi, turnătorii au chemat la întrecere toate tur­nătoriile din oraşul şi judeţul Bra­şov, iar la secţiile forjă şi turnă­torie de la „Steagul Roşu“­ s-au format brigăzi de UTM-işti care au înregistrat însemnate succese în muncă. Pentru a face faţă cererilor, bi­blioteca întreprinderii „Sovrom­tractor“ şi-a sporit numărul căr­­ţilor de la 4.000 — cât avea în iulie — la 9500 la sfârşitul lu­nii August. Succesele obţinute în această direcţie au ajutat pe mulţi tova­răşi să înţeleagă însemnătatea deosebită a asigurării unei bune difuzări a cărţii ideologice şi­­ lite­rare. Lipsuri peste care până nu de mult unii tovarăşi treceau cu uşurinţă, încep a preocupa tot mai îndeaproape, atât pe condu­cătorii întreprinderii, organizaţia de Partid şi cea sindicală, cât şi pe nenumăraţii cititori ai bibliote­cilor. Procurarea în timp scurt a broşurilor pentru tovarăşii care urmează şcoli serale de Partid sau şcoli de cadre sindicale; crearea a noui biblioteci volante; liste bibliografice puse la înde­mâna cititorilor, arătând cărţile apărute într’un anume interval; urmărirea comenzilor de cărţi, pentru ca întreprinderea să nu primească alte volume decât cele cerute, lată, atâtea şi atâtea pro­bleme legate de munca pentru răspândirea cărţii, pe care mem­brii de partid şi activiştii sindicali — responsabili pentru desvolta­­rea vieţii noastre culturale — îşi iau angajamentul să ie rezolve într'un timp cât mai scurt, cu sprijinul neprecupeţit al cititori­lor din întreprinderi, cititori care trebue să devină şi răspânditori ai cărţii. Biblioteca volantă,­ o însemnată metodă pentru ridicarea numărului de cititori In luna iunie, biblioteca fabri­cii „Partizanul Roşu“ număra nu­mai 40 de cititori cu 196 de cărţi citite. Pentru a stimula gustul pentru citit, bibliotecarul Schwet­­ter Hervin şi-a confecţionat o valiză de placaj, în care încap circa 50 de volume. Cu biblioteca aceasta volantă, tov. Schwetter merge prin toate secţiile din fa­brică, pe la toate locurile de mun­că. Prin sistemul acesta, la sfâr­şitul lunii August, numărul citi­torilor s-a ridicat la 215, iar al cărţilor citite la 576. Biblioteca a primit un ma­re sprijin din partea sindicatului, care a înlesnit aducerea a numeroase cărţi în limba maghiară. Munci­torii maghiari au fost informaţi prin microfonul întreprinderii ci au sosit aceste cărţi şi au putut astfel citi în limba lor maternă. Biblioteci pe unităţi de muncă Spre a veni în ajutorul munci­torilor dornici de a-şi ridica ni­­velul lor cultural şi politic, sindi­catul CFR din Braşov şi-a îmbo­găţi biblioteca sa. Ea număra 9.966 volume şi a căpătat încă 6.334 cărţi. Cărţile au fost împăr­ţite apoi la cele 14 biblioteci care au luat fiinţă pe lângă unităţile de lucru Având cărţile la îndemână, tot mai mulţi muncitori au înce­put să­­ frecventeze biblioteca De unde în iunie pe întreg sindica­tul, citeau numai 1.735 de CFR- işti din cei peste 8.000 salariaţi, astăzi numărul lor s'a ridicat 'a 4.334 cititori cu 5.507 cărţi citite In acţiunea pentru desvoltarea gustului de citit, s’au evidenţiat în deosebi­tov. Ion Călin ş­' Ion Popescu care, zilnic, lucrează câte 3—4 ore voluntar la difuza­rea cărţilor. Ei folosesc din ce in ce mai mult înşişi cititorii a difuzarea cărţii. L. Bălan coresp. Broşura „Munca şi lupta oamenilor muncii oglindite prin gazeta de perete” ana­lizează pe baza unui bogat şi interesant material con­cret luat din gazetele de pe­rete ale diferitelor întreprin­deri din ţară, felul în care aceste gazete îşi îndeplinesc sarcinile lor importante. Sub îndrumarea Partidu­lui gazeta de perete repre­zintă una dintre cele mai eficace arme de luptă ale clasei muncitoare. Gazeta de perete trebue să fie un fac­tor permanent viu, trezind şi desvoltând conştiinţa de clasă, ajutând la ridicarea pro­ductivităţii muncii, contri­buind la conducerea clasei muncitoare spre noui biru­­inţi. Pentru a-şi putea duce la îndeplinire aceste sarcini, ga­zeta de perete trebue să re­flecte munca şi viaţa mun­citorilor întreprinderii res­pective, iar materialul să fie în cât mai mare măsură redactat chiar de către mun­citori şi nu numai de către comitetele de redacţie ale ga­zetelor de perete. Apariţia regulată a gazetei de perete, popularizarea frun­taşilor în producţie şi a ino­vatorilor, îndrumarea celor rămaşi în urmă, folosirea largă a armei criticii şi auto­criticii, întărirea vigilenţei de clasă, lupta pentru economii lupta pentru pace, pentru cunoaşterea uriaşelor reali­zări ale oamenilor sovietici şi pentru adâncirea priete­niei faţă de Marea Uniune Sovietică, iată câteva pro­bleme de bază pe care le urmăreşte broşura „Munca şi lupta oamenilor muncii o­­glindite prin gazeta de pe­rete”. Este un merit al acestei broşuri utilizarea a nume­roase cazuri concrete, reuşind astfel să aducă o imagine fidelă a modului în care ga­zetele de perete îşi îndepli­nesc sarcinile. Pe baza unei serii de exem­ple, broşura ne arată cum s-au dus de către gazetele de perete diferite campanii. Iată, de pildă, câteva date folosi­toare cu privire la campania de popularizare a fruntaşilor in muncă şi a inovatorilor : în gazeta de perete a ate­lierului „Triple-Valve” de la „Griviţa-Vagoane” a apărut un articol semnat de tov. Ştefan Mureşan. Acesta po­vesteşte cum a reuşit să fa­brice un dispozitiv care să reducă timpul de fabricare a robinetelor ovalizate cu 7577 La alte fabrici şi uzine s’au înregistrat deasemeni astfel de cazuri: tov. Bogdan Ion dela „Vasile Roaită” des­crie metoda prin care a reu­şit să depăşească norma cu 7977, tov. Şelaru Anton de la­­Flamura Roşie” arată siste­mul folosit de el pentru de­păşirea normei cu 45­76. Publicând asemenea exem­ple broşura ajută colective­lor gazetelor de perete să-şi îmbunătăţească munca de răspândire a experienţei frun­taşilor şi inovatorilor în pro­ducţie. Pe lângă problemele pri­vitoare la felul în care işi îndeplinesc sarcinile gazetele de perete, broşura se mai ocupă de organizarea muncii comitetelor de redacţie a a­­cestor gazete. Sarcina principală pe care o are un asemenea comitet de redacţie este de a asi­gura apariţia regulată a ga­zetei in cele mai bune con­­diţiuni. El trebue să se in­tereseze permanent şi efec­tiv de problemele oamenilor din întreprindere, de realiză­rile, greutăţile şi lipsurile din munca lor, păstrând o pu­­ternică legătură cu massa muncitorilor cu ajutorul co­respondenţilor. Pentru ca să poată îmbrăţişa în mod just toate problemele legate de viaţa întreprinderii, comite­tul de redacţie al gazetei de perete trebue să găsească ne­contenit sprijin din partea or­ganizaţiei de Partid şi să se bucure de încrederea munci­torilor. Numai în astfel de condiţiuni munca unui comi­tet de redacţie va fi rodnică, numai în asemenea condiţiuni gazeta de perete va oglindi cu adevărat problemele vitale ale întreprinderii, va fi un ajutor preţios în muncă. Agitatorii vor găsi în a­­ceastă broşură idei, sfaturi, şi numeroase pilde folositoa­re, cu ajutorul cărora vor putea să-şi îmbunătăţească munca. Pentru comitetele de redacţie broşura este un a­­devărat îndreptar, bazat pe experienţa comună a gaze­telor de perete, experienţă câştigată în deosebi in pe­rioada încheiată de curând a concursului pe ţară. CE SĂ CITIM Munca şi lupta oamenilor muncii oglindite prin gazeta de perete de Vasile Bihari şi Horia Voicu Editura P«M«R»

Next