Scȃnteia, decembrie 1949 (Anul 18, nr. 1595-1620)

1949-12-01 / nr. 1595

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ! O puter nică impresie în rândurile oameniloi muncii au pro­dus istoricele hotărîri ale ___ recentei con­sfătuiri d i n Ungaria a Biroului Infor­mativ al Partidelor comu­niste şi muncitoreşti. Ek sunt într’adevăr de o excep­ţională însemnătate, căci înarmează mişcarea comu­nistă internaţională cu o a­­preciere clară asupra rapor­tului de forţe actual pe are­na mondială dintre cele două sisteme socialist şi capitalist, asupra metodelor şi politicii ce'or două lagăre în care s’a împărţit lumea, elaborând tot­odată sarcinile tactice pen­tru Partidele comuniste şi muncitoreşti în lupta împo­triva unui nou şi sângeros război mondial, în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Dela crearea Biroului In­formativ, aceasta este a treia consfătuire a sa. în acest răstimp, Biroul Infor­mativ s’a dovedit a fî un organism care a dobândit o covârşitoare influentă în viaţa contemporană. Tezele sale elaborate pe baza prin­cipiilor atotbiruitoare ale marxism-leninismului au gă­sit o deplină confirmare în desfăşurarea evenimentelor istorice. Câtă forţă de pre­viziune ştiinţifică au avut cele două Rezoluţii istorice ale Biroului Informativ o demonstrează cu toată tăria ascuţirea luptei dintre lagă­rul^ păcii şi democraţiei si •lagărul imperialiştilor aţâţa­­-1ri la război, ca şi drumul tragic al Iugoslaviei de azi, trădată şi vândută imperia­liştilor de către clica de a­­sasini şi spioni Tito-Ranco­­vici! Fiecare din Rezoiuţiile Bi­roului Informativ — Rezolu­ţii pătrunse de înţelepciunea şi clarviziunea stalinistă — a constituit pentru Partidele comuniste şi muncitoreşti un excepţional îndreptar teore­tic şi practic, care a stat la baza unor victorii răsună­toare ale frontului păcii şi socialismului. Aceste Rezo­luţii sunt în mod organic le­gate de viaţa şi lupta celor ce muncesc, de năzuinţele si interesele lor cele mai vi­tale. Fiecare om al muncii din ţara noastră şi mai ales fiecare comunist a putut s’mţi în lupta şi munca sa de zi cu zi. puternicui ajutor al acestor Rezoluţii în orien­tarea sa politică, în încrede­rea pe care i-au dat-o în for­ţele proprii, în tăria în lupta cu duşmanul. Şi de data aceasta. Rezo­luţiile Biroului Informativ sunt de un uriaş efect mo bilizator. In centrul lor stă LUPTA PENTRU O PACE TRAINICA. PENTRU OR­GANIZAREA SI UNIREA TOT MAI STRANSA A forţelor PĂCII IMPO­­TRiVA FORŢELOR RĂZ­BOIULUI. Aceste Rezoluţii răspund năzuinţei fierbinţi a MAJO­RITĂŢII COVÂRŞITOARE A OMENIRII care doreşte pacea, care este pentru pace. Ele învaţă sutele de miboane de oameni cum tre­­bue să lupte pentru a do­bândi pacea, ce trebue să facă pentru a împiedica iz­bucnirea războiului, a se salva din ghiarele mizeriei tot mai adânci în care-i a­­runcă pregătirile de război ale imperialismului. Astăzi, când^ imperialiştii îşi intensifică pregătirile pentru un nou război, când ei înjgheabă blocuri mili­tare, înteţesc goana înar­mărilor şi-şi întind reţeaua de baze militare, când ei nu vor să renunje la barbara şi ucigaş a armă atomică, când eî aţâţă isteria războinică — lupta pentru apărarea păcii este sarcina CENTRALA a Partidelor comuniste şi a or­ganizaţiilor democrate. In această bătălie măreaţă, Re­zoluţiile Biroului Informativ înarmează Partidele marxist­­leniniste. pe comuniştii şi pe toţi oamenii muncii, culturii şi ştiinţei, cu conştiinţa fer­mă a superiorităţii forţelor păcii faţă de imperialiştii a ţâţătorî la război şifduşmani de moarte ai omenirii şi pro greşului — cu conştiinţa clară a răspunderii istorice $i a sarcinilor mari pe care trebue să le îndeplinească pentru a asigura triumful unei păci trainice în lume. Rezoluţia „Apărarea păcii şi lupta împotriva aţâţători­lor ia război” accentuiază cu putere că planurile de domi naţie mondială ale imperia­liştilor anglo-americani au un caracter şi mai iluzoriu şi mai aventurier decât cele ale hitleriştilor şi ale impe rialiştiior japonezi, căci îm­prejurările istorice de azi se deosebesc RADICAL de îm prejurarile în care s’a pregă­tit al doilea război mondial in condiţiunile actuale, aţâţă torilor la război le este in­comparabil mai greu să-şi realizeze planurile lor sân geroase, căci „PENTRU PRIMA OARA IN ISTORIA OMENIRII A APARUT UN FRONT ORGANIZAT AL PĂCII, CONDUS DE UNIU NEA SOVIETICA — BAS­TIONUL SI STEGARUL RACII IN ÎNTREAGA LU­ME”. Dar în acelaş timp, Rezolu­ţia previne asupra primejdiei ce_ o prezintă autoliniştirea. Primejdia deslănţuirii unui război del către imperialiştii americani şi englezi nu s’a micşorat şi ar fi cea mai gra­vă greşală ca ea să fie sub­apreciată. Numai vigilen­ţa ascuţită şi hotărîrea în dârjiiă de a lupta actu cu toate forţele şi mijloa cele pentru pace vor duci la prăbuşirea planurilor a­­gresive. Este necesară o intense muncă^ pentru unirea tot ma strânsă a tuturor partizani­lor cinstiţi ai păcii pen­tru lărgirea necontenită a uriaşei mişcări a parti­zanilor păcii. Ea trebue să aibă Ia bază: participarea tot mai activă a ciasei mun­citoare ; sdrobirea celor mai înverşunaţi duşmani ai păcii, socialiştii de dreapta; ridica­rea combativităţii în munca propagandistică în favoarea păcii şi în demascarea mâr­şavei şi josnicei ideologii a canibalilor imperialişti; ex­tinderea celor mai variate forme ale luptei de massă- Lupta pentru pace trebue să devină o luptă A ÎNTREGU­LUI POPOR. Lupta^ pentru independenţa naţională — arată Rezoluţia — se contopeşte cu lupta pentru pace. Biroul Informa­tiv cheamă pe comunişti şi pe toţi partizanii păcii să înalţe tot mai sus steagul luptei patriotice antiimperia­­iisfe, demascând trădarea de ţară a burgheziei — slu­gă a imperialismului ameri­can. Demascând pe aţâţătorii la război şi pe uneltele lor, între care clica de spioni şi asasini a Iui Tito joacă un abject rol provocator, apă­rând independenţa şi suvera­nitatea patriei, Partidele co­muniste din ţările de demo­craţie populară vor lupta pentru consolidarea regimu­lui. pentru prietenia cu U.R.S.S. — bastionul nebi­ruit al păcii. Însufleţind avân­tul oamenilor muncii în con­struirea socialismului, orga­nizând succesele lor pe tă­râm politic, economic, cultu­ral, Partidul nostru luptă pentru continua consolidare a lagărului păcii şi socialis­mului. Rezoluţia privitoare Ia „Unitatea clasei muncitoare şi sarcinile Partidelor co­muniste şi muncitoreşti“ sub­liniază importanţa, deosebită a luptei pentru unitatea cla­sei muncitoare, pentru uni­rea şi organizarea tuturor forţelor ei în lupţa pentru apărarea păcii şi pentru a da o ripostă hotărîtă aţâţă­torilor la război şi ofensivei reacţiunîi imperialiste. Ea demască cu tărie ma­nevrele ticăloase ale sociai­­democratilor de dreapta şi ale leaderilor sindicali refor­mişti, care s’au transformat în agent* direcţi şi spioni ai imperialiştilor. Aceştia au adunat acum Ia Londra toate lepădăturile mişcării sindi­­dicale apusene pentru a for­ma un centru internaţional sindical scizionist. Munca pentru întărirea unităţii muncitoreşti este o i sarcină a mişcării comu-j niste şi în democraţiile popu- [ lare. Partidului nostru care I a înfăptuit unitatea clasei muncitoare îi revine sar­cina de a întări coeziunea rândurilor Partidului, de a întări organizaţiile unice de massă — sindicale, cooperative, de tineret, de femei. Trebue îmbunătă­ţită munca organizatori­că şl poiitico-ideologică, de­mascând fără cruţare orice manifestare a oporiunismu iui, a sectarismului, a na!*o nalismului burghez, a cos­mopolitismului. ridicând la maximum vigilenţa revolţi ţionară faţă de încercării:1 agenturii duşmane si în spe cial ale agenţilor titoisti de a se strecura în partid. Ticăloasa activitate ai mercenarilor titoisti ai im­perialismului este demascată cu o forţă deosebită în Rezo­luţia privitoare la „Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini si spioni“. După ce arată că clica lui Tito — veche mercenară a imperialismului — a trecui dela naţionalismul burghez la fascism, la trădarea di­rectă a intereselor nationale ale iugoslaviei, la cârdăşie pe faţă cu reacţiunea impe­rialistă şi la transformarea Belgradului într’un centru american de spionaj şi de propagandă anticomunistă— Rezoluţia arată că în politica externă banda titoistă face front unic cu reacţionarii a­­mericani, iar în politica in­ternă ea a lichidat de fapt regimul de democraţie popu-1 Iară din Iugoslavia. întro­nând în locul său un regim de stat anticomunist, poliţist, | de tip fascist. Aceste bestii fasciste pline j de ură şi de duşmănie fată de Uniunea Sovietică, fată de democraţiile populare şi fată de mişcarea comunistă; * *SERIA III ANUL XVIII No. 1595 4 PAGINI 4 LEI Joi 1 Decembrie 1949 In numărul de azi: • EXPOZIŢIA INDUSTRIEI SOVIETICE A OGLINDIT URIAŞĂ FORŢA INDUSTRIALA A MARELUI STAT SOCIALIST. (Pag. 2-a) • JURNALUL CINEMATOGRAFIC. (Pag. 2-a) • Recenzie : „PENTRU PACE TRAINICA. PENTRU DE­MOCRAŢIE POPULARA !" Nr. 28 (55). (Pag. 3-a) • TINERII INVATA SA LEGE DE VIATA LOR MINU­NATELE ÎNVĂŢĂMINTE ALE VIEŢII TOVARĂŞULUI STALIN. (Pag. 3-a) • A 29-a ANIVERSARE A REPUBLICII SOCIALISTE SOVIETICE ARMENIA. (Pag. 4-a) Niciun Cămin Cultural în afara întrecerii! Chemarea ia întrecere a unor Cămine Culturale către toate Căminele Culturale din ţară pentru intensificarea muncii culturale ia sate în timpul iernii Către toate Căminele Culturale din Republica Populară Română Dragi tovarăşi. Urinând pilda muncitorilor din fabrici, uzine,_ mine şi de pe şantiere, care se întrec cu avânt în munca pentru a îndeplini şi de­păşi Plănui de Stat, pentru a făuri #ât mai multe şi mai bune produse necesare unui trai mai bun, noi, coiectivele de conducere ale unui grup de Cămine Culturale, chemăm la întrecere pe timpul lunilor de iarnă toate Căminele Culturale din ţara noastră. Această chemare o facem cu scopul de a răspândi mai mult lumina ştiinţei şi a culturii în rândul ţărănimii muncitoare, care a fost ţi­nută în întunericul neştiinţei şi ai mizeriei de regimurile burghezo - moşiereşti. Au început lunile de iarnă. Acum este tim­pul cel mai prielnic pentru a învăţa, pentru a ne lumina. Să folosim din piin ajutorul dat de Partid şi Guvern prin cărţi, reviste, ziare, aparate de cinematograf, radio şi al­tele. In acest scop ne luăm ux-mătoarele anga­jamente : 1. Vom asigura o activitate cultural­­artistică neîntreruptă. In fiecare Dumi­nică vor avea loc şezători. Vom organiza în cursul fiecărei săp­tămâni câte 4 seri culturale, cuprinzând: lecturi în grup, conferinţe de lămurire a problemelor legate de producţia agricolă, conferinţe de răspândire a ştiinţei şi de combatere a superstiţiilor, ascultarea e­­misiunilor de radio şi spectacole de ci­nematograf. Ne luăm angajamentul ca.ia aceste manifestări să participe până la 60 la sută din populaţia locală. 2. Vom mări numărul cititorilor la bi­blioteci până la 20—25 la sută din popu­laţia locală, iar bibliotecile le vom înzestra cu încă 50—100 la sută volume faţă de numărul prezent, cu abonamente la trei până la cinci reviste şi la trei până la şase ziare. Vom organiza cât mai multe cercuri de lectură în aşa fel încât să cuprindem în ele cea mai mare parte a ştiutorilor de carte. 3. Echipele noastre de teatru, cor şi joc vor pregăti în timpul lunilor de iarnă cinci până la opt piesete noui, şase până la zece cântece noui, patru până la şase jocuri noui. cu o îngrijită prezentare ar­tistică. Vom atrage cât mai mulţi tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, în echipele de teatru, joc şi cor. 4. Ne vom îngriji de întreţinerea sediu­lui (încălzit, curăţenie, etc.) şi de pavoa­zarea lui, astfel încât să facem din sediul Căminului Cultural un loc atrăgător şi plăcut, unde să se adune cu drag ţărăni­mea muncitoare. Ziua de 21 Decembrie, când se împlinesc 70 de ani de viaţă a genialului învăţător şi conducător al oamenilor muncii din întreaga lume, I. Y. Stalin, precum şi ziua de 30 De­cembrie, ziua de aniversare a Patriei noas­tre, Republica Populară Română, le vom întâmpina- cu o muneâ culturală cât mai iargă. Aceste zile vor fi prilejul unor mari manifestări în cadru! întrecerii. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân să depunem toate eforturile şi să pă­şim cu avânt la împlinirea angajamentelor luate. Să muncim cu drag pentru răspândirea ştiinţei şi culturii şi pentru luminarea mas­­selor largi aie ţărănimii muncitoare din satele noastre. Să ajutăm, prin munca noastră, la întă­rirea alianţei clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare, sub conducerea clasei mun­citoare, în lupta pentru pace şi socialism. Să popularizăm măreţele înfăptuiri ale Ţării Socialismului şi să învăţăm din bogata sa experienţă, contribuind în felul acesta la construirea socialismului în scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română. Niciun Cămin Cultural în afara între­cerii ! Niciun Cămin Cultural fără activitate permanentă in timpul săptămânii ! TRAIASCA PARTIDUL MUNCITORESC ! ROMAN ! TRAIASCA REPUBLICA POPULARA RO- j MANA ! TRAIASCA IUBITUL ÎNVĂŢĂTOR ŞI CON­DUCĂTOR AL OAMENILOR MUNCII DIN TOATA LUMEA, TOVARĂŞUL STALIN ! Căminul Cultural din com. Galicea Mare jud. Dolj. Căminul Cultural din com. Dragos­lavele jud. Muscel. Căminul Cultural din corn. Vorum­loc jud. Târnava Mare. Căminul Cultural din com. Mărgi­neni jud. Neamţ. Căminul Cultural din com. Moldo­viţa jud. Câmpulung-Moldovenesc. Căminul Cultural din com. Biled jud. Timiş-Torontal. 5 ANI DELA E1IIEDAIEA ALBANIEI COMITETULUI CEMTRAL AL PARTIDULUI MUNCI I DIN ALBANIA Tovarăşului Enver Hodja TIRANA Cu prilejul aniversărij a 5 ani dela elibe­rarea Albaniei de sub jugul fascist. Comi­tetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân vă trimite salutul său frăţesc. Oamenii muncii din ţara noastră urmă­resc cu caldă simpatie eforturile uriaşe de­puse în Republica Populară Albania în lupta peniru întărirea regimului de demo­craţie populară, împotriva unelielor crimi­nale ele clicii Tiîo-Rancovîci, clică de asa­sini şi spioni ai imperialismului anglo­­american, care vrea să transforme Albania mir'o colonie a ei. Partidul Muncitoresc Român urează po­porului albanez, condus de Partidul Muncii din Albania, Ia a 5-a aniversare a eliberă­rii sale, noui succese pe drumul spre socia­lism, pe drumul înfloririi Republicii Popu­lare Albania — factor adiv al lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, în frun­tea căruia se află Uniunea Sovietică, con­dusă de genialul învăţător al oamenilor muncii din lumea întreagă — losii Vissario­­novici Stalin. Sh mamele €. C. al P, M, R„ GHEORGKE GHEORGHIU-DEJ Generalului de Armată Est ver Hodja Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a mit, în numele Guvernului Republicii Popu­­e iberăni Albaniei de sub jugul fascist cu lare Române şi al meu personal, sincere sprijinul hotărîtor al marii şi nebiruitei felicitări şi urări de prosperitate bravului for.e a păcii. Uniunea Sovietică, Vă trans- popor albanez. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Dr. PETRU GROZA Adunarea festivă dela Casa de Cultură a Filialei ARLUS-Bucyresfi juni ima Cuptorul de topit fontă dela Centrul Mecanic Regional din Iaşi va fi transformat după un model sovietic La Casa de Cultură a Filia­lei ARLUS-Bucureşti a avut loc Marţi după amiază o a­­dunare festivă, organizată de Institutul Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străină­tatea, cu prilejul aniversării a 5 ani dela eliberarea Alba­niei. Au asistat: tov. I. Chişi­nevschi, secretar al C.C. al P.M.R., Miron Constantinescu, membru in Biroul Politic ai C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Stat a Planifică­rii, Ştefan Voitec, membru în Biroul Politic al C.C. ai P.M.R., preşedintele Comisiei de Organizare a Cooperaţiei, general maior Emil Popa, membru al C.C. al P.M.R., D. Petrescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Deasemeni au fost de faţă: acad. prof. P. Constanlinescu- Iaşi, vicepreşedinte al Prezi­diului Marii Adunări Naţio -nale, N. Popescu-Doreanu, mi­nistrul învăţământului Pu­blic, Ed. Mezincescu, minis­trul Artelor. Au mai luat parte : Boris Manolov, ambasadorul Repu­blicii Populare Bulgaria, Lu­­bomir Linhardt, ambasadorul Republicii Cehoslovace, Ta­­deusz Findzinski, însărcinat cu Afaceri al Republicii Po­lone, K. Hobdari, însărcinat cu Afaceri ad-interim al Re­publicii Populare Albania, V. A. Karetkin, prim secretara! Ambasadei U.R.S.S., I. P. Nikitin, secretar al Ambasa - dei U.R.S.S., precum şi alţi membri ai Corpului Diploma­tic. La adunarea festivă au mai participat: reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice, reprezentanţi ai Armatei R.P.R., numeroşi muncitori fruntaşi în producţie, etc. Prin aclamaţii călduroase şi prin aplauze puternice, asis­tenţa a manifestat, în repe - täte rânduri, pentru Repu­blica Populară Albania * si pentru eroicul popor albanez, pentru prietenia dintre po­porul român şi poporul alba­nez, pentru marea Uniune So­vietică, eliberatoarea şi spri­­jinitoarea Republicii noastre Populare, şi a Republicii Popu­lare Albania şi pentru condu­cătorul iubit al oamenilor muncii din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. Festivitatea a fost deschisă prin intonarea Imnului Re­­publicii Populare Române, a Imnului Republicii Populare Albania şi a Imnului Uniunii Republicilor Socialiste Sovie­tice. In cadrul acestei adunări au vorbit: tov. D. Petrescu, membru supleant al C.C, ai P.M.R., şi însărcinatul cu Afa­ceri ad-interim al Legaţiei Republicii Populare Albania, Kristac Hobdari. scăzut. Transformat după modelul sovietic, se va putea obţine la acest cuptor eco­nomii importante de com­bustibil, topirea fontei fiind accelerată jar fluiditatea ei va fi sporită. Muncitorii şi tehnicienii dela Centrul Mecanic Regio­nal Iaşi şi-au luat angaja­mentul ca până la data de 21 Decembrie, ziua tovarăşu­lui Stalin, să termine lucră­rile de modificare a cuptoru­lui. (Citiţi discursurile în pat/, lll-a) Pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră prima serie de elevi ai şcolii de normatori au terminat cursurile La Direcţia Generală a Canalului Dunăre — Ma­rea Neagră a avut loc săr­bătorirea închiderii cursului primei serii de elevi ai şcolii de normatori proveniţi din rândurile muncitorilor de pe şantierele Canalului Cei 30 elevi, care au absol­vit cursul de normatori, au fost repartizaţi pe şantiere, urmând ca după o lună de practică să treacă în po­sturi de normatori. 6 Cămine Culturale din judeţul Tutova au primit aparate de cinematograf BARLAD (dela D. Vâleanu — corespondent). — Zilele trecute, 6 cămine culturale din judeţul Tutova au pri­mit gratuit, dela Ministerul Artelor, aparate cinemato­grafice. Comitetele Provizorii din comunele Pueşti şi Zor­­leni au reuşit să amenajeze cu sprijinul ţăranilor munci­tori. săli spaţioase cu cabine de filmat. In comuna Ghidi­­geni, muncitorii dela cele 2 fabrici au lucrat alături de ţăranii muncitori la amena­jarea unei săli încăpătoare care să permită vizionarea filmelor in bune condiţiuni. Nu acelas lucru s’a întâm-TG, MUREŞ, (Dela Sándor Imre, corespondent). — Zi­lele acestea, a avut loc în­tr’un cadru festiv inaugu­rarea clubului muncitoresc la Atelierele Regionale RATA din Tg. Mureş. Clubul, con­struit prin muncă voluntară de muncitorii acestor ateliere. este înzestrat cu o bibliotecă, un aparat cinematografic şi o sală de festivităţi cu scenă. După orele de muncă,. sala­riaţii atelierelor RATA vor găsi aici condiţii pentru ridicarea nivelului lor cultu­ral, politic şi ideologic. 4 noui puncte sanitare înfiinţate de filiala „Crucii Roşii4 din Piatra Neamţ plat în plăşile Epureşti şi Unţeşti. Aci, Comitetele Pro- ; vizorii nu s’au interesat su­ficient de amenajarea sălilor, spectacolele dându-se în con. , diţiuni proaste. Este o sar-f cină a lor să grăbească lu-j crările, mobilizând ia această! acţiune pe ţăranii muncitori : La fabrica de postav Ruliu şi a fost amenajată o maternitate model I PIATRA NEAMŢ, (dela cores I pondentul nostru). — La pro punerea organizaţiei de Partid şi a sindicatului, conducerea! fabricii de postav din Buhuşi a amenajat o nouă maternitate j pentru salariatele întreprin derii. Zilele acestea, lucrările de a­­menajare au fost terminate. Noua maternitate are o capa­citate de 17 paturi, un salon peniru naşteri, două saloane > pentru lehuze, un salon pentru j nouii născuţi, un cabinet me J dical, două băi şi bucătărie, j Pentru asistenţa sanitară, ma­ternitatea are permanent lot j dispoziţie un medic, o moaşe şi trei îngrijitoare. In cinstea celei de a 70-a aniversări a tovarăşului STALIN Muncitorii si tehnicienii * din numeroase unităţi ale „Sovrompetrolului“ lucrează în contul anului 1950 Luptând cu avânt in ca­drul întrecerii socialiste, lucrând cu utilaj primit din Uniunea Sovietică, folosind tot mai mult minunata ex­perienţă a petroliştilor so­vietici, muncitorii dintr’o serie de unităţi ale „Sov. rompetrolului“ au izbutit să.şi îndeplinească înainte de termen sarcinile planu­lui anual. La 17 Octombrie, munci­torii dela sondele m foraj au săpat ultimii metri pre. văzuţi în programul anului 1949, începând să lucreze in contul anului viitor. La sondele in producţie, primii care şi-au îndeplinit sarcinile programului anual au fost petroliştii schelei Teiş. încă din ziua de 7 Noembrie ei au început să lucreze în contul anului 1950. In ziua de 22 Noembrie, şi-au îndeplinit programul anual şi muncitorii electri. cieni ai „Sovrompetrolu­lui“. întrecerea socialistă a antrenat — alături de pe­trolişti — şi pe muncitorii metalurgişti dela uzinele „1 Mai” din Ploeşti, unde se fabrică utilaj petrolifer. Muncitorii dela „1 Mai“ au hotărît să sprijine din toate puterile eforturile petroliş­tilor, indeplinindu-şi şi ei înainte de termen sarcinile planului anual. Ei au reuşit astfel să ter­mine capetele de irigaţie programate pe întregul an încă din ziua de 1 Octom­brie. Programul anual de mese rotary, maşini de aburi, pompe de noroi cu aburi şi pompe de trans­misii a fost terminat în ziua de 1 Noembrie, Mun­cind cu însufleţire în ca­drul întrecerii socialiste în cinstea zilei tovarăşului Stalin, muncitorii dela „1 Mai” şi-au îndeplinit până la 23 Noembrie programul anual şi la fabricarea tur­lelor metalice. In cinstea celei de a 70.a aniversări a tovarăşului Stalin, muncitorii şi tehni­cienii petrolişti dela „Sov- . rompetrol”, ca şi munci, torii şi tehnicienii uzinelor ,,1 Mai“, luptă cu elan spo­rit să-şi îndeplinească cu cinste angajamentele luate. PIATRA NEAMŢ. — (Dela S. Leibovici. corespondent) In grija de a contribui cât mai mult la ridicarea nive­lului sanitar al oamenilor muncii, filiala „Crucii Roşii” din Piatra Neamţ a luat ho­tărîrea de a înfiinţa puncte fixe sanitare pe locurile de muncă mai depărtate de cir­cumscripţiile medicale şi de săptămâni au luat fiinţă 4 asemenea puncte fixe: la Drăgoioasa, sat în munţi la o depărtare de 35 km. de circumscripţia medicală, la Barnar şj Mădei care so află la 12 km. depărtare de circumscripţia medicală şi pe pârâul Sabasa din comuna Borca, unde lucrează peste Mala Populară Chineză a pălmaş io Ciuuiuo (Continuare in pag. 4-a col. 1-3), dispensare. In ultimele două 400 de muncitori. HONGKONG, 2S (Agerpres), — Agen­ţiile americane de presă anunţă că avanfgărzile Armatei Populare Chineze au pătruns în cartie­rele mărginaşe ale oraşului Ciungking, care devenise de cu­rând capitala guver­nului fantomă al Kuomintang ului. ★ HONGKONG 29 (Agerpres) — La Hongkong domneşte panică în rândurile oamenilor de afaceri bri­tanici şi americani, in urma noilor înaintări fulgerătoare ale Armatei Populare Chineze. Avioanele societăţii americane „Chennaults Civil Air Transport Line” au fost puse la dispoziţia guvernului Kuomintangului care se evacuează în cea mai mare grabă spre Cengtu. Rezoluţii de luptă [pentru pace şi socialism Inaugurarea clubului muncitoresc la Atelierele Regionale RATA din Târgu Mureş IAŞI. — (Dela coresponden­tul nostru). La Centrul Me­canic Regional Iaşi au înce­put lucrările pentru trans­formarea cuptorului de topit fontă, după un model sovie­tic. Aşa cum era construit cuptorul dădea un randament

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék