Scȃnteia, ianuarie 1950 (Anul 19, nr. 1621-1646)

1950-01-01 / nr. 1621

înainte, pantru realizarea Planului de Stat pe 1950! In prima dimineaţă a Noului An 1950, oamenii muncii d­i­n ţara noastră incen­tarea bătălie pentru realizarea şi depăşirea noului Plan de Stat pe anul 1950. In zeci şi zeci de întreprinderi indus­triale, mii şi zeci de mii de muncitori nu au mai aştep­tat zorile acestei dimineţi şi nu au mai aşteptat ca noul Plan să fie votat de Marea Adunare Naţională ci, de luni şi luni de zile, încălziţi de flacăra dragostei pentru Patria celor ce mun­cesc şi de măreţul scop al construirii socialismului, au depăşit sarcinile primului Plan de Stat pe anul 1949 şi au început să producă „în contul anului 1950“. Minunat a fost entuzias­mul cu care oamenii muncii au dus lupta victorioasă pen­tru realizarea şi depăşirea obiectivelor trasate de Par­tid şi de Guvern în Planul a­­nului 1949 ; minunată a fost mişcarea crescândă a între­cerii socialiste! Am făcut paşi mari pe calea lichidării stării înapoiate economice, culturale, sociale a ţării noa­stre. A fost lichidată, în an­samblul industriei, rămâne­rea în urmă faţă de perioada de dinainte de război, iar în unele sectoare industriale s-a depăşit nivelul din 1938. in sectorul siderurgiei depăşirea faţă de 1938 atinge 54 la sută! Mergem pe calea industriali­zării socialiste, pe calea transformării socialiste a a­­griculturii, pe calea revolu­ţiei culturale. Cu toate lipsu­rile şi marile greutăţi care există încă, creşte neîntrerupt nivelul de viaţă al celor ce muncesc. O viaţă nouă înflo­reşte pentru oamenii muncii în Republica Populară Ro­mână, cu frăţescul sprijin e­­conomic, tehnic, politic şi ideologic al Uniunii Sovieti­ce, fără de care nu am fi putut face aceşti mari paşi înainte. Pe baza succeselor obţi­nute în îndeplinirea Planului de Stat pe anul 1949, şi pen­tru desvoltarea acestor suc­cese, stau sarcini noui în faţa poporului muncitor. Obiectivele principale ale Planului pe 1950 se situează pe linia obiectivelor planului de perspectivă: creşterea ma­sivă a producţiei în indus­tria grea şi extractivă, con­struirea în ţară a unor baze industriale producătoare de maşini unelte grele, trecerea la electrificarea ţării şi ridi­carea producţiei de maşini şi unelte agricole, în scopul ridicării masive a nivelului de trai al celor ce muncesc. Iată, producţia în întreaga industrie va trebui să creas­că cu 37°/%, după ce în a­nul 1949 am făcut un salt de 40%. Peste 145 miliarde lei vor fi învestite de că­tre Stat, în afară de investi­ţiile provenite din fondurile proprii ale întreprinderilor şi din resurse locale! Se vor ri­dica noui fabrici şi uzine, se vor­ fabrica pentru întâia oară la noi în ţară noui ca­tegorii de maşini, motoare şi instalaţii industriale, se vor desvolta din punct de ve­dere economic Dobrogea, unele regiuni ale Moldovei şi alte regiuni menţinute în stare înapoiată de către regi­mul burghezo-moşieresc. In agricultură, alte câ­teva zeci de S.M.T.-uri şi încă peste două mii de trac­toare noui, peste şase sute batoze noui şi mii şi mii de alte noui unelte agricole vor fi puse la dispoziţia ţărani­lor săraci şi mijlocaşi, pen­tru a-şi întări poziţiile eco­nomice împotriva jafului şi exploatării chiabureşti, în lupta pentru atragerea ţără­nimii muncitoare pe calea socialismului, calea belşugu­lui şi fericirii. Desigur, cele mai multe investiţii şi eforturi se în­dreaptă spre INDUSTRIA GREA PRODUCĂTOARE DE MAŞINI DE TOT FE­LUL, pentru ca astfel să se întărească independenţa eco­nomică a ţării şi să se creeze posibilitatea materială de a fabrica apoi mai multă pânză, mai multă încălţămin­te, mai multe bunuri de con­sum. Punând însă accentul principal pe desvoltarea in­dustriei grele care să pro­ducă maşinile şi uneltele ne­cesare avântului industriei şi agriculturii noastre, Planul dă în acelaş timp atenţie desvoltării industriei bunu­rilor de consum destinate să­ satisfacă nevoile masse­­lor. A lupta şi a munci pentru realizarea şi depă­şirea Planului pe 1950 în­seamnă a lupta şi a munci ca, la sfârşitul anului, indus­tria textilă să dea cu 40% mai multe ţesături de bum­bac, cu 63% mai multe tri­cotaje decât astăzi, să fie cu 27% mai multă încălţăminte de piele, cu 24% mai mult zahăr, cu 71% mai mult ulei, etc., iar în agricultură să crească suprafaţa însămân­ţată cu cereale, legume şi plante industriale, să se în­mulţească numărul de vite şi de păsări, etc. La capătul anului 1950, ca urmare a creşterii sectorului socialist, nivelul de trai al salariaţilor trebue să fie mai ridicat cu 15*/» şi să se dis­­tribue populaţiei prin re­ţeaua de Stat şi cooperaţie cu 51% mai multe bunuri de consum decât în anul 1949. Realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950 nu este deloc o sarcină uşoară, ci dimpotrivă. Dar ea trebue atinsă, pentru ca să putem porni mai departe, la bătălia pentru realizarea primului nostru Plan de cinci ani. În planul pe 1950, fiecărei industrii în parte, fiecărei fa­brici şi uzine, mine sau sonde, fiecărui muncitor, tehnician şi inginer, îi revin sarcini precise şi mari, sarcini de onoare, de îndeplinirea că­rora depinde desvoltarea eco­nomică a ţării şi îmbunătă­ţirea situaţiei materiale a ce­lor ce muncesc. Să nu uităm că lupta pen­tru realizarea Planului de Stat pe anul 1950 va întâm­pina piedici, greutăţi şi unel­tiri vrăjmaşe, căci construi­rea socialismului se desfă­şoară în condiţiile unei a­­prige lupte de clasă. Capita­liştii mai deţin încă impor­tante poziţii economice, mai ales în comerţul cu amănun­tul şi agricultură, unde chia­­burimea are încă putinţa de a exploata pe oamenii mun­cii. Profitorii vechiului re­gim de exploatare, foştii capitalişti, moşierii expro­priaţi şi uneltele lor, privesc cu ură succesele regimului care eliberează pe oamenii muncii de orice exploatare şi asuprire, iar procesul ban­delor Rajk de la Budapesta şi Rostov de la Sofia ne-au a­­rătat metodele criminale ale bandiţilor imperialişti angio­­americani şi ale agenţilor lor. Pe de altă parte avem de luptat cu rămăşiţele educaţiei putrede capitaliste care încă se mai menţin în unele locuri şi îşi găsesc expresie în birocratism, lipsă de dis­ciplină în muncă, etc. Organizaţiile de p­artid şi sindicatele trebue să desfă­şoare o activitate intensă pentru ca fiecare om al muncii să cunoască Pla­nul de Stat în ansamblul lui şi în special partea care revine domeniului său pro­priu de activitate. Să facem ca massele cele mai largi să cunoască Plănui şi să desvolte la maximum­­ iniţia­tiva creatoare în lupta pen­tru realizarea şi depăşirea obiectivelor sale. SA DESFĂŞURĂM LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTA, desvoltând şi îmbogăţind formele şi metodele folosite în desfăşurarea minunatei întreceri socialiste în cinstea zilei tovarăşului Stalin. Este necesar să utilizăm din plin utilajul industrial existent, să reducem şi chiar să lichidăm rebuturile, să re­ducem şi să revalorificăm deşeurile. Să facem cât mai mare economie de materii prime, combustibil şi mi­jloace financiare, să reducem cât mai mult timpul de fabrica­ţie, pentru ca să realizăm sar­cina de a scădea preţul de cost pe întreaga industrie cu 10% Vom mări astfel a­­cumulările socialiste necesare nouilor investiţii destinate desvoltării economice, cultu­rale şi sociale a ţării şi vom îmbunătăţi şi pe această cale situaţia materială a fiecărui om care munceşte. Să ridicăm neîncetat noul cadre de muncitori calificaţi, de specialişti, din rândurile muncitorilor necalificaţi sau cu o calificare inferioară, ca şi din rândurile tineretului şi femeilor, să realizăm cea mai strânsă colaborare între in­gineri, meşteri şi muncitori. Să învăţăm din imensa ex­perienţă a Uniunii Sovietice, ţara glorioaselor planuri cincinale staliniste. Lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat este o parte importantă a luptei masselor largi popu­lare pentru pace, împotriva imperialiştilor americani, pro­vocatori de război. „Realizările noastre pe tărâm politic, economic şi cultural — a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — con­­stitue cel mai de preţ aport la întărirea frontului păcii, condus de Uniunea Sovietică. Fiecare succes în întrecerea socialistă, fiecare tonă de oţel în plus, fiecare procent de depăşire a planului în In-­­ dustrie şi agricultură, fie-­­ care şcoală nouă, fiecare spital, fiecare maternitate, fiecare măsură luată pentru întărirea forţelor fizice şi morale ale poporului, pentru întărirea Republicii noastre, contribue la întărirea forţe­lor păcii şi ale democraţiei”. In pragul Anului Nou 1950, oamenii muncii din ţara noastră, pornesc sub conducerea Partidului, la luptă pentru împlinirea şi depăşirea noului Plan de Stat, pentru întărirea şi în­florirea Patriei noastre, pen­tru întărirea forţelor de ne­învins ale păcii, pentru con­struirea şi la noi în ţară a societăţii socialiste. X-ě bk. ›?›h­f SERIA IN­ ANUL *XVIII Nr. 1621 WiltillfilM 4 PAGINI 4 LEI Duminică 1 Ianuarie 1950 Sesiunea Marii Adunări Naţionale Ratificarea unor decrete ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale — închiderea sesiunii Şedinţa de Vineri dimi­­­neaţă a Marii Adunări Na­ţionale s-a deschis la ora 9,30, sub preşedinţia deputatului Gal Martin, vicepreşedinte al Biroului Marii Adunări Na­ţionale.­­ Pe banca Prezidiului Marii Adunări Naţionale se aflau : prof. dr. C. I. Parhon, preşe­dintele Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, prof.­­ Constantinescu - Iaşi, Mihail Sadoveanu şi I. Niculi, vice­preşedinţi ai Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale,­­ şi alţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale. Pe banca ministerială erau prezenţi: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ana Pauker, secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe, Teohari Georgescu, secretar al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, se­cretar al C.C. al P.M.R., mi­nistrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Gh. Vasilichi, mem­bru al Biroului Politic al C.C al P.M.R., ministrul Minelor şi Petrolului, Vasile Vaida, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., mi­nistrul Agriculturii­­ şi alţi membri ai Guvernului. Intrându-se în ordinea de zi, deputatul C. Paraschives­­cu-Bălăceanu, raportor, a ci­tit raportul şi proectul de lege pentru ratificarea unor decrete emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul de la 12 Iulie—28 Decembrie 1949. La discuţia generală asupra acestui proect de lege, primul a luat cuvântul tov. deputat Petre Niculescu. „Pr­intre decretele legi care sunt supuse astăzi spre rati­ficare — a spus vorbitorul — este şi decretul pentru ridi­carea în Bucureşti a unei sta­tui eliberatorului, sprijinito­rului şi celui mai bun prieten al poporului nostru, Genera­­lissimul Iosif Vissarionovici Stalin. (Aplauze furtunoase, membrii Adunării în picioare ovaţionează). Prin ridicarea acestei sta­­­tui, exprimăm dragostea, ad­miraţia şi recunoştinţa po­porului nostru pentru tovară­şul Stalin, pentru cel care ne-a adus eliberarea de sub jugul fascismului, pentru cel care în momentele cele mai grele ne-a venit în ajutor, pentru cel care ne dă spri­jin permanent să ne con­struim o viaţă mai bună. Suntem în ziua aniversării a doi ani de la înfăptuirea Re­publicii Populare Române, a­­niversare pe care o întâmpi­năm cu importante realizări şi succese. Toate acestea au putut fi infăptuite datorită sprijinului frăţesc pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice, din partea celui mai bun prieten al poporului nostru, tovarăşul Stalin. Noi am reuşit să obţinem succese importante în lupta noastră, pentru că Partidul nostru, urmează geniala învă­ţătură a continuatorului lui Marx, Engels şi Lenin, învă­ţătura tovarăşului Stalin. Oamenii muncii din ţara noastră văd în tovarăşul Stalin pe conducătorul luptei popoarelor pentru pace, liber­tate şi democraţie, împotriva imperialismului aţâţător la un nou război. Ei văd în to­varăşul Stalin chezăşia liniştii căminului lor, pe cel care le asigură posibilitatea de a munci pentru fericirea lor şi propăşirea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română. Poporul muncitor din ţara noastră, care se bucură astăzi de o viaţă demnă şi liberă, îşi manifestă şi prin aceasta dra­gostea şi recunoştinţa pentru tovarăşul Stalin, (aplauze pu­ter­nice şi îndelung repetate. Adunarea în picioare ovaţio­nează îndelung). Tov. deputat Constantin Rol­­ban, luând cuvântul, a arătat că poporul muncitor din Republica noastră Populară, în lupta pen­tru construirea bazelor societăţii socialiste, a primit cu entuziasm înfiinţarea societăţilor sovieto­­române — Sovromurile. Sovromurile, societăţi cu parti­cipare româno-sovietică, oglin­desc colaborarea pe principiul de egalitate intre Statul nostru de democraţie populară şi marele Stat socialist sovietic . „Existenţa Sovromurilor — a spus vorbitorul în continuare — a dovedit de pe acum rolul pe care ele îl au în îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române. Ele au con­tribuit în mare măsură la rea­lizarea Planului de Stat pe 1949, prin producţia lor ridicată, evi­­denţiindu-se ca întreprinderi fruntaşe. Ele au contribuit la introducerea metodelor avansate în muncă şi la înzestrarea în­treprinderilor noastre cu tehnica cea mai modernă, tehnica sovie­tică. Existenţa lor constitue un factor de seamă pentru îndeplini­rea Planului de Stat pe 1950”, încheind tov. deputat Const. Roiban a declarat că votează cu entuziasm proectul de lege pen­tru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţio­nale în intervalul celor două se­siuni. Tov. deputat A. Niţescu a luat cuvântul în legătură cu decretele Prezidiului Marii Adunări Na­­,­ţionale pentru organizarea, func­ţionarea şi administrarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni- C.E.C. din Republica Populară Română. Deputata ţărancă munci­toare Florica Trenţoiu a vor­bit despre înfiinţarea prime­lor gospodării agricole colec­tive din ţara noastră. După ce a amintit situaţia jalnică, sub regimurile bur­­ghezo-moşiereşti, a ţărănimii muncitoare, vorbitoarea a spus : „In regimul nostru de democraţie populară, prin grija Partidului, femeia ţă­rancă, la fel cu toate femeile muncitoare din ţara noastră primeşte îngrijire medicală gratuită, atât pentru ea cât şi pentru copii şi primeşte aju­tor şi de la Stat, care înfiin­ţează dispensare şi case de naşteri la sate. Femeile care muncesc în gospodăriile agri­cole colective primesc conce­diu plătit, înainte şi după naştere, sănătatea lor şi a co­piilor lor devenind mai sigură, ele putând să-şi ducă munca în condiţiuni mai bune. Femeile muncesc cu râvnă şi dragoste în gospodăriile noastre colective, fiindcă ştiu că muncesc pentru ele şi fa­miliile lor şi nu pentru chia­burii hrăpăreţi. In munca lor pentru un trai mai bun şi fe­ricit ele iau totdeauna exem­plu de la femeia sovietică, pen­tru că sunt convinse că nu­mai mergând pe drumul U­­niunii Sovietice vom construi socialismul la noi în ţară. Fiindcă decretul pentru in­­fiinţarea gospodăriilor agri­(Continuare în pag. 4-a, col. 6-7-8) Cuvântarea acad. preşedintele Prezidiului Tovarăşe şi tovarăşi deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, prof.­­.­r. Parhon, Marii Adunări Naţionale încheiem acum a doua se­siune ordinară a Marii Adu­nări Naţionale, care a exami­nat şi votat — cu o deosebită însufleţire — Planul de Stat pe anul 1950, care privit în în­tregul lui constituie o etapă de pregătire a unui Plan de mai lungă durată, a primului Plan Cincinal în Republica Populară Română. Lucrările noastre iau sfâr­şit în ziua sărbătoririi aniver­sării a doi ani deja, proclama­rea Republicii Populare Ro­mâne, măreaţa zi de 30 De­cembrie, pe care poporul no­stru muncitor s’a pregătit să o sărbătorească cu­ toată dra­gostea. Această aniversare — scum­pă poporului nostru — este sărbătorită in condiţiunile în­tăririi continue economice şi politice a ţării noastre, factor activ în lagărul păcii și socia­lismului, condus de marea noa­stră prietenă și eliberatoare. Uniunea Sovietică. Proclamarea Republicii Populare Române a fost posibila datorită eliberă­rii Patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, datorită luptei poporului nos­tru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul său, şi ajutorului primit în permanenţă din partea marii Ţări a Socialis­mului victorios şi a genialu­lui ei conducător, prietenul iubit al poporului nostru, to­varăşul Iosif Vissarionovici Stalin. După cum s’a arătat în des­baterile acestei sesiuni, dato­rită efortului oamenilor mun­cii şi graţie ajutorului hotă­­ritor al Uniunii Sovietice, pri­mul nostru Plan de Stat a fost îndeplinit şi depăşit, a­­ducând o importantă mărire a producţiei industriale de care depinde desvoltarea în­tregii noastre economii şi ridicarea nivelului de trai al masselor muncitoare, îndeplinirea şi depăşirea primului Plan de Stat oglin­deşte succesele regimului nostru democratic popular in opera de construcţie a baze­lor socialist­­ului în ţara noa­stră. Dar succesele realizate in cursul anului care se încheie nu constitue decât un început în măreaţa operă pe care o avem de îndeplinit pentru în­florirea Patriei noastre dragi şi fericirea poporului nostru muncitor. Discuţia generală la legea pentru Planul de Stat pe 1950, la care au luat parte numeroşi reprezentanţi ai muncitorimii noastre, ai ţă­rănimii muncitoare şi ai inte­lectualităţii progresiste a arătat hotarirea dârză a po­porului nostru muncitor de a-şi încorda eforturile pentru realizarea celui de al doilea Plan de Stat al ţării noastre, pentru întărirea Patriei noa­stre pe drumul construirii so­cialismului. Pe bună dreptate spuneau deputatul minier Hagiu Du­mitru şi ţăranul muncitor Ioan Gh­. Ioniţă, că Planul nostru de Stat este un Plan al păcii şi votându-l, ei vo­tează pentru pace, pentru fe­ricirea şi bunăstarea poporu­lui muncitor, pentru desvol­­­tarea şi propăşirea Republicii Populare Române. Tovarăşe şî tov arăţi. Păşim cu încredere in cel de al treilea an al Republicii noastre Populare deplin în­crezători în avântul creator al poporului nostru munci­tor, cu hotărîrea fermă de a realiza Planul nostru de Stat pe 1950, care să constitue o nouă etapă a desvoltării noa­stre spre socialism, un aport al ţării noastre la întărirea marelui şi puternicului lagăr al păcii. Cu prilejul celei de a noua aniversări a Republicii noa­­­stre Populare cât şi cu prile­jul anului nou, în numele Pre­zidiului Marii Adunări Naţio­nale, vă adresez, tovarăşe şi tovarăşi deputaţi, cele mai bune urări pentru realizarea Planului pe car­e l-am desbă­­tut şi votat, pentru ca anul 1950 să fie anul unor noui şi importante victorii ale ţării noastre. Inmânarea decoraţiilor „Ordinul Muncii“ şi „Steaua Republicii Populare Române“ Vineri la amiază, a avut loc la Palatul Prezidiului Marii A­dunări Naţionale, solemnitatea decorării unui număr de mun­citori, ţărani muncitori şi inte­lectuali, distinşi cu Ordinul • Steaua Republicii Populare Române" şi „Ordinul Muncii". Au luat parte la această so­lemnitate: prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mihail Sa­doveanu şi I. Niculi, vicepreşe­dinţi ai Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, şi Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Luând cuvântul, prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, a felicitat călduros pe cei deco­raţi şi le-a urat spor în munca şi lupta pentru înflorirea Pa­triei noastre, pentru constru­irea socialismului în Republica Populară Română. Prof. dr. C. I. Parhon a înmâ­nat apoi decoraţiile. Solemnitatea s’a încheiat printr'o puternică manifestaţie de dragoste şi devotament pen­tru Partidul Muncitoresc Ro­mân, pentru marea Ţară a So­cialismului victorios şi pentru eliberatorul şi prietenul po­porului român, marele Stalin.­­In pag. 4-a , Festivităţile înmânării medaliei „Elibera­rea de sub jugul fascist” şi a diplomelor de onoare pentru tinerii fruntaşi în pro­ducţie Depunerea jurământului de către ostaşii de toate gradele din Armata R.P.R. La o unitate din Bucureşti d­in timpul jurământului militar ostaşii prezintă arma pentru onor. (Reportajul in pag. 2-a). Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri cu prilejul sărbătoririi a doi ani dela proclamarea R. P. R. Cu prilejul sărbătoririi a doi ani dela proclamarea Repu­blicii Populare Române, Con­siliul de Miniştri a oferit a­­seară o recepţie, în Palatul Ministerului Afacerilor Ex­terne. Au luat parte membri ai Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, membri ai Guvernului şi membri ai Cor­pului Diplomatic. Deasemeni au participat de­putaţii Marii Adunări Naţio­nale, numeroşi muncitori şi muncitoare fruntaşi în pro­ducţie, decoraţi, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, ai Armatei, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii. Recepţia s’a desfăşurat în­­tr’o atmosferă de caldă prie­tenie. De anul nou 1950, „Scânteia" urează oamenilor muncii din R. P. R. noui victorii în lupta pentru pace și socialism Planul de Stat pe anul 1950 prevede? PRODUCŢIA Planul de Stat pe 1950 prevede creşterea cu 37%/% a valorii glo­bale a producţiei­­ industriale, faţă de anul 1949. Realizarea acestei măreţe sarcini ce stă în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din ţara noastră va însemna un pas hotărît înainte pe calea industrializării ţării noastre, a înfloririi şî întăririi Patriei noastre, pe calea creşterii necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Să păşim cu avânt la realizarea Planului de Stat pe 1950, să luptăm, sub conducerea Partidului, cu eforturi sporite în întrecerea socialistă, să obţinem noi şi însemnate victorii în lupta pentru con­struirea socialismului în ţara noastră! PRODUCTIVITATEA MUNC Planul de Stat pe 1950 prevede creşterea productivităţii muncii pe întreaga industrie cu 20Vo, faţă de anul 1949. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv de seamă, muncitorii şi teh­nicienii de pe întreg cuprinsul ţării trebue să asigure aplicarea şi extinderea metodelor avansate de muncă sovietice, întrebuinţarea cât mai bună a maşinilor şi instalaţiilor, scoaterea la iveală şi pu­­nerea în valoare a rezervelor din fiecare întreprindere, folosirea din plin a orelor de lucru, întărirea disciplinei în muncă, mai buna or­ganizare a procesului de producţie, etc. Luptând pentru creşterea productivităţii muncii asigurăm conti­nua creştere a producţiei de bunuri, reducerea preţului de cost al produselor, sporirea câştigului muncitorilor, ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, întărirea şi desvoltarea Patriei noastre. — CREŞTEREA NIVELULUI DE TRAI - Planul de Stat pe anul 1950 prevede că nivelul de trai al masselor muncitoare va creşte cu 15 la sută în cursul anului 1950. Se vor distribui populaţiei bunuri de consum în valoare de 210 miliarde lei, adică cu 31 la sută mai mult decât în 1949. Se va distribui populaţiei de la oraşe cu 18 la sută mai multă pâine, cu 24 la sută mai multă carne, cu 40 la sută mai mult lapte, cu 200 la sută mai multe brânzeturi, cu 18 la sută mai mult zahăr, precum şi cu 21 la sută mai multe ţesături, cu 60 la sută tricotaje, cu 66 la sută încălţăminte, etc. La sate se vor distribui cu 72 la sută mai multe produse industriale. De asemenea, Planul de Stat pe 1950 prevede construirea de noi locuinţe muncitoreşti, creşterea numărului de şcoli, institute, biblioteci, dispensare etc. Pe măsura creşterii pro­ducţiei şi productivităţii muncii, Planul de Stat asigură ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. A apărut în limbile: engleză şi germană rusă, română, franceză, ,fPentru pace trainică, pentru democraţie populară !** Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti Nr. 33(60) Vineri 50 Decembrie 1949 ARTICOL DE FOND: In 1950 — spre noi victorii ale păcii şi socialismului! Discursul lui Liu-Sao-Tsi la Con­ferinţa Sindicatelor din tarile Asiei şi Oceaniei. A. ZAWADSKI : Cu privire la unitatea clasei muncitoare din Polonia. K. ERIKSEN : Falsificarea alegerilor pentru Parlament şi Partidul Comunist Norvegian. PIETRO ROSSI : Lupta împotriva clicii lui Tito — datoria internaţională a comu­niştilor. V. BILINA : De ce sunt trişti ? Note politice Informaţii De vânzare la toate magazinele »Librăria Noastră’’ şi la toate chioşcurile . Lei 8

Next