Scȃnteia, ianuarie 1950 (Anul 19, nr. 1621-1646)
1950-01-01 / nr. 1621
înainte, pantru realizarea Planului de Stat pe 1950! In prima dimineaţă a Noului An 1950, oamenii muncii din ţara noastră incentarea bătălie pentru realizarea şi depăşirea noului Plan de Stat pe anul 1950. In zeci şi zeci de întreprinderi industriale, mii şi zeci de mii de muncitori nu au mai aşteptat zorile acestei dimineţi şi nu au mai aşteptat ca noul Plan să fie votat de Marea Adunare Naţională ci, de luni şi luni de zile, încălziţi de flacăra dragostei pentru Patria celor ce muncesc şi de măreţul scop al construirii socialismului, au depăşit sarcinile primului Plan de Stat pe anul 1949 şi au început să producă „în contul anului 1950“. Minunat a fost entuziasmul cu care oamenii muncii au dus lupta victorioasă pentru realizarea şi depăşirea obiectivelor trasate de Partid şi de Guvern în Planul anului 1949 ; minunată a fost mişcarea crescândă a întrecerii socialiste! Am făcut paşi mari pe calea lichidării stării înapoiate economice, culturale, sociale a ţării noastre. A fost lichidată, în ansamblul industriei, rămânerea în urmă faţă de perioada de dinainte de război, iar în unele sectoare industriale s-a depăşit nivelul din 1938. in sectorul siderurgiei depăşirea faţă de 1938 atinge 54 la sută! Mergem pe calea industrializării socialiste, pe calea transformării socialiste a agriculturii, pe calea revoluţiei culturale. Cu toate lipsurile şi marile greutăţi care există încă, creşte neîntrerupt nivelul de viaţă al celor ce muncesc. O viaţă nouă înfloreşte pentru oamenii muncii în Republica Populară Română, cu frăţescul sprijin economic, tehnic, politic şi ideologic al Uniunii Sovietice, fără de care nu am fi putut face aceşti mari paşi înainte. Pe baza succeselor obţinute în îndeplinirea Planului de Stat pe anul 1949, şi pentru desvoltarea acestor succese, stau sarcini noui în faţa poporului muncitor. Obiectivele principale ale Planului pe 1950 se situează pe linia obiectivelor planului de perspectivă: creşterea masivă a producţiei în industria grea şi extractivă, construirea în ţară a unor baze industriale producătoare de maşini unelte grele, trecerea la electrificarea ţării şi ridicarea producţiei de maşini şi unelte agricole, în scopul ridicării masive a nivelului de trai al celor ce muncesc. Iată, producţia în întreaga industrie va trebui să crească cu 37°/%, după ce în anul 1949 am făcut un salt de 40%. Peste 145 miliarde lei vor fi învestite de către Stat, în afară de investiţiile provenite din fondurile proprii ale întreprinderilor şi din resurse locale! Se vor ridica noui fabrici şi uzine, se vor fabrica pentru întâia oară la noi în ţară noui categorii de maşini, motoare şi instalaţii industriale, se vor desvolta din punct de vedere economic Dobrogea, unele regiuni ale Moldovei şi alte regiuni menţinute în stare înapoiată de către regimul burghezo-moşieresc. In agricultură, alte câteva zeci de S.M.T.-uri şi încă peste două mii de tractoare noui, peste şase sute batoze noui şi mii şi mii de alte noui unelte agricole vor fi puse la dispoziţia ţăranilor săraci şi mijlocaşi, pentru a-şi întări poziţiile economice împotriva jafului şi exploatării chiabureşti, în lupta pentru atragerea ţărănimii muncitoare pe calea socialismului, calea belşugului şi fericirii. Desigur, cele mai multe investiţii şi eforturi se îndreaptă spre INDUSTRIA GREA PRODUCĂTOARE DE MAŞINI DE TOT FELUL, pentru ca astfel să se întărească independenţa economică a ţării şi să se creeze posibilitatea materială de a fabrica apoi mai multă pânză, mai multă încălţăminte, mai multe bunuri de consum. Punând însă accentul principal pe desvoltarea industriei grele care să producă maşinile şi uneltele necesare avântului industriei şi agriculturii noastre, Planul dă în acelaş timp atenţie desvoltării industriei bunurilor de consum destinate să satisfacă nevoile masselor. A lupta şi a munci pentru realizarea şi depăşirea Planului pe 1950 înseamnă a lupta şi a munci ca, la sfârşitul anului, industria textilă să dea cu 40% mai multe ţesături de bumbac, cu 63% mai multe tricotaje decât astăzi, să fie cu 27% mai multă încălţăminte de piele, cu 24% mai mult zahăr, cu 71% mai mult ulei, etc., iar în agricultură să crească suprafaţa însămânţată cu cereale, legume şi plante industriale, să se înmulţească numărul de vite şi de păsări, etc. La capătul anului 1950, ca urmare a creşterii sectorului socialist, nivelul de trai al salariaţilor trebue să fie mai ridicat cu 15*/» şi să se distribue populaţiei prin reţeaua de Stat şi cooperaţie cu 51% mai multe bunuri de consum decât în anul 1949. Realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950 nu este deloc o sarcină uşoară, ci dimpotrivă. Dar ea trebue atinsă, pentru ca să putem porni mai departe, la bătălia pentru realizarea primului nostru Plan de cinci ani. În planul pe 1950, fiecărei industrii în parte, fiecărei fabrici şi uzine, mine sau sonde, fiecărui muncitor, tehnician şi inginer, îi revin sarcini precise şi mari, sarcini de onoare, de îndeplinirea cărora depinde desvoltarea economică a ţării şi îmbunătăţirea situaţiei materiale a celor ce muncesc. Să nu uităm că lupta pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950 va întâmpina piedici, greutăţi şi uneltiri vrăjmaşe, căci construirea socialismului se desfăşoară în condiţiile unei aprige lupte de clasă. Capitaliştii mai deţin încă importante poziţii economice, mai ales în comerţul cu amănuntul şi agricultură, unde chiaburimea are încă putinţa de a exploata pe oamenii muncii. Profitorii vechiului regim de exploatare, foştii capitalişti, moşierii expropriaţi şi uneltele lor, privesc cu ură succesele regimului care eliberează pe oamenii muncii de orice exploatare şi asuprire, iar procesul bandelor Rajk de la Budapesta şi Rostov de la Sofia ne-au arătat metodele criminale ale bandiţilor imperialişti angioamericani şi ale agenţilor lor. Pe de altă parte avem de luptat cu rămăşiţele educaţiei putrede capitaliste care încă se mai menţin în unele locuri şi îşi găsesc expresie în birocratism, lipsă de disciplină în muncă, etc. Organizaţiile de partid şi sindicatele trebue să desfăşoare o activitate intensă pentru ca fiecare om al muncii să cunoască Planul de Stat în ansamblul lui şi în special partea care revine domeniului său propriu de activitate. Să facem ca massele cele mai largi să cunoască Plănui şi să desvolte la maximum iniţiativa creatoare în lupta pentru realizarea şi depăşirea obiectivelor sale. SA DESFĂŞURĂM LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTA, desvoltând şi îmbogăţind formele şi metodele folosite în desfăşurarea minunatei întreceri socialiste în cinstea zilei tovarăşului Stalin. Este necesar să utilizăm din plin utilajul industrial existent, să reducem şi chiar să lichidăm rebuturile, să reducem şi să revalorificăm deşeurile. Să facem cât mai mare economie de materii prime, combustibil şi mijloace financiare, să reducem cât mai mult timpul de fabricaţie, pentru ca să realizăm sarcina de a scădea preţul de cost pe întreaga industrie cu 10% Vom mări astfel acumulările socialiste necesare nouilor investiţii destinate desvoltării economice, culturale şi sociale a ţării şi vom îmbunătăţi şi pe această cale situaţia materială a fiecărui om care munceşte. Să ridicăm neîncetat noul cadre de muncitori calificaţi, de specialişti, din rândurile muncitorilor necalificaţi sau cu o calificare inferioară, ca şi din rândurile tineretului şi femeilor, să realizăm cea mai strânsă colaborare între ingineri, meşteri şi muncitori. Să învăţăm din imensa experienţă a Uniunii Sovietice, ţara glorioaselor planuri cincinale staliniste. Lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat este o parte importantă a luptei masselor largi populare pentru pace, împotriva imperialiştilor americani, provocatori de război. „Realizările noastre pe tărâm politic, economic şi cultural — a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — constitue cel mai de preţ aport la întărirea frontului păcii, condus de Uniunea Sovietică. Fiecare succes în întrecerea socialistă, fiecare tonă de oţel în plus, fiecare procent de depăşire a planului în In- dustrie şi agricultură, fie- care şcoală nouă, fiecare spital, fiecare maternitate, fiecare măsură luată pentru întărirea forţelor fizice şi morale ale poporului, pentru întărirea Republicii noastre, contribue la întărirea forţelor păcii şi ale democraţiei”. In pragul Anului Nou 1950, oamenii muncii din ţara noastră, pornesc sub conducerea Partidului, la luptă pentru împlinirea şi depăşirea noului Plan de Stat, pentru întărirea şi înflorirea Patriei noastre, pentru întărirea forţelor de neînvins ale păcii, pentru construirea şi la noi în ţară a societăţii socialiste. X-ě bk. ›?›hf SERIA IN ANUL *XVIII Nr. 1621 WiltillfilM 4 PAGINI 4 LEI Duminică 1 Ianuarie 1950 Sesiunea Marii Adunări Naţionale Ratificarea unor decrete ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale — închiderea sesiunii Şedinţa de Vineri dimineaţă a Marii Adunări Naţionale s-a deschis la ora 9,30, sub preşedinţia deputatului Gal Martin, vicepreşedinte al Biroului Marii Adunări Naţionale. Pe banca Prezidiului Marii Adunări Naţionale se aflau : prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof. Constantinescu - Iaşi, Mihail Sadoveanu şi I. Niculi, vicepreşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi alţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Pe banca ministerială erau prezenţi: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ana Pauker, secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe, Teohari Georgescu, secretar al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, secretar al C.C. al P.M.R., ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Gh. Vasilichi, membru al Biroului Politic al C.C al P.M.R., ministrul Minelor şi Petrolului, Vasile Vaida, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Agriculturii şi alţi membri ai Guvernului. Intrându-se în ordinea de zi, deputatul C. Paraschivescu-Bălăceanu, raportor, a citit raportul şi proectul de lege pentru ratificarea unor decrete emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul de la 12 Iulie—28 Decembrie 1949. La discuţia generală asupra acestui proect de lege, primul a luat cuvântul tov. deputat Petre Niculescu. „Printre decretele legi care sunt supuse astăzi spre ratificare — a spus vorbitorul — este şi decretul pentru ridicarea în Bucureşti a unei statui eliberatorului, sprijinitorului şi celui mai bun prieten al poporului nostru, Generalissimul Iosif Vissarionovici Stalin. (Aplauze furtunoase, membrii Adunării în picioare ovaţionează). Prin ridicarea acestei statui, exprimăm dragostea, admiraţia şi recunoştinţa poporului nostru pentru tovarăşul Stalin, pentru cel care ne-a adus eliberarea de sub jugul fascismului, pentru cel care în momentele cele mai grele ne-a venit în ajutor, pentru cel care ne dă sprijin permanent să ne construim o viaţă mai bună. Suntem în ziua aniversării a doi ani de la înfăptuirea Republicii Populare Române, aniversare pe care o întâmpinăm cu importante realizări şi succese. Toate acestea au putut fi infăptuite datorită sprijinului frăţesc pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice, din partea celui mai bun prieten al poporului nostru, tovarăşul Stalin. Noi am reuşit să obţinem succese importante în lupta noastră, pentru că Partidul nostru, urmează geniala învăţătură a continuatorului lui Marx, Engels şi Lenin, învăţătura tovarăşului Stalin. Oamenii muncii din ţara noastră văd în tovarăşul Stalin pe conducătorul luptei popoarelor pentru pace, libertate şi democraţie, împotriva imperialismului aţâţător la un nou război. Ei văd în tovarăşul Stalin chezăşia liniştii căminului lor, pe cel care le asigură posibilitatea de a munci pentru fericirea lor şi propăşirea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română. Poporul muncitor din ţara noastră, care se bucură astăzi de o viaţă demnă şi liberă, îşi manifestă şi prin aceasta dragostea şi recunoştinţa pentru tovarăşul Stalin, (aplauze puternice şi îndelung repetate. Adunarea în picioare ovaţionează îndelung). Tov. deputat Constantin Rolban, luând cuvântul, a arătat că poporul muncitor din Republica noastră Populară, în lupta pentru construirea bazelor societăţii socialiste, a primit cu entuziasm înfiinţarea societăţilor sovietoromâne — Sovromurile. Sovromurile, societăţi cu participare româno-sovietică, oglindesc colaborarea pe principiul de egalitate intre Statul nostru de democraţie populară şi marele Stat socialist sovietic . „Existenţa Sovromurilor — a spus vorbitorul în continuare — a dovedit de pe acum rolul pe care ele îl au în îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române. Ele au contribuit în mare măsură la realizarea Planului de Stat pe 1949, prin producţia lor ridicată, evidenţiindu-se ca întreprinderi fruntaşe. Ele au contribuit la introducerea metodelor avansate în muncă şi la înzestrarea întreprinderilor noastre cu tehnica cea mai modernă, tehnica sovietică. Existenţa lor constitue un factor de seamă pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1950”, încheind tov. deputat Const. Roiban a declarat că votează cu entuziasm proectul de lege pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul celor două sesiuni. Tov. deputat A. Niţescu a luat cuvântul în legătură cu decretele Prezidiului Marii Adunări Na,ţionale pentru organizarea, funcţionarea şi administrarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni- C.E.C. din Republica Populară Română. Deputata ţărancă muncitoare Florica Trenţoiu a vorbit despre înfiinţarea primelor gospodării agricole colective din ţara noastră. După ce a amintit situaţia jalnică, sub regimurile burghezo-moşiereşti, a ţărănimii muncitoare, vorbitoarea a spus : „In regimul nostru de democraţie populară, prin grija Partidului, femeia ţărancă, la fel cu toate femeile muncitoare din ţara noastră primeşte îngrijire medicală gratuită, atât pentru ea cât şi pentru copii şi primeşte ajutor şi de la Stat, care înfiinţează dispensare şi case de naşteri la sate. Femeile care muncesc în gospodăriile agricole colective primesc concediu plătit, înainte şi după naştere, sănătatea lor şi a copiilor lor devenind mai sigură, ele putând să-şi ducă munca în condiţiuni mai bune. Femeile muncesc cu râvnă şi dragoste în gospodăriile noastre colective, fiindcă ştiu că muncesc pentru ele şi familiile lor şi nu pentru chiaburii hrăpăreţi. In munca lor pentru un trai mai bun şi fericit ele iau totdeauna exemplu de la femeia sovietică, pentru că sunt convinse că numai mergând pe drumul Uniunii Sovietice vom construi socialismul la noi în ţară. Fiindcă decretul pentru infiinţarea gospodăriilor agri(Continuare în pag. 4-a, col. 6-7-8) Cuvântarea acad. preşedintele Prezidiului Tovarăşe şi tovarăşi deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, prof..r. Parhon, Marii Adunări Naţionale încheiem acum a doua sesiune ordinară a Marii Adunări Naţionale, care a examinat şi votat — cu o deosebită însufleţire — Planul de Stat pe anul 1950, care privit în întregul lui constituie o etapă de pregătire a unui Plan de mai lungă durată, a primului Plan Cincinal în Republica Populară Română. Lucrările noastre iau sfârşit în ziua sărbătoririi aniversării a doi ani deja, proclamarea Republicii Populare Române, măreaţa zi de 30 Decembrie, pe care poporul nostru muncitor s’a pregătit să o sărbătorească cu toată dragostea. Această aniversare — scumpă poporului nostru — este sărbătorită in condiţiunile întăririi continue economice şi politice a ţării noastre, factor activ în lagărul păcii și socialismului, condus de marea noastră prietenă și eliberatoare. Uniunea Sovietică. Proclamarea Republicii Populare Române a fost posibila datorită eliberării Patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, datorită luptei poporului nostru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul său, şi ajutorului primit în permanenţă din partea marii Ţări a Socialismului victorios şi a genialului ei conducător, prietenul iubit al poporului nostru, tovarăşul Iosif Vissarionovici Stalin. După cum s’a arătat în desbaterile acestei sesiuni, datorită efortului oamenilor muncii şi graţie ajutorului hotăritor al Uniunii Sovietice, primul nostru Plan de Stat a fost îndeplinit şi depăşit, aducând o importantă mărire a producţiei industriale de care depinde desvoltarea întregii noastre economii şi ridicarea nivelului de trai al masselor muncitoare, îndeplinirea şi depăşirea primului Plan de Stat oglindeşte succesele regimului nostru democratic popular in opera de construcţie a bazelor socialistului în ţara noastră. Dar succesele realizate in cursul anului care se încheie nu constitue decât un început în măreaţa operă pe care o avem de îndeplinit pentru înflorirea Patriei noastre dragi şi fericirea poporului nostru muncitor. Discuţia generală la legea pentru Planul de Stat pe 1950, la care au luat parte numeroşi reprezentanţi ai muncitorimii noastre, ai ţărănimii muncitoare şi ai intelectualităţii progresiste a arătat hotarirea dârză a poporului nostru muncitor de a-şi încorda eforturile pentru realizarea celui de al doilea Plan de Stat al ţării noastre, pentru întărirea Patriei noastre pe drumul construirii socialismului. Pe bună dreptate spuneau deputatul minier Hagiu Dumitru şi ţăranul muncitor Ioan Gh. Ioniţă, că Planul nostru de Stat este un Plan al păcii şi votându-l, ei votează pentru pace, pentru fericirea şi bunăstarea poporului muncitor, pentru desvoltarea şi propăşirea Republicii Populare Române. Tovarăşe şî tov arăţi. Păşim cu încredere in cel de al treilea an al Republicii noastre Populare deplin încrezători în avântul creator al poporului nostru muncitor, cu hotărîrea fermă de a realiza Planul nostru de Stat pe 1950, care să constitue o nouă etapă a desvoltării noastre spre socialism, un aport al ţării noastre la întărirea marelui şi puternicului lagăr al păcii. Cu prilejul celei de a noua aniversări a Republicii noastre Populare cât şi cu prilejul anului nou, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, vă adresez, tovarăşe şi tovarăşi deputaţi, cele mai bune urări pentru realizarea Planului pe care l-am desbătut şi votat, pentru ca anul 1950 să fie anul unor noui şi importante victorii ale ţării noastre. Inmânarea decoraţiilor „Ordinul Muncii“ şi „Steaua Republicii Populare Române“ Vineri la amiază, a avut loc la Palatul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, solemnitatea decorării unui număr de muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali, distinşi cu Ordinul • Steaua Republicii Populare Române" şi „Ordinul Muncii". Au luat parte la această solemnitate: prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mihail Sadoveanu şi I. Niculi, vicepreşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Luând cuvântul, prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a felicitat călduros pe cei decoraţi şi le-a urat spor în munca şi lupta pentru înflorirea Patriei noastre, pentru construirea socialismului în Republica Populară Română. Prof. dr. C. I. Parhon a înmânat apoi decoraţiile. Solemnitatea s’a încheiat printr'o puternică manifestaţie de dragoste şi devotament pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru marea Ţară a Socialismului victorios şi pentru eliberatorul şi prietenul poporului român, marele Stalin.In pag. 4-a , Festivităţile înmânării medaliei „Eliberarea de sub jugul fascist” şi a diplomelor de onoare pentru tinerii fruntaşi în producţie Depunerea jurământului de către ostaşii de toate gradele din Armata R.P.R. La o unitate din Bucureşti din timpul jurământului militar ostaşii prezintă arma pentru onor. (Reportajul in pag. 2-a). Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri cu prilejul sărbătoririi a doi ani dela proclamarea R. P. R. Cu prilejul sărbătoririi a doi ani dela proclamarea Republicii Populare Române, Consiliul de Miniştri a oferit aseară o recepţie, în Palatul Ministerului Afacerilor Externe. Au luat parte membri ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, membri ai Guvernului şi membri ai Corpului Diplomatic. Deasemeni au participat deputaţii Marii Adunări Naţionale, numeroşi muncitori şi muncitoare fruntaşi în producţie, decoraţi, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, ai Armatei, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii. Recepţia s’a desfăşurat într’o atmosferă de caldă prietenie. De anul nou 1950, „Scânteia" urează oamenilor muncii din R. P. R. noui victorii în lupta pentru pace și socialism Planul de Stat pe anul 1950 prevede? PRODUCŢIA Planul de Stat pe 1950 prevede creşterea cu 37%/% a valorii globale a producţiei industriale, faţă de anul 1949. Realizarea acestei măreţe sarcini ce stă în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din ţara noastră va însemna un pas hotărît înainte pe calea industrializării ţării noastre, a înfloririi şî întăririi Patriei noastre, pe calea creşterii necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Să păşim cu avânt la realizarea Planului de Stat pe 1950, să luptăm, sub conducerea Partidului, cu eforturi sporite în întrecerea socialistă, să obţinem noi şi însemnate victorii în lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră! PRODUCTIVITATEA MUNC Planul de Stat pe 1950 prevede creşterea productivităţii muncii pe întreaga industrie cu 20Vo, faţă de anul 1949. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv de seamă, muncitorii şi tehnicienii de pe întreg cuprinsul ţării trebue să asigure aplicarea şi extinderea metodelor avansate de muncă sovietice, întrebuinţarea cât mai bună a maşinilor şi instalaţiilor, scoaterea la iveală şi punerea în valoare a rezervelor din fiecare întreprindere, folosirea din plin a orelor de lucru, întărirea disciplinei în muncă, mai buna organizare a procesului de producţie, etc. Luptând pentru creşterea productivităţii muncii asigurăm continua creştere a producţiei de bunuri, reducerea preţului de cost al produselor, sporirea câştigului muncitorilor, ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, întărirea şi desvoltarea Patriei noastre. — CREŞTEREA NIVELULUI DE TRAI - Planul de Stat pe anul 1950 prevede că nivelul de trai al masselor muncitoare va creşte cu 15 la sută în cursul anului 1950. Se vor distribui populaţiei bunuri de consum în valoare de 210 miliarde lei, adică cu 31 la sută mai mult decât în 1949. Se va distribui populaţiei de la oraşe cu 18 la sută mai multă pâine, cu 24 la sută mai multă carne, cu 40 la sută mai mult lapte, cu 200 la sută mai multe brânzeturi, cu 18 la sută mai mult zahăr, precum şi cu 21 la sută mai multe ţesături, cu 60 la sută tricotaje, cu 66 la sută încălţăminte, etc. La sate se vor distribui cu 72 la sută mai multe produse industriale. De asemenea, Planul de Stat pe 1950 prevede construirea de noi locuinţe muncitoreşti, creşterea numărului de şcoli, institute, biblioteci, dispensare etc. Pe măsura creşterii producţiei şi productivităţii muncii, Planul de Stat asigură ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. A apărut în limbile: engleză şi germană rusă, română, franceză, ,fPentru pace trainică, pentru democraţie populară !** Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti Nr. 33(60) Vineri 50 Decembrie 1949 ARTICOL DE FOND: In 1950 — spre noi victorii ale păcii şi socialismului! Discursul lui Liu-Sao-Tsi la Conferinţa Sindicatelor din tarile Asiei şi Oceaniei. A. ZAWADSKI : Cu privire la unitatea clasei muncitoare din Polonia. K. ERIKSEN : Falsificarea alegerilor pentru Parlament şi Partidul Comunist Norvegian. PIETRO ROSSI : Lupta împotriva clicii lui Tito — datoria internaţională a comuniştilor. V. BILINA : De ce sunt trişti ? Note politice Informaţii De vânzare la toate magazinele »Librăria Noastră’’ şi la toate chioşcurile . Lei 8