Scȃnteia, februarie 1950 (Anul 19, nr. 1647-1670)

1950-02-01 / nr. 1647

r­m -------------------------------------------------­ I­nstituirea Contencii.... erale a Muncii Se împli­nesc cinci ani de la Congre­sul de consti­tuire a Con­federaţiei Ge­nerale a Mun­cii, care a a­­vut loc la numai câteva luni de la eli­berarea ţării noastre de că­tre glorioasa Armată So­vietică. Mişcarea sindicală a dat în aceşti ani o contribuţie de­osebit de importantă la reali­zarea marilor transformări revoluţionare din ţara noas­tră. Sub conducerea de zi cu zi a Partidului, muncitori­mea noastră, organizată în sindicate, mobilizată de sin­dicate, a luat parte cu avânt la lupta pentru făurirea şi desvoltarea regimului nostru de democraţie populară. Sub îndrumarea Partidului, Confederaţia Generală a Muncii a luptat fără şovăire pentru­ întărirea unităţii de luptă şi acţiune a clasei mun­citoare din ţara noastră, pen­tru întărirea unităţii interna­ţionale a proletariatului — factor de însemnătate deose­bită în lupta pentru apărarea păcii în lume. Unitatea de luptă a clasei muncitoare din ţara noastră a avut un rol principal­ în realizarea mă­reţelor victorii ale poporului nostru. Odată cu desvoltarea şi în­tărirea regimului de demo­craţie populară a crescut şi s-a desvoltat şi mişcarea sin­dicală. Creşterea năvalnică a numărului de muncitori, teh­nicieni, ingineri şi funcţio­nari încadraţi în sindicate este­ imaginea fidelă a des­­voltării Republicii noastre Populare. Mişcarea sindicală număra la Congresul de con­stituire a G. G. M. 519.000 membri. La Congresul al doilea, din Noembrie 1947, numărul membrilor a crescut la 1.337.586, iar astăzi se ri­dică la 2 milioane. învăţătura marxist-feninistă a luminat şi luminează ne­contenit activitatea mişcării sindicale din ţara noastră. Acesta este unul din izvoa­rele forţei sindicatelor noas­tre, cheia succesului în munca noastră sindicală. Rezoluţia şedinţei plenare a G.C. al P.M.R. din Decem­brie 1948 asupra problemei sindicale a subliniat că: „Sindicatele ca cea mai largă organizaţie a clasei muncitoare reprezintă principala curea de trans­misiune între Partid şi massa proletariatului. Ele sunt principalul ajutor al Partidului în mun­ca de mobilizare şi e­­ducare a clasei munci­toare. Ele ajută Par­tidul să sădească în mintea masselor munci­toare conştiinţa faptului că succesul operei măreţe de clădire a orânduirii so­cialiste nu poate fi decât rodul eforturilor muncito­rimii, aliată cu ţărănimea muncitoare“. In spiritul acestei învăţă­turi se desfăşoară munca şi lupta sindicatelor noastre. Primul Plan de Stat a pus în faţa mişcării sindicale din ţara noastră sarcini deose­bit de însemnate. Insuşin­du-şi linia trasată de Comi­tetul Central al P.M.R. prin rezoluţia din Decembrie 1948, sindicatele şi-au îmbunătăţit neîncetat activitatea, orga­nizând cu succes eforturile clasei muncitoare în vederea îndeplinirii şi depăşirii Pla­nului de Stat. Călăuzindu-se după boga­ta experienţă a sindicatelor sovietice, sindicatele noastre au trecut la organizarea te­meinică şi pe baze sănătoase a întrecerii socialiste — me­toda comunistă de construire a socialismului — care a în­ceput să capete spre sfârşi­tul anului 1949 un caracter real de massă. Prin între­cerea socialistă sindicatele educă oamenii muncii în spi­ritul noii atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul ob­ştesc. Confederaţia Generala a Muncii s’a preocupat îndea­proape de îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Introducerea noului sistem de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii, aplicarea noului contract co­lectiv bazat pe colaborarea reciprocă în sectorul socia­­list, preluarea conducerii A­­sigurărilor Sociale de Stat de către sindicate au creat posibilităţi largi oamenilor muncii de a-şi ridica nivelul de trai. Salariul mediu al oamenilor muncii a crescut în anul 1949 cu 30°/». La a­­cest salariu se mai adaugă salariul social care în acest an se ridică la 20"/». Confederaţia Generală a Muncii a dus în acelaş timp o largă activitate pentru ri­dicarea nivelului cultural al oamenilor muncii. Nenumă­rate cluburi, coifuri roşii, bi­blioteci, cinematografe, sta­dioane, săli de sport, echipe artistice şi culturale au fost create pe lângă întreprinderi în cursul anului 1949. Avântul milioanelor de oa­meni ai muncii în întrecere socialistă a contribuit ca Planul de Stat pe 1949 sa fie depășit cu 8°/», producti­vitatea muncii să crească simtitor fată de 1948, venitul national să se mărească cu 25«/.. Planul de Stat pe 1950 pune noi sarcini în fata miș­cării sindicale, întreaga ac­tivitate a sindicatelor noas­tre în cursul acestui an este strâns legată de lupta pen­tru pace. Planul de Stat pe 1950 este, în momentul de faţă, arma principală a po­porului nostru muncitor în lupta pentru întărirea păcii. El prevede o sporire a pro­ducţiei cu 37%­ faţă de 1949, o sporire de 20% a produc­tivităţii muncii, o creştere cu 15% a numărului muncito­rilor care lucrează în secto­rul socialist, precum şi o sporire a venitului naţional cu 25% faţă de 1949. Con­form Planului de Stat pe 1950 salariul mediu al oame­nilor muncii va creşte cu încă 8%, iar nivelul lor de trai cu 15%. Patria noastră se va îmbogăţi, se va întări, greutatea ei în frontul for­ţelor păcii şi socialismului va creşte. Pentru realizarea acestor măreţe obiective, mişcarea noastră sindicală trebue să-şi intensifice la maximum efor­turile. Sindicatele noastre trebue să desvolte fără în­cetare întrecerea socialistă, să-i ridice nivelul de organi­zare şi să mobilizeze cât mai mulţi muncitori în întrecere, pentru realizarea Planului de Stat. Aceasta este sar­cina principală a mişcării noastre sindicale, sarcina principală a fiecărui sindicat, a fiecărui comitet sindical şi de secţie, a fiecărei grupe sindicale. Caracterul formal, birocrat al întrecerii, trebue combătut fără cruţare. Nu­mai o întrecere organizată de jos, de la grupa sindicală, care se bazează pe întrece­rea individuală, care are o­­biective concrete şi este popularizată fără încetare, numai o astfel de întrecere dă rezultatele dorite. Cât mai mulţi maiştri şi tehnicieni să fie mobilizaţi în întrecerea socialistă. Ei trebue să depună tot efor­tul şi toată priceperea pen­tru găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii, a procesului tehnolo­gic, folosind în acest scop tehnica avansată sovietică, cât mai multe cadre cali­ficate într’un timp cât mai scurt. Iată un obiectiv im­portant de luptă al mişcării sindicale. In acelaş timp tre­bue să se dea o atenţie tot mai mare protecţiei muncii. Organizaţiile sindicale sunt datoare să supravegheze şi sa îndrume îndeaproape ac­tivitatea Comisiilor de pro­tecţie a muncii. In fata sindicatelor stă sar­cina de a organiza regulat consfătuiri de producţie care să trateze problemele cele mai arzătoare ale producţiei, să intensifice schimbul de ex­perienţă în aşa fel ca meto­dele de muncă ale fruntaşilor şi echipelor fruntaşe să de­vină un bun al tuturor mun­citorilor. Organizaţiile noastre sindi­cale trebue să lupte fără şo­văire pentru întărirea disci­plinei în muncă, pentru întă­rirea răspunderii personale. Ele au datoria să mobilizeze pe fiecare muncitor şi tehni­cian în lupta pentru gospo­dărirea chibzuită a întreprin­derii, pentru un regim sever de economii, pentru reduce­rea preţului de cost şi spo­rirea acumulărilor socialiste. Intr’o şi mai mare măsură decât până acum, sindicatele trebue să vegheze la justa a­­plicare a sistemului de sala­rizare­­ şi a sistemului pre­miat, să sprijine acţiunea de stimulare materială a inova­torilor, inventatorilor şi ra­­ţionalizatorilor, încurajarea brigăzilor de tineret, înca­drarea attestor brigăzi în în­trecere, este deasemeni o sar­cină importantă a sindicate­lor. Trebue să întărim vigi­lenţa împotriva uneltirilor duşmanului de clasă, să în­tărim unitatea clasei munci­toare, conştienţi că lupta pen­tru construirea socialismului în ţara noastră nu se poate duce fără consolidarea unită­ţii clasei muncitoare atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. Iată de ce tre­bue să respectăm şi să folo­sim cât mai larg democraţia muncitorească în sindicate. Iată de ce trebue să sprijinim cu şi mai multă putere lupta Federaţiei Sindicale Mon­diale pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, împo­triva­ agenţilor imperialiştilor, trădătorii care încearcă să spargă unitatea internaţio­nală prin crearea internaţio­nalei sindicale galbene de la Londra. Luptând cu avânt pentru îndeplinirea şi depăşirea Pla­­nului­ de Stat, mişcarea sin­dicala contribue la întărirea Patriei noastre scumpe, la întărirea frontului păcii şi socialismului condus de ma­rea Uniune Sovietică şi ge­nialul Stalin. Cu forţe sporite, înainte sub conducerea Partidului la luptă pentru realizarea şi de­păşirea Planului de Stat pe 1950, pentru pace şi socia­lism! SERIA IN­ ANUL XIX Nr. 164? 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Februarie 1950 DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA „Nicio sondă sub program!“ - „Cel mai eftin metru forat !“ * Sub aceste lozinci muncitorii și tehnicienii petroliști de la schela „Muntenia“-Baicoi au pornit întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor Planului BAICOI 30 (de la trimisul nostru P. Drăgulea)­ — Azi a avut loc la Băicoi o con­sfătuire de producţie a sala­riaţilor schelei „Petrolifera Muntenia”. Sute de muncitori şi teh­nicieni s’au adunat să des­­bată chestiunea întrecerii so­cialiste pentru îndeplinirea sarcinilor Planului de Stat pe 1950. Ei au discutat cu însu­fleţire sarcinile ce le revin în urma consfătuirii pe ţară a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria petroliferă, hotărînd să inten­sifice întrecerea socialistă. Muncitorii care lucrează la sondele în producţie au hotărît să-şi mobilizeze efor­turile pentru îndeplinirea lo­zincii „Nicio sondă sub pro­gram !”, iar cei de la sondele de foraj au lansat lozinca „Cel mai eftin metru fo­rat!”. Atât din partea mun­citorilor şi tehnicienilor din ramura extracţie cât şi din partea celor de la foraj, au luat cuvântul numeroşi to­varăşi. Gheorghe Gagiu şi Ion Ungureanu din ramura ex­tracţie şi Toader Constantin şi Sonea Ion de la foraj s’au angajat să lupte din toate puterile pentru punerea în viaţă a acestor lozinci, apli­când pe scară mai largă me­todele sovietice de muncă şi luptând pentru scurtarea tim­pilor de intervenţie. Munci­torii de la foraj s-au angajat să mărească viteza forajului, luptând şi în felul acesta pen­tru reducerea preţului de cost pe metru forat Pornind noua întrecere petroliştii din Băicoi şi-au ex­primat hotărîrea de a-şi în­deplini cu cinste sarcinile Planului de Stat, de a lupta din toate puterile pentru în­tărirea păcii. Pregătiri pentru muncile agricole de primăvară la Gospodăria Agricolă Colectivă „Drum Nou“-Arad (Dela Crăciun Ignită, co­respondent). Membrii Gospodăriei A­­gricole Colective „Drum Nou” din Zăbrani-Arad au început pregătirile pentru muncile agricole de primă­vară. Câmpul, mașinile, u­­neltele agricole, vitele şi se­minţele, sunt pregătite pen­tru viitoarea campanie. O parte din membrii gos­podăriei lucrează la căratul gunoiului pe câmp. Pe cele 5 ha. de grădină de zarza­vat au fost transportate până acum peste 300 de căruţe de gunoi­ Alţii se îngrijesc de hrana şi sănătatea vitelor. O echipă aduce cu căruţele din pădure lemne de foc pentru membrii gospodăriei şi pen­tru birouri. Imediat după terminarea arăturilor de toamnă, una din cele trei brigăzi de câmp a trecut în atelier, pentru pu­nerea la punct a maşinilor şi uneltelor agricole. Toate au fost curăţite, revizuite, reparate şi unse, şi acum toate sunt bune de lucru. Membrii gospodăriei au început să aducă sămânţa necesară în campania agri­colă de primăvară­ Până a­­cum s-au strâns 920 kg. de ovăz, 550 kg. orz, 1.500 kg. cartofi, 500 kg. porumb, 150 kg. floarea soarelui, etc. După ce va fi strânsă toată cantitatea, va fi schimbată cu seminţe de sol la Gospo­dăria Agricolă de Stat „Des­cătuşarea”, din aceeaşi co­mună. Şcoală de elevi tractorişti la Gospodăria Agricolă de Stat Călugăra - Bacău BAC­AU.­­ (De la cores­pondentul nostru)­­La Gospodăria Agricolă de Stat Călugăra jud. Ba­cău a luat fiinţă o şcoală de tractorişti la care ur­mează 25 de elevi. Aceştia au fost recrutaţi dintre fiii de ţărani muncitori din ju­deţele Bacău, Baia şi Neamţ şi au făcut până a­­cum practică timp de trei luni. Şcoala funcţionează în condiţii bune, asigurând hrana şi cazarea elevilor. In afară de lecţiile teo­retice, elevii fac şi lecţii practice la Gospodăria A­­gricolă de Stat-Şerbăneşti­GALAŢI. — Săptămâna tre­cută a avut loc la Galaţi o şedinţă a Comitetului Filialei Galaţi a Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Cultu­rii. Pentru buna desfăşurare a activităţii filialei s’a luat hotărîrea de a organiza răs­pândirea cât mai largă a re­vistei „Ştiinţă şi Cultură”, conferinţe periodice la atene­­ele populare din oraş şi cămi­nele culturale din judeţ. Pri­ma conferinţă cu tema „Des­voltarea societăţii omeneşti” se va ţine Duminică la cele şapte atenee populare din oraş. (Agerpres), ★ PLOEŞTI. — Până acum Fi­liala Prahova a Societăţii pen­tru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii a ţinut conferinţe despre „Originea vieţii pe pă­mânt” şi „Pământul”, la rafi­năriile Brazi şi Standard. In unităţile militare s-au programat conferinţele „în­semnătatea internaţională a victoriilor armatelor populare chineze”, „Organizarea muncii în colhoz” şi „Cum trăesc ţă­ranii sovietici”. In cartiere s’au ţinut confe­rinţele „Democraţia sovietică”, „Stalin şi dragostea de om” şi „I. V. Miciurin”. La sate, în plaşile Drâgă-O­neşti, B­ă­­­ţ­e ş­t­i, Poenarii- Burchi, Slănic şi Ploeşti-Sud s’a ţinut conferinţa „Cum trăesc ţăranii sovietici”. (A­­­gerpres), BRAŞOV. — In cadrul con­ferinţelor organizate de Socie­tatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, în ziua de 21 Ianuarie s-a ţinut în cele trei Institute Universitare din Braşov, în faţa unui număr de 700 studenţi şi profesori, conferinţa „Viaţa şi lupta lui Lenin”. Aceeaşi conferinţă a fost ţi­nută de lectorii societăţii în 47 întreprinderi din Braşov, în faţa a peste 13.000 de munci­tori. (Agerpres). Din activitatea Filialelor Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii ★ Bugetul Republicii Populare Române pe 1950 Bugetul general al Republicii Populare Române pe anul 1950 oglindeşte voinţa fermă a poporului nostru de a lupta şi a munci, sub conducerea partidului, pentru a-şi clădi o viaţă mai bună, pentru a grăbi construirea socialismului. Aşa cum se poate vedea din graficul de mai sus, cea mai mare parte din buget, (131,3 miliarde, adică 37,5*10 din totalul cheltuelilor) este destinată finanţării economiei naţionale. Cu sprijinul puternic al Statului, fabricile noastre îşi vor spori simţitor produc­ţia şi productivitatea muncii, se vor construi noi fabrici şi uzine, prevăzute în Planul de Stat, care vor asigura desvoltarea necontenită a industriei noastre socialiste. Pe măsura creşterii producţiei şi productivităţii muncii, creşte şi nivelul de trai şi cultură al oamenilor muncii din ţara noastră. In bugetul pe 1950 sunt prevăzute 87 mii­liarde lei — adică 24,8*1­o — pentru acţiuni social-culturale. Bugetul prevede deasemeni 40,4 miliarde — adică ll,5 şi — pentru întreţinerea apa­ratului de Stat; 52,4 miliarde — adică 14,9*h­ — pentru apărarea ţării Şi securitatea Statu­lui, etc. Cu totul alta este situaţia în ţările capitaliste. In Statele Unite, 71% din buget este destinat cheltuielilor militare. In schimb, numărul şomerilor, muritori de foame, se ridică acolo la 14 milioane. In ţara noastră — care, ca şi celelalte ţări de democraţie populară, a păşit, cu aju­torul Uniunii sovietice, la construirea socialismului . BUGETUL CONSTITUE O ARMA PUTERNICA IN MANA CLASEI MUNCITOARE, IN LUPTA PENTRU O VIAŢA MAI BUNA, PENTRU ÎNTĂRIREA PATRIEI, PENTRU PACE ŞI SOCIALISM. In numărul de azi: • SPRE NOI SUCCESE IN LUPTA PENTRU APĂRAREA * SĂNĂTĂȚII POPORULUI, de acad. prof. dr. A. fCREINDLEB (Pag. 2-a) • Viata de Partid: SA DAM TOATA ATENTIA CURSU­RILOR CU ACTIVUL DE PARTID DELA SATE­­ (Pag. 3-a) • PE LOCOMOTIVA CU MECANICUL TONE ȘTEFAN. (Pag. 2-a) • POPORUL FRANCEZ SE RIDICĂ IMPOTRIVA RĂZ­BOIULUI MARȘAV DIN VIETNAM. (Pag. 4-a) Deschiderea şedinţei plenare a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii * Luni dimineaţa s-a deschis şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Ge­nerale a Muncii, cu următoa­rea ordine de zi: sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului pe anul 1950; buge­tul asigurărilor sociale; nouile contracte colective; lupta pen­tru pace şi sarcinile organi­zatorice. Au luat parte: tov. Gh. Apostol, preşedintele C.G.M., Liuba Chişinevschi, vicepreşe­dinte al C.G.M., Gh. Stoica, secretar al C.G.M., Wanda Ni­colschi, Mihai Mujic şi Nichi­­for Stere, membri ai Biroului Executiv al C. G. M., precum şi membrii Comitetului Cen­tral al C.G.M. Au mai fost de faţă : tov. Dumitru Petrescu, membru al C. C. al P.M.R., Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei E­­lectrice, Al. Sencovici, minis­trul Industriei Uşoare, Miron Dumitru, ministru adjunct al Industriei Uşoare şi C. Lepă­­datu, ministru adjunct al Să­nătăţii. La deschiderea şedinţei, tov. Gh. Apostol a arătat că pri­­ma plenară din acest an a Comitetului Central al C.G.M. coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sindicale după elibe­rarea ţării noastre de către Armata Sovietică. (Publicăm în par­. 3-a raportul tovară­şului Gh. Apostol). „Forţele democraţiei, forţele partizanilor păcii, sunt cu mult superioare forţelor reacţiunii. Acum, sarcina este de a mări şi mai mult vigilenţa popoarelor faţă de aţâţătorii la război de a organiza şi an­ strâns massele largi populare pentru apărarea activă a cauzei păcii, in numele intereselor vitale ale popoarelor, în numele vieţii şi libertăţii lor " (Din Rezoluţia Biroului Informativ: „Apărarea Pă­cii şi lupta împotriva aţâţătorilor la război71) „Niciodată nu m'am bucurat de viaţă mai mult ca acum" Intr’una din sălile de pe lângă secţia ţesătorie dela „Postăvăria Română”, acolo unde pătrunde mai greu sgo­­motul războaielor de ţesut, a avut loc Sâmbătă după amia­ză la ora 14 o scurtă convor­bire a agitatorului Dănciule­scu Dumitru, muncitor boian­giu, cu mai mulţi mun­citori şi ţesătoare care, apli­când experienţa sovietică, au început să lucreze la câte 2 războaie. Luând cuvântul, agi­tatorul Dănciulescu Dumitru spune: „Tovarăşi şi tovarăşe, v-am adunat aci pentru a citi împreună „Apelul pentru pa­cea lumii” adresat de Com­i­tetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii tuturor Adunărilor alese din întreaga lume”. După ce citeşte din „Scân­teia” apelul, agitatorul arată în câteva cuvinte că în frun­tea luptei pentru pace în ţara noastră stă Partidul Muncito­resc Român şi Guvernul. El arată in continuare că fiecare om al muncii trebue să fie un partizan al păcii, pentru că numai în timp de pace putem să clădim şcoli, spitale, creşe şi să ne ridicăm nivelul de trai. El arată apoi că în fruntea lagărului păcii stă Uniunea Sovietică, condusă de marele Stalin. Scurta convorbire s’a termi­nat într’o atmosferă de entu­ziasm. Muncitorii şi muncitoa­rele au pornit grupuri-grupuri discutând cu aprindere reali­zările din ţara noastră şi din fabrică, realizări care trebuesc apărate. „Cum să nu lupt pentru pace — spune tov, Heker Fi­­lofteia, muncitoare repansa­­toare, evidenţiată de şase ori. Niciodată nu m’am bucurat de viaţă mai mult ca acum”. Ea începe să povestească celor­lalţi despre copilul ei care stă la creşă împreună cu alţi 45 copii, despre salariul ei care a crescut în ultimul timp de la 5.000 la 8.600 lei şi multe altele. Grupurile de muncitori­ ies pe poarta fabricii discutând despre apărarea păcii. Cum luptă pentru pace femeile muncitoare din Braşov Acţiunea de demascare a provocatorilor la război şi de antrenare a masselor celor mai largi de femei în lupta pentru pace ia şi în judeţul nostru o amploare crescândă. De curând la întrunirea care a avut loc în sala cine­matografului „Timpuri Noi“, sute de femei muncitoare au discutat cu însufleţire rezul­tatele sesiunii de la Moscova a Consiliului F.R.I.F. şi ale Conferinţei femeilor din Asia, luându-şi angajamente con­crete­­pentru întărirea lagă­rului păcii. Astfel, în numele munci­toarelor de la „Sovromtractor”. tov. Ionescu Ioana şi-a luat angajamentul ca în cadrul luptei pentru împlinirea Pla­nului de Stat să înfiinţeze prima brigadă de femei din întreprindere. Tov. Ignat Elena, îndrumă­toare U.F.D.R., şi-a luat an­gajamentul să participe săp­tămânal la şedinţele a câte două comitete de stradă şi să lămurească femeilor proble­mele politice la ordinea zilei şi formele pe care le îmbracă lupta pentru pace în diferite ţări ale lumii. Organizaţia U.F.D.R. Braşov a organizat în c­ele mai mici unităţi ale sale, în comitete de stradă, ca şi în grupele de citit, prelucrări în care sunt demascate planurile a­­ţâţătorilor la război şi este arătat limpede felul în care pot contribui femeile la lupta pentru apărarea păcii. Un alt mijloc de a antrena femeile în această luptă a fost acţiunea de îndreptare a femeilor neştiutoare de carte din oraş şi judeţ spre centrele de alfabetizare, căci este ştiut că un neştiutor de car­te se lasă mai uşor influenţat de zvonuri, superstiţii şi alte arme ale duşmanului de cla­să. Numai în ultima lună s-au organizat 20 de grupe de al­fabetizare, ducându-se mun­că de lămurire prin echipele speciale, pentru atragerea fe­meilor. Printr-o susţinută muncă de agitaţie au fost antrenate fe­meile să lucreze voluntar mii de ore în campanii sanitare, lucrări edilitare şi de recon­strucţie în cadrul Planului de Stat. Numai în ultima lu­nă, femeile din oraşul şi ju­deţul Braşov au muncit vo­luntar 16.113 ore la construi­rea căminelor culturale din comunele Vlădeni şi Ţânţari, la săparea de şanţuri, la aş­ternutul pietrişului pe şosele, la îngrijirea caselor de naş­tere, a căminelor de zi, a spi­talelor, etc., conştiente şi în felul acesta întăresc Patria lor scumpă, apără pacea. Trebue să găsim forme tot mai potrivite In vederea a­­tragerii femeilor muncitoare de la oraşe şi sate în acţiunea de sprijinire a luptei pentru Planul de Stat, pentru valori­ficarea resurselor locale, tre­bue să facem să crească vi­­gilenţa femeilor, în vederea demascării fără cruţare a ac­ţiunilor duşmanului de clasă. Numai în felul acesta ne vom face cu adevărat dato­ria în lupta pentru pace, care este lupta pentru viaţa şi fe­ricirea noastră. Bărăgan Emilia coresp. secretara org. U.F.D.R.-Braşov Studenţimea din R. P. R. cere excluderea din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor a agenţilor titoişti In cursul zilei de ori au avut loc în Facultăţile şi In­stitutele de învăţământ Su­perior din întreaga ţară nu­meroase meetinguri în care studenţimea noastră a luat în discuţie activitatea trădă­toare a conducătorilor secţiei studenţeşti a Uniunii Tine­­retului Popular din Iugosla­via, agenţi ai bandei lui Tito Rancovici şi ai imperialismu­lui american şi englez. In moţiunile adresate către C.C. al U.T.M., studenţii au cerut să se transmită Co­mitetului Executiv al U.I.S., dorinţa lor fermă ca aceşti agenţi ai imperialismului să fie excluşi din rândurile Uni­unii Internaţionale a Studen­ţilor. „Conducătorii secţiei studen­ţeşti ai Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia — se spune în moţiunea studenţi­lor Institutelor de învăţă­mânt Superior din Bucureşti— niu reprezintă studenţimea din Iugoslavia. Studenţii demo­craţi din Iugoslavia, credin­cioşi tradiţiilor de luptă anti­fascistă, luptă alături de cla­sa muncitoare şi întreg po­porul muncitor in Iugoslavia, împotriva regimului fascist al lui Tito­ Rancovici”. In cadrul a peste 50 mee­tinguri ţinute în Facultăţi şi Institute, studenţii din Centrul Universitar Iaşi şi au mani­festat solidaritatea faţă de studenţii iugoslavi care cu riscul vieţii lor luptă impotr­i­­va asasinilor titoişti, pentru libertatea şi independenţa na­ţională a Iugoslaviei, pentru pace şi un viitor mai bun. In moţiunile votate ei cer , Comitetului Central al U.T.M. ca delegaţia care reprezintă­­ tineretul din R.P.R. la şedin­­­ţa Comitetului Executiv al­­ U.I.S. de la Londra „să ceară­­ cu hotărîre excluderea agen­ţilor titoişti din U.I.S." „Studenţii democraţi din lumea întreagă — scriu în moţiunea lor studenţii Facul­tăţilor şi Institutelor din Cluj — strâns uniţi în U.I.S., având în frunte eroicul tine­­ret sovietic, luptă hotărît îm­potriva aţâţătorilor la un nou război, pentru pace şi liber­tate. Ei nu pot avea nimic comun cu această bandă de agenţi plătiţi ai imperiali­ştilor americani şi englezi”. Asemenea adunari au avut loc în toate Facultăţile şi In­stitutele de învăţământ Su­perior din ţară. Pretutindeni studenţimea noastră şi-a ma­nifestat hotărîrea sa fermă de a lupta pentru pace, ce­rând sesiunii U.I.S., ce se ţine acum la Londra, să excludă din rândurile sale pe aceşti agenţi titoişti puşi în slujba imperialismului.

Next