Scȃnteia, martie 1950 (Anul 19, nr. 1671-1697)

1950-03-01 / nr. 1671

Pentru creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc Am publi­cat, în numă­rul trecut al ziarului nos­tru, Hotărî­­rea Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru creşte­rea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor, tehni­cienilor şi funcţionarilor. Această Hotărîre consti­­­tue o nouă armă pe care Partidul şi Guvernul o pun la îndemâna clasei munci­toare, în lupta pentru reali­zarea sarcinilor Planului de Stat pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Astăzi, când întreaga pu­tere de stat se află în mâi­nile clasei muncitoare, când fabricile, uzinele, şantierele nu mai lucrează pentru îm­buibarea capitaliştilor, ci în folosul întregului popor mun­citor, problema bunei gospo­dăriri a întreprinderilor, pro­blema organizării economiei naţionale astfel ca produc­ţia şi productivitatea muncii să crească lună de lună, tri­mestru cu trimestru, cons­­titue o sarcină de căpetenie, o chestiune care priveşte pe fiecare om a­ muncii în parte. De felul în care vom reuşi să producem mărfuri mai multe, mai bune şi mai ieftine depinde lichidarea cu un ceas mai devreme a înapoierii la care ne osândi­se capitalismul, depinde ca viaţa fiecăruia dintre noi să devină mai bună, mai veselă, mai bogată. In lupta aceasta, noi am dobândit succese însemnate. Măsurile cuprinse în Hotă­rîrea Partidului şi Guvernu­lui sunt menite să asigure noul şi noui succese pe dru­mul asigurării condiţiilor ne­cesare îmbunătăţirii perma­nente a nivelului de viaţă şi de cultură al celor ce mun­cesc. In lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, sistemul de salarizare, bazat pe principiul socialist al re­partiţiei după cantitatea şi calitatea muncii depuse, con­­stitue un stimulent puternic pentru muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Acolo unde a fost just a­­plicat, noul sistem de sala­rizare — care îmbină strâns interesele generale, ale cla­sei muncitoare, cu interesul fiecărui muncitor în parte — s’a dovedit a fi un mijloc puternic pentru mărirea câş­tigurilor şi îmbunătăţirea ni­velului de trai al muncitori­lor, în raport cu creşterea producţiei şi productivităţii muncii lor. Dar, aşa cum se arată în Hotărîre, noul sistem de salarizare nu a fost pretutin­deni aplicat în mod just. In unele locuri s’au produs greşeli şi neajunsuri deopo­trivă de dăunătoare. în unele întreprinderi sunt cazuri când muncitori cali­ficaţi au fost încadraţi în categorii de salarizare infe­rioare faţă de calificarea pe care o deţin, fiind astfel ne­dreptăţiţi. La secţia mecanica uşoară a uzinelor „23 August“, de pildă, unii strungari cu o ca­lificare mai înaltă au fost în­cadraţi în aceeaşi categorie cu strungari mai puţin cali­ficaţi. Pe de altă parte, în nume­roase întreprinderi, unii mun­citori şi funcţionari au fost încadraţi în categorii supe­rioare, care nu corespund gradului lor de calificare profesională. Astfel, la Uzi­nele Metalurgice C­u g i­r, muncitori CU ACEEAȘI CA­LIFICARE au fost încadrate în categorii de salarizare DIFERITE : unii la o cate­gorie mai înaltă, altă la o categorie mai joasă. Acest lucru, nu numai că nu este spre folosul clasei muncitoare dar se întoarce însuși împotriva acelor mun­citori astfel încadraţi. Intr’a­­devăr, ce se întâmplă cu muncitorii şi funcţionarii care au fost încadraţi la un nivel mai înalt decât califi­carea lor reală? La prima vedere, ei par avantajaţi, primesc câteva sute de lei mai mult decât li se cuvine de drept... In rea­litate, aceşti muncitori mai mult păgubesc decât câştigă. Căci, în loc de a se strădui să lucreze mai mult şi mai bine, în loc de a face efor­turi să-şi ridice necontenit calificarea pentru a putea lucra şi câştiga mai mult, se mulţumesc să rămână în categoria în care pe nedrept au fost încadraţi. In afară de aceasta, în categoria în care au fost pe nedrept încadraţi de cele mai multe ori nu pot realiza prin acord un câş­tig mulţumitor din cauza in­suficientei calificări. Dar nu numai atât, înca­drarea unor muncitori şi funcţionari în categorii su­perioare gradului lor de ca­lificare profesională duce la frânarea ritmului productivi­tăţii muncii, la urcarea ne­justificată a fondului de sa­larii, la mărirea preţului de cost al produselor, şi, în cel din urmă, la scăderea puterii de cumpărare a salariilor. De asemeni, o astfel de în­cadrare constitue o piedică în calea creşterii ritmului a­­cumulărilor socialiste, adică a mijloacelor necesare cons­truirii de fabrici, uzine, şan­tiere, locuinţe muncitoreşti etc., care să ducă la desvol­­tarea economiei noastre so­cialiste. Orice abatere de la princi­piile sistemului de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse este, aşa­dar, atât împotriva intereselor generale ale clasei muncitoa­re, cât şi împotriva interesu­lui fiecărui om al muncii. Tot aşa şi în ceea ce pri­veşte sistemul muncii în acord. In unele întreprin­deri, au fost cazuri -când muncitorii care au depăşit normele existente au fost nedreptăţiţi prin faptul că nu au căpătat retribuţia cores­punzătoare nouilor timpi de muncă pe care i-au atins. In aceste întreprinderi, ivin­­du-se disproporţii serioase între aşa zisele „depăşiri de norme’’ şi realizarea sar­cinilor întreprinderii, s’a practicat uneori „ajustarea normelor cu foarfecă”, adică tăierea unei părţi din câşti­gul muncitorilor. Pe de altă parte, în multe locuri normele în vigoare nu mai corespund condiţiilor noui, din întreprinderi. Nor­mele de muncă aplicate în industria noastră în momen­tul de faţă nu ţin seama de măsurile care s-au luat în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de lucru, de uti­lajul nou care a fost in­trodus în cele mai multe din întreprinderile noastre, pre­cum şi de ridicarea gradului de calificare a muncitorilor, întrecerea socialistă, la care iau parte masse tot mai largi de muncitori, arată limpede cât de vechi, cât de departe de voința înflăcărată a mun­citorilor sunt actualele nor­me de lucru! Pentru înlăturarea defi­cientelor existente în pre­zent, Hotărîrea prevede mă­surile concrete care sunt de luat. In strânsă colaborare cu organele sindicale, mi­nisterele vor verifica actua­lele norme, înlocuindu-le pe cele învechite şi luând mă­suri tehnico-organizatorice care să ducă la creşterea productivităţii muncii în în­treprinderi şi la câştiguri co­respunzătoare pentru munci­tori. Normele şi tarifele noui, odată aprobate prin h­otărîrea Consiliului de Mi­niştri, nu vor mai putea fi schimbate de către între­prinderi decât numai cu a­­probarea Consiliului de Mi­niştri. In felul acesta, lucrând după norme juste, munci­torii îşi vor putea spori sim­ţitor câştigurile, contribuind totodată la sporirea produc­ţiei şi productivităţii muncii, la desvoltarea economiei noastre socialiste. Hotărîrea mai cuprinde o serie de alte măsuri impor­tante. Printre acestea, o deosebită însemnătate pre­zintă introducerea unui sis­tem premiat unic, care sa răsplătească pe oamenii mun­cii în măsura în care dau o contribuţie personală la de­păşirea planului de producţie­ Deasemeni, hotărîrea pre­vede măsuri pentru o mai justă salarizare a maiştrilor, restrângerea orelor supli­mentare la strictul necesar, dispoziţiuni în legătură cu folosirea fondului directoru­lui etc. Sunt de o importantă deosebită sarcinile pe care această Hotărîre le trasează în faţa ministerelor de resort cu privire la construirea de locuinţe muncitoreşti, lărga­­rea reţelei de magazine de Stat în centrele muncitoreşti, îmbunătăţirea aprovizionării cantinelor precum şi­­nasu­rile pentru stimularea mo­rală a muncitorilor, care arată din plin grija deose­bită pe care Partidul şi Gu­vernul le-o poartă oamenilor muncii, constructorilor socia­lismului în ţara noastră. Aceste măsuri trebue să constitue un nou imbold pentru muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din ţara noas­tră de a-şi intensifica efor­turile, pentru realizarea şi­ depăşirea sarcinilor Planu­lui. Organizaţiile de partid şi sindicatele din întreprin­deri trebue să prelucreze cu toţi salariaţii însemnătatea acestei Hotărîri a Partidului şi Guvernului. * Luptând pentru aplicarea măsurilor prevăzute în Ho­tărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, să ne sporim efor­turile pentru realizarea Pla­nului de Stat pe 1950, pen­tru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru construirea socialis­mului în țara noastră. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ. SERIA IN­ ANUL XIX Nr. 1671 6 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Martie 1950 A trecut numai o jumătate de an de la constituirea pri­melor 56 gospodării agricole colective — victorie măreaţă în lupta pentru construirea socialismului în ţara noas­tră. In acest răstimp ur­mând pilda colhozurilor din Uniunea Sovietică, cele din­tâi gospodării colective au dobândit succese însemnate. Ele au servit de model nu­meroşilor ţărani muncitori din întreaga ţară, care vizi­tând aceste gospodării agri­cole colective au văzut cu ochii lor foloasele lucrării pământului în comun, pe întinderi mari, cu mijloace mecanizate. Tot mai mulţi ţărani să­raci şi mijlocaşi cu gospodă­rii individuale s-au convins că numai pornind pe calea gospodăriei colective sub conducerea clasei munci­toare în frunte cu Partidul, vor putea scăpa pentru tot­deauna de sărăcie şi de ex­ploatarea chiaburească. Mii de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au cerut Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român şi Guvernului să le aprobe şi lor să-şi unească pămân­turile, să-şi adune vitele de muncă şi uneltele principale la un loc şi să constituie gospodării agricole colective. Răspunzând dorinţa aces­tora, C.C. al P.M.R. şi Gu­vernul au aprobat înfiinţa­rea de noui gospodării co­lective. Duminică 26 şi Luni 27 Februarie în numeroase ju­deţe din ţară s-au constituit in cadrul unor adunări în­sufleţite 47 din aceste noui gospodării agricole colec­tive. Cu prilejul constituirii, membrii nouilor gospodării agricole colective şi-au ară­tat hotărîrea lor nestrămu­tată de a munci şi lupta cu îndârjire pentru întărirea şi desvoltarea acestor gospo­dării, pentru fericirea lor şi a copiilor lor. Prin aceasta ei contribue la întărirea şi propăşirea ţării noastre dragi, Republica Populară Română şi în acelaş timp, la întărirea forţelor care, în frunte cu Uniunea Sovietică şi sub conducerea marelui Stalin, luptă pentru pace îm­potriva imperialiştilor ame­ricani şi englezi aţâţători la război şi a slugilor lor ne­mernice de felul bandei cri­minale a călăului Titu. St at a constituit 47 M GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE 39 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Baba Ana, judeţul Buzău, au păşit la o viaţă nouă eliberată de exploatarea chiaburească, constituind o gospodă­rie agricolă colectivă. Adunarea de constituire a gospodăriei colective a avut loc Duminică 26 Februarie a.c. In clişeu, ţăranul muncitor Ion Stăvărache semnează procesul verbal de constituire a gospodăriei agricole colective In comuna Baba Ana-Buzău s’a constituit o gospodărie agricolă colectivă — Membrii ei se pregătesc de zor pentru însămânţări — In comuna Baba Ana din judeţul Buzău a avut loc Du­minică şedinţa de constituire a gospodăriei agricole colec­tive ce reuneşte pământurile şi mijloacele principale de muncă a 39 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din sat. Această zi de sărbătoare a fost rodul unei lupte înver­şunate împotriva uneltirilor disperate ale chiaburilor care au încercat zadarnic prin toate mijloacele, sa îm­piedice făurirea gospodăriei colective. Săptămâni dea rân­­dul Ilie Răducanu, Tomescu, Blăgoi şi ceilalţi chiaburi din (Continuare în pag. 4-a col. 5-8) In fabrici si cartiere continuă cu însufleţire 9 9 alegerea Comitetelor de luptă pentru pace 2000 muncitori dela Atelierele Griviţa-V­agoane şi-au ales Comitetul de luptă pentru pace Imensa sală a cantinei Ate­lierelor C.F.R. Griviţa-Vagoa­­ne e plină de lume. Peste două mii de muncitori s’au adunat să aleagă pe cei mai bunii dintre ei în Comitetul de luptă pentru pace. Au venit aci să-şi manifeste încă odată dorinţa lor fierbinte şi hotă­rîrea dârză de a lupta orga­nizat pentru apărarea păcii. Numeroşi muncitori au păşit spre tribună şi au luat cuvân­tul, exprimâridu-şi ura lor clocotitoare faţă de imperia­liştii anglo americani, cai© se pregătesc să scalde din nou omenirea în sânge. Iată-l vorbind pe tov. Me­­linte Ion, ajustor : „Nu e unul din noi care să nu fi suferit de pe urma trecutului război. La atelierul nostru de ajustaj, din 74 de tovarăşi am rămas numai 4. Ceilalţi au fost bă­gaţi în fundul pământului de o bombă. Nu vom lăsa să se mai întâmple aşa ceva. Le strigăm cu hotărîre tuturor acelor care vor noi răz­boaie . Noi luptăm pentru pace, pentru viaţă. Noi vom munci să facem mai multe vagoane, mai multe ma­şini. Vom duce vorbă din om în om, să demascam cât de veninoase sunt şoaptele duş­manilor, ale bogătaşilor ame­ricani însetaţi de sânge. Vom face în aşa fel ca niciun om cinstit din atelierele noastre să nu rămână în afara luptei pentru pace. A vorbit apoi tov. Ciontu Ion, secretarul organizaţiei U. T. M.: „Noi, tineretul din Griviţa Roşie, educat de Partid, fiii celor căzuţi aici în 1933, vom urma zi de zi exemplul Com­­somolul­ui şi vom duce lupta neprecupeţită pentru pace. S-a trecut apoi la alegerea Comitetului de luptă pentru pace. Printre cei aleşi în Comitet fac parte muncitori, tehni­cieni şi ingineri fruntaşi în producţie. A început alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în sectoarele Capitalei In Capitală, după alegerile de Comitete de luptă pentru pace pe întreprinderi şi cartiere s-a trecut la alegerea de Comitete pe Sectoare. Alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în Sectorul II Negru A s’a desfăşurat într’o atmosferă de puternic entuziasm. Peste 1.500 de cetăţeni — muncitori, muncitoare, funcţio­nari, intelectuali, gospodine — s’au adunat în sala de festivităţi a Liceului de bieţi No. 3, mani­­festându-şi hotărîrea fermă de a lupta alături de oamenii muncii din lumea întreagă pentru apă­rarea păcii. Numeroşi muncitori, intelec­tuali, văduve au amintit oro­rile războiului trecut, luându-şi angajamentul să lupte fără pre­get pentru ca imperialiştii an­­glo-americani să nu mai poată provoca un nou război. A fost ales apoi Comitetul de luptă pentru pace. Luând cuvântul în numele Co­mitetului nou ales, tov. Vasile Bâgu a spus: „Vom răspunde cu cinste încrederii pe care ne-aţi arătat-o alegându-ne­­ acest Comitet. Vă asigurăm că nu vom precu­peţi niciun efort, pentru ca îm­preună cu voi să apărăm viaţa, pacea, viitorul fericit al copiilor noştri“. Delegaţii Comitetului de luptă pentru pace din întreprinderi, in­stituţii şi circumscripţii din Sec- I torul III Albastru’’ B­ul­su des Duminică, în cadrul unei însufle­ţite adunări, Comitetul de luptă pentru pace, pe sector. In înflăcărate cuvinte, tov. Blidaru Crăciun a arătat lupta oamenilor muncii din lumea în­treagă împotriva uneltirilor mâr­şave ale imperialiştilor anglo­­americani, aţâţători la un nou război. Au fost aleşi în Comite­tul de luptă pentru pace văduve de război, foşti deportaţi în la­gărele de exterminare hitleriste, fruntaşi în producţie, medici, profesori. „Noi luptăm pentru pace şi pacea va învinge , a spus tov. Gh. Stere, preşedintele Curţ Su­preme a R.P.R., la adunarea care a avut loc la Palatul Justiţiei pentru alegerea Comitetului de luptă pentru pace. Sute de mi­Peste cinci sute de ţărani muncitori, români şi unguri din comuna Frata, jud. Cluj, au luat parte la alegerea Co­mitetului de luptă pentru pace din comuna lor. Cu acest prilej ei şi-au luat angajamentul de a termina în cel, mai scurt timp repararea uneltelor şi curăţirea şi se­lecţionarea seminţelor, de a începe la timp şi în condi­­ţiunile cele mai bune muncile agricole şi de a executa mi­lioane de oameni ai muncii din lumea întreagă luptă pentru pace Pace vor toţi cei care au cu­­noscut grozăviile războiului, paci vor toţi cei ce muncesc pentru a-şi făuri un viitor luminos­­ fericit“ „Războiul înseamnă distrugere ruină, moarte”—a spus asesoru popular Sotir Savin, invalid de război. Să nu cunoaştem odihni în lupta pentru împiedecarea unui nou război.’ „Ştiu bine că pacea va invinge — a spus tov. Ana Popovici asesoare populari — deoarece îi fruntea luptei pentru pace si află marele Stalin”. In aplauzele entuziaste ale ce­lor prezenţi a fost ales apoi Co­mitetul de luptă pentru pace. (A­gerpres),­­sămânţările de păioase până la 25 Mart’?, iar cele de po­rumb până la 25 Aprilie. Ştiind că o recoltă îmbelşu­gată contribue la întărirea Patriei şi a forţelor care — în frunte cu Uniunea Sovie­tică — luptă pentru pace, ţăranii muncitori din Frata au adresat o chemare tuturor comunelor din judeţul Cluj pentru îndeplinirea cu succes a însămânţărilor de primă­vară. 300 ţărani muncitori români şi unguri din Frata-Cluj şi-au ales Comitetul de luptă pentru pace TELEGRAMA ADRESATĂ LUI I. V. STALIN DE CĂTRE MAO TSE DIN MOSCOVA, 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegramei adresate de Mao Tse Dun lui I. V. Stalin. Tovarăşului STALIN Ne apropiem de frontiera dintre U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză. Părăsind Marea Ţară — Uniunea ^Re­publicilor Socialiste Sovietice — vă exprim D-voastră şi tovarăşilor de răspundere din Guvernul Sovietic sincera şi marea mea gratitudine pentru calda şi prieteneasca ospitalitate. _ v Să se întărească şi să înflorească Uniunea Sovietica, condusă de D-voastră I Mao Tse Dinu De pe frontul însămânţărilor de primăvară In judeţul Brăila au început însămânţarile BRAILA. — (Prin tele­fon de la corespondentul nos­tru Moldoveanu). In dimineaţa zilei de 27 Februarie în toate comunele judeţului Brăila ţăranii mun­citori au pornit la arat. Astfel în comuna Gropeni, peste 270 ţărani muncitori au eşit pe ogoare, iar în comuna Tudor Vladimirescu au fost scoase la câmp 30 de atelaje. In comuna Ca­­zasu au eşit 50 de atelaje, iar în comunele Cioara Doi­­ceşti şi Roşiori, toate atela­jele au ieşit la arat şi în­sămânţat grâu de primăvară. Odată cu începerea campa­niei de însămânţaţi de pri­măvară ţăranii muncitori din comuna Movila Miresei stau de Veghe ca chiaburii să nu saboteze însămânţările. Ast­fel ţăranul muncitor Petre Ghetu în timp ce se afla la muncă pe câmp, a observat că chiaburul Ilie Şerbănescu nu făcea însămânţarile în bune condiţiuni. El a anunţat Comitetul Provizoriu comu­nal. Chiaburului i-au fost dresate acte de dare în ju­decată pentru sabotaj. Staţiunile de Maşini şi Tractoare au pornit şi ele la muncă. Prima echipă a tractoriş­tilor, echipa Nr. 6 de la S.M.T.­Traianu, condusă de şeful de echipă Lurigu Va­­sile, lucrând pe terenul gos­podăriei agricole colective din comuna Perişorul, au avat în numai 4 zile aproape 80 ha. teren, depăşind nor­ma stabilită pentru un trac­tor cu aproape un hectar. Până la 27 Februarie trac­toriştii au început să lucreze pe terenurile a 17 întovără­şiri. Astfel 3 echipe de trac­torişti de la S.M.T.-Niculeşti Jianu lucrează pentru ţăra­nii muncitori întovărăşiţi din comunele : Filiu, Ioneşti şi Colţu, iar S.M.T.-Viziru a început lucrările în comu­nele : Valea Cânepei, Golă­­şel, Lişcoteanca, Stăncuţa, însurăţei şi Viziru. Până în seara zilei de 27 Februarie, cele 4 Staţiuni de Maşini şi Tractoare din ju­deţul Brăila au ieşit pe teren cu 17 echipe de tractorişti, cu un număr de 68 trac­toare, urmând ca în cursul zilelor următoare, toate trac­toarele să intre în funcţiune. Deasemeni, încă cu câteva zile înainte, majoritatea gos­podăriilor agricole de Stat din judeţ au terminat pre­gătirile pentru începerea lu­crărilor în cadrul campaniei agricole de primăvară. Exemplul muncitorilor de la Gospodăria Agricolă de Stat Iosif Clisei, care a început prima arăturile, a fost urmat şi de muncitorii dela alte gospodării de Stat. Astfel, până la 25 Februa­­rie, la Gospodăria Agricolă de Stat Urleasca, au intrat în funcţiune 5 tractoare, cu ajutorul cărora s’a lucrat o mare suprafaţă de pământ şi s’a însămânţat cu mazăre o suprafaţă de 30 ha. Creşte numărul întovărăşirilor în judeţul fălciu HUŞI (de la coresponden­tul nostru). — In judeţul Fălciu, numărul ţăranilor care se înscriu în întovără­şiri pentru a obţine roade cât mai bogate, creşte din zi în zi. Astfel S. M .T.-Bog­­dăneşti a făcut zilele aces­tea 7 întovărăşiri în comu­nele Vetrişoaia, Găgeşti şi Jigălia. Până în prezent această staţiune are 46 asociaţii în care au intrat 894 ţărani muncitori cu o suprafaţă de 2491 ha. La fel şi S.M.T. din Huşi a făcut contractări cu 15 asociaţii numărând 1.204 ţărani muncitori, cu o su­prafaţă de 2.456 ha. Dat­ fiind că perioada lu­crărilor de primăvară se apropie, Staţiunile de Ma­şini şi Tractoare au luat toate măsurile pentru a fi puse la punct ultimele lu­crări pregătitoare. Peste 1600 ţărani muncitori s-au întovărăşit pentru a-şi lucra pământul cu tractoarele S. M. T. Olari-Romanati (Dela V. Geambaşu, co­respondent).­­ In judeţul Romanati, muncitorii dela S.M.T. Olari-Vâlsăneşti au format echipe de agitatori cu participarea tehnicienilor şi a conducerii Staţiunii. Echipele au pornit pe teren şi lămurind îndeaproape pe ţăranii muncitori de impor­tanţa formării de întovără­şiri au reuşit să facă con­tractări cu 1.699 ţărani mun­citori cu o suprafaţă de 1.579 ha. Astfel, un număr de 377 ţărani muncitori din comuna Piatra s-au întovărăşit pen­tru a-şi lucra o suprafaţă de 544 hectare cu tractoar­rele Si­biului. încheierile de contracte sunt în continuă creştere şi ţăranii muncitori se adună tot mai mu­lţi pentru a răs­turna mejdinele cu tractoa­rele S. M. T. ca să scoată o producţie cât mai mare la hectar. Judeţul Bacău trebue să grăbească pregătirile pentru însămânţări (Dela D. Tomozei, cores­pondent). — Comitetul Pro­vizoriu al judeţului Bacău a ţinut zilele trecute o şedinţă de lucru în care s’a prelu­crat Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri în legătură cu cam­pania însămânţărilor de pri­­măvară. In cadrul acestei şedinţe, s’au scos la iveală o serie de lipsuri în munca unor secţiuni ale Comitetelor Pro­vizorii şi a unor instituţii. Din discuţii a reeşit că ju­deţul Bacău a rămas în ur­mă cu selecţionarea semin­­ţelor selecţionându-se dea­­bia 2 vagoane. Nu s’a fă­cut peste tot încerca­rea puterii de germinaţie a seminţelor. Nici în ceeace priveşte procurarea semin­ţelor care lipsesc, nu s’au luat măsurile necesare. Secţia agricolă a Comi­tetului Provizoriu judeţean nu cunoaşte nici situaţia exactă a cantităţii de semin­ţe de lucernă şi trifoi nece­­sare pentru însămânţări, şi nici nu ştie de unde va pri­mi grâul de primăvară ne­cesar judeţului pentru însă­mânţări. O problemă de mare im­portanţă şi pe care Comite­tul Provizoriu a neglijat-o a fost aceea a întovărăşiri­lor. S.M.T.-urile din judeţ nu au luat din timp măsuri pen­tru încheerea de contracte cu ţăranii muncitori întovăr­­ăşiţi. Pentru înlăturarea tuturor lipsurilor Comitetul Provi­zoriu a întocmit un plan de muncă. Planul prevede efec­tuarea unui control riguros pe teren în ce priveşte în­­deplinirea sarcinilor. In zilele de 2 şi 3 Martie va avea loc Şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor In zilele de 2 şi 3 Martie a. c., va avea loc la Bucureşti şedinţa plenară a Comite­tului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. La ordinea de zi sunt următoarele pro­bleme: 1. Sarcinile tineretului muncitor din R.P.R. în lupta pentru pace. 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii organizatorice. Azi soseşte în Capitală delegaţia culturală bulgară care participă la festivităţile din cadrul „Săptămânii Prieteniei Româno-B­ulgare“ Delegaţia culturală bulgară, care va lua parte la festivi­tăţile din cadrul „Săptămânii Prieteniei Româno-Bulgare”, soseşte astăzi în Capitală. Delegaţia este condusă de prof. Sava Ganovschi, preşe­dintele Comitetului pentru ştiinţă, artă şi cultură al R. P. Bulgaria. Din delegaţie fac parte: prof. univ. Hristo Dascalov, rectorul Universităţii din Plov­div şi deputat al Marii Adu­nări Naţionale; dr. Vladimir Marcov, profesor la Facultatea de Medicină din Sofia; Ale­xandru Burmov, profesor de istorie la Universitatea din Sofia; Anghel Todorov, poet, secretarul Uniunii Scriitorilor Bulgari; Pavel Vejinov, scrii­tor; Stoian Carolov, critic li­­terar; Bogumil Rainov, poet și critic de artă; Raina Mihai­lova, cântăreaţă, artistă eme­rită; Tania Tocova, cântărea­ţă; prof. Tamara Ianco­va, pianistă; prof. Leon Surujan, violonist; Gheorghe Nicolov Dimitrov, ziarist, vicepreşe­dintele Uniunii Ziariştilor Bul­gari, redactor la „Rabotnicesco Delo”; Petco Gheorghiev, zia­rist; Nicola Condarev, preşe­dinte al Uniunii Cercurilor de lectură; Tenio Pindarev, carn-­­ea­turist; Sava Garti, referen­ţă la Comitetul ştiinţei, artei şi culturii. Delegaţia mai cuprinde co­rul Radio şi un ansamblu de dansuri. (Agerpres), Prof. SAVA GANOVSKI

Next