Scȃnteia, martie 1950 (Anul 19, nr. 1671-1697)
1950-03-01 / nr. 1671
Pentru creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc Am publicat, în numărul trecut al ziarului nostru, Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Această Hotărîre constitue o nouă armă pe care Partidul şi Guvernul o pun la îndemâna clasei muncitoare, în lupta pentru realizarea sarcinilor Planului de Stat pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Astăzi, când întreaga putere de stat se află în mâinile clasei muncitoare, când fabricile, uzinele, şantierele nu mai lucrează pentru îmbuibarea capitaliştilor, ci în folosul întregului popor muncitor, problema bunei gospodăriri a întreprinderilor, problema organizării economiei naţionale astfel ca producţia şi productivitatea muncii să crească lună de lună, trimestru cu trimestru, constitue o sarcină de căpetenie, o chestiune care priveşte pe fiecare om a muncii în parte. De felul în care vom reuşi să producem mărfuri mai multe, mai bune şi mai ieftine depinde lichidarea cu un ceas mai devreme a înapoierii la care ne osândise capitalismul, depinde ca viaţa fiecăruia dintre noi să devină mai bună, mai veselă, mai bogată. In lupta aceasta, noi am dobândit succese însemnate. Măsurile cuprinse în Hotărîrea Partidului şi Guvernului sunt menite să asigure noul şi noui succese pe drumul asigurării condiţiilor necesare îmbunătăţirii permanente a nivelului de viaţă şi de cultură al celor ce muncesc. In lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, sistemul de salarizare, bazat pe principiul socialist al repartiţiei după cantitatea şi calitatea muncii depuse, constitue un stimulent puternic pentru muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Acolo unde a fost just aplicat, noul sistem de salarizare — care îmbină strâns interesele generale, ale clasei muncitoare, cu interesul fiecărui muncitor în parte — s’a dovedit a fi un mijloc puternic pentru mărirea câştigurilor şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor, în raport cu creşterea producţiei şi productivităţii muncii lor. Dar, aşa cum se arată în Hotărîre, noul sistem de salarizare nu a fost pretutindeni aplicat în mod just. In unele locuri s’au produs greşeli şi neajunsuri deopotrivă de dăunătoare. în unele întreprinderi sunt cazuri când muncitori calificaţi au fost încadraţi în categorii de salarizare inferioare faţă de calificarea pe care o deţin, fiind astfel nedreptăţiţi. La secţia mecanica uşoară a uzinelor „23 August“, de pildă, unii strungari cu o calificare mai înaltă au fost încadraţi în aceeaşi categorie cu strungari mai puţin calificaţi. Pe de altă parte, în numeroase întreprinderi, unii muncitori şi funcţionari au fost încadraţi în categorii superioare, care nu corespund gradului lor de calificare profesională. Astfel, la Uzinele Metalurgice Cu g ir, muncitori CU ACEEAȘI CALIFICARE au fost încadrate în categorii de salarizare DIFERITE : unii la o categorie mai înaltă, altă la o categorie mai joasă. Acest lucru, nu numai că nu este spre folosul clasei muncitoare dar se întoarce însuși împotriva acelor muncitori astfel încadraţi. Intr’adevăr, ce se întâmplă cu muncitorii şi funcţionarii care au fost încadraţi la un nivel mai înalt decât calificarea lor reală? La prima vedere, ei par avantajaţi, primesc câteva sute de lei mai mult decât li se cuvine de drept... In realitate, aceşti muncitori mai mult păgubesc decât câştigă. Căci, în loc de a se strădui să lucreze mai mult şi mai bine, în loc de a face eforturi să-şi ridice necontenit calificarea pentru a putea lucra şi câştiga mai mult, se mulţumesc să rămână în categoria în care pe nedrept au fost încadraţi. In afară de aceasta, în categoria în care au fost pe nedrept încadraţi de cele mai multe ori nu pot realiza prin acord un câştig mulţumitor din cauza insuficientei calificări. Dar nu numai atât, încadrarea unor muncitori şi funcţionari în categorii superioare gradului lor de calificare profesională duce la frânarea ritmului productivităţii muncii, la urcarea nejustificată a fondului de salarii, la mărirea preţului de cost al produselor, şi, în cel din urmă, la scăderea puterii de cumpărare a salariilor. De asemeni, o astfel de încadrare constitue o piedică în calea creşterii ritmului acumulărilor socialiste, adică a mijloacelor necesare construirii de fabrici, uzine, şantiere, locuinţe muncitoreşti etc., care să ducă la desvoltarea economiei noastre socialiste. Orice abatere de la principiile sistemului de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse este, aşadar, atât împotriva intereselor generale ale clasei muncitoare, cât şi împotriva interesului fiecărui om al muncii. Tot aşa şi în ceea ce priveşte sistemul muncii în acord. In unele întreprinderi, au fost cazuri -când muncitorii care au depăşit normele existente au fost nedreptăţiţi prin faptul că nu au căpătat retribuţia corespunzătoare nouilor timpi de muncă pe care i-au atins. In aceste întreprinderi, ivindu-se disproporţii serioase între aşa zisele „depăşiri de norme’’ şi realizarea sarcinilor întreprinderii, s’a practicat uneori „ajustarea normelor cu foarfecă”, adică tăierea unei părţi din câştigul muncitorilor. Pe de altă parte, în multe locuri normele în vigoare nu mai corespund condiţiilor noui, din întreprinderi. Normele de muncă aplicate în industria noastră în momentul de faţă nu ţin seama de măsurile care s-au luat în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de lucru, de utilajul nou care a fost introdus în cele mai multe din întreprinderile noastre, precum şi de ridicarea gradului de calificare a muncitorilor, întrecerea socialistă, la care iau parte masse tot mai largi de muncitori, arată limpede cât de vechi, cât de departe de voința înflăcărată a muncitorilor sunt actualele norme de lucru! Pentru înlăturarea deficientelor existente în prezent, Hotărîrea prevede măsurile concrete care sunt de luat. In strânsă colaborare cu organele sindicale, ministerele vor verifica actualele norme, înlocuindu-le pe cele învechite şi luând măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la creşterea productivităţii muncii în întreprinderi şi la câştiguri corespunzătoare pentru muncitori. Normele şi tarifele noui, odată aprobate prin hotărîrea Consiliului de Miniştri, nu vor mai putea fi schimbate de către întreprinderi decât numai cu aprobarea Consiliului de Miniştri. In felul acesta, lucrând după norme juste, muncitorii îşi vor putea spori simţitor câştigurile, contribuind totodată la sporirea producţiei şi productivităţii muncii, la desvoltarea economiei noastre socialiste. Hotărîrea mai cuprinde o serie de alte măsuri importante. Printre acestea, o deosebită însemnătate prezintă introducerea unui sistem premiat unic, care sa răsplătească pe oamenii muncii în măsura în care dau o contribuţie personală la depăşirea planului de producţie Deasemeni, hotărîrea prevede măsuri pentru o mai justă salarizare a maiştrilor, restrângerea orelor suplimentare la strictul necesar, dispoziţiuni în legătură cu folosirea fondului directorului etc. Sunt de o importantă deosebită sarcinile pe care această Hotărîre le trasează în faţa ministerelor de resort cu privire la construirea de locuinţe muncitoreşti, lărgarea reţelei de magazine de Stat în centrele muncitoreşti, îmbunătăţirea aprovizionării cantinelor precum şinasurile pentru stimularea morală a muncitorilor, care arată din plin grija deosebită pe care Partidul şi Guvernul le-o poartă oamenilor muncii, constructorilor socialismului în ţara noastră. Aceste măsuri trebue să constitue un nou imbold pentru muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din ţara noastră de a-şi intensifica eforturile, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor Planului. Organizaţiile de partid şi sindicatele din întreprinderi trebue să prelucreze cu toţi salariaţii însemnătatea acestei Hotărîri a Partidului şi Guvernului. * Luptând pentru aplicarea măsurilor prevăzute în Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, să ne sporim eforturile pentru realizarea Planului de Stat pe 1950, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru construirea socialismului în țara noastră. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ. SERIA IN ANUL XIX Nr. 1671 6 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Martie 1950 A trecut numai o jumătate de an de la constituirea primelor 56 gospodării agricole colective — victorie măreaţă în lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră. In acest răstimp urmând pilda colhozurilor din Uniunea Sovietică, cele dintâi gospodării colective au dobândit succese însemnate. Ele au servit de model numeroşilor ţărani muncitori din întreaga ţară, care vizitând aceste gospodării agricole colective au văzut cu ochii lor foloasele lucrării pământului în comun, pe întinderi mari, cu mijloace mecanizate. Tot mai mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi cu gospodării individuale s-au convins că numai pornind pe calea gospodăriei colective sub conducerea clasei muncitoare în frunte cu Partidul, vor putea scăpa pentru totdeauna de sărăcie şi de exploatarea chiaburească. Mii de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au cerut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernului să le aprobe şi lor să-şi unească pământurile, să-şi adune vitele de muncă şi uneltele principale la un loc şi să constituie gospodării agricole colective. Răspunzând dorinţa acestora, C.C. al P.M.R. şi Guvernul au aprobat înfiinţarea de noui gospodării colective. Duminică 26 şi Luni 27 Februarie în numeroase judeţe din ţară s-au constituit in cadrul unor adunări însufleţite 47 din aceste noui gospodării agricole colective. Cu prilejul constituirii, membrii nouilor gospodării agricole colective şi-au arătat hotărîrea lor nestrămutată de a munci şi lupta cu îndârjire pentru întărirea şi desvoltarea acestor gospodării, pentru fericirea lor şi a copiilor lor. Prin aceasta ei contribue la întărirea şi propăşirea ţării noastre dragi, Republica Populară Română şi în acelaş timp, la întărirea forţelor care, în frunte cu Uniunea Sovietică şi sub conducerea marelui Stalin, luptă pentru pace împotriva imperialiştilor americani şi englezi aţâţători la război şi a slugilor lor nemernice de felul bandei criminale a călăului Titu. St at a constituit 47 M GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE 39 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Baba Ana, judeţul Buzău, au păşit la o viaţă nouă eliberată de exploatarea chiaburească, constituind o gospodărie agricolă colectivă. Adunarea de constituire a gospodăriei colective a avut loc Duminică 26 Februarie a.c. In clişeu, ţăranul muncitor Ion Stăvărache semnează procesul verbal de constituire a gospodăriei agricole colective In comuna Baba Ana-Buzău s’a constituit o gospodărie agricolă colectivă — Membrii ei se pregătesc de zor pentru însămânţări — In comuna Baba Ana din judeţul Buzău a avut loc Duminică şedinţa de constituire a gospodăriei agricole colective ce reuneşte pământurile şi mijloacele principale de muncă a 39 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din sat. Această zi de sărbătoare a fost rodul unei lupte înverşunate împotriva uneltirilor disperate ale chiaburilor care au încercat zadarnic prin toate mijloacele, sa împiedice făurirea gospodăriei colective. Săptămâni dea rândul Ilie Răducanu, Tomescu, Blăgoi şi ceilalţi chiaburi din (Continuare în pag. 4-a col. 5-8) In fabrici si cartiere continuă cu însufleţire 9 9 alegerea Comitetelor de luptă pentru pace 2000 muncitori dela Atelierele Griviţa-Vagoane şi-au ales Comitetul de luptă pentru pace Imensa sală a cantinei Atelierelor C.F.R. Griviţa-Vagoane e plină de lume. Peste două mii de muncitori s’au adunat să aleagă pe cei mai bunii dintre ei în Comitetul de luptă pentru pace. Au venit aci să-şi manifeste încă odată dorinţa lor fierbinte şi hotărîrea dârză de a lupta organizat pentru apărarea păcii. Numeroşi muncitori au păşit spre tribună şi au luat cuvântul, exprimâridu-şi ura lor clocotitoare faţă de imperialiştii anglo americani, cai© se pregătesc să scalde din nou omenirea în sânge. Iată-l vorbind pe tov. Melinte Ion, ajustor : „Nu e unul din noi care să nu fi suferit de pe urma trecutului război. La atelierul nostru de ajustaj, din 74 de tovarăşi am rămas numai 4. Ceilalţi au fost băgaţi în fundul pământului de o bombă. Nu vom lăsa să se mai întâmple aşa ceva. Le strigăm cu hotărîre tuturor acelor care vor noi războaie . Noi luptăm pentru pace, pentru viaţă. Noi vom munci să facem mai multe vagoane, mai multe maşini. Vom duce vorbă din om în om, să demascam cât de veninoase sunt şoaptele duşmanilor, ale bogătaşilor americani însetaţi de sânge. Vom face în aşa fel ca niciun om cinstit din atelierele noastre să nu rămână în afara luptei pentru pace. A vorbit apoi tov. Ciontu Ion, secretarul organizaţiei U. T. M.: „Noi, tineretul din Griviţa Roşie, educat de Partid, fiii celor căzuţi aici în 1933, vom urma zi de zi exemplul Comsomolului şi vom duce lupta neprecupeţită pentru pace. S-a trecut apoi la alegerea Comitetului de luptă pentru pace. Printre cei aleşi în Comitet fac parte muncitori, tehnicieni şi ingineri fruntaşi în producţie. A început alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în sectoarele Capitalei In Capitală, după alegerile de Comitete de luptă pentru pace pe întreprinderi şi cartiere s-a trecut la alegerea de Comitete pe Sectoare. Alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în Sectorul II Negru A s’a desfăşurat într’o atmosferă de puternic entuziasm. Peste 1.500 de cetăţeni — muncitori, muncitoare, funcţionari, intelectuali, gospodine — s’au adunat în sala de festivităţi a Liceului de bieţi No. 3, manifestându-şi hotărîrea fermă de a lupta alături de oamenii muncii din lumea întreagă pentru apărarea păcii. Numeroşi muncitori, intelectuali, văduve au amintit ororile războiului trecut, luându-şi angajamentul să lupte fără preget pentru ca imperialiştii anglo-americani să nu mai poată provoca un nou război. A fost ales apoi Comitetul de luptă pentru pace. Luând cuvântul în numele Comitetului nou ales, tov. Vasile Bâgu a spus: „Vom răspunde cu cinste încrederii pe care ne-aţi arătat-o alegându-ne acest Comitet. Vă asigurăm că nu vom precupeţi niciun efort, pentru ca împreună cu voi să apărăm viaţa, pacea, viitorul fericit al copiilor noştri“. Delegaţii Comitetului de luptă pentru pace din întreprinderi, instituţii şi circumscripţii din Sec- I torul III Albastru’’ Bulsu des Duminică, în cadrul unei însufleţite adunări, Comitetul de luptă pentru pace, pe sector. In înflăcărate cuvinte, tov. Blidaru Crăciun a arătat lupta oamenilor muncii din lumea întreagă împotriva uneltirilor mârşave ale imperialiştilor angloamericani, aţâţători la un nou război. Au fost aleşi în Comitetul de luptă pentru pace văduve de război, foşti deportaţi în lagărele de exterminare hitleriste, fruntaşi în producţie, medici, profesori. „Noi luptăm pentru pace şi pacea va învinge , a spus tov. Gh. Stere, preşedintele Curţ Supreme a R.P.R., la adunarea care a avut loc la Palatul Justiţiei pentru alegerea Comitetului de luptă pentru pace. Sute de miPeste cinci sute de ţărani muncitori, români şi unguri din comuna Frata, jud. Cluj, au luat parte la alegerea Comitetului de luptă pentru pace din comuna lor. Cu acest prilej ei şi-au luat angajamentul de a termina în cel, mai scurt timp repararea uneltelor şi curăţirea şi selecţionarea seminţelor, de a începe la timp şi în condiţiunile cele mai bune muncile agricole şi de a executa milioane de oameni ai muncii din lumea întreagă luptă pentru pace Pace vor toţi cei care au cunoscut grozăviile războiului, paci vor toţi cei ce muncesc pentru a-şi făuri un viitor luminos fericit“ „Războiul înseamnă distrugere ruină, moarte”—a spus asesoru popular Sotir Savin, invalid de război. Să nu cunoaştem odihni în lupta pentru împiedecarea unui nou război.’ „Ştiu bine că pacea va invinge — a spus tov. Ana Popovici asesoare populari — deoarece îi fruntea luptei pentru pace si află marele Stalin”. In aplauzele entuziaste ale celor prezenţi a fost ales apoi Comitetul de luptă pentru pace. (Agerpres),sămânţările de păioase până la 25 Mart’?, iar cele de porumb până la 25 Aprilie. Ştiind că o recoltă îmbelşugată contribue la întărirea Patriei şi a forţelor care — în frunte cu Uniunea Sovietică — luptă pentru pace, ţăranii muncitori din Frata au adresat o chemare tuturor comunelor din judeţul Cluj pentru îndeplinirea cu succes a însămânţărilor de primăvară. 300 ţărani muncitori români şi unguri din Frata-Cluj şi-au ales Comitetul de luptă pentru pace TELEGRAMA ADRESATĂ LUI I. V. STALIN DE CĂTRE MAO TSE DIN MOSCOVA, 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegramei adresate de Mao Tse Dun lui I. V. Stalin. Tovarăşului STALIN Ne apropiem de frontiera dintre U.R.S.S. şi Republica Populară Chineză. Părăsind Marea Ţară — Uniunea ^Republicilor Socialiste Sovietice — vă exprim D-voastră şi tovarăşilor de răspundere din Guvernul Sovietic sincera şi marea mea gratitudine pentru calda şi prieteneasca ospitalitate. _ v Să se întărească şi să înflorească Uniunea Sovietica, condusă de D-voastră I Mao Tse Dinu De pe frontul însămânţărilor de primăvară In judeţul Brăila au început însămânţarile BRAILA. — (Prin telefon de la corespondentul nostru Moldoveanu). In dimineaţa zilei de 27 Februarie în toate comunele judeţului Brăila ţăranii muncitori au pornit la arat. Astfel în comuna Gropeni, peste 270 ţărani muncitori au eşit pe ogoare, iar în comuna Tudor Vladimirescu au fost scoase la câmp 30 de atelaje. In comuna Cazasu au eşit 50 de atelaje, iar în comunele Cioara Doiceşti şi Roşiori, toate atelajele au ieşit la arat şi însămânţat grâu de primăvară. Odată cu începerea campaniei de însămânţaţi de primăvară ţăranii muncitori din comuna Movila Miresei stau de Veghe ca chiaburii să nu saboteze însămânţările. Astfel ţăranul muncitor Petre Ghetu în timp ce se afla la muncă pe câmp, a observat că chiaburul Ilie Şerbănescu nu făcea însămânţarile în bune condiţiuni. El a anunţat Comitetul Provizoriu comunal. Chiaburului i-au fost dresate acte de dare în judecată pentru sabotaj. Staţiunile de Maşini şi Tractoare au pornit şi ele la muncă. Prima echipă a tractoriştilor, echipa Nr. 6 de la S.M.T.Traianu, condusă de şeful de echipă Lurigu Vasile, lucrând pe terenul gospodăriei agricole colective din comuna Perişorul, au avat în numai 4 zile aproape 80 ha. teren, depăşind norma stabilită pentru un tractor cu aproape un hectar. Până la 27 Februarie tractoriştii au început să lucreze pe terenurile a 17 întovărăşiri. Astfel 3 echipe de tractorişti de la S.M.T.-Niculeşti Jianu lucrează pentru ţăranii muncitori întovărăşiţi din comunele : Filiu, Ioneşti şi Colţu, iar S.M.T.-Viziru a început lucrările în comunele : Valea Cânepei, Golăşel, Lişcoteanca, Stăncuţa, însurăţei şi Viziru. Până în seara zilei de 27 Februarie, cele 4 Staţiuni de Maşini şi Tractoare din judeţul Brăila au ieşit pe teren cu 17 echipe de tractorişti, cu un număr de 68 tractoare, urmând ca în cursul zilelor următoare, toate tractoarele să intre în funcţiune. Deasemeni, încă cu câteva zile înainte, majoritatea gospodăriilor agricole de Stat din judeţ au terminat pregătirile pentru începerea lucrărilor în cadrul campaniei agricole de primăvară. Exemplul muncitorilor de la Gospodăria Agricolă de Stat Iosif Clisei, care a început prima arăturile, a fost urmat şi de muncitorii dela alte gospodării de Stat. Astfel, până la 25 Februarie, la Gospodăria Agricolă de Stat Urleasca, au intrat în funcţiune 5 tractoare, cu ajutorul cărora s’a lucrat o mare suprafaţă de pământ şi s’a însămânţat cu mazăre o suprafaţă de 30 ha. Creşte numărul întovărăşirilor în judeţul fălciu HUŞI (de la corespondentul nostru). — In judeţul Fălciu, numărul ţăranilor care se înscriu în întovărăşiri pentru a obţine roade cât mai bogate, creşte din zi în zi. Astfel S. M .T.-Bogdăneşti a făcut zilele acestea 7 întovărăşiri în comunele Vetrişoaia, Găgeşti şi Jigălia. Până în prezent această staţiune are 46 asociaţii în care au intrat 894 ţărani muncitori cu o suprafaţă de 2491 ha. La fel şi S.M.T. din Huşi a făcut contractări cu 15 asociaţii numărând 1.204 ţărani muncitori, cu o suprafaţă de 2.456 ha. Dat fiind că perioada lucrărilor de primăvară se apropie, Staţiunile de Maşini şi Tractoare au luat toate măsurile pentru a fi puse la punct ultimele lucrări pregătitoare. Peste 1600 ţărani muncitori s-au întovărăşit pentru a-şi lucra pământul cu tractoarele S. M. T. Olari-Romanati (Dela V. Geambaşu, corespondent). In judeţul Romanati, muncitorii dela S.M.T. Olari-Vâlsăneşti au format echipe de agitatori cu participarea tehnicienilor şi a conducerii Staţiunii. Echipele au pornit pe teren şi lămurind îndeaproape pe ţăranii muncitori de importanţa formării de întovărăşiri au reuşit să facă contractări cu 1.699 ţărani muncitori cu o suprafaţă de 1.579 ha. Astfel, un număr de 377 ţărani muncitori din comuna Piatra s-au întovărăşit pentru a-şi lucra o suprafaţă de 544 hectare cu tractoarrele Sibiului. încheierile de contracte sunt în continuă creştere şi ţăranii muncitori se adună tot mai mulţi pentru a răsturna mejdinele cu tractoarele S. M. T. ca să scoată o producţie cât mai mare la hectar. Judeţul Bacău trebue să grăbească pregătirile pentru însămânţări (Dela D. Tomozei, corespondent). — Comitetul Provizoriu al judeţului Bacău a ţinut zilele trecute o şedinţă de lucru în care s’a prelucrat Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri în legătură cu campania însămânţărilor de primăvară. In cadrul acestei şedinţe, s’au scos la iveală o serie de lipsuri în munca unor secţiuni ale Comitetelor Provizorii şi a unor instituţii. Din discuţii a reeşit că judeţul Bacău a rămas în urmă cu selecţionarea seminţelor selecţionându-se deabia 2 vagoane. Nu s’a făcut peste tot încercarea puterii de germinaţie a seminţelor. Nici în ceeace priveşte procurarea seminţelor care lipsesc, nu s’au luat măsurile necesare. Secţia agricolă a Comitetului Provizoriu judeţean nu cunoaşte nici situaţia exactă a cantităţii de seminţe de lucernă şi trifoi necesare pentru însămânţări, şi nici nu ştie de unde va primi grâul de primăvară necesar judeţului pentru însămânţări. O problemă de mare importanţă şi pe care Comitetul Provizoriu a neglijat-o a fost aceea a întovărăşirilor. S.M.T.-urile din judeţ nu au luat din timp măsuri pentru încheerea de contracte cu ţăranii muncitori întovărăşiţi. Pentru înlăturarea tuturor lipsurilor Comitetul Provizoriu a întocmit un plan de muncă. Planul prevede efectuarea unui control riguros pe teren în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor. In zilele de 2 şi 3 Martie va avea loc Şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor In zilele de 2 şi 3 Martie a. c., va avea loc la Bucureşti şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. La ordinea de zi sunt următoarele probleme: 1. Sarcinile tineretului muncitor din R.P.R. în lupta pentru pace. 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii organizatorice. Azi soseşte în Capitală delegaţia culturală bulgară care participă la festivităţile din cadrul „Săptămânii Prieteniei Româno-Bulgare“ Delegaţia culturală bulgară, care va lua parte la festivităţile din cadrul „Săptămânii Prieteniei Româno-Bulgare”, soseşte astăzi în Capitală. Delegaţia este condusă de prof. Sava Ganovschi, preşedintele Comitetului pentru ştiinţă, artă şi cultură al R. P. Bulgaria. Din delegaţie fac parte: prof. univ. Hristo Dascalov, rectorul Universităţii din Plovdiv şi deputat al Marii Adunări Naţionale; dr. Vladimir Marcov, profesor la Facultatea de Medicină din Sofia; Alexandru Burmov, profesor de istorie la Universitatea din Sofia; Anghel Todorov, poet, secretarul Uniunii Scriitorilor Bulgari; Pavel Vejinov, scriitor; Stoian Carolov, critic literar; Bogumil Rainov, poet și critic de artă; Raina Mihailova, cântăreaţă, artistă emerită; Tania Tocova, cântăreaţă; prof. Tamara Iancova, pianistă; prof. Leon Surujan, violonist; Gheorghe Nicolov Dimitrov, ziarist, vicepreşedintele Uniunii Ziariştilor Bulgari, redactor la „Rabotnicesco Delo”; Petco Gheorghiev, ziarist; Nicola Condarev, preşedinte al Uniunii Cercurilor de lectură; Tenio Pindarev, carn-eaturist; Sava Garti, referenţă la Comitetul ştiinţei, artei şi culturii. Delegaţia mai cuprinde corul Radio şi un ansamblu de dansuri. (Agerpres), Prof. SAVA GANOVSKI