Scȃnteia, martie 1950 (Anul 19, nr. 1671-1697)
1950-03-01 / nr. 1671
Pag. 4 Pe marginea unui raid anchetă organizat de „Scânteia" Să dăm importanta cuvenită măsurilor agrotehnice! Folosirea metodelor de muncă înaintate în agricultură, folosirea măsurilor agrotehnice de iarnă pe care ni le arată ştiinţa celei mai înaintate agriculturi din lume — agricultura sovietică— este de o însemnătate deosebită în lupta pentru o recoltă bogată. A dobândi recolte mari, de calitate superioară, înseamnă a asigura aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe şi sate, înseamnă întărirea Republicii noastre Populare şi — odată cu aceasta — întărirea forţelor care luptă pentru pace împotriva aţâţătorilor la război, imperialiştii americani şi uneltele lor de felul bandei criminale a lui Tito. Iată de ce Legea Planului de Stat pe anul 1950 şi Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R., privind campania însămânţărilor de primăvară, dau o deosebită atenţie şi măsurilor agrotehnice. Pentru a cunoaşte mai bine felul în care se aplică la noi cele mai importante măsuri agrotehnice de iarnă (strângerea şi păstrarea zăpezii pe ogoare, transportarea gunoiului de grajd la câmp, alegerea seminţelor şi încercarea puterii lor de încolţire), „Scânteia” a organizat acum câtva timp un raid-anchetă în câteva judeţe din ţară. Echipele de raid au fost compuse din corespondenţii salariaţi ai „Scânteii”, delegaţi ai comitetelor judeţene de partid, ai Comitetelor Provizorii judeţene şi delegaţi ai Ministerului Agriculturii. In multe locuri, echipele speciale de raid vizitând atât sectorul agricol socialist cât şi pe cel particular, au observat o preocupare serioasă de a pune în practică măsurile agrotehnice. ACOLO UNDE S-A DAT IMPORTANŢĂ MĂSURILOR AGROTEHNICE Astfel ţăranii muncitori din GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA „ÎNAINTE” DIN COŢOFENII DIN FAŢA DOLJ, îndrumaţi de grupul de partid, au strâns zăpadă din viroage şi de pe marginea şoselei şi au cărat-o la câmp, pe ogoare, pe locurile desgolite unde zăpada fusese spulberată ele viscol. La GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA DIN CENAD, PLASA SANNICOLAUL MARE, JUDEŢUL TIMIŞ, cele şase brigăzi ale gospodăriei au transportat încă înainte de 10 Februarie, un număr de 580 căruţe gunoi de grajd, pe care l-au aşezat în grămezi mari la capul ogoarelor, arătând ţăranilor muncitori că bălegarul nu trebue împrăştiat imediat pentru că îl bate vântul şi se usucă. La transportarea gunoiului de grajd au muncit toţi membrii gospodăriei. S-a evidenţiat îndeosebi văduva Mila Blajovanserai, care a ieşit la muncă oride câte ori a fost chemată de brigadier, chiar şi atunci când gerul era foarte puternic. La gospodăria colectivă, curăţirea seminţelor era aproape terminată. Se pregătiseră germinatoarele pentru încercarea puterii de încollţire. Se pregătea apoi încolţirea forţată a cartofilor, pentru a avea o recoltă timpurie. Membrii gospodăriei agricole colective din Cenad-Timiş muncesc cu râvnă să întărească şi să desvolte gospodăria lor. Si la GOSPODĂRIA AGRICOLA DE STAT DIN SANNICOLAUL MARE a existat. In mare măsură, preocuparea faţă de punerea în practică a măsurilor agrotehnice. Alegerea seminţelor a fost terminată, deasemeni, organizarea probelor de încolţire. Mulţi ţărani muncitori au învăţat de la gospodărie când să ducă bălegarul la câmp, cum să-l aşeze în platforme regulate. In JUDEŢUL ODORHEI s’a dus încă din toamna anului trecut o puternică acţiune de lămurire printre ţăranii muncitori cu gospodării individuale, pentru a Ie arăta că gunoiul de grajd măreşte rodnicia pământului, îlîmbogăţeşte cu substanţe hrănitoare, că pământul îngrăşat cu gunoi de grajd poate înmagazina mai multă apă şi zăpadă şi că este mult mai rezistent la secetă. Pentru trimestrul IV al anului 1949 şi trimestrul I din anul 1950, judeţul Odorhei a avut în plan de a îngrăşa 4000 hectare cu 80.000 tone bălegar. încă din toamna lui 1949 s’au transportat la câmp 134.000 tone, pentru 6710 hectare, iar de la 1 Ianuarie până la 11 Februarie a. c. încă 10.740 tone pentru 432 ha. In JUDEŢUL SOMEŞ ţăranii muncitori din comuna CRISTEŞTII CICEULUI au strâns la timp zăpada în jurul pomilor din livezi — măsură importantă ce contribue la prelungirea odihnei de iarnă a pomilor şi prin aceasta împiedică înmugurirea şi înflorirea prea timpurie, salvează deci rodul de a fi distrus de brumele târzii. Iată numai câteva din exemplele bune în ce priveşte măsurile agrotehnice de iarna, exemple întâlnite de echipele speciale ale raidului organizat de „Scânteia”. LIPSURI CARE TREBUESC GRABNIC ÎNDREPTATE Dar în unele locuri, lucrurile nu stau chiar aşa de bine. In judeţul Romanaţi, de exemplu, nu s’au luat măsuri pentru strângerea şi păstrarea zăpezii pe ogoare, deşi în acest judeţ a căzut zăpadă din belşug. Zilele călduroase care au venit după aceea au făcut ca o mare parte din apa provenită din zăpadă prin topire, să se scurgă la vale, sub formă de parale, în loc să pătrundă în pământ, să ajute la răsărirea şi desvoltarea plantelor în bune condiţiuni. Nu s’a ţinut seamă câ zăpada este un bogat izvor de apă necesară ogoarelor, pentru dobândirea unor mari sporuri de recoltă. Strângerea şi păstrarea zăpezii n’a fost o preocupare serioasă nici pentru alte judeţe ca Timiş, Odorhei, Roman, Vaslui, etc. unde nu s’au luat din vreme măsurile necesare. In privinţa folosirii gunoiului de grajd, nu peste tot s’au luat măsuri pentru organizarea strângerii şi transportării lui. Gunoiul de grajd trebue strâns cu multă grijă, trebue pus pe platformă ca să putrezească , iar cel putrezit trebue dus din timp la câmp, făcut grămadă la capul locului şi împrăştiat numai înainte de a-l îngropa sub brazdă Nu aşa cum s’a făcut la GOSPODĂRIA AGRICOLA DE STAT PIATRA, JUDEŢUL ROMANAŢI, unde echipa specială de raid mergând pe locul unde se transportase bălegarul, a constatat că era împrăştiat în grămezi mici pe ogor. Aceeaşi metodă înapoiată se întrebuinţează şi în PLASA PERIAM—JUDEŢUL TIMIŞ. Şi mai rău este obiceiul de a irosi gunoiul de grajd, dându-i foc sau aruncându-l în râpă la marginea satului aşa cum, de exemplu, încă fac unii ţărani muncitori din comuna Soleşti, jud. Vaslui, obicei rămas de pe vremea moşierilor şi capitaliştilor ale căror interese erau să rămânem mereu o ţară cu o agricultură înapoiată, o ţară săracă, înrobită capitaliştilor de peste hotare. Nici pregătirea din timp a seminţelor — altă măsură importantă pentru a spori recoltele, pentru a le îmbunătăţi calitatea — nu s’a bucurat în toate comunele, în toate judeţele, de atenţia cuvenită. In plasa PERIAM din judeţul TIMIŞ-TORONTAL curăţirea seminţelor trebuia, după programul întocmit, să se faca până la 15 Februarie. Dar până la 10 Februarie s’a curăţit numai 20“/o. In judeţul ODORHEI, curăţirea şi Încercarea puterii de încolţire a seminţelor ce trebuesc puse în pământ n’au constituit o preocupare serioasă a gospodăriilor agricole de Stat, care în această privinţă nu pot servi de exemplu ţăranilor săraci şi mijlocaşi din împrejurimi. Acelaş lucru s’a întâmplat şi la GOSPODĂRIA AGRICOLA DE STAT NASAL din judeţul SOMEŞ, unde alegerea, seminţelor nu s’a făcut decât în proporţie de 14°/o, adică din 35.000 kg. cât era necesar, s’au ales doar 5.000 kg. încercarea puterii de încolţire nu s’a făcut deloc. DELĂSAREA SI BIROCRATISMUL. PRINCIPALELE CAUZE ALE LIPSURILOR Dacă strângerea şi păstrarea zăpezii pe ogoare, întrebuinţarea îngrăşămintelor, pregătirea din timp a seminţelor — măsuri agrotehnice care duc la mărirea recoltelor şi la îmbunătăţirea calităţii lor — nu au fost puse în aplicare în fiecare comună, în fiecare judeţ, aceasta se datoreşte lâncezelii unor organe tehnice agricole, delăsării secţiilor agricole ale unor Comitete Provizorii dela judeţe, plăşi, comune, metodelor de muncă birocratice de care încă nu s’au desbărat. La Comitetul Provizoriu al comunei Pribeşti-Vaslui, de exemplu, s-au primit instrucţiuni de la judeţ în legătură cu măsurile agrotehnice ce trebuesc luate, dar niciun membru al Comitetului nu ştia despre aceste instrucţiuni. Circulara se găsea însă la dosar. Şeful secţiei agricole al Comitetului Provizoriu din plasa BÂRCA-DOLJ, inginerul Micu Constantin, nu cunoştea care e situaţia muncilor pe teren, cum se lucrează în comune, motivând că e prea aglomerat cu sarcinile ce-i revin. In sate, nu se făcuse încercarea puterii de încolţire a seminţelor, nu erau fixate nici atelierele de reparare a uneltelor agricole, munca era desorganizată, deşi în plasa Bârca sunt doi ingineri agronomi şi doi şefi de cultură. Agenţii agricoli din comunele HALAUCEŞTI, MUNCELUL DE SUS şi STRUNGA din judeţul ROMAN au fost plecaţi la cursuri, în lipsa lor nimeni din Comitetele Provizorii nu s’a ocupat de pregătirile de primăvară. întorşi dela cursuri, agenţii agricoli lucrează numai in birou, fără sa meargă pe teren, deşi până acum în aceste comune nu funcţionează niciun centru de triorare şi nici probe de încolţire nu s’au făcut. In unele locuri membrii Comitetelor Provizorii comunale, agenţii agricoli, şefii de sector în loc să fie printre cei dintâi care să transporte gunoiul de grajd la câmp, să pregătească seminţele, să servească ca exemplu şi altor ţărani muncitori, au rămas mult în urma acestora. Mureşan Nicolae, vicepreşedintele Comitetului Provizoriu, Gal Nicolae, agent agricol şi Trâmbiţaş Alexandru, şef de sector, din comuna Reteag n’au făcut nicio lucrare pentru strângerea şi păstrarea zăpezii, n’au ales seminţele, nu le-au încercat puterea de încolţire, nici uneltele agricole nu şi le-au reparat. Cu ce autoritate pot ei veni în faţa ţăranilor muncitori din sat ca să-i îndemne să se pregătească de primăvară ? Sunt şi comune, plăşi, în care rămânerea în urmă se datoreşte spiritului nesănătos de autoliniştire, care nu are ce căuta în nicio instituţie a sfatului nostru popular. Plasa Periam, de exemplu, a fost fruntaşă în campania însămânţărilor de toamnă. Dar în momentul când echipa specială a raidului a vizitat această plasă, transportul bălegarului la câmp şi curăţirea seminţelor erau mult întârziate. NU NUMAI DISPOZIŢIUNI DIN BIROU DAR ŞI ÎNDRUMARE ŞI CONTROL PE TEREN Lipsurile acestea ar fi putut fi înlăturate dacă Comitetele Provizorii comunale ar fi simţit ajutorul şi îndrumarea celor de la plasă şi judeţ, dacă ar fi existat un control organizat, de sus până jos, în sat, la gospodărie. Lucrul acesta însă n’a fost în toate judeţele. La Roman de exemplu, au fost controlate numai 7 comune şi acestea abia în zilele de 9 şi 10 Februarie. Un control organizat care să ajute, să îndrumeze, n’a existat, atât cât ar fi trebuit, nici din partea Ministerului Agriculturii. Direcţia Culturii Plantelor de Câmp a dat din vreme instrucţiuni în legătură cu transportarea îngrăşămintelor la câmp, alegerea seminţelor şi încercarea puterii lor de încolţire. Dar s’a mulţumit să dea dispoziţiuni fără să urmărească la timp şi îndeaproape, pe teren, dacă ele sunt îndeplinite sau nu. Cât priveşte măsurile ce trebuiau luate pentru strângerea şi păstrarea zăpezii pe ogoare, „Instrucţiunile” Direcţiei Culturii Plantelor de Câmp din Ministerul Agriculturii s-au rezumat la o simplă notă telefonică de două rânduri către secţiile agricole ale Comitetelor Provizorii judeţene: „Veţi proceda imediat la căratul zăpezii din curţi şi şanţuri pe ogoare”. Iar această notă a fost trimisă abia la 7 Februarie 1950. Planul de Stat pe anul 1950 pune sarcini mari sectorului agricol. Campania însămânţărilor de primăvară trebue terminată la timp şi în bune condiţiuni. Pentru aceasta este nevoie ca lipsurile arătate mai sus să fie neîntârziat lichidate. Pregătirile de primăvară, printre care un loc de frunte îl ocupă transportarea îngrăşămintelor şi pregătirea seminţelor, să fie grabnic duse la bun sfârşit. Sub conducerea organizaţiilor de partid, Comitetele Provizorii trebue să-şi organizeze temeinic munca, să lucreze practic, pe teren; să organizeze un control permanent de sus de la centru până jos, în fiecare comună, în fiecare cătun; să lase la o parte orice urmă de lâncezeală şi birocratism; să vegheze ca chiaburii să nu saboteze măsurile luate pentru sporirea producţiei; să mobilizeze massele de ţărani muncitori ca să care gunoiul de grajd la câmp; să pregătească seminţele; să facă toate lucrările pregătitoare necesare însămânţărilor de primăvară, aşa cum prevede Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind campania însămânţărilor din primăvara anului 1950, aşa cum se arată în indicaţiunile Ministerului Agriculturii. Gospodăria Agricolă de Stat Chîroogi Ilfov şi SIM. Valul lui Traian-Constanta au primit „Drapelul Itasu“ al producţiei In prezenta tovarăşului Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, şi a tovarăşului Rusu Ichim, preşedintele Uniunii Sindicatelor Salariaţilor Agricoli. Duminică 26 Februarie a. c. a avut loc înmânarea „Drapelului Roşu“ al producţiei Gospodăriei Agricole de Stat Chirnogi Ilfov. Au mai fost de faţă la această serbare tovarăşi din Ministerul Agriculturii, delegaţi ai comitetului judeţean P.M.R., delegaţi de la mai multe gospodării agricole de Stat din ţară şi muncitori din Olteniţa şi Bucureşti. Tot Duminică în prezenţa tov. Ceauşescu Niculae, ministru adjunct al Agriculturii, şi a tov. Pamfil Ilie, membru în Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Salariaţilor Agricoli, a delegaţilor comitetului judeţean P.M.R. şi a delegaţilor a 31 S.M.T.-uri din ţară, a avut loc decernarea „Drapelului Roşu“ al producţiei Staţiunii de Maşini şi Tractoare Valul lui Traian jud. Constanţa. SCÂNTEIA (Urmare din parc, la comună şi cozile lor de lapor au răspândit svonuri veninoase, au încercat să strecoare îndoiala în sufletele celor hotărîţi să înceapă viaţa cea nouă. Cândva, nu de mult, ei au fost stăpâni în sat. Bateau, schingiuiau, jefuiau. Au adunat zeci de hectare, oi, vite. Satul le ştia de frică, înfiinţarea gospodăriei colective îi lovea cumplit. Şi atunci s’au îndârjit şi mai mult, răspândeau şi mai multe svonuri. Vorbele chiaiburilor au ajuns şi la moş Ene Necula. A stat moşul mult la îndoială. Că vorbea multe alde chiaburul Răducanu sau Tomescu despre viaţa bătrânilor în colhozuri. A fost însă într’o seară la şcoală o şedinţă. Acolo tovarăşii de la Partid au arătat cum stau lucrurile în colhozuri şi cu copiii şi cu femeile gravide şi cu bătrânii. A auzit moşul despre viaţa fericită din colhozuri, despre bătrâneţele sigurate ale colhoznicilor. Intr’o zi şi-a luat baba şi s’a dus să ceară să-i înscrie şi pe ei în colectiv. Au trecut-o pe tabel şi pe fata lor. In sat au pătruns ziarele ce vorbeau despre succesele primelor gospodării agricole colective din ţara noastră îmfiinţate în anul trecut. Veneau tovarăşi muncitori de la oraş şi vorbeau despre viaţa fericită spre care îndrumează clasa muncitoare, în frunte cu Partidul, pe ţăranii săraci şi mijlocaşi. Povestea Ion Stanciu, pandurul, ce a văzut el în colhozuri, în Uniunea Sovietică. — Măi, tovarăşi, spunea Toma Stanciu, păi dacă e aşa, m’am săturat şi eu să-mi tot omor căluţii aproape pe degeaba pe o fărâmă de loc. Pământ am primit, ajutor de la Stat am primit, dar de sărăcie tot nu scăpăm aşa. Vreau să văd şi eu tractor lucrând ca lumea pe tarla. Torna Stanciu a adus în colectiv şi pământul şi cei doi cai ai săi. Nici Ion Stoica nu s’a lăsat înşelat de svonurile chia-aburilor. Şi-a logodit fata şi a venit în colectiv împreună cu viitorul ginere. Niculae Savu n’are copii. Creşte o nepoţică. — Uite, tovarăşi, a spus el, copii n’am avut, da vreau să-i las copilului ăsta o moştenire scumpă. Să ştiu şi eu că n’o să seducă la unu’ sau la altul dintre chiaburi, să ceară de muncă pentru o mână de mălai. Ştiu că ea o să muncească fără să slugărească. încă de săptămâna trecută, de cum au aflat că o să li se aprobe înfiinţarea gos- podăriei, membrii gospodăriei colective au trecut la pregătirile pentru muncile de primăvară. Grajdul a fost reparat, curăţit şi văruit. S’a hotărît aducerea grabnică a vitelor şi uneltelor, precum şi încheerea contractului cu S.M.T. — pentru lucrarea pământului cu tractoarele. S’a hotărît deasemeni încheerea contractului cu „Corn. cereal” pentru schimbul seminţelor aduse de membrii gospodăriei, cu seminţe de soi. S-a alcătuit planul de cultură. 25 ha. vor fi cultivate cu porumb, 10 ha. cu sfeclă de zahăr, 20 ha. cu orz, 5 ha. cu grâu de primăvară, etc.; gospodăria colectivă va avea şi o grădină de zarzavaturi. Membrii gospodăriei grăbesc cu muncile, ca să poată începe la timp însămânţările, să întărească şi să crească gospodăria lor colectivă. Cu aceste prime înfăptuiri, cu hotărîre şi încredere în forţele lor, cu bucurie şi mândrie au venit membrii tinerei gospodării colective Duminică, la şedinţa de constituire. S-a citit statutul şi a fost semnat procesul verbal de constituire. Semnând procesul verbal, Constantin Gh. Tudor a spus: „Tovarăşi, să muncim cu râvnă în gospodăria noastră colectivă. Acum suntem cu adevărat stăpâni pe pâinea şi pe viaţa noastră. Am scăpat de exploatarea chiaburilor. Vom scăpa prin munca noastră de sărăcie şi întuneric. Să mergem mereu înainte, sub conducerea clasei muncitoare, aşa cum ne învaţă Partidul nostru. Să fim recunoscători marelui Stalin, că ne-a arătat drumul ăsta pe care am pornit acum. Că ăsta e singurul drum al ţărănimii muncitoare spre fericire şi belşug. Membrii gospodăriei colective şi-au ales apoi din rândurile lor consiliul de conducere. Preşedinte al gospodăriei agricole colective a fost ales Ion Stanciu. Din consiliu fac parte ţăranii muncitori: Irimia Grosu, Cristache Burlacu, Ion C. Neagu, Ion I. Stoica, ţăranca muncitoare Riţa Stavarache şi Gheorghe St. Popescu, tivă cu 3 ha. şi jumătate pământ bun de muncă. — Am văzut că şi eu ca mijlocaş nu pot să scap de sărăcie şi de chiaburi decât intrând în colectiv — a spus el. De aceia iscălesc cu cea mai mare bucurie şi încredere. Semnează apoi Man leonte. De mult şi-a dat el seama că singura cale pentru ţăranii săraci şi mijlocaşi de a scăpa de mizerie şi exploatarea chiaburească este unirea gospodăriilor mici într’o mare gospodărie colectivă. Știa acest lucru încă de când a fost în U.R.S.S., unde a putut vedea minunatele realizări ale țărănimii colhoznice sovietice. După iscălirea actului de constituire s’au făcut propuneri pentru alegerea consiliului de conducere. — Propunem pe tovarășul Gherman Vasile — spuseră câţiva ţărani muncitori. — Bun, foarte bun, fu răspunsul tuturor membrilor gospodăriei. II cunoaştem cu toţii, ştim că este un om harnic şi că o să muncească cinstit pentru întărirea şi desvoltarea gospodăriei colective. Deasemeni au mai fost aleşi în consiliu Cioplan Francisc şi Maria Ion ţărani săraci precum şi ţăranul mijlocaş Onişor Victor cu 5 ha. şi jumătate de pământ şi Sarbău Ana o harnică ţărancă muncitoare. Moş Stanciu Dumitru, un bătrân de 73 ani, privea cu lacrimi în ochi pe membrii gospodăriei colective. — Să fi venit o zi ca asta cu 20 de ani mai devreme— spune el cu părere de rău! Ce bine ar fi fost. Nu aş mai fi robit atâţia ani pe moşia baronului Banffy. Dar mă bucur şi aşa. Ştiu bine că acei care au intrat în colectiv vor ajunge fericiţi şi ei şi copiii şi nepoţii lor. ** /IV . 47 noi gospodării agricole colective (Dela corespondentul nostru Mocanu Nicolae). Mult s’au mai sbătut chiaburii din Gheja - Turda să semene îndoiala, neîncrederea, să împiedice pe ţăranii săraci şi mijlocaşi să se unească în gospodăria agricolă colectivă. Dar ţăranii muncitori care au suferit atât de mult de pe La Cheia-Turda urma exploatării chiabureşti nu s’au lăsat ademeniţi de linguşirile şi minciunile chiaburilor, ci au urmat îndemnul clasei muncitoare, al Partidului şi au pornit hotărîţi să-şi croiască o viaţă nouă, să scape de chiaburi şi de sărăcie. Cu nespusă bucurie au primit cele 66 familii de ţărani muncitori din Gheja vestea că cererea lor de a alcătui o gospodărie colectivă a fost aprobată de către C.C. al P.M.R. şi Guvern. După citirea statutului a început iscălirea actului de constituire. Primul care a iscălit a fost ţăranul mijlocaş Gherman Vasile şi soţia sa. El vine în gospodăria colec Formarea Ministerului Marinei Militare al U. R. S. S. MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite : Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., decretează: Separarea din Ministerul Forţelor Armate al U.R.S.S. a forţelor marinei militare şi formarea Ministerului Marinei Militare al U.R.S.S. In legătură cu formarea Ministerului Marinei Militare se va schimba denumirea de Minister al Forțelor Armate al U..S.S. în Ministerul Armatei al U.R.S.S. Amiral Iumașev Ivan Stepanovici este numit ministru al Marinei Militare al U.R.S.S. Telegrama lui Ciu En Lai către A. I. Vîşinski MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegramei adresate de Ciu En Lai lui A. I. Vîşinski. Ministrului de Afaceri Externe al U.R.S.S., A. I. Vîşinski După plecarea din Moscovă, dealungul întregului drum, precum şi în oraşele Sverdlovsc, Omsc, Novosibirsc, Crasnoiarsc, Irkusc şi Cita, tovarăşii sovietici ne-au acordat cea mai mare atenţie. Părăsind Marea Ţară aliată, exprim din toată inima sincera mea recunoştinţă pentru toate acestea. Trăiască în veci prietenia şi colaborarea dintre Statele noastre ! Ciu En Lai Schimbări în guvernul R.P. Ungare BUDAPESTA, 27 (Agerpres). M.T.I. transmite : In şedinţa din 24 Februarie, a Consiliului de miniştri al R. P. Ungare, primul ministru István Dobi a anunţat demisia ministrului de finanţe Kossa István, a ministrului instrucţiunii publice şi cultelor Ortutay Gyula şi a ministrului construcţiilor Darvas Iosif. Consiliul de miniştri a luat cunoştinţă de aceste demisii şi le-a supus Consiliului prezidenţial al Republicii Populare Ungare. La 25 Februarie a avut loc şedinţa Consiliului prezidenţial al R. P. Ungare, la care secretarul Consiliului prezidenţial Karoly Olt şi-a prezentat demisia. Consiliul prezidenţial a luat cunoştinţă de această demisie şi a numit provizoriu în postul de secretar al Consiliului prezidenţial pe Szabó Piroska, membru al Consiliului prezidenţial. După aceasta Consiliul prezidenţial a acceptat, demisia lui Kossa István, Ortutay Gyula şi Darvas Iosif şi i-a eliberat din funcţiunile lor. Consiliul prezidenţial a numit ca ministru de finanţe pe Karoly Olt, ca ministru al instrucţiunii publice şi cultelor pe Darvas Iosif, ca ministru al construcţiilor pe László Sándor. Noii miniştri au depus jurământul în faţa preşedintelui Consiliului prezidenţial al Republicii Populare Ungare, Arpad Szakasits. intensificarea mişcării greviste în Franţa ! Greva metalurgiştilor din regiunea Parisului a cuprins 130.000 muncitori PARIS, 26 (Agerpres). După cum anunţă FRANCE PRESSE, numărul greviştilor din industria metalurgică se ridică numai în regiunea Parisului la 130.000. In faţa refuzului patronilor de a spori salariile in raport cu scumpirea din ce ce in ce mai acută a costului vieţii, se aşteaptă să fie declarată greva generală a muncitorilor din industria metalurgică. , Muncitorii din serviciile publice, din construcţii, de la uzinele de gaz şi electricitate şi din transporturi au anunţat că vor declara deasemenea grevă în semn de solidaritate cu muncitorii din industria metalurgică. I Membrii noii gospodării colective din Sântana-Arad şi-au şi adus vitele la grajdul gospodăriei (De la corespondentul nostru, Ignaţă Crăciun). — Duminică 26 Februarie a avut loc într’un cadru sărbătoresc constituirea gospodăriei agricole colective din Sântana, începând de Miercuri 22 Februarie când celor 31 de ţărani săraci şi mijlocaşi li s-a adus la cunoştinţă că C.C. al P.M.R., şi Guvernul au aprobat constituirea gospodăriei colective, cele 31 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au muncit cu entuziasm la amenajarea clădirilor unde va fi sediul gospodăriei colective, grajdurile, remizele, etc. In numai 3 zile toate aceste clădiri şi dependinţe şi-auschimbat înfăţişarea. S’a făcut curăţenie în clădiri. In curte s’a aşternut nisip. Iar grajdul, in care sunt adăpostiţi caii gospodăriei colective, aduşi de membri cu 2 zile mai înainte, a fost pavat cu cărămidă roşie. După votarea şi semnarea statutului au fost aleşi în consiliul de conducere: Goina Gheorghe, preşedinte, Pantea Dumitru, Dolineanu Mihai, etc. Cu această ocazie tov. Goina Gheorghe, ales preşedinte al gospodăriei colective şi care a vizitat vara trecută Uniunea Sovietică, şi-a luat angajamentul să muncească în aşa fel, încât gospodăria lor colectivă din Sântana-Arad să se întărească şi să se desvolte, după pilda colhozurilor sovietice. Nr. 1671 Congresul Partidului Comunist Olandez se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace HAGA 26 (Agerpres). — După cum transmite TASS, Sâmbătă s’a deschis la Rotterdam, Congresul Partidului Comunist Olandez. Cuvântul de deschidere a fost rostit de preşedintele Partidului Comunist Olandez, Wagenaar. El a subliniat întărirea şi creşterea forţelor Partidului Comunist Olandez precum şi îmbogăţirea experienţei sale. In ciuda uneltirilor tot mai intense, a ternarei şi a actelor de provocare ale reacţiunii, clasa muncitoare din Olanda îşi consolidează rândurile şi sub conducerea Partidului ei Comunist, înarmat cu teoria marxist-leninistă, luptă dârz pentru cauza păcii, pentru un viitor mai bun. In continuare, Wagenaar a scos în relief sarcinile importante care stau în faţa Congresului. Congresul trebue să adopte hotărîri menite să întărească unitatea tuturor forţelor oamenilor muncii din Olanda, să intensifice lupta împotriva aţâţătorilor la război anglo-americani şi a complicilor lor. Intr’o atmosferă de nestăvilit entuziasm s’a dat citire mesajului de salut al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, cu următorul cuprins: „Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice trimite salutul său Congresului Partidului Comunist Olandez — detaşamentul de avantgardă al clasei muncitoare olandeze — şi-i urează succes în munca sa. Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice îşi exprimă convingerea că Partidul Comunist Olandez, înarmând pe comunişti cu teoria revoluţionara marxist-leninistă şi întărind organizatoric rândurile sale, va obţine succese în lupta pentru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii, pentru cauza unei păci trainice şi împotriva aţâţătorilor la un nou război, pentru cauza democraţiei şi socialismului. Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului comunist (bolşevic) al Uniu-' nii Sovietice, M. Suslov”. Luând apoi cuvântul, secretarul general al Partidului Comunist Olandez, Paul de Groot, a prezentat un amplu raport în care a analizat amănunţit situaţia internaţională şi internă* Agenţii clicii fasciste a călăului Tito n’au ce căuta în F.S.M.! Scrisoarea Consiliului Central al sindicatelor din R. P. Ungară adresată secretariatului F. S. M. BUDAPESTA, 26 (Agerpres). TASS transmite : Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Ungară a ţinut la 23 Februarie o şedinţă în care a fost discutată chestiunea sindicatelor iugoslave fasciste, la conducerea cărora se găsesc astăzi agenţi ai clicii lui Tito. Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Ungară a adresat o scrisoare secretariatului Federaţiei Sindicale Mondiale, în care se spune printre altele : Evenimentele din ultimul timp, printre care în primul rând procesul lui Rajk Brankov şi procesul lui Traicip Rostov, dovedesc că guvernul iugoslav a devenit o unealtă a politicii imperialiştilor. Clica lui Tito duce o campanie mârşavă de calomnii şi provocări împotriva Uniunii Sovietice, bastionul păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor. Clipa lui Tito a lovit mişeleşte pe la spate poporul grec în lupta sa de eliberare Şi atacă zi de zi pe oamenii iubitori de pace din ţările de democraţie populară învecinate, prin acte provocatoare şi violări de frontieră. In Iugoslavia, asuprirea şi exploatarea oamenilor muncii se înăspreşte necontenit. Banda de spioni fascişti a lui Tito şi-a fixat ca scop să transforme sindicatele iugoslave într’un instrument de luptă împotriva muncitorilor. Fruntaşii încercaţi ai oamenilor muncii din Iugoslavia au fost arestaţi şi aruncaţi în închisori, fără procedură judecătorească. Călăii fascişti care conduc astăzi Iugoslavia pun în fruntea sindicatelor agenţi de poliţie, provocatori, naţionalişti şovini şi fascişti. Sindicatele iugoslave, arată scrisoarea, au încetat de a fi organizaţii care apără interesele clasei muncitoare. Titoiştii au pus ca sarcină sindicatelor iugoslave să stârnească ura şovină împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară pentru a slăbi astfel ura maselor muncitoare împotriva imperialiştilor anglo-americani, iar pe de altă parte să impună maselor munca forţată pentru ca imperialiştii străini să obţină tot mai multe materii prime prin exploatarea din ce în ce mai cruntă a muncitorilor iugoslavi. In acelaşi timp, din ordinul titoiştilor, conducătorii trădători ai sindicatelor iugoslave încearcă să spargă unitatea mişcării sindicale internaţionale. Conducătorii sindicatelor din Iugoslavia sunt duşmanii unităţii internaţionale a oamenilor muncii, ai prieteniei dintre popoare şi ai păcii. Ei sunt agenţii aţâţătorilor la război imperialişti anglo-americani. In numele tuturor oamenilor muncii organizaţi în sindicate din R.P. Ungară, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Ungară cere ca F.S.M. să rupă relaţiile cu sindicatele iugoslave conduse de fascişti. In Federaţia Sindicală Mondială nu este loc pentru provocatori, pentru aţâţători la război, pentru atenţi ai imperialiştilor — arată scrisoarea. Excluderea sindicatelor titoiste din F.S.M. va demasca încă odată în faţa oamenilor muncii din lumea întreagă activitatea clicii fasciste a lui Tito şi va ajuta pe oamenii muncii din Iugoslavia, credincioşi internaţionalismului proletar, în lupta lor împotriva trădătorilor. Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Ungară este încredinţat că oamenii munci organizaţi în sindicate din Iugoslavia vor rămâne credincioşi ţelurilor Federaţiei Sindicale Mondiale şi vor lupta împotriva clicii fasciste a lui Tito, pentru independenţa ţării lor şi pentru libertatea poporului lor. Oamenii organizaţi in sindicate din lumea întreagă, printre care şi oamenii muncii din R.P. Ungară, uniţi în Federaţia Sindicală Mondială, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a sprijini pe tovarăşii Igt — oamenii muncii din Iugoslavia — în această luptă.