Scȃnteia, martie 1950 (Anul 19, nr. 1671-1697)

1950-03-01 / nr. 1671

Pag. 4 Pe marginea unui raid anchetă organizat de „Scânteia" Să dăm importanta cuvenită măsurilor agrotehnice! Folosirea metodelor de mun­că înaintate în agricultură, folosirea măsurilor agrotehni­­ce de iarnă pe care ni le arată ştiinţa celei mai înaintate a­­griculturi din lume — agricul­tura sovietică— este de o în­semnătate deosebită în lupta pentru o recoltă bogată. A dobândi recolte mari, de ca­litate superioară, înseamnă a asigura aprovizionarea oame­nilor muncii de la oraşe şi sate, înseamnă întărirea Republicii noastre Populare şi — odată cu aceasta — întărirea forţe­­lor care luptă pentru pace împotriva aţâţătorilor la răz­boi, imperialiştii americani şi uneltele lor de felul bandei criminale a lui Tito. Iată de ce Legea Planului de Stat pe a­­nul 1950 şi Hotărîrea Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Con­siliului de Miniştri al R.P.R., privind campania însămânţă­­rilor de primăvară, dau o deo­­sebită atenţie şi măsurilor a­­grotehnice. Pentru a cunoaşte mai bine felul în care se aplică la noi cele mai importante măsuri agrotehnice de iarnă (strân­gerea şi păstrarea zăpezii pe ogoare, transportarea gunoiu­lui de grajd la câmp, alege­rea seminţelor şi încercarea puterii lor de încolţire), „Scân­teia” a organizat acu­m câtva timp un raid-anchetă în câ­teva judeţe din ţară. Echipele de raid au fost compuse din corespondenţii salariaţi ai „Scânteii”, dele­gaţi ai comitetelor judeţene de partid, ai Comitetelor Pro­vizorii judeţene şi delegaţi ai Ministerului Agriculturii. In multe locuri, echipele speciale de raid vizitând atât sectorul agricol socialist cât şi pe cel particular, au obser­vat o preocupare serioasă de a pune în practică măsurile agrotehnice. ACOLO UNDE S-A DAT IMPORTANŢĂ MĂSURILOR AGROTEHNICE Astfel ţăranii muncitori din GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA „ÎNAINTE” DIN COŢOFENII DIN FAŢA­ DOLJ, îndrumaţi de grupul de par­tid, au strâns zăpadă din vi­­roage şi de pe marginea şo­selei şi au cărat-o la câmp, pe ogoare, pe locurile desgo­­lite unde zăpada fusese spul­berată ele viscol. La GOSPODĂRIA AGRICO­LA COLECTIVA DIN CENAD, PLASA SANNICOLAUL MARE, JUDEŢUL TIMIŞ, cele şase brigăzi ale gospodăriei au transportat încă înainte de 10 Februarie, un număr de 580 căruţe gunoi de grajd, pe care l-au aşezat în grămezi mari la capul ogoarelor, ară­tând ţăranilor muncitori că bălegarul nu trebue împrăş­tiat imediat pentru că îl bate vântul şi se usucă. La tra­ns­­portarea gunoiului de grajd au muncit toţi membrii gos­podăriei. S-a evidenţiat în­deosebi văduva Mila Blajo­­vanserai, care a ieşit la mun­că oride câte ori a fost che­mată de brigadier, chiar şi atunci când gerul era foarte puternic. La gospodăria co­lectivă, curăţirea seminţelor era aproape terminată. Se pregătiseră germinatoarele pentru încercarea puterii de încollţire. Se pregătea apoi încolţirea forţată a cartofilor, pentru a avea o recoltă tim­purie. Membrii gospodăriei agrico­le colective din Cenad-Timiş muncesc cu râvnă să întă­rească şi să desvolte gospo­dăria lor. Si la GOSPODĂRIA AGRI­COLA DE STAT DIN SANNI­COLAUL MARE a existat. In mare măsură, preocuparea faţă de punerea în practică a măsurilor agrotehnice. Ale­gerea seminţelor a fost ter­minată, deasemeni, organi­zarea­­ probelor de încolţire. Mulţi ţărani muncitori au în­văţat de la gospodărie când să ducă bălegarul la câmp, cum să-l aşeze în platforme regulate. In JUDEŢUL ODORHEI s’a dus încă din toamna anului trecut o puternică acţiune de lămurire printre ţăranii mun­citori cu gospodării individu­ale, pentru a Ie arăta că gu­noiul de grajd măreşte rod­nicia pământului, îl­­îmbogă­ţeşte cu substanţe hrănitoare, că pământul îngrăşat cu gu­noi de grajd poate înmagazi­na mai multă apă şi zăpadă şi că este mult mai rezistent la secetă. Pentru trimestrul IV al anu­lui 1949 şi trimestrul I din­ anul 1950, judeţul Odorhei a avut în plan de a îngrăşa 4000 hectare cu 80.000 tone băle­gar. încă din toamna lui 1949 s’au transportat la câmp 134.000 tone, pentru 6710 hec­tare, iar de la 1 Ianuarie până la 11 Februarie a. c. încă 10.740 tone pentru 432 ha. In JUDEŢUL SOMEŞ ţăra­nii muncitori din comuna CRISTEŞTII CICEULUI au strâns la timp zăpada în ju­rul pomilor din livezi — mă­sură importantă ce contri­­bue la prelungirea odihnei de iarnă a pomilor şi prin acea­sta împiedică înmugurirea şi înflorirea prea timpurie, sal­­vează deci rodul de a fi dis­trus de brumele târzii. Iată numai câteva din e­­xemplele bune în ce priveşte măsurile agrotehnice de iarna, exemple întâlnite de echipele speciale ale raidului organi­zat de „Scânteia”. LIPSURI CARE TREBUESC GRABNIC ÎNDREPTATE Dar în unele locuri, lucru­rile nu stau chiar aşa de bine. In judeţul Romanaţi, de exemplu, nu s’au luat măsuri pentru strângerea şi păstra­rea zăpezii pe ogoare, deşi în acest judeţ a căzut zăpadă din belşug. Zilele călduroase care au venit după aceea au făcut ca o mare parte din apa provenită din zăpadă prin to­pire, să se scurgă la vale, sub formă de parale, în loc să pătrundă în pământ, să ajute la răsărirea şi desvoltarea plantelor în bune condiţiuni. Nu s’a ţinut seamă câ zăpada este un bogat izvor de apă necesară ogoarelor, pentru do­bândirea unor mari sporuri de recoltă. Strângerea şi păstrarea ză­pezii n’a fost o preocupare se­rioasă nici pentru alte judeţe ca Timiş, Odorhei, Roman, Vaslui, etc. unde nu s’au luat din vreme măsurile necesare. In privinţa folosirii gunoiu­lui de grajd, nu peste tot s’au luat măsuri pentru organiza­rea strângerii şi transportării lui. Gunoiul de grajd trebue strâns cu multă grijă, trebue pus pe platformă ca să pu­trezească , iar cel putrezit trebue dus din timp la câmp, făcut grămadă la capul lo­cului şi împrăştiat numai înainte de a-l îngropa sub brazdă Nu aşa cum s’a făcut la GOSPODĂRIA AGRICOLA DE STAT PIATRA, JUDEŢUL ROMANAŢI, unde echipa spe­cială de raid mergând pe lo­cul unde se transportase bă­legarul, a constatat că era împrăştiat în grămezi mici pe ogor. Aceeaşi metodă înapoiată se întrebuinţează şi în PLASA PERIAM—JUDEŢUL TIMIŞ. Şi mai rău este obiceiul de a irosi gunoiul de grajd, dân­­du-i foc sau aruncându-l în râpă la marginea satului aşa cum, de exemplu, încă fac unii ţărani muncitori din comuna Soleşti, jud. Va­slui, obicei rămas de pe vre­mea moşierilor şi capitalişti­lor ale căror interese erau să rămânem mereu o ţară cu o agricultură înapoiată, o ţară săracă, înrobită capitaliştilor de peste hotare. Nici pregătirea din timp a seminţelor — altă măsură importantă pentru a spori re­coltele, pentru a le îmbună­tăţi calitatea — nu s’a bucu­rat în toate comunele, în toate judeţele, de atenţia cu­venită. In plasa PERIAM din judeţul TIMIŞ-TORONTAL cu­răţirea seminţelor trebuia, după programul întocmit, să se faca până la 15 Februarie. Dar până la 10 Februarie s’a curăţit numai 20“/o. In judeţul ODORHEI, curăţirea şi Încer­carea puterii de încolţire a seminţelor ce trebuesc puse în pământ n’au constituit o preocupare serioasă a gospo­dăriilor agricole de Stat, care în această privinţă nu pot servi de exemplu ţăranilor să­raci şi mijlocaşi din împreju­rimi. Acelaş lucru s’a întâm­plat şi la­ GOSPODĂRIA A­­GRICOLA DE STAT NASAL din judeţul SOMEŞ, unde ale­gerea, seminţelor nu s’a făcut decât în proporţie de 14°/o, a­­dică din 35.000 kg. cât era necesar, s’au ales doar 5.000 kg. încercarea puterii de în­­col­ţire nu s’a făcut deloc. DELĂSAREA SI BIROCRATISMUL. PRINCIPALELE CAUZE ALE LIPSURILOR Dacă strângerea şi păstra­rea zăpezii pe ogoare, între­buinţarea îngrăşămintelor, pregătirea din timp a semin­ţelor — măsuri agrotehnice care duc la mărirea recoltelor şi la îmbunătăţirea calităţii lor — nu au fost puse în apli­care în fiecare comună, în fiecare judeţ, aceasta se datoreşte lâncezelii unor or­gane tehnice agricole, delă­sării secţiilor agricole ale u­­nor Comitete Provizorii dela judeţe, plăşi, comune, meto­delor de muncă birocratice de care încă nu s’au desbărat. La Comitetul Provizoriu al comunei Pribeşti-Vaslui, de exemplu, s-au primit instruc­ţiuni de la judeţ în legătură cu măsurile agrotehnice ce trebuesc luate, dar niciun membru al Comitetului nu ştia despre aceste instruc­ţiuni. Circulara se găsea însă la dosar. Şeful secţiei agricole al Comitetului Provizoriu din plasa BÂRCA-DOLJ, inginerul Micu Constantin, nu cunoştea care e situaţia muncilor pe teren, cum se lucrează în co­mune, motivând că e prea a­­glomerat cu sarcinile ce-i re­vin. In sate, nu se făcuse în­cercarea puterii de încolţire a seminţelor, nu erau fixate nici atelierele de reparare a unel­telor agricole, munca era desorganizată, deşi în plasa Bârca sunt doi ingineri agro­nomi şi doi şefi de cultură. Agenţii agricoli din comu­nele HALAUCEŞTI, MUNCE­­LUL DE SUS şi STRUNGA din judeţul ROMAN au fost plecaţi la cursuri, în lipsa lor nimeni din Comitetele Provi­zorii nu s’a ocupat de pre­gătirile de primăvară. întorşi dela cursuri, agenţii agricoli lucrează numai in birou, fără sa meargă pe teren, deşi până acum în aceste comune nu funcţionează niciun centru de triorare şi nici pro­be de încolţire nu s’au făcut. In unele locuri membrii Co­mitetelor Provizorii comunale, agenţii agricoli, şefii de sec­tor în loc să fie printre cei din­tâi care să transporte gu­noiul de grajd la câmp, să pregătească seminţele, să ser­vească ca exemplu şi altor ţă­rani muncitori, au rămas mult în urma acestora. Mu­­reşan Nicolae, vicepreşedintele Comitetului Provizoriu, Gal Nicolae, agent agricol şi Trâmbiţaş Alexandru, şef de sector, din comuna Reteag n’au­ făcut nicio lucrare pen­tru strângerea şi păstrarea zăpezii, n’au ales seminţele, nu le-au încercat puterea de încolţire, nici uneltele agri­cole nu şi le-au reparat. Cu ce autoritate pot ei veni în faţa ţăranilor muncitori din sat ca să-i îndemne să se pregătească de primăvară ? Sunt şi comune, plăşi, în care rămânerea în urmă se datoreşte spiritului nesănătos de autoliniştire, care nu are ce căuta în nicio instituţie a sfatului nostru popular. Plasa Periam, de exemplu, a fost fruntaşă în campania însă­­mânţărilor de toamnă. Dar în momentul când echipa spe­cială a raidului a vizitat a­­ceastă plasă, transportul bă­legarului la câmp şi curăţirea seminţelor erau mult întâr­ziate. NU NUMAI DISPOZIŢIUNI DIN BIROU DAR ŞI ÎNDRUMARE ŞI CONTROL PE TEREN Lipsurile acestea ar fi putut fi înlăturate dacă Comitetele Provizorii comunale ar fi sim­ţit ajutorul şi îndrumarea ce­lor de la plasă şi judeţ, dacă ar fi existat un control or­ganizat, de sus până jos, în sat, la gospodărie. Lucrul a­­cesta însă n’a fost în toate judeţele. La Roman de exem­plu, au fost controlate numai 7 comune şi acestea abia în zilele de 9 şi 10 Februarie. Un control organizat care să ajute, să îndrumeze, n’a existat, atât cât ar fi trebuit, nici din partea Ministerului Agriculturii. Direcţia Culturii Plantelor de Câmp a dat din vreme instrucţiuni în legătură cu transportarea îngrăşămin­telor la câmp, alegerea se­minţelor şi încercarea puterii lor de încolţire. Dar s’a mul­ţumit să dea dispoziţiuni fără să urmărească la timp şi în­deaproape, pe teren, dacă ele sunt îndeplinite sau nu. Cât priveşte măsurile ce trebuiau luate pentru strânge­rea şi păstrarea zăpezii pe o­­goare, „Instrucţiunile” Direc­ţiei Culturii Plantelor de Câmp din Ministerul Agricul­turii s-au rezumat la o simplă notă telefonică de două rân­duri către secţiile agricole ale Comitetelor Provizorii ju­deţene: „Veţi proceda imediat la căratul zăpezii din curţi şi şanţuri pe ogoare”. Iar acea­stă notă a fost trimisă abia la 7 Februarie 1950. Planul de Stat pe anul 1950 pune sarcini mari secto­rului agricol. Campania însă­­mânţărilor de primăvară tre­bue terminată la timp şi în bune condiţiuni. Pentru acea­sta este nevoie ca lipsurile arătate mai sus să fie neîn­târziat lichidate. Pregătirile de primăvară, printre care un loc de frunte îl ocupă trans­portarea îngrăşămintelor şi pregătirea seminţelor, să fie grabnic duse la bun sfârşit. Sub conducerea organizaţiilor de partid, Comitetele Provi­zorii trebue să-şi organizeze temeinic munca, să lucreze practic, pe teren; să organi­zeze un control permanent de sus de la centru până jos, în fiecare comună, în fiecare că­tun; să lase la o parte orice urmă de lâncezeală şi biro­cratism; să vegheze ca chia­burii să nu saboteze măsurile luate pentru sporirea produc­ţiei; să mobilizeze massele de ţărani muncitori ca să care gunoiul de grajd la câmp; să pregătească seminţele; să facă toate lucrările pregătitoare necesare însămânţărilor de primăvară, aşa cum prevede Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind campania în­sămânţărilor din primăvara a­­nului 1950, aşa cum se arată în indicaţiunile Ministerului Agriculturii. Gospodăria Agricolă de St­at Chîroogi­ Ilfov şi SIM. Valul lui Traian-Constanta au primit „Drapelul Itasu“ al producţiei In prezenta tovarăşului Vasile Vaida, ministrul Agri­culturii, şi a tovarăşului Rusu Ichim, preşedintele Uniunii Sindicatelor Salariaţilor A­­gricoli. Duminică 26 Februa­rie a. c. a avut loc înmâna­­rea „Drapelului Roşu“ al producţiei­ Gospodăriei Agri­cole de Stat Chirnogi­ Ilfov. Au mai fost de faţă la această serbare tovarăşi din Ministerul Agriculturii, de­legaţi ai comitetului jude­ţean P.M.R., delegaţi de la mai multe gospodării agri­cole de Stat din ţară şi muncitori din Olteniţa şi Bu­cureşti. Tot Duminică în prezenţa tov. Ceauşescu Niculae, mi­nistru adjunct al Agricultu­rii, şi a tov. Pamfil Ilie, membru în Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Sala­riaţilor Agricoli, a delegaţi­lor comitetului judeţean P.M.R. şi a delegaţilor a 31 S.M.T.-uri din ţară, a avut loc decernarea „Drapelului Roşu“ al producţiei­ Staţiu­nii de Maşini şi Tractoare Valul lui Traian jud. Con­stanţa. SCÂNTEIA (Urmare din parc, l­a­ comună şi cozile lor de lapor au răspândit svonuri veni­noase, au încercat să stre­coare îndoiala în sufletele celor hotărîţi să înceapă viaţa cea nouă. Cândva, nu de mult, ei au fost stă­pâni în sat. Bateau, schin­giuiau, jefuiau. Au adunat zeci de hectare, oi, vite. Sa­tul le ştia de frică, înfiinţarea gospodăriei co­lective îi lovea cumplit. Şi atunci s’au îndârjit şi mai mult, răspândeau şi mai multe svonuri. Vorbele chia­i­burilor au ajuns şi la moş Ene Necula. A stat moşul mult la în­doială. Că vorbea multe al­de chiaburul Răducanu sau Tomescu despre viaţa bă­trânilor în colhozuri. A fost însă într’o seară la şcoală o şedinţă. Acolo tovarăşii de la Partid au arătat cum stau lucrurile în colhozuri şi cu copiii şi cu femeile gravide şi cu bătrânii. A auzit moşul despre viaţa fericită din col­hozuri, despre bătrâneţele sigurate ale colhoznicilor. Intr’o zi şi-a luat baba şi s’a dus să ceară să-i înscrie şi pe ei în colectiv. Au tre­cut-o pe tabel şi pe fata lor. In sat au pătruns ziarele ce vorbeau despre succesele primelor gospodării agricole colective din ţara noastră îm­­fiinţate în anul trecut. Ve­neau tovarăşi muncitori de la oraş şi vorbeau despre viaţa fericită spre care îndrumea­­ză clasa muncitoare, în frun­te cu Partidul, pe ţăranii să­raci şi mijlocaşi. Povestea Ion Stanciu, pandurul, ce a văzut el în colhozuri, în Uniunea Sovietică. — Măi, tovarăşi, spunea Tom­a Stanciu, păi dacă e aşa, m’am săturat şi eu să-mi tot omor căluţii aproa­pe pe degeaba pe o fărâmă de loc. Pământ am primit, ajutor de la Stat am primit, dar de sărăcie tot nu scăpăm aşa. Vreau să văd şi eu trac­tor lucrând ca lumea pe tarla. Torna Stanciu a adus în colectiv şi pământul şi cei doi cai ai săi. Nici Ion Stoica nu s’a lă­sat înşelat de svonurile chia-a­burilor. Şi-a logodit fata şi a venit în colectiv împreu­nă cu viitorul ginere. Niculae Savu n’are copii. Creşte o nepoţică. — Uite, tovarăşi, a spus el, copii n’am avut, da vreau să-i las copilului ăsta o moş­tenire scumpă. Să ştiu şi eu că n’o să se­­ducă la unu’ sau la altul dintre chiaburi, să ceară de muncă pentru o mână de mălai. Ştiu că ea o să muncească fără să slu­gărească. încă de săptămâna trecut­­ă, de cum au aflat că o să li se aprobe înfiinţarea gos-­ podăriei, membrii gospodă­riei colective au trecut la pregătirile pentru muncile de primăvară. Grajdul a fost reparat, curăţit şi văruit. S’a hotărît aducerea grabnică a vitelor şi uneltelor, precum şi încheerea contractului cu S.M.T. — pentru lucrarea pământului cu tractoarele. S’a hotărît deasemeni înche­erea contractului cu „Corn. cereal” pentru schimbul se­minţelor aduse de membrii gospodăriei, cu seminţe de soi. S-a alcătuit planul de cultură. 25 ha. vor fi culti­vate cu porumb, 10 ha. cu sfeclă de zahăr, 20 ha. cu orz, 5 ha. cu grâu de pri­măvară, etc.; gospodăria co­lectivă va avea şi o grădină de zarzavaturi. Membrii gospodăriei gră­besc cu muncile, ca să poată începe la timp însămânţările, să întărească şi să crească gospodăria lor colectivă. Cu aceste prime înfăp­tuiri, cu hotărîre şi încrede­re în forţele lor, cu bucurie şi mândrie au venit membrii tinerei gospodării colective Duminică, la şedinţa de cons­tituire. S-a citit statutul şi a fost semnat procesul verbal de constituire. Semnând procesul verbal, Constantin Gh. Tudor a spus: „Tovarăşi, să muncim cu râvnă în gospodăria noastră colectivă. Acum suntem cu adevărat stăpâni pe pâinea şi pe viaţa noastră. Am scă­pat de exploatarea chiaburi­lor. Vom scăpa prin munca noastră de sărăcie şi întu­neric. Să mergem mereu înainte, sub conducerea cla­sei muncitoare, aşa cum ne învaţă Partidul nostru. Să fim recunoscători marelui Stalin, că ne-a arătat dru­mul ăsta pe care am pornit acum. Că ăsta e singurul drum al ţărănimii munci­toare spre fericire şi belşug. Membrii gospodăriei col­­ective şi-au ales apoi din rândurile lor consiliul de conducere. Preşedinte al gospodăriei agricole colecti­ve a fost ales Ion Stanciu. Din consiliu fac parte ţăranii muncitori: Irimia Grosu, Cristache Burlacu, Ion C. Neagu, Ion I. Stoica, ţăran­ca muncitoare Riţa Stava­­rache şi Gheorghe St. Po­­pescu, tivă cu 3 ha. şi jumătate pă­mânt bun de muncă. — Am văzut că şi eu ca mijlocaş nu pot să scap de sărăcie şi de chiaburi decât intrând în colectiv — a spus el. De aceia iscălesc cu cea mai mare bucurie şi încre­dere. Semnează apoi Man l­eon­­te. De mult şi-a dat el seama că singura cale pentru ţăranii săraci şi mijlocaşi de a scă­pa de mizerie şi exploatarea chiaburească este unirea gospodăriilor mici într’o mare gospodărie colectivă. Știa acest lucru încă de când a fost în U.R.S.S., unde a putut vedea minunatele rea­lizări ale țărănimii colhozni­ce sovietice. După iscălirea actului de constituire s’au făcut propu­neri pentru alegerea consi­liului de conducere. — Propunem pe tovarășul Gherman Vasile — spuseră câţiva ţărani muncitori. — Bun, foarte bun, fu răs­punsul tuturor membrilor gospodăriei. II cunoaştem cu toţii, ştim că este un om harnic şi că o să muncească cinstit pentru întărirea şi desvoltarea gospodăriei co­lective. Deasemeni au mai fost aleşi în consiliu Cioplan Francisc şi Maria Ion ţărani săraci precum şi ţăranul mij­locaş Onişor Victor cu 5 ha. şi jumătate de pământ şi Sar­bău Ana o harnică ţărancă muncitoare. Moş Stanciu Dumitru, un bătrân de 73 ani, privea cu lacrimi în ochi pe membrii gospodăriei colective. — Să fi venit o zi ca asta cu 20 de ani mai devreme— spune el cu părere de rău! Ce bine ar fi fost. Nu aş mai fi robit atâţia ani pe moşia baronului Banffy. Dar mă bucur şi aşa. Ştiu bine că acei care au intrat în colec­tiv vor ajunge fericiţi şi ei şi copiii şi nepoţii lor. **­ /IV . 47 noi gospodării agricole colective (Dela corespondentul nos­tru Mocanu Nicolae). Mult s’au mai sbătut chiaburii din Gheja - Turda să semene îndoiala, neîncrederea,­ să împiedice pe ţăranii săraci şi mijlocaşi să se unească în gospodăria agricolă co­lectivă. Dar ţăranii muncitori care au suferit atât de mult de pe La Cheia-Turda urma exploatării chiabureşti nu s’au lăsat ademeniţi de linguşirile şi minciunile chia­burilor, ci au urmat îndem­nul clasei muncitoare, al Partidului şi au pornit hot­­ărîţi să-şi croiască o viaţă nouă, să scape de chiaburi şi de sărăcie. Cu nespusă bucurie au pri­mit cele 66 familii de ţărani muncitori din Gheja vestea că cererea lor de a alcătui o gospodărie colectivă a fost aprobată de către C.C. al P.M.R. şi Guvern. După citirea statutului a început iscălirea actului de constituire. Primul care a iscălit a fost ţăranul mijlocaş Gherman Vasile şi soţia sa. El vine în gospodăria colec­ Formarea Ministerului Marinei Militare al U. R. S. S. MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite : Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., decretează: Sepa­rarea din Ministerul Forţelor Armate al U.R.S.S. a forţelor marinei militare şi formarea Ministerului Marinei Militare al U.R.S.S. In legătură cu for­marea Ministerului Marinei Militare se va schimba denu­mirea de Minister al Forțelor Armate al U.­.S.S. în Ministe­rul Armatei al U.R.S.S. Amiral Iumașev Ivan Stepa­­novici este numit ministru al Marinei Militare al U.R.S.S. Telegrama lui Ciu En Lai către A. I. Vîşinski MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegramei adresate de Ciu En Lai lui A. I. Vîşinski. Ministrului de Afaceri Externe al U.R.S.S., A. I. Vîşinski După plecarea din Moscovă, dealungul întregului drum, precum şi în oraşele Sverdlovsc, Omsc, Novosibirsc, Cras­­noiarsc, Irkusc şi Cita, tovarăşii sovietici ne-a­u acordat cea mai mare atenţie. Părăsind Marea Ţară aliată, exprim din toată inima sincera mea recunoştinţă pentru toate acestea. Trăiască în veci prietenia şi colaborarea dintre Statele noastre ! Ciu En Lai Schimbări în guvernul R.P. Ungare BUDAPESTA, 27 (Agerpres). M.T.I. transmite : In şedinţa din 24 Februarie, a Consiliului de miniştri al R. P. Ungare, primul ministru István Dobi a anunţat demisia ministru­lui de finanţe Kossa István, a ministrului instrucţiunii publice şi cultelor Ortutay Gyula şi a ministrului construcţiilor Darvas Iosif. Consiliul de miniştri a luat cunoştinţă de aceste demi­sii şi le-a supus Consiliului prezidenţial al Republicii Popu­lare Ungare. La 25 Februarie a avut loc şe­dinţa Consiliului prezidenţial al R. P. Ungare, la care secretarul Consiliului prezidenţial Karoly Olt şi-a prezentat demisia. Con­siliul prezidenţial a luat cunoş­tinţă de această demisie şi a numit provizoriu în postul de se­cretar al Consiliului prezidenţial pe Szabó Piroska, membru al Consiliului prezidenţial. După aceasta Consiliul prezi­denţial a acceptat, demisia lui Kossa István, Ortutay Gyula şi Darvas Iosif şi i-a eliberat din funcţiunile lor. Consiliul prezidenţial a numit ca ministru de finanţe pe Karoly Olt, ca ministru al instrucţiu­nii publice şi cultelor pe Darvas Iosif, ca ministru al construc­ţiilor pe László Sándor. Noii mi­niştri au depus jurământul în faţa preşedintelui Consiliului pre­zidenţial al Republicii Populare Ungare, Arpad Szakasits. intensificarea mişcării greviste în Franţa ! Greva metalurgiştilor din regiunea Parisului a cuprins 130.000 muncitori PARIS, 26 (Agerpres).­­ După cum anunţă FRANCE PRESSE, numărul grevişti­lor din industria metalur­gică se ridică numai în re­giunea Parisului la 130.000. In faţa refuzului patro­nilor de a spori salariile in raport cu scumpirea din ce ce in ce mai acută a costu­lui vieţii, se aşteaptă să fie declarată greva generală a muncitorilor din industria metalurgică. , Muncitorii din serviciile publice, din construcţii, de la uzinele de gaz şi elec­tricitate şi din transporturi au anunţat că vor declara deasemenea grevă în semn de solidaritate cu munci­torii din industria meta­­­­lurgică. I M­embrii noii gospodării colective din Sântana-Arad şi-au şi adus vitele la grajdul gospodăriei (De la corespondentul nos­tru, Ignaţă Crăciun). — Du­minică 26 Februarie a avut loc într’un cadru sărbătoresc constituirea gospodăriei a­­gricole colective din Sântana, începând de Miercuri 22 Fe­bruarie când celor 31 de ţă­rani săraci şi mijlocaşi li s-a adus la cunoştinţă că C.C. al P.M.R., şi Guvernul au apro­bat constituirea gospodăriei colective, cele 31 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au muncit cu entuziasm la amenajarea clădirilor unde va fi sediul gospodăriei colecti­ve, grajdurile, remizele, etc. In numai 3 zile toate aceste clădiri şi dependinţe şi-au­­schimbat înfăţişarea. S’a fă­cut curăţenie în clădiri. In curte s’a aşternut nisip. Iar grajdul, in care sunt adăpos­tiţi caii gospodăriei colective, aduşi de membri cu 2 zile mai înainte, a fost pavat cu cărămidă roşie. După votarea şi semnarea statutului au fost aleşi în consiliul de conducere: Goina Gheorghe, preşedinte, Pantea Dumitru, Dolineanu Mihai, etc. Cu această ocazie tov. Goina Gheorghe, ales preşe­dinte al gospodăriei colecti­ve şi care a vizitat vara tre­cută Uniunea Sovietică, şi-a luat angajamentul să mun­cească în aşa fel, încât gos­podăria lor colectivă din Sântana-Arad să se întăreas­că şi să se desvolte, după pilda colhozurilor sovietice. Nr. 1671 Congresul Partidului Comunist Olandez se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace HAGA 26 (Agerpres). — După cum transmite TASS, Sâmbătă s’a deschis la Rotterdam, Con­gresul Partidului Comunist Olan­dez. Cuvântul de deschidere a fost rostit de preşedintele Partidu­lui Comunist Olandez, Wage­­naar. El a subliniat întărirea şi creşterea forţelor Partidului Co­munist Olandez precum şi îmbo­găţirea experienţei sale. In ciuda uneltirilor tot mai intense, a te­rnarei şi a actelor de provocare ale reacţiunii, clasa muncitoare din Olanda îşi consolidează rân­­durile şi sub conducerea Partidul­­ui ei Comunist, înarmat cu teoria marxist-leninistă, luptă dârz pentru cauza păcii, pentru un viitor mai bun. In continuare, Wagenaar a scos în relief sarcinile importante care stau în faţa Congresului. Congresul trebue să adopte ho­tărîri menite să întărească unita­tea tuturor forţelor oamenilor muncii din Olanda, să intensifice lupta împotriva aţâţătorilor la război anglo-americani şi a com­plicilor lor. Intr’o atmosferă de nestăvilit entuziasm s’a dat citire mesaju­lui de salut al Partidului Co­­munist (bolşevic) al Uniunii So­­vieti­ce, cu următorul cuprins: „Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşe­vic) al Uniunii Sovietice tri­mite salutul său Congresului Partidului Comunist Olandez — detaşamentul de avant­­gardă al clasei muncitoare olandeze — şi-i urează suc­ces în munca sa. Comitetul Central al Partidului Comu­nist (bolşevic) al Uniunii So­vietice îşi exprimă convin­gerea că Partidul Comunist Olandez, înarmând pe comu­­­nişti cu teoria revoluţionara marxist-leninistă şi întărind organizatoric rândurile sale, va obţine succese în lupta pentru unitatea clasei mun­citoare, pentru interesele vi­­tale ale oamenilor muncii, pentru cauza unei păci trai­nice şi împotriva aţâţătorilor la un nou război, pentru cauza democraţiei şi socia­lismului. Din însărcinarea Comite­­tului Central al Partidului comunist (bolşevic) al Uniu-' nii Sovietice, M. Suslov”. Luând apoi cuvântul, secreta­­rul general al Partidului Comu­­nist Olandez, Paul de Groot, a prezentat un amplu raport în care a analizat amănunţit situa­­ţia internaţională şi internă* Agenţii clicii fasciste a călăului Tito n’au ce căuta în F.S.M.! Scrisoarea Consiliului Central al sindicatelor din R. P. Ungară adresată secretariatului F. S. M. BUDAPESTA, 26 (Agerpres). TASS transmite : Consiliul Central al Sindi­catelor din Republica Popu­lară Ungară a ţinut la 23 Fe­bruarie o şedinţă în care a fost discutată chestiunea sin­dicatelor iugoslave fasciste, la conducerea cărora se găsesc astăzi agenţi ai clicii lui Tito. Consiliul Central al Sindicate­lor din R.P. Ungară a adresat o scrisoare secretariatului Fe­deraţiei Sindicale Mondiale, în care se spune printre altele : Evenimentele din ultimul timp, printre care în primul rând procesul lui Rajk­ Bran­­kov şi procesul lui Traicip Rostov, dovedesc că guvernul iugoslav a devenit o unealtă a politicii imperialiştilor. Clica lui Tito duce o campanie mâr­şavă de calomnii şi provocări împotriva Uniunii Sovietice, bastionul păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor. Clipa lui Tito a lovit mişe­leşte pe la spate poporul grec în lupta sa de eliberare Şi atacă zi de zi pe oamenii iu­bitori de pace din ţările de democraţie populară înveci­nate, prin acte provocatoare şi violări de frontieră. In Iugoslavia, asuprirea şi exploatarea oamenilor muncii se înăspreşte necontenit. Ban­da de spioni fascişti a lui Tito şi-a fixat ca scop să trans­forme sindicatele iugoslave în­tr’un instrument de luptă îm­potriva muncitorilor. Fruntaşii încercaţi ai oamenilor muncii din Iugoslavia au fost arestaţi şi aruncaţi în închisori, fără procedură judecătorească. Că­lăii fascişti care conduc astăzi Iugoslavia pun în fruntea sin­dicatelor agenţi de poliţie, provocatori, naţionalişti şovini şi fascişti. Sindicatele iugoslave, arată scrisoarea, au încetat de a fi organizaţii care apără intere­sele clasei muncitoare. Tito­­iştii au pus ca sarcină sindi­catelor iugoslave să stârnească ura şovină împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de de­mocraţie populară pentru a slăbi astfel ura maselor mun­citoare împotriva imperialişti­lor anglo-americani, iar pe de altă parte să impună maselor munca forţată pentru ca im­perialiştii străini să obţină tot mai multe materii prime prin exploatarea din ce în ce mai cruntă a muncitorilor iugo­slavi. In acelaşi timp, din ordinul titoiştilor, conducătorii trădă­tori ai sindicatelor iugoslave încearcă să spargă unitatea mişcării sindicale internaţio­nale. Conducătorii sindicatelor din Iugoslavia sunt duşmanii unităţii internaţionale a oa­menilor muncii, ai prieteniei dintre popoare şi ai păcii. Ei sunt agenţii aţâţătorilor la război imperialişti anglo-ame­ricani. In numele tuturor oameni­­lor muncii organizaţi în sin­dicate din R.P. Ungară, Con­­siliul Central al Sindicatelor din R.P. Ungară cere ca F.S.M. să rupă relaţiile cu sindicatele iugoslave conduse de fascişti. In Federaţia Sindicală Mon­dială nu este loc pentru pro­vocatori, pentru aţâţători la război, pentru atenţi ai im­­perialiştilor — arată scrisoa­rea. Excluderea sindicatelor titoiste din F.S.M. va demasca încă odată în faţa oamenilor muncii din lumea întreagă activitatea clicii fasciste a lui Tito şi va ajuta pe oamenii muncii din Iugoslavia, credin­cioşi internaţionalismului pro­­letar, în lupta lor împotriva trădătorilor. Consiliul Central al Sindica­telor din R.P. Ungară este în­credinţat că oamenii munci organizaţi în sindicate din Iugo­slavia vor rămâne credin­cioşi ţelurilor Federaţiei Sin­dicale Mondiale şi vor lupta împotriva clicii fasciste a lui Tito, pentru independenţa ţă­rii lor şi pentru libertatea po­porului lor. Oamenii organizaţi in sindi­cate din lumea întreagă, prin­tre care şi oamenii muncii din R.P. Ungară, uniţi în Federa­ţia Sindicală Mondială, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a sprijini pe tovarăşii Igt — oamenii muncii din Iugoslavia — în această luptă­.

Next