Scȃnteia, aprilie 1950 (Anul 19, nr. 1698-1722)

1950-04-01 / nr. 1698

Vigilenţă de clasă în campania de însămânţări! Suntem în toiul campa­niei însămân­­ţărilor de pri­măvară. Sub conducerea Partidului oa­menii muncii de la sate do­bândesc de pe acum primele succese în lupta pentru o recoltă bogată. Semănatul culturilor timpurii progre­sează mulţumitor, apropiin­­du-se de sfârşit. Multe gos­podării agricole colective i-au şi­ terminat, in unele gospodării colective, gospo­dării agricole de stat şi nu­meroase comune a şi înce­put semănatul culturilor din perioada doua, încheierea contractelor la majoritatea culturilor de plante indus­triale oleaginoase şi medi­cinale continuă cu succes. Grâul de toamnă a cres­cut frumos, ieşind cu bine din iarnă şi având umezeală suficientă pentru a se des­­volta în cele mai bune con­­diţiuni. Pe tarlalele primelor noastre gospodării colective el a crescut mai înalt şi mai frumos ca la ţăranii indivi­duali, dovedindu-le acestora încă de pe acum superiori­tatea agriculturii socialiste. La gospodăria agricolă co­­­lectivă din Galicea Mare- Dolj, de exemplu, grâul se­mănat toamna trecută mi­nunează prin frumuseţea şi vigoarea lui toate satele dimprejur, iar pe tarlaua gospodăriei colective din Le­­nauheim-Timiş secara cres­cută înaltă şi deasă are câte 10 şi 16 fraţi la firi Politica justă a Partidului în direcţia întăririi alianţei clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare, precum şi ajutorul puternic al Statului dau ţărănimii muncitoare încredere, mobilizând-o şi făcând-o să pornească cu avânt patriotic la lupta pen­tru o recoltă sporită, pentru ridicarea nivelului ei de trai, pentru întărirea Patriei noa­stre scumpe. Primele succese dobândite în această luptă nu îi bucură însă şi nu-i poate bucura pe chiaburi. Ei sunt plini de ură veninoasă, neîmpăcată, îm­potriva regimului nostru de democraţie populară,­­ care le-a îngrădit şi le îngrădeşte mereu putinţa de jaf şi ex­ploatare. Cu şi mai adâncă ură privesc chiaburii spre ti­nerele gospodării agricole co­lective. Naşterea şi succe­sele acestora au însemnat pentru chiaburi şi pentru restul claselor exploatatoare din ţara noastră o lovitură nespus de dureroasă. Să ne amintim numai cu câtă în­verşunare au împroşcat a­­ceştia în trecut cu noroiul minciunii mârşave în infio­ritoarele colhozuri ale Uni­unii Sovietice. Să ne amin­tim cu câtă înverşunare a­firmau exploatatorii în tre­cut că niciodată, chipurile, ţăranul român nu va urma calea ţărănimii sovietice şi că experienţa colhozurilor nu va putea fi aplicată în ţara noastră. Şi iată că adevărul ţinut atâta timp sub obroc a ieşit la lumină, a pătruns şi a prins viaţă şi în satele Ro­mâniei noi: zeci de mii de ţărani săraci ^ şi­­ mijlocaşi s’au unit până astăzi în 176 gospodării agricole ^ colecti­ve organizate după exem­plul colhozurilor, iar alte zeci de mii de ţărani săraci şi mijlocaşi din toate regiu­nile ţării noastre cer să­­ se aprobe şi lor întemeierea unor astfel de gospodării. Această mişcare înspre agricultura socialistă este rezultatul aplicării hotărîte a politicii de clasă a Parti­dului, politică ce apără­­ de exploatare pe ţăranii săraci şi mijlocaşi şi îngrădeşte ne­contenit pe chiaburi. Tot mai mult sporeşte în­crederea ţărănimii munci­toare în clasa muncitoare, aliata şi conducătoarea ei pe drumul socialismului, pe drumul eliberării totale de sărăcie şi exploatare. Cu fie­care lovitură data exploata­torilor, creşte şi mai mult, nestăvilit, dragostea şi re­cunoştinţa, stima şi admira­ţia ţărănimii muncitoare pentru puternica forţă con­ducătoare a Republicii Popu­lare Române, pentru Parti­dul Muncitoresc Român. Ţă­rănimea muncitoare a putut să vadă cu proprii ei ochi că domnia moşierilor şi ca­pitaliştilor în ţara noastră nu a fost veşnică, aşa cum aceştia se lăudau şi trâm­biţau pe toate drumurile, şi că dimpotrivă, fără moşieri şi capitalişti se poate trăi şi construi în libertate o lume nouă şi fericită, aşa cum şi-au clădit-o oamenii sovie­tici sub conducerea glorio­sului Partid al lui Lenin şi Stalin. Odată cu încrederea ţărăni­mii muncitoare în clasa mun­citoare şi în Partidul ei, creşte şi se desvoltă ura dreaptă, tot mai adâncă, împotriva chiaburimi jefuitoare. Pă­trunde tot mai mult în massele ţărănimii muncitoare spiritul de vigilenţă faţă de, uneltirile mârşave ale chia­j­burilor. Acest lucru s’a vă-­­dit şi în campania însămân­­ţărilor de primăvară. Con­ştienţi că îndeplinirea mun­cilor agricole trebue însoţită de întărirea şi ascuţirea con­tinuă a vigilenţei de clasă, ţăranii muncitori din diferite judeţe, în frunte cu comu­niştii, au reuşit să demaşte încercările unor chiaburi de a sabota însămânţările. In comuna Bordei Verde din judeţul Brăila de pildă a fost demascat un chiabur care­ ieşea zilnic cu atelajele la­­ câmp numai pentru a în­şela Comitetul Provizoriu fără ca în realitate să-şi fii arat vreo palmă de loc. La fel au dat dovadă de vigi-j lenţă şi ţăranii muncitori din­ comunele Berghea-Mureş, I Pitaru-Dâmboviţa, Focuri­­Iaşi şi din alte zeci şi zeci­ de comune, care au prins şi dat pe mâna Miliţiei pe acei s­chiaburi care au căutat să saboteze însămânţările. Campania de însămânţări se desfăşoară cu succes în condiţiile ascuţirii luptei de clasă. Realizările obţinute­­ până acum fac însă ca unele organe de partid şi de stat său se autoliniştească şi să slăbească vigilenţa faţă de uneltirile chiabureşti învă­luite în forme dibace. Astfel, în judeţul Târnava Mică şi în alte judeţe, unii chiaburi au căutat să se eschiveze de la obligaţiile lor la însă­­mânţări, încercând să mane­vreze în aşa fel încât sar­cinile lor proprii să fie pre­luate de către comitetele provizorii. Ori comitetele provizorii, aplicând politica Partidului şi a Guvernului de ÎNGRĂDIRE a chiaburi­lor, trebue să-i oblige PE ACEŞTIA să-şi lucreze te­renurile lor la timpul şi în condiţiunile stabilite de Stat. In alte locuri ca de pildă în judeţul Tecuci, Comitetul Provizoriu judeţean este foarte liniştit şi mulţumit de sine în ce priveşte preve­nirea încercărilor chiaburi­lor de a sabota însămânţă­­rile, fără să vadă că din cauza lipsei de control unii chiaburi din judeţ nu au se­mănat plantele specificate în planurile individuale de cul­tură, ci cu totul alte plante. Pentru reuşita deplină a însămânţărilor, pentru ca chiaburimea să fie obligată a semăna la timp şi în cele­ mai bune condiţiuni planteler prevăzute în planurile de cultură, organizaţiile de partid de la sate trebue să desfăşoare permanent o ac­­ tivitate organizatorică şi agitatorică, mobilizând in acest scop comitetele provi­zorii şi organizaţiile de massă, antrenând întreaga massă a ţărănimii sărace şi mijlocaşe la controlul de massă asupra mersului în­­sămânţărilor. Un rol de seamă în campania de însă­­mânţări revine grupurilor sindicale ale salariaţilor agri­coli care trebue, sub îndru­marea organizaţiilor de bază, să mobilizeze pe argaţii şi zilierii ce muncesc la chia­buri pentru ca aceştia să le­­ impună chiaburilor respecta-­ rea la timp şi întocmai a planurilor de cultură. Orga­nele comitetelor provizorii din comune, şi îndeosebi res­ponsabilii de sectoare şi de tarlale, să fie necontenit pe teren supraveghind zilnic şi îndeaproape modul cum de­curg însămânţările. Organi­zaţiile de partid din organele şi instituţiile de stat, care au sarcini în legătură cu însă­­mânţările, să vegheze ca ni­mic să nu îngreuneze apro­vizionarea cu seminţe, com­bustibil sau piese de schimb, manevrarea fondurilor şi a creditelor, funcţionarea ma­­­şinilor, etc. Lupta pentru o recoltă bo­gată este o sarcină de cinste ce revine oricărui om dor­nic să contribue la ridicarea nivelului de viaţă a celor ce muncesc şi pentru apărarea păcii. O recoltă bogată con­tribue la întărirea bazei ma­teriale a uriaşului front al păcii pe care-l conduce ma­rea şi neînvinsa Uniune So­vietică. De aceea comitetele de luptă pentru pace de la sate au acum ca sarcină principală sprijinirea din răs­puteri a campaniei însămân­­ţărilor şi demascarea necru­ţătoare a chiaburilor ce caută, prin răspândirea de svonuri de război, să abată pe ţăranii muncitori de la­ muncile agricole. Luptând pentru o recoltă îmbelşu­gată, pentru întărirea Pa­triei noastre, muncind cu râvnă pe ogoare şi întărind, necontenit vigilenţa faţă de uneltirile duşmanului de clasă, oamenii muncii de la sate, sub conducerea clasei muncitoare, luptă pentru asi­gurarea hranei poporului muncitor, pentru o viaţă mai bună, pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou răz­boi, imperialiştii anglo-ame­ricani. 1 PROLETARI DIN“ TOATE ȚĂRILE, TUNIȚI-VĂ! : SERIA III ANUL XIX Nr. 1698 4 PAGINI 4 LEI Sâmbătă 1 Aprilie 1950 Chemarea la întrecere socialistă în cinstea zilei de 1 Mai primită cu entuziasm în întreprinderi Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din uzine şi fabrici au primit cu entuziasm chemarea lansată de tovarăşii de la schela „Sovrompetrol“ — Ochiuri-Dâmboviţa de a da un larg avânt întrecerii so­cialiste în cinstea zilei de 1 Mai. Organizaţiile de partid şi agitatorii din întreprinderi au început populari­zarea chemării, explicând pe larg muncitorilor şi tehnicienilor înţelesul patriotic al acestei iniţiative. Cuvântul metalurgiştilor de la „Sovromtractor“ La uzinele „Sovromtractor“ din Braşov — uzine câştigă­toare ale „Drapeilului Roşu“ al producţiei — chemarea pe­troliştilor a fost primită cu bucurie de către muncitori şi tehnicieni. Ori la ora prânzului agita­­torul Drăgan Aurel a discu­tat cu muncitorii din secţia tinichigerie chemarea munci­torilor şi tehnicienilor petro­lişti. In cadrul acestei con­vorbiri, numeroşi muncitori şi-au exprimat hotărîrea de a-şi spori angajamentele in cinstea zilei de 1 Mai. Tov. Neagoe Cornel, care, cu ajutorul unui dispozitiv construit de el a reuşit să re­ducă cu 800 grame consumul de cositor la fiecare radia­tor, şi-a luat angajamentul ca in cinstea zilei de 1 Mai să producă cu IOVM mai mult faţă de media primului tri­mestru. Solea Vasile, care lu­crează la tuburi de radiatoare s-a angajat să confecţioneze până la 1 Mai un număr de 4000 tuburi în loc de 3000, cât trebue să execute în luna Aprilie. Numeroşi alţi muncitori şi-au exprimat de asemenea ho­­tărirea ca în cinstea zilei de 1 Mai să-şi sporească efortu­rile în întrecere, să lichideze cu lipsurile de la lucru, să li­chideze timpii morţi, etc. „Angajamentele noastre, to­varăşi — a spus agitatorul Drăgan Aurel — înseamnă o puternică manifestare pentru pace, pentru noi succese în întrecerea socialistă care se desfăşoară în acest an sub lozinca „PENTRU PACE, ÎM­POTRIVA ATAŢATORILOR LA RĂZBOI. NICIO ÎNTRE­PRINDERE SAU INSTITUȚIE IN AFARA ÎNTRECERII SO­CIALISTE“. îmbunătăţirea calităţii, punct de cinste , în întrecerea socialistă La uzinele ,,Vulcan”, agita­torii de partid au început să popularizeze chemarea mun­citorilor şi tehnicienilor petro­lişti. Metalurgiştii se pregătesc să răspundă acestei chemări, se pregătesc să-şi ia noi an­gajamente isvorâte din do­rinţa lor fierbinte de a în­tâmpina ziua de 1 Mai cu noi realizări în producţie. — Eu îmi voi lua angaja­mentul ca până la 1 Mai să ajut pe un tânăr din secţia mea să se califice, ne spune tov. Dragomirescu Dumitru, turnător fruntaş. Intr’alt colţ al turnătoriei, muncitorii din echipa tov. Fieraru Vasile discută cu aprindere. De mâine vor în­cepe să lucreze piesele de pluguri după un sistem nou, prin turnare crudă. —­­Turnând piesele crude, vom putea lucra mai repede, productivitatea muncii noas­tre va spori — explică tov. Fieraru. Să ne luăm, tova­răşi, angajamentul ca în cins­tea zilei de 1 Mai să dăm cel puţin 10 piese peste progra­mul zilnic. întreaga echipă primeşte cu entuziasm acest angaja­­ment, ştiind că mai multe piese de acest fel înseamnă pluguri mai multe şi mai ief­tine pentru ţăranii muncitori. La sindicatul uzinei se discută măsurile care sunt de lua­t pentru cât mai buna desfăşurare a întrecerii socia-­­ liste. In scopul popularizării­­ rezultatelor întrecerii, ,,Calen-­ darul fruntaşilor“, introdus până acum la secţiile turnă­torie, cazangerie, mecanică şi­ montaj, va fi extins şi în noua secţie de scuilărie. Metalurgiştii de la „Vulcan“ sunt hotărîţi să înscrie ca un punct de onoare în această în­trecere socialistă îmbunătăţi­­rea calităţii produselor. „Să răspundem printre primii chemării la întrecere“ — Şi noi am primit „Dra­pelul Roşu” al producţiei, deci se cuvine să răspundem printre primii acestei chemări la întrecere! — au spus cu hotărîre muncitorii de la In­dustria Bumbacului, discu­tând în grupuri obiectivele chemării la întrecere lansate de muncitorii şi tehnicienii petrolişti. In grupele sindicale s’a în­ceput a se discuta obiectivele concrete care trebue să stea la baza întrecerilor individua­le şi pe secţii, în întâmpina­rea zilei de 1 Mai. — Avem patru ringuri a­­daptate pentru a lucra după sistemul înfășurării paralele — a arătat tovarășa Răscol Ioana de la filatură. Ne tre­buesc insă mai multe. — E drept — au recunoscut tovarășii din colectivul de tehnicieni în frunte cu tov. Panaitide Cristian. Până la 1 Mai, ne luăm angajamentul să adaptăm încă patru rin­guri după sistemul înfăşurării paralele — au hotărît tehni­cienii. Vom cere sindicatului să consemneze în procesul verbal acest angajament al nostru. La ţesătorie, tovarăşii din conducerea sindicatului discu­tă cu şeful producţiei. Două ţesătoare, Ivănescu Ecaterina şi Bratu Aneta, au cerut să lucreze amândouă la 12 răz­boaie simple, ceea ce însem­nează câte 6 războaie pentru fiecare. — Ne ajutăm una pe alta — au spus ţesătoarele. Nu ţinem socoteală de cele 6 războaie ale fiecăreia ci le su­praveghem în comun, pe toa­te* 12. E angajamentul nostru pentru 1 Mai. — Am urmărit această me­todă de ajutor reciproc — spune secretarul organizaţiei de partid. Merge foarte bine In cadrul întrecerii de 1 Mai, vom mobiliza muncitoarele de a extinde această nouă me­todă. Maistrul Brenner Eduard, inovatorul care a aplicat de­clanşatorul automat la răz­boaie, îşi ia angajamentul să aplice până la 1 Mai această inovaţie la încă 20 de răz­boaie. Serviciul planificării anunţă situaţia producţiei: „începând din ziua de 29 Martie filatu­ra şi ţesătoria lucrează în contul trimestrului II. Vestea se răspândeşte ca fulgerul în toată fabrica. — Să întâmpinăm ziua de 1 Mai cu noi realizări, cu noi succese în lupta pentru Plan, pentru pace!—aceasta este hotărîrea muncitorilor și tehnicienilor de la Industria Bumbacului. Un nou tip de tractor t „I. A, R. 24 K“ La uzinele „Sovromtractor” Braşov a fost montat primul tractor tip „I.A.R. 24 K“, care va face în curând proba pe ogoare. Acest tip de trac­tor prezintă o seamă de avan­tagii faţă de tipurile mai vechi. Fabricaţia în serie a tractorului „I.A.R. 24 K“ va începe incă în cursul aces­tui an. In acelaş timp, in uzină, sunt în curs lucrările pregă­titoare pentru fabricaţia in serie a unui nou tip de trac­tor de tipul cel mai modern, pe şenile, după modelul trac­toarelor sovietice „R.D. 35“. Tehnicienii uzinei, cu ajutorul de preţ al specialiştilor sovie­tici, studiază acum modelele precum şi desenele pieselor acestui tractor, primite din Uniunea Sovietică. Tehnicie­nii desenatori lucrează schi­ţele pieselor. Pentru a răspunde sarcini­­lor sporite care le revin odată­ cu intrarea în fabricaţie a tractoarelor „I.A.R. 24 K“ şi­ „R. D. 35“, uzina „Sovrom-­ tractor” îşi măreşte capacita-­ tea de producţie. In momen­tul de faţă, se construesc o­ oţelărie, o forjă şi o staţiune de compresoare şi se pregă­teşte mărirea turnătoriei de­ fontă, pentru a se trece la sistemul de turnare pe bandă­ Constituirea unor noi gospodării agricole colective In comuna Mârşani, jude­ţul Dolj, s-a constituit Gos­podăria Agricolă Colectivă „Octombrie Roşu”, în care au intrat 64 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi. Ei au ve­nit în gospodăria colectivă cu 212 hectare pământ, cu vitele de muncă şi uneltele mari. îndată după constituire, în această gospodărie colectivă s’au format 2 brigăzi de lu­cru, având fiecare câte 4 e­­chipe. Brigăzile au şi început însămânţările în cadrul gos­podăriei colective. S’au mai înfiinţat gospodă­rii colective la Voiceşti-Vâl­­cea, cu 37 familii şi 122 ha. pământ, şi la Sântimbreu- Bihor cu 58 familii şi 170 ha. pământ. Și membrii acestor gospo­dării colective au început muncile de primăvară. De pe frontul însămânţărilor de primăvară Gospodăria Agricolă Colectivă din Păuleşti a terminat etapa ll-a SATU MARE (de la Gai­­doş Iuliu, corespondent).­ In ziua de 23 Martie, Gos­podăria Agricolă Colectivă „Steagul lui Lenin“ din Păuleşti-Satu Mare a ter­minat însămânţările din etapa întâia şi a­ doua. Gospodăria colectivă a avut în plan pentru perioada în­tâia şi a doua 78 ha., care au fost însămânţate în în­tregime. In perioada a treia, gos­podăria colectivă are de însămânţat 28 ha. porumb şi porumb furajer. Acest pământ este pregătit pen­tru însămânţat, fiind arat şi grăpat. Pentru dobândirea aces­tor rezultate, grupul de partid al gospodăriei colec­tive a dus o intensă muncă de mobilizare a membri­lor colectivului la lucru. Staţiunea de Maşini şi Tractoare a dat un ajutor preţios gospodăriei colec­tive. Gospodăria Agricolă Co­lectivă „Steagul lui Lenin” terminând întâia şi a doua perioadă, a însămânţărilor de primăvară este până acum prima pe judeţ. CRAIOVA (dela coresp. nostru, Fotache Crăciun).— La Gospodăria Agricolă de Stat din Moţăţei-Dolj pe pământul lucrat cu maşi­nile, după metode agroteh­nice sovietice, orzul a răsă­rit des ca peria şi a înfră- 70-75 fraţi la fii f­ ţi­ viguros. Fiecare bob de orz răsărit a dat 10—15 fraţi, însămânţate cu maşina, boabele de orz au fost lă­sate la o adâncime potri­vită şi s’au desvoltat In voie. Astăzi in tarlaua gospo­dăriei orzul a crescut, atin­gând înălţimea de 25 cm, în timp ce pe locurile ţă­ranilor muncitori care au semănat cu mâna, semănă­turile sunt mai slabe. încă două sonde repuse în funcţiune însufleţiţi de lozinca: „Mai mult petrol pentru întărirea Patriei, pentru pace!”, mun-­­citorii şi tehnicienii de la pe­trolifera „MUNTENIA”-Mo­­reni nu precupeţesc niciun e­­fort pentru a mări din ce în ce mai mult producţia. Ei au reparat şi pus in­ func­ţiune sonda Nr. 11 Piscuri La repararea şi punerea în func­ţiune a acestei sonde s’au e­­videnţiat echipele maiştrilor:­­ Chivu Dumitru, Popa Con­stantin şi Mihai Constantin. Deasemeni a fost reparată şi pusă in funcţiune sonda Nr. 29 Piscuri, de către echi­pele din brigada de repara­­ţiuni, condusă de către tov. Dragomir Gheorghe, ajutat de maiştrii Mihăilă Gheorghe şi Cornea Alexandru. In numărul de azi: • CAUZA ÎNTREGII OMENIRI de ILYA EHRENBURG (Pag. 3-a) • In ajutorul agitatorului: CE ESTE ȘI CUM SE ÎN­TÂMPLA O ECLIPSĂ DE LUNĂ (Pag. 2-a) • TOT SPRIJINUL ȘI ATENTA NOASTRĂ FAŢĂ DE INOVATORI de NICOLAE VÂCÂREANU director general adjunct al uzi­nelor „SavTomtractor"-Bra?ov (Pag. 2-a) „Dispreţuim decoraţiile Iudei­ Tito!“ Scrisoarea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave adresată Ministerului de Afaceri Externe al R. P. R. Ministrul Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave, următoarea scri­­i­soare : Tovarăşă Ministru, Subsemnaţii, deţinători ai unor ordine iugoslave, din pe­rioada când Iuda­ Tito îşi mai ascundea încă faţa adevărata de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor americani şi englezi, ne adresăm dumneavoastră cu rugămintea de a înapoia guvernului naţionalist şi trădător din Belgrad aceste ordine. Servind interesele imperialiştilor americani şi englezi, Tito şi clica lui nu se mulţumesc să restaureze capitalismul in Iugoslavia şi să asasineze pe cei mai buni fii ai clasei munci­toare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţională şi la trimiterea de agenţi provo­catori, sabotori şi diversionişti pe teritoriul ţărilor de demo­craţie populară. In zelul lor slugarnic faţă de imperialişti, ei nu se dau în lături nici de la cele mai murdare calomnii anti­­sovietice. Nici o crimă nu li se pare prea josnică dacă ea fo­­­­loseşte stăpânilor lor, incendiatorii imperialişti ai războiului. Marshallizarea Iugoslaviei, teroarea deslănţuită împotriva luptătorilor credincioşi internaţionalismului proletar, ajutorul dat regimului monarho-fascist din Grecia şi provocările îm­­­­potriva Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară au scos la iveală faţa hâdă a acestor naţionalişti turbaţi, elevi ai­­ lui Hitler şi Mussolini, tocmiţi de magnaţii imperialişti pentru­­ ruşinoasa misiune de­ a submina pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Balcani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi in­telectualitatea progresistă de pretutindeni, văd cu claritate firele care leagă crimele fasciste ale bandei lui Tito de inte­resele războinice antisovietice şi retrograde ale imperia­liştil­or. Acţiunile de spionaj şi provocare al căror centru este Bel­gradul şi care au fost demascate ne-au dovedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turbată pe atât de zadarnică a titoiştilor de a se opune prin toate mijloacele construirii socialismului în ţara noastră, ca şi în toate ţările de democraţie populară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialis­mului conduse de Uniunea Sovietică. Ştim că şi în Iugoslavia, cu toată teroarea, oamenii mun­cii se ridică tot mai dârz împotriva călăilor fascişti, care au acaparat puterea şi târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păs­trăm convingerea nestrămutată că şi popoarele iugoslave vor reuşi să scuture jugul imperialiştilor, întărind şi mai mult lagărul păcii, ale cărui forţe cresc năvalnic în întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, ţara măreaţă unde se construeşte comunismul, ca luptători pentru construirea socialismului în Patria noastră dragă, Republica Populară Română, dispreţuim decoraţiile Iudei­ Tito, duşmanul poporului nostru şi al idealurilor noastre de progres. Inapoind aceste decoraţii guvernului din Belgrad, vă ru­găm, tovarăşă Ministru, să primiţi încredinţarea neclintitului nostru devotament şi asigurarea că vom pune toate puterile noastre in slujba socialismului şi a păcii. Traian Săvulescu, Matei Socor, Anton Alexandrescu, Gheorghe Apostol, D. Pata­­peiu, Prof. Dr. St. Nicolau, Sorin Toma, Prof. Dr. N. Gh. Lupu, D. Petrescu, G-ral Mihail Florescu, Col. Adorian Gheorghe, Con Minea Stan, Cristina Luca, N. Moroni, M. Cruceanu, I. Pecher, Borislav Popovici, Giorice Morinco, Lavici Svetozar, Guhcih Iván, Lázár Nicolin, Boia Stanoevici. ) Cu 31 de zile înainte de termen GURA OCNIŢEI (prin te­lefon, de la trimisul nostru).­­ Zilele acestea, la sonda 701 de la Gura Ocniţei, echi­pele maiştrilor sondori Budici Gheorghe, Stanciu Stelian şi Alexandru Ion, au obţinut în întrecerea socialistă un în­semnat succes în muncă. Fo­losind metoda sovietică a forajului rapid, muncind cu atenţie şi cu răspundere pen­tru înlăturarea accidentelor tehnice, echipele au terminat programul de foraj al acestei sonde, cu 31 zile mai devreme. Un succes asemănător a ob­ţinut şi echipa maistrului sondor Olteanu Ion. Folosind din plin cele 8 ore de muncă, echipa a izbutit să termine programul de foraj cu 18 zile înainte de termen. Alături de lupta muncito­rilor şi tehnicienilor pentru scurtarea timpului de foraj şi a duratei intervenţiilor la sonde, serviciul tehnologic al schelei desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţi­rea tehnologiei sondelor. La sondele : 2012, 2013 şi 2019, prin lăsarea pompei mai jos, s-a reuşit să se sporească simţitor producţia de ţiţei. A apărut în limbile: rusă, română, germană, franceză şi engleză „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!" Bucureşti. Organ al Biroului Informativ a! Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Nr. 13 (73) Vineri 31 Martie 1950 ARTICOL DE FOND : Oamenii muncii din tarile capitaliste luptă pentru pace, pâine şi libertate. JORGE AMADO: Lupta pentru pace va uni milioane de oameni din toate tarile. LU­DIN­ I. : învăţământul şi cultura în noua Chină. „ MARTON HORVAT : Ziua de naştere a libertăţii noastre. VICTOR MICHAUT: Poporul francez dă o ripostă hotărîtă reacţiunii. LUIGI LONGO: Poporul ialian “ împotriva samavolniciei guver­nului de Gasperi. F. BLINOWSKI: Organizaţiile de partid ale P.M.U.P. luptă pentru îndeplini­rea planului economic. J. SMITH : Proectul de lege al turbaţilor aţâţători la război. JAN MAREK: Mârşava falsificare a voinţei poporului iugoslav. Informaţii -Apare în fiecare Vineri. De vânzare la toate magazinele „Librăria Noastră” şi la toate chioşcurile. Lei 8. A apărut 2 LUPI 4 DE CLASA Organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Seria V-a, anul XXX, Nr. 3, Martie 1950 cu următorul sumar : SORIN TOMA : VASILE VAIDA : DUMITRU PETRESCU : TR. SĂVULESCU : EUGEN DAMIAN : FLORIGA MEZINCESCU NEGULAIGRETU: O etapă însemnată in lupta pentru făurirea regimului de democraţie populară în tara noastră. Spre noi succese în desvol­tarea sectorului socialist in agricultură, învăţătura leninist-stalinistă despre controlul executării sar­cinilor. Ridicarea productivităţii agriculturii noastre prin socialism şi folosirea cuceririlor ştiinţei agricole sovietice (II). Din lupta P. C. R. pentru unitatea clasei muncitoare. Lupta femeilor pentru pace. Desbaterea proectului de program al cursului universitar de Istorie a R. P. R. la secţia de Propagandă şi Agi­taţie a G. 6. al P. M. R.

Next