Scȃnteia, aprilie 1950 (Anul 19, nr. 1698-1722)
1950-04-01 / nr. 1698
Vigilenţă de clasă în campania de însămânţări! Suntem în toiul campaniei însămânţărilor de primăvară. Sub conducerea Partidului oamenii muncii de la sate dobândesc de pe acum primele succese în lupta pentru o recoltă bogată. Semănatul culturilor timpurii progresează mulţumitor, apropiindu-se de sfârşit. Multe gospodării agricole colective i-au şi terminat, in unele gospodării colective, gospodării agricole de stat şi numeroase comune a şi început semănatul culturilor din perioada doua, încheierea contractelor la majoritatea culturilor de plante industriale oleaginoase şi medicinale continuă cu succes. Grâul de toamnă a crescut frumos, ieşind cu bine din iarnă şi având umezeală suficientă pentru a se desvolta în cele mai bune condiţiuni. Pe tarlalele primelor noastre gospodării colective el a crescut mai înalt şi mai frumos ca la ţăranii individuali, dovedindu-le acestora încă de pe acum superioritatea agriculturii socialiste. La gospodăria agricolă colectivă din Galicea Mare- Dolj, de exemplu, grâul semănat toamna trecută minunează prin frumuseţea şi vigoarea lui toate satele dimprejur, iar pe tarlaua gospodăriei colective din Lenauheim-Timiş secara crescută înaltă şi deasă are câte 10 şi 16 fraţi la firi Politica justă a Partidului în direcţia întăririi alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, precum şi ajutorul puternic al Statului dau ţărănimii muncitoare încredere, mobilizând-o şi făcând-o să pornească cu avânt patriotic la lupta pentru o recoltă sporită, pentru ridicarea nivelului ei de trai, pentru întărirea Patriei noastre scumpe. Primele succese dobândite în această luptă nu îi bucură însă şi nu-i poate bucura pe chiaburi. Ei sunt plini de ură veninoasă, neîmpăcată, împotriva regimului nostru de democraţie populară, care le-a îngrădit şi le îngrădeşte mereu putinţa de jaf şi exploatare. Cu şi mai adâncă ură privesc chiaburii spre tinerele gospodării agricole colective. Naşterea şi succesele acestora au însemnat pentru chiaburi şi pentru restul claselor exploatatoare din ţara noastră o lovitură nespus de dureroasă. Să ne amintim numai cu câtă înverşunare au împroşcat aceştia în trecut cu noroiul minciunii mârşave în infioritoarele colhozuri ale Uniunii Sovietice. Să ne amintim cu câtă înverşunare afirmau exploatatorii în trecut că niciodată, chipurile, ţăranul român nu va urma calea ţărănimii sovietice şi că experienţa colhozurilor nu va putea fi aplicată în ţara noastră. Şi iată că adevărul ţinut atâta timp sub obroc a ieşit la lumină, a pătruns şi a prins viaţă şi în satele României noi: zeci de mii de ţărani săraci ^ şi mijlocaşi s’au unit până astăzi în 176 gospodării agricole ^ colective organizate după exemplul colhozurilor, iar alte zeci de mii de ţărani săraci şi mijlocaşi din toate regiunile ţării noastre cer să se aprobe şi lor întemeierea unor astfel de gospodării. Această mişcare înspre agricultura socialistă este rezultatul aplicării hotărîte a politicii de clasă a Partidului, politică ce apără de exploatare pe ţăranii săraci şi mijlocaşi şi îngrădeşte necontenit pe chiaburi. Tot mai mult sporeşte încrederea ţărănimii muncitoare în clasa muncitoare, aliata şi conducătoarea ei pe drumul socialismului, pe drumul eliberării totale de sărăcie şi exploatare. Cu fiecare lovitură data exploatatorilor, creşte şi mai mult, nestăvilit, dragostea şi recunoştinţa, stima şi admiraţia ţărănimii muncitoare pentru puternica forţă conducătoare a Republicii Populare Române, pentru Partidul Muncitoresc Român. Ţărănimea muncitoare a putut să vadă cu proprii ei ochi că domnia moşierilor şi capitaliştilor în ţara noastră nu a fost veşnică, aşa cum aceştia se lăudau şi trâmbiţau pe toate drumurile, şi că dimpotrivă, fără moşieri şi capitalişti se poate trăi şi construi în libertate o lume nouă şi fericită, aşa cum şi-au clădit-o oamenii sovietici sub conducerea gloriosului Partid al lui Lenin şi Stalin. Odată cu încrederea ţărănimii muncitoare în clasa muncitoare şi în Partidul ei, creşte şi se desvoltă ura dreaptă, tot mai adâncă, împotriva chiaburimi jefuitoare. Pătrunde tot mai mult în massele ţărănimii muncitoare spiritul de vigilenţă faţă de, uneltirile mârşave ale chiajburilor. Acest lucru s’a vă-dit şi în campania însămânţărilor de primăvară. Conştienţi că îndeplinirea muncilor agricole trebue însoţită de întărirea şi ascuţirea continuă a vigilenţei de clasă, ţăranii muncitori din diferite judeţe, în frunte cu comuniştii, au reuşit să demaşte încercările unor chiaburi de a sabota însămânţările. In comuna Bordei Verde din judeţul Brăila de pildă a fost demascat un chiabur care ieşea zilnic cu atelajele la câmp numai pentru a înşela Comitetul Provizoriu fără ca în realitate să-şi fii arat vreo palmă de loc. La fel au dat dovadă de vigi-j lenţă şi ţăranii muncitori din comunele Berghea-Mureş, I Pitaru-Dâmboviţa, FocuriIaşi şi din alte zeci şi zeci de comune, care au prins şi dat pe mâna Miliţiei pe acei schiaburi care au căutat să saboteze însămânţările. Campania de însămânţări se desfăşoară cu succes în condiţiile ascuţirii luptei de clasă. Realizările obţinute până acum fac însă ca unele organe de partid şi de stat său se autoliniştească şi să slăbească vigilenţa faţă de uneltirile chiabureşti învăluite în forme dibace. Astfel, în judeţul Târnava Mică şi în alte judeţe, unii chiaburi au căutat să se eschiveze de la obligaţiile lor la însămânţări, încercând să manevreze în aşa fel încât sarcinile lor proprii să fie preluate de către comitetele provizorii. Ori comitetele provizorii, aplicând politica Partidului şi a Guvernului de ÎNGRĂDIRE a chiaburilor, trebue să-i oblige PE ACEŞTIA să-şi lucreze terenurile lor la timpul şi în condiţiunile stabilite de Stat. In alte locuri ca de pildă în judeţul Tecuci, Comitetul Provizoriu judeţean este foarte liniştit şi mulţumit de sine în ce priveşte prevenirea încercărilor chiaburilor de a sabota însămânţările, fără să vadă că din cauza lipsei de control unii chiaburi din judeţ nu au semănat plantele specificate în planurile individuale de cultură, ci cu totul alte plante. Pentru reuşita deplină a însămânţărilor, pentru ca chiaburimea să fie obligată a semăna la timp şi în cele mai bune condiţiuni planteler prevăzute în planurile de cultură, organizaţiile de partid de la sate trebue să desfăşoare permanent o ac tivitate organizatorică şi agitatorică, mobilizând in acest scop comitetele provizorii şi organizaţiile de massă, antrenând întreaga massă a ţărănimii sărace şi mijlocaşe la controlul de massă asupra mersului însămânţărilor. Un rol de seamă în campania de însămânţări revine grupurilor sindicale ale salariaţilor agricoli care trebue, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, să mobilizeze pe argaţii şi zilierii ce muncesc la chiaburi pentru ca aceştia să le impună chiaburilor respecta- rea la timp şi întocmai a planurilor de cultură. Organele comitetelor provizorii din comune, şi îndeosebi responsabilii de sectoare şi de tarlale, să fie necontenit pe teren supraveghind zilnic şi îndeaproape modul cum decurg însămânţările. Organizaţiile de partid din organele şi instituţiile de stat, care au sarcini în legătură cu însămânţările, să vegheze ca nimic să nu îngreuneze aprovizionarea cu seminţe, combustibil sau piese de schimb, manevrarea fondurilor şi a creditelor, funcţionarea maşinilor, etc. Lupta pentru o recoltă bogată este o sarcină de cinste ce revine oricărui om dornic să contribue la ridicarea nivelului de viaţă a celor ce muncesc şi pentru apărarea păcii. O recoltă bogată contribue la întărirea bazei materiale a uriaşului front al păcii pe care-l conduce marea şi neînvinsa Uniune Sovietică. De aceea comitetele de luptă pentru pace de la sate au acum ca sarcină principală sprijinirea din răsputeri a campaniei însămânţărilor şi demascarea necruţătoare a chiaburilor ce caută, prin răspândirea de svonuri de război, să abată pe ţăranii muncitori de la muncile agricole. Luptând pentru o recoltă îmbelşugată, pentru întărirea Patriei noastre, muncind cu râvnă pe ogoare şi întărind, necontenit vigilenţa faţă de uneltirile duşmanului de clasă, oamenii muncii de la sate, sub conducerea clasei muncitoare, luptă pentru asigurarea hranei poporului muncitor, pentru o viaţă mai bună, pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război, imperialiştii anglo-americani. 1 PROLETARI DIN“ TOATE ȚĂRILE, TUNIȚI-VĂ! : SERIA III ANUL XIX Nr. 1698 4 PAGINI 4 LEI Sâmbătă 1 Aprilie 1950 Chemarea la întrecere socialistă în cinstea zilei de 1 Mai primită cu entuziasm în întreprinderi Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din uzine şi fabrici au primit cu entuziasm chemarea lansată de tovarăşii de la schela „Sovrompetrol“ — Ochiuri-Dâmboviţa de a da un larg avânt întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai. Organizaţiile de partid şi agitatorii din întreprinderi au început popularizarea chemării, explicând pe larg muncitorilor şi tehnicienilor înţelesul patriotic al acestei iniţiative. Cuvântul metalurgiştilor de la „Sovromtractor“ La uzinele „Sovromtractor“ din Braşov — uzine câştigătoare ale „Drapeilului Roşu“ al producţiei — chemarea petroliştilor a fost primită cu bucurie de către muncitori şi tehnicieni. Ori la ora prânzului agitatorul Drăgan Aurel a discutat cu muncitorii din secţia tinichigerie chemarea muncitorilor şi tehnicienilor petrolişti. In cadrul acestei convorbiri, numeroşi muncitori şi-au exprimat hotărîrea de a-şi spori angajamentele in cinstea zilei de 1 Mai. Tov. Neagoe Cornel, care, cu ajutorul unui dispozitiv construit de el a reuşit să reducă cu 800 grame consumul de cositor la fiecare radiator, şi-a luat angajamentul ca in cinstea zilei de 1 Mai să producă cu IOVM mai mult faţă de media primului trimestru. Solea Vasile, care lucrează la tuburi de radiatoare s-a angajat să confecţioneze până la 1 Mai un număr de 4000 tuburi în loc de 3000, cât trebue să execute în luna Aprilie. Numeroşi alţi muncitori şi-au exprimat de asemenea hotărirea ca în cinstea zilei de 1 Mai să-şi sporească eforturile în întrecere, să lichideze cu lipsurile de la lucru, să lichideze timpii morţi, etc. „Angajamentele noastre, tovarăşi — a spus agitatorul Drăgan Aurel — înseamnă o puternică manifestare pentru pace, pentru noi succese în întrecerea socialistă care se desfăşoară în acest an sub lozinca „PENTRU PACE, ÎMPOTRIVA ATAŢATORILOR LA RĂZBOI. NICIO ÎNTREPRINDERE SAU INSTITUȚIE IN AFARA ÎNTRECERII SOCIALISTE“. îmbunătăţirea calităţii, punct de cinste , în întrecerea socialistă La uzinele ,,Vulcan”, agitatorii de partid au început să popularizeze chemarea muncitorilor şi tehnicienilor petrolişti. Metalurgiştii se pregătesc să răspundă acestei chemări, se pregătesc să-şi ia noi angajamente isvorâte din dorinţa lor fierbinte de a întâmpina ziua de 1 Mai cu noi realizări în producţie. — Eu îmi voi lua angajamentul ca până la 1 Mai să ajut pe un tânăr din secţia mea să se califice, ne spune tov. Dragomirescu Dumitru, turnător fruntaş. Intr’alt colţ al turnătoriei, muncitorii din echipa tov. Fieraru Vasile discută cu aprindere. De mâine vor începe să lucreze piesele de pluguri după un sistem nou, prin turnare crudă. —Turnând piesele crude, vom putea lucra mai repede, productivitatea muncii noastre va spori — explică tov. Fieraru. Să ne luăm, tovarăşi, angajamentul ca în cinstea zilei de 1 Mai să dăm cel puţin 10 piese peste programul zilnic. întreaga echipă primeşte cu entuziasm acest angajament, ştiind că mai multe piese de acest fel înseamnă pluguri mai multe şi mai ieftine pentru ţăranii muncitori. La sindicatul uzinei se discută măsurile care sunt de luat pentru cât mai buna desfăşurare a întrecerii socia- liste. In scopul popularizării rezultatelor întrecerii, ,,Calen- darul fruntaşilor“, introdus până acum la secţiile turnătorie, cazangerie, mecanică şi montaj, va fi extins şi în noua secţie de scuilărie. Metalurgiştii de la „Vulcan“ sunt hotărîţi să înscrie ca un punct de onoare în această întrecere socialistă îmbunătăţirea calităţii produselor. „Să răspundem printre primii chemării la întrecere“ — Şi noi am primit „Drapelul Roşu” al producţiei, deci se cuvine să răspundem printre primii acestei chemări la întrecere! — au spus cu hotărîre muncitorii de la Industria Bumbacului, discutând în grupuri obiectivele chemării la întrecere lansate de muncitorii şi tehnicienii petrolişti. In grupele sindicale s’a început a se discuta obiectivele concrete care trebue să stea la baza întrecerilor individuale şi pe secţii, în întâmpinarea zilei de 1 Mai. — Avem patru ringuri adaptate pentru a lucra după sistemul înfășurării paralele — a arătat tovarășa Răscol Ioana de la filatură. Ne trebuesc insă mai multe. — E drept — au recunoscut tovarășii din colectivul de tehnicieni în frunte cu tov. Panaitide Cristian. Până la 1 Mai, ne luăm angajamentul să adaptăm încă patru ringuri după sistemul înfăşurării paralele — au hotărît tehnicienii. Vom cere sindicatului să consemneze în procesul verbal acest angajament al nostru. La ţesătorie, tovarăşii din conducerea sindicatului discută cu şeful producţiei. Două ţesătoare, Ivănescu Ecaterina şi Bratu Aneta, au cerut să lucreze amândouă la 12 războaie simple, ceea ce însemnează câte 6 războaie pentru fiecare. — Ne ajutăm una pe alta — au spus ţesătoarele. Nu ţinem socoteală de cele 6 războaie ale fiecăreia ci le supraveghem în comun, pe toate* 12. E angajamentul nostru pentru 1 Mai. — Am urmărit această metodă de ajutor reciproc — spune secretarul organizaţiei de partid. Merge foarte bine In cadrul întrecerii de 1 Mai, vom mobiliza muncitoarele de a extinde această nouă metodă. Maistrul Brenner Eduard, inovatorul care a aplicat declanşatorul automat la războaie, îşi ia angajamentul să aplice până la 1 Mai această inovaţie la încă 20 de războaie. Serviciul planificării anunţă situaţia producţiei: „începând din ziua de 29 Martie filatura şi ţesătoria lucrează în contul trimestrului II. Vestea se răspândeşte ca fulgerul în toată fabrica. — Să întâmpinăm ziua de 1 Mai cu noi realizări, cu noi succese în lupta pentru Plan, pentru pace!—aceasta este hotărîrea muncitorilor și tehnicienilor de la Industria Bumbacului. Un nou tip de tractor t „I. A, R. 24 K“ La uzinele „Sovromtractor” Braşov a fost montat primul tractor tip „I.A.R. 24 K“, care va face în curând proba pe ogoare. Acest tip de tractor prezintă o seamă de avantagii faţă de tipurile mai vechi. Fabricaţia în serie a tractorului „I.A.R. 24 K“ va începe incă în cursul acestui an. In acelaş timp, in uzină, sunt în curs lucrările pregătitoare pentru fabricaţia in serie a unui nou tip de tractor de tipul cel mai modern, pe şenile, după modelul tractoarelor sovietice „R.D. 35“. Tehnicienii uzinei, cu ajutorul de preţ al specialiştilor sovietici, studiază acum modelele precum şi desenele pieselor acestui tractor, primite din Uniunea Sovietică. Tehnicienii desenatori lucrează schiţele pieselor. Pentru a răspunde sarcinilor sporite care le revin odată cu intrarea în fabricaţie a tractoarelor „I.A.R. 24 K“ şi „R. D. 35“, uzina „Sovrom- tractor” îşi măreşte capacita- tea de producţie. In momentul de faţă, se construesc o oţelărie, o forjă şi o staţiune de compresoare şi se pregăteşte mărirea turnătoriei de fontă, pentru a se trece la sistemul de turnare pe bandă Constituirea unor noi gospodării agricole colective In comuna Mârşani, judeţul Dolj, s-a constituit Gospodăria Agricolă Colectivă „Octombrie Roşu”, în care au intrat 64 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi. Ei au venit în gospodăria colectivă cu 212 hectare pământ, cu vitele de muncă şi uneltele mari. îndată după constituire, în această gospodărie colectivă s’au format 2 brigăzi de lucru, având fiecare câte 4 echipe. Brigăzile au şi început însămânţările în cadrul gospodăriei colective. S’au mai înfiinţat gospodării colective la Voiceşti-Vâlcea, cu 37 familii şi 122 ha. pământ, şi la Sântimbreu- Bihor cu 58 familii şi 170 ha. pământ. Și membrii acestor gospodării colective au început muncile de primăvară. De pe frontul însămânţărilor de primăvară Gospodăria Agricolă Colectivă din Păuleşti a terminat etapa ll-a SATU MARE (de la Gaidoş Iuliu, corespondent). In ziua de 23 Martie, Gospodăria Agricolă Colectivă „Steagul lui Lenin“ din Păuleşti-Satu Mare a terminat însămânţările din etapa întâia şi a doua. Gospodăria colectivă a avut în plan pentru perioada întâia şi a doua 78 ha., care au fost însămânţate în întregime. In perioada a treia, gospodăria colectivă are de însămânţat 28 ha. porumb şi porumb furajer. Acest pământ este pregătit pentru însămânţat, fiind arat şi grăpat. Pentru dobândirea acestor rezultate, grupul de partid al gospodăriei colective a dus o intensă muncă de mobilizare a membrilor colectivului la lucru. Staţiunea de Maşini şi Tractoare a dat un ajutor preţios gospodăriei colective. Gospodăria Agricolă Colectivă „Steagul lui Lenin” terminând întâia şi a doua perioadă, a însămânţărilor de primăvară este până acum prima pe judeţ. CRAIOVA (dela coresp. nostru, Fotache Crăciun).— La Gospodăria Agricolă de Stat din Moţăţei-Dolj pe pământul lucrat cu maşinile, după metode agrotehnice sovietice, orzul a răsărit des ca peria şi a înfră- 70-75 fraţi la fii f ţi viguros. Fiecare bob de orz răsărit a dat 10—15 fraţi, însămânţate cu maşina, boabele de orz au fost lăsate la o adâncime potrivită şi s’au desvoltat In voie. Astăzi in tarlaua gospodăriei orzul a crescut, atingând înălţimea de 25 cm, în timp ce pe locurile ţăranilor muncitori care au semănat cu mâna, semănăturile sunt mai slabe. încă două sonde repuse în funcţiune însufleţiţi de lozinca: „Mai mult petrol pentru întărirea Patriei, pentru pace!”, mun-citorii şi tehnicienii de la petrolifera „MUNTENIA”-Moreni nu precupeţesc niciun efort pentru a mări din ce în ce mai mult producţia. Ei au reparat şi pus in funcţiune sonda Nr. 11 Piscuri La repararea şi punerea în funcţiune a acestei sonde s’au evidenţiat echipele maiştrilor: Chivu Dumitru, Popa Constantin şi Mihai Constantin. Deasemeni a fost reparată şi pusă in funcţiune sonda Nr. 29 Piscuri, de către echipele din brigada de reparaţiuni, condusă de către tov. Dragomir Gheorghe, ajutat de maiştrii Mihăilă Gheorghe şi Cornea Alexandru. In numărul de azi: • CAUZA ÎNTREGII OMENIRI de ILYA EHRENBURG (Pag. 3-a) • In ajutorul agitatorului: CE ESTE ȘI CUM SE ÎNTÂMPLA O ECLIPSĂ DE LUNĂ (Pag. 2-a) • TOT SPRIJINUL ȘI ATENTA NOASTRĂ FAŢĂ DE INOVATORI de NICOLAE VÂCÂREANU director general adjunct al uzinelor „SavTomtractor"-Bra?ov (Pag. 2-a) „Dispreţuim decoraţiile Iudei Tito!“ Scrisoarea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave adresată Ministerului de Afaceri Externe al R. P. R. Ministrul Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave, următoarea scriisoare : Tovarăşă Ministru, Subsemnaţii, deţinători ai unor ordine iugoslave, din perioada când Iuda Tito îşi mai ascundea încă faţa adevărata de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor americani şi englezi, ne adresăm dumneavoastră cu rugămintea de a înapoia guvernului naţionalist şi trădător din Belgrad aceste ordine. Servind interesele imperialiştilor americani şi englezi, Tito şi clica lui nu se mulţumesc să restaureze capitalismul in Iugoslavia şi să asasineze pe cei mai buni fii ai clasei muncitoare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţională şi la trimiterea de agenţi provocatori, sabotori şi diversionişti pe teritoriul ţărilor de democraţie populară. In zelul lor slugarnic faţă de imperialişti, ei nu se dau în lături nici de la cele mai murdare calomnii antisovietice. Nici o crimă nu li se pare prea josnică dacă ea foloseşte stăpânilor lor, incendiatorii imperialişti ai războiului. Marshallizarea Iugoslaviei, teroarea deslănţuită împotriva luptătorilor credincioşi internaţionalismului proletar, ajutorul dat regimului monarho-fascist din Grecia şi provocările împotriva Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară au scos la iveală faţa hâdă a acestor naţionalişti turbaţi, elevi ai lui Hitler şi Mussolini, tocmiţi de magnaţii imperialişti pentru ruşinoasa misiune de a submina pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Balcani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi intelectualitatea progresistă de pretutindeni, văd cu claritate firele care leagă crimele fasciste ale bandei lui Tito de interesele războinice antisovietice şi retrograde ale imperialiştilor. Acţiunile de spionaj şi provocare al căror centru este Belgradul şi care au fost demascate ne-au dovedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turbată pe atât de zadarnică a titoiştilor de a se opune prin toate mijloacele construirii socialismului în ţara noastră, ca şi în toate ţările de democraţie populară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialismului conduse de Uniunea Sovietică. Ştim că şi în Iugoslavia, cu toată teroarea, oamenii muncii se ridică tot mai dârz împotriva călăilor fascişti, care au acaparat puterea şi târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păstrăm convingerea nestrămutată că şi popoarele iugoslave vor reuşi să scuture jugul imperialiştilor, întărind şi mai mult lagărul păcii, ale cărui forţe cresc năvalnic în întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, ţara măreaţă unde se construeşte comunismul, ca luptători pentru construirea socialismului în Patria noastră dragă, Republica Populară Română, dispreţuim decoraţiile Iudei Tito, duşmanul poporului nostru şi al idealurilor noastre de progres. Inapoind aceste decoraţii guvernului din Belgrad, vă rugăm, tovarăşă Ministru, să primiţi încredinţarea neclintitului nostru devotament şi asigurarea că vom pune toate puterile noastre in slujba socialismului şi a păcii. Traian Săvulescu, Matei Socor, Anton Alexandrescu, Gheorghe Apostol, D. Patapeiu, Prof. Dr. St. Nicolau, Sorin Toma, Prof. Dr. N. Gh. Lupu, D. Petrescu, G-ral Mihail Florescu, Col. Adorian Gheorghe, Con Minea Stan, Cristina Luca, N. Moroni, M. Cruceanu, I. Pecher, Borislav Popovici, Giorice Morinco, Lavici Svetozar, Guhcih Iván, Lázár Nicolin, Boia Stanoevici. ) Cu 31 de zile înainte de termen GURA OCNIŢEI (prin telefon, de la trimisul nostru). Zilele acestea, la sonda 701 de la Gura Ocniţei, echipele maiştrilor sondori Budici Gheorghe, Stanciu Stelian şi Alexandru Ion, au obţinut în întrecerea socialistă un însemnat succes în muncă. Folosind metoda sovietică a forajului rapid, muncind cu atenţie şi cu răspundere pentru înlăturarea accidentelor tehnice, echipele au terminat programul de foraj al acestei sonde, cu 31 zile mai devreme. Un succes asemănător a obţinut şi echipa maistrului sondor Olteanu Ion. Folosind din plin cele 8 ore de muncă, echipa a izbutit să termine programul de foraj cu 18 zile înainte de termen. Alături de lupta muncitorilor şi tehnicienilor pentru scurtarea timpului de foraj şi a duratei intervenţiilor la sonde, serviciul tehnologic al schelei desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea tehnologiei sondelor. La sondele : 2012, 2013 şi 2019, prin lăsarea pompei mai jos, s-a reuşit să se sporească simţitor producţia de ţiţei. A apărut în limbile: rusă, română, germană, franceză şi engleză „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!" Bucureşti. Organ al Biroului Informativ a! Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Nr. 13 (73) Vineri 31 Martie 1950 ARTICOL DE FOND : Oamenii muncii din tarile capitaliste luptă pentru pace, pâine şi libertate. JORGE AMADO: Lupta pentru pace va uni milioane de oameni din toate tarile. LUDIN I. : învăţământul şi cultura în noua Chină. „ MARTON HORVAT : Ziua de naştere a libertăţii noastre. VICTOR MICHAUT: Poporul francez dă o ripostă hotărîtă reacţiunii. LUIGI LONGO: Poporul ialian “ împotriva samavolniciei guvernului de Gasperi. F. BLINOWSKI: Organizaţiile de partid ale P.M.U.P. luptă pentru îndeplinirea planului economic. J. SMITH : Proectul de lege al turbaţilor aţâţători la război. JAN MAREK: Mârşava falsificare a voinţei poporului iugoslav. Informaţii -Apare în fiecare Vineri. De vânzare la toate magazinele „Librăria Noastră” şi la toate chioşcurile. Lei 8. A apărut 2 LUPI 4 DE CLASA Organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Seria V-a, anul XXX, Nr. 3, Martie 1950 cu următorul sumar : SORIN TOMA : VASILE VAIDA : DUMITRU PETRESCU : TR. SĂVULESCU : EUGEN DAMIAN : FLORIGA MEZINCESCU NEGULAIGRETU: O etapă însemnată in lupta pentru făurirea regimului de democraţie populară în tara noastră. Spre noi succese în desvoltarea sectorului socialist in agricultură, învăţătura leninist-stalinistă despre controlul executării sarcinilor. Ridicarea productivităţii agriculturii noastre prin socialism şi folosirea cuceririlor ştiinţei agricole sovietice (II). Din lupta P. C. R. pentru unitatea clasei muncitoare. Lupta femeilor pentru pace. Desbaterea proectului de program al cursului universitar de Istorie a R. P. R. la secţia de Propagandă şi Agitaţie a G. 6. al P. M. R.