Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-11 / nr. 1756

Să ridicăm cu dragoste noi cadre canificate f­ a­ţă Sub ochii ţă nci şi noi de construcţii. Pentru prima dată fabricăm în ţară maşini şi utilaje pe care altă dată le aduceam cu bani grei din străinătate. Minunatele maşini pe care le primim din marea Uniune Sovietică constitue un imens spri­jin care asigură desvol­­­tarea continuă a industriei. Acest avânt al economiei şi tehnicii ţării noastre — lege a desvoltării socialiste— impune creşterea a noi şi noi cadre calificate. „Pentru a pune tehnica în mişcare şi a o folosi până la capăt, — ne în­vaţă tovarăşul Stalin —ne trebuesc oameni care să fie stăpâni pe tehnică, ne trebuesc cadre care să fie în stare să-şi însu­şească şi să folosească a­­ceastă tehnică după toate regulile artei”. Vigilenţa revoluţionară cere clasei muncitoare — clasă conducătoare în Stat — să-şi făurească în toate do­meniile propriile ei cadre tehnice, alături de care să-şi desfăşoare activitatea şi ca­drele tehnice vechi ce do­vedesc dragoste în muncă şi îşi dedică toate capacităţile lor cauzei construirii socia­­­lismului. Spre deosebire de ţările capitaliste unde criza eco­nomică se adânceşte, unde numărul oamenilor care n’au de lucru sporeşte neconte­nit, în ţara noastră se simte din ce în ce mai puternic nevoia de braţe de muncă. De aci, necesitatea de a lupta pentru ridicarea ne­contenită a noi cadre de muncitori calificaţi şi tehni­cieni în toate ramurile in­dustriale. Partidul şi Guvernul dau o mare atenţie creşterii de noi cadre profesionale. Una din pârghiile cele mai însemnate în acţiunea de ri­dicare a nivelului tehnico­­profesional o constitue cursu­rile de calificare, recalificare şi de perfecţionare profesio­nală pentru muncitori­i pre­văzute în Codul Muncii — şi care în multe întreprinderi funcţionează. Activitatea de până acum a acestor cursuri a arătat că în rândurile mun­citorilor şi îndeosebi a tine­rilor există o puternică sete de învăţătură. Tot mai mare este numărul muncitorilor care-şi dau seama că a în­văţa, a-şi ridica necontenit calificarea profesională, este o datorie patriotică, îi ajută să devină luptători mai va­loroşi în lupta pentru pace, pentru socialism. Absolvenţii acestor cursuri luptă cu mai mult succes pentru sporirea producţiei şi pot ocupa posturi de mai mare răspundere în produc­ţie. Odată cu dobândirea unei calificări superioare în mun­că, CREŞTE — conform sistemului socialist de salari­zare — ŞI CÂŞTIGUL MUN­CITORULUI. Acolo unde conducerile în­treprinderilor au dus o te­meinică şi continuă muncă de organizare pe tărâmul creşterii cadrelor, acolo unde aceasta a constituit o preocupare importantă a organizaţiilor de partid şi a sindicatelor, s-au înregistrat însemnate succese în acea­stă direcţie. La uzina me­talurgică ,,21 Decembrie” din Capitală, de pildă, frec­venţa la cursul de calificare de gradul I este de 95®/s iar la Industria Bumbacului A de peste 80'/o. Nu peste tot locul însă, problema creşterii de noi ca­dre constitue o preocupare de primă însemnătate. De multe ori conducerile între­prinderilor aşteaptă ca odată cu înzestrarea fabricii sau uzinelor cu maşini şi utilaj nou să primească deagata şi numărul corespunzător de muncitori calificaţi. Aceşti conducători de întreprinderi în loc de a se preocupa te­meinic de creşterea cadre­lor preferă să se văicărească de lipsa de cadre, de ,,nivelul de calificare înapoiat”, de „lipsa de dragoste de învă­ţătură” a muncitorilor din în­treprinderea lor. Cu o astfel de mentalitate a conducerii nu e de mirare dacă unii muncitori ocolesc cursurile de calificare. La mina Der­­na-Tătăruş, de exemplu, nu­mai 39°­ă din muncitorii elevi vin la cursuri, iar la Şoro­­cani procentul celor­ prezenţi este deabia de 10°/o. Dease­­meni, în industria petrolife­ră în multe locuri şi în spe­cial la schela Ţintea, la A­­telierele Centrale Câm­­pina şi schela Copăceni nu există o preocupare per­manentă pentru a întări frec­venţa la cursurile de califi­care şi în general de a crea condiţii din ce în ce mai furte funcţionării acestor cursuri. Conducerile admi­nistrative ale unor schele — cum ar fi de pildă a schelei Muntenia-Ariceşti — au ma­nifestat un asemenea desîn­teres pentru ridicarea de noi cadre calificate încât nici n’au găsit de cuviinţă să în­fiinţeze cursuri de calificare. Organele Ministerului Mi­nelor şi Petrolului n’au dat nici ele atenţia cuvenită cursurilor de calificare din industria petroliferă. Toate acestea arată că in unele întreprinderi organele administrative ,cât şi orga­nizaţiile de partid şi sindi­catele au subapreciat în mod cu totul nepermis pregătirea de noi cadre profesionale, nu au văzut că această proble­mă este strâns legată de lupta pentru ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, pen­tru reducerea sistematică a preţului de cost şi îmbună­tăţirea necontenită a calită­ţii produselor. Problema calificării pro­fesionale a unui cât mai în­semnat număr de muncitori nu poate fi lăsată exclusiv pe seama cursurilor de cali­ficare şi recalificare; ea trebue să constitue o chesti­une de onoare şi mândrie pentru întregul colectiv al întreprinderii. O contribuţie deosebit de însemnată în această direc­ţie pot şi trebue să o aducă maiştrii şi tehnicienii din fiecare secţie. Mulţi maiştri au înţeles acest lucru. Ast­fel, maiştri ca Bunea Ale­­xandru de la „Vasile Roaită”, Iliescu Ion de la F.R.B., spri­jină cu toată căldura ele­mentele tinere ajutându-se să-şi însuşească o calificare superioară. Trebue dusă o susţinuta­­ muncă de lămurire şi com­bătută cu cea mai mare ho­­tărîre atitudinea unora din­tre maiştrii mai vârstnici care privesc încă cu indife­renţă sau chiar cu dispreţ noile cadre profesionale. Organizaţiile de partid trebue să acorde mare a­­­tenţie calificării tinerilor şi femeilor. Femeile care-şi în-­ suşesc o muncă mai califi­­cată să se bucure de tot sprijinul tovarăşilor din ju -­­ rul lor. Este o sarcină a organiza­ţiilor U.T.M. să însufleţească pe tinerii muncitori de a-şi ridica necontenit calificarea profesională şi în acelaş timp să desfăşoare o intensă activitate agitatorică la sate pentru ca un număr din ce în ce mai mare de tineri ţă­rani să vină la lucru în fa­brici, uzine şi mine şi să în­veţe acolo o profesiune ca­lificată. Muncitorul calificat care­ învaţă pe tânăr să-şi ri-­­ dice calificarea să fie sti-­ mulat în mod deosebit; efor­turile lui să fie just răsplă­tite din punct de vedere mo­ral şi material. Conducerile întreprinde­­ rilor, direcţiile centrale ale Ministerelor, Uniunile Sin­dicale, Uniunea Tineretului Muncitor trebue să lupte pentru continua îmbunătă­ţire a frecvenţei muncitorilor elevi la cursuri şi să ve­gheze ca muncitorilor care au absolvit aceste cursuri, să li se încredinţeze lucrări corespunzătoare calificării şi să fie încadraţi ca atare. Fiecare întreprindere să devină un izvor nesecat de cât mai bune și mai nume­roase cadre pentru indus­tria noastră socialistă. Ne­numărate exemple arată că în întreprinderile unde au fost ridicate cu curaj noi ca­dre tehnice din rândul mun­citorilor, a crescut clanul oamenilor muncii, a fost spo­rită producţia şi productivi­tatea muncii. Acolo însă unde nu sunt ridicate activ cadre din rândul clasei mun­citoare, duşmanul de clasă îşi vede înlesnite uneltirile lui ticăloase. Un exemplu în această privinţă îl constitue un şir de întreprinderi din industria petroliferă unde creşterea înceată a cadrelor muncitoreşti se împleteşte cu lipsa de vigilenţă faţă de elementele chiabureşti şi de unii tehnicieni sabotori. Pe drept cuvânt, conduce­rile întreprinderilor trebuesc apreciate nu numai după suc­cesele pe care le obţin în lupta pentru împlinirea şi depăşirea sarcinilor de Plan, ci şi după succesele pe care le obţin în ceea ce priveşte ridicarea cadrelor fără de care lupta pentru realizarea Planului de Stat nu poate fi desvoltată. La rândul lor, muncitorii să se străduiască să înveţe, să-şi însuşească temeinice cunoştinţe profesionale. Comuniştii să fie în pri­mele rânduri în bătălia pen­tru însuşirea unei tehnici avansate, să nu se mulţu-­ mească niciodată cu cunoşt­­inţele pe care le posedă, să fie primii care învaţă şi aplică înaintatele metode so­vietice, însufleţiţi de măreţul exem­plu al Uniunii Sovietice unde milioane de muncitori dobân­desc în fiecare an temeinice cunoştinţe profesionale de­venind astfel stăpânii celei mai înaintate tehnici din lume, să luptăm cu toate forţele pentru ridicarea cât­ mai multor cadre profesio­nale, bine instruite, con­­­­structori conştienți ai socia-­ lismului . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DINȚI-VX! * SERIA III ANUL XIX Nr. 1756 6 PAGINI 4 LEI Duminică 11 Iunie 1950 Pentru o recoltă îmbelşugată! Acţiunea ceşeviştîlor din Feteşti pentru asigurarea transporturilor de cereale in bune condiţiuni Pentru a putea asigura mijloacele necesare trans­portului de cereale, munci­torii, tehnicienii şi funcţio­narii din importantul nod de cale ferată Feteşti au hotărît, în cadrul unui însu­fleţit meeting, să intensifice întrecerea socialistă sub lo­zinca: „IO’/î sub norma de staţionări, 5V’ tonaj mărit, regularitate în circulaţia tre­nurilor”. Cu acest prilej, mecanicii şi fochiştii depoului şi-au luat angajamentul de a întreţine locomotivele în cele mai bu­ne condiţiuni ,de a utiliza pu­terea maximă de remorcare şi de a nu întârzia niciun minut trenul pe parcurs şi în staţie. întreg personalul de mişcare al staţiei s-a an­gajat să execute fiecare ma­nevră sau formare de tren sub timpul normat şi să uti­lizeze la maximum capacita­tea de încărcare a vagoane­lor. Echipele de revizie şi-au luat angajamentul să execute lucrările de reparaţie de bună calitate şi fără a scoate nici­un vagon din garnitura trenului. La rândul lor, mun­citorii unităţilor de între­ţinere au hotărît să în­treţină linia în aşa fel ca trenurile să poată circula cu maximum de viteză. Dease­­meni s-au angajat să termine cu 5 zile înainte de termen repararea liniilor de garaj ce duc la silozuri şi magazii, in urma angajamentelor luate de fiecare secţie în parte, mun­citorii, tehnicienii şi funcţio­narii staţiei Feteşti sunt ho­­tărîţi să lupte în cadrul în­trecerii socialiste pentru a re­duce timpul de staţionare a vagoanelor cu 10°/0 faţă de norma fixată, să sporească tonajul mediu pe tren de marfă cu 5°/0 şi să asigure regularitatea trenurilor la în­drumare şi pe parcurs. Această acţiune a ceferiş­tilor din Feteşti, de a-şi in­tensifica eforturile pentru a asigura transportul cereale­lor în bune condiţiuni, trebue urmată de către muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din toate staţiile. Silozul de la Băieeşti-B©if sisaisite de t©s?2F©n Odată cu succesele obţi­nute de muncitorii, tehnicie­nii şi funcţionarii de pe şan­tierul silozului Balaci-Teleor­­man, care au terminat cu două­­zile înainte de termen construcţia silozului, ne so­seşte ştirea că şi constructo­rii de pe şantierul silozului Bâileşti-Dolj şi-au îndeplinit înainte de termen angaja­mentele luate în întrecerea socialistă. IN ZIUA DE 8 IUNIE, EI AU REUŞIT SĂ TERMINE CONSTRUIREA SILOZULUI. Ambele silozuri, prevăzute în Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Guvernului de a­n gaja pe data de 10 iunie, au fost terminate — datorită muncii pline de avânt pa­triotic al muncitorilor și teh­nicienilor constructori — cu două zile mai devreme. O metodă sovietica de desin­fectare a magaziilor de cereale Până acum câteva zile de­­sinfectarea magaziilor de ce­reale se făcea numai cu solu­ţie de sodă caustică. In afară de faptul că este costisitoare, această metodă are desavan­tajul că desinfectează numai la suprafaţa scândurii; insec­tele din crăpăturile adânci nu sunt distruse ; pe lângă acea­sta, condiţiile de lucru sunt grele. Pentru îmbunătăţirea siste­mului de stârpire a duşmani­lor grânelor, s-a pornit la ex­perimentarea unei metode so­vietice care are la bază de­­sinfectarea cu aburi supra­încălziţi. Zilele trecute metoda desin­fectării magaziilor de cereale cu aburi supraîncălziţi a fost aplicată şi la noi. Ea a fost experimentată la magaziile de cereale de la Fundulea-Ilfov, puternic infectate cu gărgăriţe şi alte insecte vătămătoare grânelor. In ochiul de magazie cu şipcile scoase, şi măturat cu grijă, Ghenea Mihai, şef de echipă şi Ţane Gheorghe, lem­nar dela Depoul B. C. Griviţa purtau în mâini, dealungul crăpăturilor, unde s'au scos şipcile, un furtun de 500 mm. Prin furtun trece abur uscurt dela domă, la o presiune de 13 atmosfere. . Aburul e luat din robinetul­­de la tenderul loco­motivei cu dispozitiv special pentru aburi uscaţi. La o distanţă de 20-25 de cm., de perete aparatul este ţinut oblic cel puţin 5 secunde in acelaş loc. Cu o presiune foarte mare şi la o tempera­tură de 150 de grade, aburul izbucneşte printr'un brand spoit—şpriţ de formă conică— sau duse, cum i se mai spu­ne. Pătrunzând cu o forţă ex­traordinară în orice crăpătură aburul omoară orice insecte; lasă apoi scândura albă ca nouă, uşor umezită. Rezultatul experienţei făcute la Fundulea a dovedit că me­toda sovietică de desinfectare a magaziilor cu aburi supra­încălziţi aduce o economie foarte mare. Astfel pentru o magazie de 40 m. lungime tre­buia să se consume sodă cau­stică în valoare de 120.000 lei; cu ajutorul noii metode, toată desinfectarea costă aproximativ 1.500 lei, adică costul com­bustibilului de la locomotivă, plus alte cheltueli. Noua metodă de desinfec­tare va ajuta ca atât C.F.R.­­ul cât şi celelalte instituţii să desinfecteze până la data fil­mată magaziile de grâne şi să le pună la dispoziţia Comite­tului de Stat pentru colectarea produselor agricole. Metoda sovietică va putea fi aplicată la majoritatea magaziilor de cereale, care se găsesc lângă liniile ferate. Atelierele C.F.R.-Griviţa vor construi în câteva zile dispo­zitivele necesare, urmând ca în cel mai scurt timp, în toate regionalele C.F.R. din ţară, să se pornească la desinfectarea magaziilor. Tovarăşul Ţane Gheorghe, muncitor la depoul B.C.-Griviţa, mânuieşte aparatul pentru desinfectare cu aburi supraîn­călziţi a magaziilor de cereale. Aparatul este pus în legă­tură cu cazanul locomotivei. In plasa Vulcani-Huși repararea batozelor e mult întârziată HUŞI (de la corespondentul nostru). — In comunele din cuprinsul plășii Vutcani mai sunt 8 batoze care trebuesc reparate. Deși termenul de reparare este 10 Iunie, în seara zilei de 2 Iunie nu era reparată decât o singură batoză. Celelalte 7 batoze sunt în curs de repa­raţie. Pentru Comitetul Pro­vizoriu al plăşii nu constituie o preocupare faptul că ter­menul fixat se apropie şi ba­tozele mai au încă mult până să fie puse în stare de func­ţionare. In comunele Băseşti, Deleni, Hoceni, Vineţeşti şi Dodeşti, repararea batozelor a rămas in urmă. Comitetul Provizoriu al plă­șii cât și Comitetele Provizo­rii ale comunelor arătate tre­bue să ia măsuri pentru ca în termenul cel mai scurt bato­zele să fie reparate. Mai mult petrol pentru Patrie, pentru pace! Succese în folosirea rezervelor interne PLOEŞTI (de la corespon­dentul nostru). Muncind cu avânt în cadrul întrecerii socialiste, pentru sporirea producţiei de ţiţei şi folosirea din plin a rezervelor interne, muncitorii şi tehni­cienii serviciului de producţie al schelei „Muntenia”-Urlaţi au reuşit în cursul lunii Mai să folosească, pentru punerea în funcţiune a sondelor noi sau a celor reparate, utilaj provenit NUMAI DIN RECU­PERAREA MATERIALELOR. Astfel, întregul material fo­losit la instalaţiile sondelor 238, 233, 186, 237 și 49 a fost re­cuperat din echipamentul al­tor sonde, care nu produc momentan — sonde părăsite sau suspendate — sau căro­ra li s’a schimbat sistemul de exploatare. In felul acesta, s’au realizat însemnate eco­nomii. Sonda 126 produce din nou BOLDEŞTI (de la corespon­dentul nostru). Sonda Nr. 126 a schelei „Muntenia“-Boldeşti era pă­răsită de aproape 6 ani de zile, fiind socotită de capi­talişti ca nerentabilă. Echipele de sondori care au lucrat pe vremuri la această sondă au arătat serviciului de exploatare că straturile mai posedă încă ţiţei. Studi­­indu-se situaţia sondei după indicaţiile muncitorilor care au lucrat la ea s-a hotărît re­punerea ei în producţie. Cu sprijinul conducerii sche­lei echipele maiştrilor son­dori Tudorache Vasile, Iancu Ion şi Trentea Marin au t­re­­cut la reactivarea sondei. Muncind cu râvnă şi cu pri­cepere ele au reuşit să redea producţiei această sondă cu 10 zile înainte de termenul fixat. Sonda Nr. 126 are acum un debit de ţiţei de trei ori mai mare decât­ ultima ei produc­­ţie.­­ In cadrul sesiunii ştiinţifice a Academiei R.P.R. a avut loc Vineri după amiază, în sala Ateneului R.P.R., o şedinţă plenară cu prilejul aniversării a 3 ani de la înfiinţarea Insti­tutului Româno-Sovietic al A­­cademiei R.P.R. Tema şedinţei plenare a fost: „Premiile Stalin pe 1949, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi a progresu­lui”. Au fost de faţă : acad., prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Miron Con­­stantinescu, M. Roşianu, acad. N. Profiri, acad. dr. V. Mârza, membrii titulari şi corespon­denţi ai Academiei, colabora­torii ştiinţifici, precum şi un mare număr de oameni ai ştiinţei şi artelor. Din partea corpului diplo­matic au asistat: S. A. Pivo­­varov, prim secretar al Am­basadei Sovietice, Ivan Kalló, ministrul Republicii Populare Ungare, Jonny Löhr, ministrul Republicii Democrate Germa-e­ne, T. Fridzinski, însărcinat cu afaceri al Republicii Polone şi alţii. In cuvântul său de deschidere acad. prof. P. Constantinescu­­Iaşi, directorul Institutului Ro­­mâno-Sovietic al Academiei R.P.R., a arătat importanţa Premiilor Stalin, a căror de­cernare marchează în fiecare an o nouă etapă pe drumul glorios al desvoltării ştiinţei şi tehnicii sovietice puse in slujba omului, a păcii. Pe lista celor premiaţi stau ală­turi de savanţi cu un vechi renume, numeroşi savanţi şi tehnicieni tineri. 70%­ din laureaţii Premiilor Stalin sunt oameni sub 50 de ani. Peste 150 de femei au fost până acum distinse cu Premii Stalin. Lucrările premiate aparţin savanţilor şi tehni­cienilor din cele mai felurite republici ale U.R.S.S. Una din trăsăturile caracteristice ale decernării premiilor Stalin este premierea unui număr tot mai mare de muncitori şi tehnicieni inovatori şi inven­tatori, ceea ce dovedeşte posi­bilitatea nelimitată pe care o au muncitorii din Uniunea Sovietică de a-şi însuşi datele ştiinţei celei mai înaintate. Vorbitorul a arătat apoi si­tuaţia jalnică de decădere şi descompunere iremediabilă a ştiinţei şi tehnicii burgheze pusă în slujba războiului şi distrugerii, în contrast izbi­tor cu înflorirea şi avântul ştiinţei şi tehnicii sovietice, cele mai înaintate din lume, care slujesc progresul şi lupta oamenilor muncii pentru pace şi fericire. Pentru oamenii muncii ma­nuale şi intelectuale din Re­publica Populară Română, care construesc socialismul şi care primesc din partea Uniunii Sovietice, pe lângă ajutorul material şi politic, un inepuizabil tezaur de pilde şi învăţăminte , decernarea Premiilor Stalin înseamnă un important eveniment. Fiecare nouă descoperire a savanţilor sovietici oferă şi poporului nostru noi mijloace care gră­besc construirea unei vieţi r-' socialists, în Patria noa­stră. Succesele măreţe ale ştiinţei sovietice ne ajută pe noi oameni ai muncii ma­nuale şi intelectuale din R.P.R. să făurim o ştiinţă nouă, opusă combativ decaden­tismului idealist şi cosmopo­lit al burgheziei în ştiinţă şi cultură, să făurim o ştiinţă care serveşte în mod activ nevoile poporului nostru mun­­citor şi aspiraţiile sale. Acad. prof. P. Constanti­­nescu-Iaşi a arătat în conti­nuare că Institutul de Studii Româno-Sovietic al Acade­miei R.P.R. înfiinţat din ini­ţiativa Partidului Muncito­resc Român, împlineşte trei ani de existenţă. Sarcina sa principală este ca prin orga­nizarea unei documentări cât mai complecte asupra ştiinţei sovietice, să sprijine munca ştiinţifică a tuturor celorlalte Institute ale Academiei R.P.R. Aniversarea de astăzi în­seamnă reînoirea angajamen­tului luat de a ajuta din toate puterile noastre ca ştiinţa sovietică să pătrundă cât mai adânc în activitatea ştiinţifică din ţara noastră, pentru ca astfel ştiinţa noa­stră să contribue cu maxi-­ mum de eficienţă la inflorr­ rea şi întărirea Patriei, întă­rind astfel forţa lagărului progresului şi al păcii în frun­tea căruia se află Uniunea Sovietică condusă de corifeul ştiinţei şi prietenul popoare­lor, Iosif Vissarionovici Stalin. FIZICĂ Acad. prof. E. Bădărău a vorbit apoi despre PREMIILE STALIN PENTRU FIZICA. După ce a enumerat pre­mianţii şi lucrările lor, a sub­liniat importanţa deosebită a lucrărilor savantului sovie­­tic V. A. Ambartumian. Vor­bitorul a arătat între alteia că descoperirile lui Ambartu­mian şi ale colaboratorilor săi în privinţa existenţei unor asociaţii stelare apărute re-­­lativ de curând în sistemul nostru solar, desmint teoriile creaţioniste, antiştiinţifice bur­­gheze asupra apariţiei tutu­ror corpurilor cereşti la o aceeaşi epocă extrem de în-’ depărtată. MATEMATICA Vorbind despre Premiile Stalin pentru matematică, acad. prof. Stoilov a subli­niat înalta valoare teoretică a lucrărilor premiate şi apli­caţiile practice­ pe care le au îndeosebi în domeniul fizicii. Laureaţii matematicieni din anul acesta sunt tineri. Pre­mierea lor dovedeşte în mod strălucit că matematica so­vietică dispune de forţe me-­ reu împrospătate care alimen­tează creaţia originală şi în acest domeniu, o întăreşte şi continuă o tradiţie solid în­temeiată şi glorioasă. TEHNICĂ Prof. dr. ing. St. Bălan a arătat că o mare parte din PREMIILE STALIN au fost acordate anul acesta PEN­­(Continuare in pag. II-a col. 6-7-8) Sesiunea ştiinţifica a Academiei R.P.R. 1 Premiile Stalin pe anul 1949, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi progresului — Sedinţa plenara cu prilejul aniversarii a 3 ani de la înființarea Institutului de Studii Româno-Sovietic al Academiei R. P. R. — • INSTITUTUL DE STUDII ROMÂNO - SOVIETIC AL ACADEMIEI R.P.R. — FACTOR ACTIV DE RĂSPÂN­DIRE A ŞTIINŢEI SOVIETICE. ’ de conf. univ. ION BANU (pag. 2-a) • AŞA SE GONEŞTE SĂRĂCIA. — Fragmente din romanul „Fiii” de V. SMIRNOV • „DIN ŢARA SOCIALISMULUI”. (pag. 5-a) • ÎNZESTRAREA UNOR GOSPODĂRII AGRICOLE COLECTIVE. — Hotărîrea Consiliului de Miniștri (pag. 3-a) • „O SĂ VĂ CHEMĂM LA NOI LA INAUGURARE”, de DAN DEȘLIU (pag. 3-a) (pag. 4-a) In numărul de azi: Numirea ambasadorilor R. P. Chineze în R.P.R., Republica Cehoslovacă şi Republica Poloni PEKING, 9 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: Guvernul Central Popular al Republicii Populare Chi­neze a numit pe generalul Wang Yu Ping ambasa­dor extraordinar şi plenipoten­ţiar în Republica Populară Română, pe generalul Tan Hsi Lin, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar în Republica Cehoslovacă şi pe generalul Peng Ming Cih, ambasador extraordi­nar şi plenipotențiar în Re­publica Polonă . In întâmpinarea Congresului U. F. D. R. Realizări ale femeilor muncitoare din judeţul Timiş TIMIŞOARA — (De la cores­pondentul nostru). Nenumărate succese obţin fe­meile muncitoare din judeţul Ti­miş în întâmpinarea Congresului U.F.D.R. Ţesătoarele Maria Grigor şi Jakisch Ana de la fabrica „Ada Marinescu" au depăşit programul lor de producţie cu peste 50°/«. In această fabrică a luat fiinţă, în cinstea Congresului, o brigadă de calitate. In fruntea acestei brigăzi sunt muncitoarele Maria Lederer şi Maria Svesa. In plasa Buziaş au fost or­ganizate în timp de o săp­tămână 34 de cercuri de citit pe câmp, unde ţărăncile munci­toare au discutat articolul de fond din „Scânteia” cu privire la campania pentru strângerea recoltei şi a colectărilor. In a­­ceeaşi plasă au fost înfiinţate şi 18 comitete de uliţă. U.F.D.R.­­istele din Chizătău au muncit 375 de ore voluntare pentru ame­najarea ştrandului şi a terenului de sport din comună. In comuna Giulvăz au fost înscrise 190 de membre noi în organizaţia U.F.D.R. Ţărăncile muncitoare Livia Brumaru din Dolaţ şi Ecaterina Chirilă din Ghilad membre ale U.F.D.R. au dus muncă de lămu­rire, reuşind să inscrie 8 ţărănci muncitoare în gospodăriile agri­cole colective. In perioada de pregătire a Congresului U.F.D.R. s’au în­scris în gospodăriile agricole colective din jud. Timiş To­­rontal un număr de 62 ţă­rănci muncitoare iar în coope­rativele săteşti 94 femei. In ultimul timp s’au mai deschis în judeţ 8 grădiniţe sezo­niere, iar numărul membre­lor U.F.D.R. a crescut cu 413. 232 echipe sanitare permanente în judeţul Cluj CLUJ (dela corespondentul nostru).­­ In judeţul Cluj zeci de mii de femei au fost antrenate în munca de pre­gătire a Congresului U.F.D.R. In ultimul timp datorită muncii de lămurire duse de organizaţia U.F.D.R. 536 fe­­mei s’au înscris in cooperati­vele săteşti. 575 femei antrenate în di­­ferite acţiuni sanitare au vi­zitat 63.059 case din tot ju­deţul. In oraş s’au organizat 56­4 grupe de citit cu 563 pârtiei, pante iar la ţară s’au orga­nizat 427 grupe de citit dumi­nicale şi la câmp cu 5.326 participante. In decursul lunii Mai. 600 femei au absolvit cursurile de îndrumătoare. Deasemenea s’au organizat 232 echipe sanitare perma­nente la care participă a­­proape 2.000 de femei şi s’au amenajat 579 grădiniţe sezo­niere. Un grup de ţesătoare de la ţesătoria „Vulcan" lucrează în contul lunii Septembrie PETROŞANI (de la corespon­dentul nostru). Muncitoarele de la ţesătoria „Vulcan” şi-au intensificat e­­forturile pentru a da ţării ţe­sături mai multe şi mai bune. La secţia de ţesut tovară­şele Fegledi Ecaterina, Ben­covici Lama, Hristoiu Maria, Raţeg Ana Şi altele au în­ceput să producă ţesături în contul lunii Septembrie. 49 grădiniţe sezoniere în judeţul Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru).­­ Organizaţia jude­ţeană U.F.D.R.-Sibiu a spriji­nit Comitetul Provizoriu ju­­deţean pentru deschiderea a 49 noi grădiniţe sezoniere. Ele vor adăposti 1.722 copii ai ţâ­rănilor muncitori. U.FD.R.­­istele lucrează acum de zor hăinuţe şi jucării pentru copiii din aceste grădiniţe.

Next